Steagul Roşu, iunie 1959 (Anul 11, nr. 3098-3122)
1959-06-02 / nr. 3098
Partidul şi guvernul au pus în faţa tuturor gospodăriilor agricole de stat sarcina de a deveni unităţi mari producătoare de cereale şi produse animale cu minimum de cheltuieli, cu o productivitate a muncii ridicată, model de gospodărie socialistă. Ele trebuie să asigure producţii care să fie în continuă creştere, şi să devină într-un timp scurt principalul furnizor al statului în alcătuirea fondului central de produse agricole. Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R. P. Române din martie 1959 cu privire la unele măsuri pentru îmbunătăţirea conducerii şi controlului de partid şi a activităţii economice în gospodăriile de stat, a constituit pentru organizaţia de bază de la G.A.S. Pietroşani, raionul Zimnicea, un îndrumar preţios în munca noastră. Pentru înfăptuirea acestor sarcini deosebit de importante, organizația de bază luptă pentru ca prevederile hotărîrii să fie îndeplinite întocmai. GRUPELE de partid contribuie LA IMBUNATATIREA VIETII DE PARTID Pe baza Hotărîrii C.G. al P.M.R. și a Consiliului de Ministri al R.P. Române din martie a. c. cu privire la unele măsuri pentru îmbunătăţirea conducerii şi controlului de partid şi a activităţii economice în gospodăriile agricole de stat, am fost trimis să muncesc ca organizator de partid la G.A.S. Pietroşani din raionul Zimnicea încă de la început, in atenţia mea au stat asigurarea îndeplinirii planului de producţie, creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost al produselor şi întărirea continuă a gospodăriei agricole de stat pentru a deveni mare producătoare de cereale şi produse animale. Aici am dat peste o serie de probleme foarte delicate care îţi cereau timp şi multă pricepere pentru a le rezolva. Sfâtuindu-mă cu membrii biroului, cu consiliul gospodăriei de stat şi cu muncitorii am găsit întotdeauna calea cea mai justă în rezolvarea lor. Natura muncii cerea ca biroul organizaţiei de bază să treacă la organizarea grupelor de partid pe secţii, grupe care să pună în centrul preocupării lor problemele producţiei, să lupte pentru mobilizarea întregului colectiv de muncă la îndeplinirea indicilor de plan. Cu sprijinul biroului comitetului raional de partid noi am organizat două grupe de partid, una la sectorul creşterii animalelor, iar cea de a doua la sectorul mecanic. Pînă la organizarea grupelor de partid s-a observat că la secţia Găujani erau membri şi candidaţi de partid care foarte rar luau parte la adunările de partid, iar spiritul critic şi autocritic era slab dezvoltat. De cînd s-a organizat aici grupa de partid, alta e situaţia. La începutul lunii aprilie bunăoară la propunerea tov. Cristea Spiridon, organizatorul grupei de partid, comuniştii au luat în discuţie cauzele pentru care nu se poate realiza sporul în greutate la porci. Discuţiile purtate în cadrul şedinţei de grupă de partid au arătat că din lipsa vigilenţei în secţie s-au strecurat o serie de elemente necinstite care intenţionat diminuau raţiile de furajare a porcilor puşi la îngrăşat. In cuvîntul lor, comuniştii Vasile L. Tudor şi Zanfir A. Mircea, care muncesc în acest sector au demascat pe Gheorghe Dumitru care a fost prins sustrăgînd din raţia stabilită porcilor puşi la îngrăşat. De cînd s-au înlăturat aceste elemente în secţie lucrurile au intrat pe făgaşul cel bun. Mobilizaţi de către comuniştii din grupa de partid, crescătorii şi îngrijitorii de animale se întrec pentru a depăşi prevederile planului de producţie, pentru a obţine cît mai multe economii. Aşa de exemplu, pe trimestrul I, planul la lapte a fost depăşit cu 120 hl., la viţei între 6 luni şi un an s-a înregistrat un spor de peste 700 kg. faţă de plan reducîndu-se astfel preţul de cost per kg. de carne cu 2,05 lei. Muncitorii din acest sector de activitate, în frunte cu comunistul Ilie Zantir, maistrul zootehnic al secţiei, au reuşit ca în lunile aprilie şi mai să depăşească cu mult cantităţile de lapte şi carne prevăzute în plan. ÎNTRECEREA SOCIALISTA, FACTOR IMPORTANT ÎN REALIZAREA PLANULUI In campania muncilor agricole de primăvară, mecanizatorii şi muncitorii din sectorul producţii vegetale au avut cel mai mult de lucru. Trebuiau însămînţate într-un timp foarte scurt peste 1000 de ha. cu diferite culturi de primăvară. In acest scop se cerea folosirea întregii capacităţi de lucru a tractoarelor şi agregatelor. Muncile în cimp începuseră, dar maşinile şi tractoarele nu dădeau randamentul dorit S-a observat că mecanizatorii nu erau stimulaţi de nimeni pentru a-şi organiza mai bine lucrul. Biroul organizaţiei de bază, analizînd cauzele pentru care muncile agricole nu se desfăşurau în ritmul în care ar fi trebuit, a ajuns la concluzia că comitetul sindical, şi mai ales tov. preşedinte, Firiţă P. Marin nu au acordat suficientă atenţie organizării întrecerii socialiste Această situaţie a fost pusă în discuţia adunării generale. Criticile aspre aduse comuniştilor din comitetul sindical i-au făcut pe aceştia să înţeleagă importanţa întrecerii în realizarea planului de producţie. Biroul organizaţiei de bază a dat un ajutor calificat de astă dată comitetului sindical, ajutindu-l să pună în centrul atenţiei problemele producţiei Preşedintele comitetului sindical a primit sarcina să se ocupe de organizarea întrecerii socialiste. Au avut loc apoi adunări de grupe sindicale în cadrul cărora comuniştii au chemat pe muncitori să lupte din toate puterile pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan. Muncitorii de la secţia Bucşani care lucrează în sectorul creşterii animalelor au chemat la întrecere pe tovarăşii lor de muncă de la secţia Pistroşani. La baza întrecerii ei au trecut o serie de obiective concrete care se referă la îndeplinirea indicilor de plan, la obţinerea a cît mai multor economii, etc. S-a făcut o largă popularizare iniţiativei luate de către muncitorii din sectorul zootehnic. La fel au procedat şi mecanizatorii, şi întrecerea a început. In sprijinul întrecerii socialiste, biroul organizaţiei de bază a desfăşurat prin colectivul de agitatori şi prin activul fără partid o largă muncă politică. Mai ales în campania de primăvară, agitatorii organizau convorbiri în care popularizau metodele bune de muncă folosite atît de mecanizatori cît şi de crescătorii de animale. Prin aceasta, noi am generalizat experienţa fruntaşilor făcînd din ea un bun al tuturora. Sufletul întrecerii l-au constituit membrii şi candidaţii de partid. Brigada complexă condusă de mecanizatorul Dumitru Ţenea membru în biroul organizaţiei de bază, a fost animatoarea întrecerii. Mecanizatorii Marin Peţanca, Nicolae C., Dumitru Saison şi Stan D. Marin, membri şi candidaţi de partid au realizat cîte o normă şi jumătate de tractor Stimularea fruntaşilor în producţie prin decernarea steagurilor roşii cît şi popularizarea realizărilor la panoul de onoare au creat un climat favorabil desfăşurării întrecerii. La încheierea primei etape întrecerea a fost cîştigată de muncitorii de la secţia Găujani care au depăşit cu 20 la sută planul de producţie pe luna mai. Mulgătorii Vasile N. Tudor, Muscă Gheorghe şi Turistac Florea au fost declaraţi fruntaşi ai întrecerii socialiste pe gospodărie. Din rîndul mecanizatorilor întrecerea socialistă a fost cîştigată de mecanizatorii din brigada complexă nr. 1. Comunistul Marin Peţanca a fost declarat fruntaşul brigăzii, realizînd două norme în campania muncilor de primăvară. Despre roadele întrecerii socialiste ne vorbesc înseşi culturile. Cele peste 800 ha. cu grîu şi orz, înalt pînă la brîu, bogat în spic, se leagănă în bătaia vîntului prevestind de pe acum o recoltă de peste 9.000 kg. la ha. A fost terminată prăşită a doua pe o suprafaţă de peste 900 ha. însămînţate cu sfeclă de zahăr, floarea soarelui şi porumb Terminînd cu muncile agricole de primăvară, organizaţia de bază a mobilizat pe membrii şi candidaţii de partid în direcţia pregătirii maşinilor pentru campania de vară. Intr-o şedinţă a consiliului gospodăriei noastre, din care fac parte şi eu, am făcut propunerea ca fiecărui membru din consiliu să-i fie repartizată cite o sarcină concretă de care să se ocupe în campania de pregătire a utilajului agricol. Ultima şedinţă de analiză a muncii a arătat că astfel organizată munca, gospodăria a reuşit să termine cu mult înainte de termenul fixat toate pregătirile în vederea campaniei de vară. Maşinile stau aliniate gata de a intra in lanul bogat de spice. GRIJA PERMANENTA PENTRU CREŞTEREA ŞI EDUCAREA CANDIDAŢILOR DE PARTID Organizaţia noastră de bază numără peste 30 de candidaţi de partid. Biroul organizaţiei de bază se ocupă cu grijă de creşterea şi educarea lor. La începutul lunii aprilie bunăoară, conform planului de muncă al biroului s-a analizat în adunare generală de partid felul în care membrii de partid sprijină pe candidaţi în îndeplinirea sarcinilor încredinţate di biroul organizaţiei de bază. Discuţiile au arătat că o bună parte din membrii de partid ajută pe candidaţi să se achite cu cinste de sarcinile primite. Aşa de exemplu tov. Constantin Ambruş, membru de partid, strungarul gospodăriei, a izbuti ca printr-o muncă perseverentă să facă din candidaţii de partid Dumitru Tănăsescu, Ion Tănase şi alţii, fruntaşi în producţie şi fruntaşi la invăţămîntul de partid. Mulţi dintre candidaţii de partid, timizi la început, iau acum cuvîntul în adunări de partid, critică cu curaj lipsurile pe care le observă la locul de producţie şi fac propuneri preţioase privind îndreptarea acestora. Acest lucru se datoreşte şi faptului că biroul se ocupă sistematic de creşterea candidaţilor de partid. Candidaţii au fost încadraţi în învăţămîntul de partid şi ajutaţi îndeaproape de membrii de partid, ei au dovedit acum la închiderea învăţămîntului că au studiat temeinic în cursul anului. Pentru ridicarea nivelului lor politic şi ideologic, biroul organizaţiei de bază a ţinut un ciclu de conferinţe pe teme de partid. Bucurînrdu-se de ajutorul membrilor biroului şi al celorlalţi membri de partid, urmînd exemplul acestora, candidaţii, fie ei mecanizatori, mulgători sau îngrijitori de animale, tehnicieni sau ingineri sunt fruntaşi în producţie constituind exemplu pentru toţi muncitorii din gospodăria noastră. îmbunătăţirea muncii de partid la G.A.S. Pietroşani îşi are explicaţia în felul cum au muncit biroul organizaţiei de bază şi masa întreagă de comunişti. ION OPRESCU organizator de partid, GAS Pietroşani, raionul Zimnicea Viaţa de partid Problemele producţiei agricole, vegetale şi animale în atenţia comuniştilor K 0 — Din activitatea organizaţiei de bază de la G. A. S. Pietroşani-Zimnicea — Conserve din noua recoltă (Urmare din pag. 1-a) In prezent pe fiecare schimb se face o bună curăţenie a maşinilor într-un timp cu mult redus decît anul trecut. Tot pe bază de rezerve ugrne la mesele de lucru s-au montat bazine prevăzute cu apă caldă şi dezinfectant pentru spălarea cutiilor şi a borcanelor. Pentru verificarea temperaturii bazinele sunt prevăzute cu termometre. Menţinerea unei bune curăţenii în sala de legume a preocupat îndeaproape şi pe tehnicienii şi inginerii întreprinderii. Menţionăm în această ordine inovaţia inginerului Dochia, care constă dintr-o instalaţie ce permite în mod automat amestecul aburilor de la cazane cu apă rece şi cu o serie de chimicale, dînd naştere la o soluţie caldă ce se foloseşte la spălatul maşinilor. Asemenea instalaţii s-au montat în toate sălile de lucru. Protecţia muncii este şi ea asigurată din plin. In fiecare secţie toţi lucrătorii sunt îmbrăcaţi în halate albe şi curate încît creează impresia că te afli într-un laborator. LA GAZETA DE PERETE AU APĂRUT NOI EVIDENŢIERI In campania de iarnă gazeta de perete a înfăţişat mai mult aspecte din munca mecanicilor în repararea utilajelor şi montarea celor noi. Din săptămîna trecută ea şi-a schimbat conţinutul. Este vorba de articolele apărute în legătură cu începerea producţiei de conserve din noua recoltă. Sunt prezentate în ele o parte din activitatea echipelor conduse de Nica Alexandrina şi Aristiţa Belciu. Nu s-au omis nici obiectivele cu care aceste brigăzi au pornit întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August. Cine va cîştiga întrecerea socialistă? E greu de dat un pronostic. Fişele în care se înregistrează zilnic producţia consemnează în dreptul fiecărei brigăzi aproape aceleaşi rezultate. Desigur că la gazeta de perete vor apare în curînd noi nume. Doar la finele acestei săptămîni va începe producţia şi la secţia de dulciuri, iar ceva mai tirziu şi secţiile care vor fabrica noi sortimente, conserve din ciuperci şi produsul sparanghel solicitat de unitățile comerciale de pe litoral. Pentru noile sortimente există asigurată materia primă. Programul I 14.00 Concert de estradă. 14.40 „Fălirim o viaţă nouă“ — emisiune de cîntece. 15.00 Buletin de ştiri. 16 05 Recomandări din program. 15.10 Muzică de cameră de compozitori români. 15.37 Din prelucrările de folclor ale compozitorilor noştri. 16.15 Vorbeşte Moscova! 15.45 „Cîntecul săptămâni": „Legămînt de pace" de Hilda Jerea, versuri de Cicerone Theodorescu. 17.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic. 17.15 Anunţuri şi muzică. 17.25 Muzică simfonică. 18.05 Limba noastră, prezintă Acad. prof. Al. Graur. 18.15 Concert de estradă. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 Revista, economică radio. 19.30 Formaţii artistice de amatori. 20.00 Radiojurnal. 20.20 „Noapte bună, copii": „Fata babei şi fata moşneagului“ de Ion Creangă. 20.30 Jurnalul satelor. 21.00 Melodii lăutăreşti. 21.30 Cîntarea Romîniei. Itinerar liric prezentat de Tiberiu Utan. 21.45 Muzică corală românească. 22.00 Radiojurnal, buletin meteorologic şi sport. 22.30 Interpreţi ai muzicii de operetă. 23.10 Concertul în la minor pentru vioară şi orchestră de Şostakovici. 23.52— 23.55 Buletin de ştiri. Programul II 14.00 Buletin de ştil. 14.03 Recomandări din program. 14.07 „Partidul ne conduce“ — emisiune de cîntece. 14.30 Program emis de Studioul Regional Cluj. 15.00 Program muzical dedicat fruntaşilor în producţie din Industrie şi agricultură. 15.30 Muzică uşoară, 16.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic. 16.15 „Din trecutul creaţiei muzicale romîneşti“. 16.30 Bolerouri de concert. 16.45 Carnet de reporter. 17.00 Dansuri simfonice romîneşti. 17.25 Sfatul medicului: Regimul în ulcer. 17.30 Emisiune muzicală pentru copii: „Mici artişti amatori“. 16.00 Buletin de ştiri. 18.05 Din folclorul popoarelor. 18.45 Noi înregistrări de cîntece. 19.00 Antologie clasică: Francesco Petrarca. Prezentare şi traduceri de Lascăr Sebastian. 19.1 Anunţuri şi muzică. 19.20 Transmisie de la Teatrul de Operă şi Balet al R.p.R. a operei „Rigoletto“ de Verdi. In pauze: Radiojurnal, sport şi buletin meteorologic şi Emisiuni literare. 22.30 Muzică populară romînească. 23.00Radiojurnal 23.15—24.00 Concert de noapte. MARŢI * IUNIE MARJI 2 IUNIE 19.00 Informaţiile după amiezii ; 19.05 : Emisiune pentru cei mici : Gazeta pădurii ; 19.25 : Emisiune de ştiinţă şi tehnică : „Folosirea izotopilor radioactivi în ştiinţa şi practica agricolă" - vorbeşte prof. univ. David Davidescu ; „Rolul izotopilor în medicină" - vorbeşte conf. univ. dr. Octav Costăchel. 19,45 : Recital instrumental ; tineri Interpreţi în studio : Ludmila Popisteanu-Gheron - pian şi Petre Lefterescu - vioară. 20,15 : Jurnalul televiziunii. 20.35 : Filmul artistic „Oraşul liber". 22,15 Ultimele ştiri. TEATRE- Teatrul de Operă şi Balet (orele 19,30): Rigoletto; Teatrul de Stat de Operetă (orele 19,30): Boccacio; Teatrul Satiric Muzical „C. Tănase" (sala Sa ai orei 2i1 Pe aripile revistei- Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (sala Comedia, orele 20); Apus de soare; sala Studio (orele 20): Steaua fără nume; Teatrul Tineretului (orele 20): Mult zgomot pentru nimic; Circul de Stat (orele 20,30): Flori de mai; Teatrul Municipal (orele 20): Don Carlos; Sala Faimon Sîrbu (orele 20): Moartea unui comis voiajor; Ansamblul de estradă al regiunii București (orele 20): S am încălecat pe-o şa...; Teatrul de Vară „I. V. Statin“ (arele 20): Hagi Tudose; Teatrul Muncitoresc C.F.R. (orele 19,30): Nevestele vesele din Windsor; Teatrul Armatei (orele 20): (sala Magheru): Femeea îndărătnică: sala Uranus (orele 20): Musafiri nepoftiţi. CINEMATOGRAFE: Patria, Bucureşti, 13 Septembrie, Grădina înfrăţirea între popoare. Libertăţii: Fata din Kiev (seria I), Republica: Elena Pavel, G. Coşbuc, Edes Anna, Magheru, Lumina, 8 Martie, Flacăra. Urmaşii lui Rao, V. Alecsandri Grădina Dinamo, T. Vladimirescu, 23 August, Lady Hamilton; I. C. Frimu, Griviţa, Drumul serii: Trenul prieteniei; Central: Grădinarul spaniol; 13 Septembrie (fost Doina): Drumul ei; Maxim Gorki, Gh. Doja, Alex. Sahia: Dorinţa; Victoria. Olga Banele: Cei 44; Timpuri Noi: Circul urşilor, Arcul miraculos, Un dar de ziua naşterii, Ştiinţă şi tehnică — Act. în imagini 22; Tineretului, Aurel Vlaicu: Intre noi părinţii; Alex. Popov: Palatul sporturilor de iarnă, Lupul şi cei 7 iezi, Mica balerină, Mica reprezentaţie, Bătrînul şi cocorii, U.R.S.S. 2959 — Act., 21; Vasile Roaită. N Bâlcescu: Favoritul 13; Cultural; 1 Mai: Burghezul gentilom; 8 Mai: De partea cealaltă: Unirea: Mingea; Volga. B. Delavrancea: Oleko Dundici; Constantin David. Popular: În întâmpinarea fericirii; Arta: Steaguri pe turnuri; Munca: Amigo; Miorea: O slujbă importantă; Doina Simo: Cerul infernului; Ilie Pintilie: Articolul 420: M. Eminescu: Ivan cel Groaznic (seria 1); 30 Decembrie: Ivan cel Groaznic (seria a II-a); G Bacovia: Capcana lupilor: Drumul serii. ..Trenul prieteniei: 10 Februarie: Misiune sp© dată. Steagul roșu Oameni cu care ne mindrim Colectivista Eftimia Paraschiv ! Mai intii a început să se schimbe faţa satului, apoi felul de viaţă al oamenilor. Eftimia Paraschiv păşea in primele rinduri, punindu-şi priceperea şi vrednicia in slujba celor mulţi. Intr-o zi, a hotat la porţile partidului şi comuniştii au primit-o in rindurile lor. De atunci viaţa ei a început să aibă un nou ţel. Muncind neobosit, a căpătat încrederea şi stima consătenilor, fapt pentru care a şi fost aleasă asesoare populară şi membră a comitetului comunal de femei. Acum doi ani, cinci mai mulţi gospodari din sat au format un comitet de iniţiativă pentru înfiinţarea gospodăriei colective, Eftimia Paraschiv a fost printre primii. A aşternut pe hirtie cu mina ei dorinta spre mai bine, inscriindu-se in gospodăria colectivă. Apoi a stat de vorbă şi cu alte femei cum ar fi Elena Şerban şi Iancu Elena, pe care le-a îndrumat să păşească împreună cu familiile lor pe calea belşugului şi bunăstării. Intr-o zi, preşedinta comitetului raional de femei, Ecaterina Barcău, a poposit in sat. Se insera. Pe Eftimia Paraschiv a găsit-o acasă stind de vorbă cu maică-sa. S-au aşezat împreună pe iarba moale şi proaspătă din curte. „Uite ce ne-am gindit"... — începu după un timp preşedinta comitetului raional al femeilor. Şi-i spuse că a fost propusă să meargă la şcoala de partid de 6 luni După ce a aflat despre ce este vorba, Eftimia Paraschiv a rămas puţin pe gânduri. „Ştiu eu, voi Părea face faţă ?" — a răspuns emoţionată. „Dumneata, ce zici mamă? Bătrina a scris, a mingiat-o cu privirea şi a indemnat-o: „Uit-te, maică, c-o să te descurci tu“. Clipele de atunci au devenit azi amintiri. Eftimia Paraschiv a terminat şcoala de partid, şi cine nu a avut de învăţat, s-a luminat mai mult mintea, iar dorinţa ascunsă in suflet de a cunoaşte, de a şti, şi-a găsit împlinirea. Cind un sat a luat fiinţă gospodăria colectivă .Timpuri Noi“, oamenii au ales-o în consiliul de conducere şi nu au greşit. Luptind pentru întărirea şi consolidarea colectivei ,Eftimia Paraschiv a devenit fruntaşă in brigada de cimp, mobilizind la muncă prin exemplul ei pe toate colectivistele, pe toți gospodarii cerc au păşit spre o viaţă nouă şi îmbelşugată. — Partidul m-a învăţat că iubind oamenii, înseamnă să lupţi şi să munceşti pentru fericirea lor. De aceea, alături de celelalte 56 familii de colectivişti, voi munci cu toate forţele mele pentru, fericirea tuturor oamenilor cinstiţi din Comuna noastră. ... Cuvinte simple, dar spuse din inimă. Cuvinte care m-au făcut s-o cunosc şi mai bine, pe colectivista Eftimia Paraschiv, din comuna Brătăşani, raionul Olteni, se înţeleg de ce este iubită şi stimată de întregul sat. v. TO.r * * * * * * * 8 9 Bogat program pentru sezonul turistic de vară Pentru sezonul turistic de vara O.N.T - Carpaţi a întocmit un bogat program de activitate. In tara au fost deschise noi agenţii turistice în centrele regonale Tîrgu Mureş, Piteşti, Deva, Galaţi, Iaşi şi cite oraşe. Agenţiile turistice din ţară vor organiza atît ^ călătorii locale cît și excursii pe itinerarii complexe prin diferitele regiuni ale tarii. In cursul verii toate agenţiile O.N.T.-Carpati^ vor organiza excursii de sfîrşit de săptămîna, calatorii în circuit, calatorii spre diferite obiective turistice, precum şi concedii turistice pe perioade limitate, cazarea fiind asigurata la hotelurile şi cabanele O.N.T. din staţiunile balneare. La sfîrşit de saptămîna se vor face excursii în diferite masive muntoase, la lacuri din munţi, precum şi excursii pe Dunăre pînă în Deltă cu vase fluviale. Agenţiile O.N.T.-Carpaţi din centrele mai importante vor programa excursii la staţiunile balneare de pe litoralul Mării Negre în cadrul excursiilor de sfîrşit de săptămînă sau concedii limitate pe 10 zile cu pensiune în hotelurile O.N.T.-Carpaţi. De asemenea, au fost luate măsuri pentru îmbunătăţirea şi coordonarea marcajelor în munţi, îndeosebi în Munţii Rodnei, Bucegi şi Godeanu. MIERCURI 3 IUNIE 1959 Programul I 5.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic. 5.14 Lecţia de gimnastică. 5-20 Emisiune pentru sate, fruntaşi în executarea lucrărilor de îngrijire a culturilor. 5.30 „Zori de zi cu melodii“ — program de muzică uşoară. 5.55 Sfatul medicului: Paradentoza. 6.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic. 6.15 Muzică populară romînească. 6.45 Salut voios de pionier. 7.00 Buletin de ştiri şi sumarul presei centrale. 7.15 Marşuri pentru fanfară. 7.30 Muzică uşoară. 7.45 Anunţuri şi muzică. 8 00 din presa de astăzi. 8 St Muzică. 9 00 Concert de dimineaţă. 9 30 Vreau să ştiu! 10.00 Concert de muzică din opere. 11.00 Buletin de ştiri. 11.03 Orchestre de muzică pontară romînească. 11.33 „Melodie şi ritm“ - program de muzică uşoară. 12.00 Din cîntecele de luptă ale popoarelor. 12.20 Emisiune culturelă, traduceri în româneşte din opera lui A. S. Pușkin. 12.35 Muzică din operete românești. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Suita-concert în stil teatral de Couperin. 33.30 Cîntă Lucia Habără. 13.45 Cotele apelor Dunării Hi. fel Luptă dirza in campionatul categoriei A de fotbal In etapa 20-a a campionatului de fotbal al categoriei A s-au înregistrat rezultate care nu au adus clarificările aşteptate, nici în fruntea clasamentului, nici la ultimele trepte. Desigur ca se relevă jocul egal de la Constanţa unde Farul a luat numai un punct Ştiinţei Cluj, venită cu rîndul să nu se... predea decît după o optă dîrzâ.. Şi ea a făcut al 10-lea joc egal (3-3) marcînd 3 goluri. Alt rezultat care surprinde e cel de la Ploeşti, unde petroliştii şi-au îmbunătăţit... jrdaverajul prin cele 7 goluri marcate faţa de unul primit. Superioritatea ploeşteanâ şi scorul mare îşi află explicaţia în vulnerabilitatea ‘formaţiei timişorene, care de cîteva jocuri Terenul mustind de apă pe care s-a desfăşurat meciul C.C.A. — Progresul 3—1 (0—0), a influenţat substanţial nivelul tehnic şi duar... rezultatul intonirii. Controlul balonului mult îngreunat — care uneori se oprea pur şi simplu in băltoace — a fost foarte greu de efectuat. Pentru a exemplifica şi contribuţia terenului la ratarea unor situaţii clare de gol, trebuie amintite fazele din minutele 20 şi 38, cind Perei şi respectiv Oaidă o „servesc“ pe Dinulescu ca mingi ideale la ciţiva metri de poartă şi aresta nejenat de nimeni, alunecă fără a putea şuta. După aspectul jocului un rezultat de egalitate era mai echitabil. C.C. A. are insă meritul că in aceste condiţii s-a descurcat mai bine, dind dovadă de un plus de eficacitate in atac. Jucătorii militari au contrabalansat dominarea teritorială a celor de la Progresul prin contraatacuri rapide in adincime — bine conduse de ‘Alexandrescu — terminate cu Șuturi pe poartă. In prima repriză, deși ocaziile de gol au fost numeroase şi de o parte şi de cealaltă, scorul a rămas alb. La reluare, militarii — profitind de o scurtă perioadă de cădere a apărării Progresului (şi în special de unele ezitări ale lui Caricas) — deschid scorul (nn min. 50) şi il măresc la 2—b (min. 53). Primul gol este marcat de Raksi dintr-o pasă a lui Tătaru la un contraatac la care participă toţi cei 5 înaintaşi militari; cel de-al doilea gol a „căzut“ la o fază similară. Zavoda I trage puternic de la circa 18 metri, Mindru respinge si Constantinescu Ceia in plasă, in ambele faze Mindru a fost nesigur in intervenţii. In minutul 56 Dinulescu, in luptă cu trei apărători ai C.C.A., reduce scorul : 2—1 Progresul încearcă să-şi concretizeze superioritatea teritorială, iar C.C.A. se apară şi... bineînţeles, contraatacă periculos, reuşind să înscrie din trou in minutul 73 prin Zapoda I care, scăpat de Caricas, trage uşor dar plasat. La 3— Progresul nu se descurajează, continuă să preseze. Oaidă, Dinulescu şi Smărăndescu fac un continuu schimb de locuri, dar cu aceeaşi ineficacitate care culminează Meciul de fotbal de aseară Aseară, la stadionul ,,Republicii", s-a desfăşurat - la lumina reflectoarelor - întîlnirea internaţională de fotbal dintre Selecţionata Algeriei şi o selecţionată sindicală din ramura Petrol-Chimie. Partida a luat sfîrşit cu scorul de 2-2 (1-1), rezultat care oglindeşte echilibrul de forţe de pe teren, apelează la formule salvatoare în ce priveşte atacul, unde îl foloseşte pe mijlocaşul Cojereanu. Jiul a obţinut o victorie cu 1-0 în meciul cu UTA, şi a rămas pe locul avut ca de altfel toate celelalte echipe care şi-au menţinut poziţiile (o ciudăţenie a rezultatelor şi dacă vreţi o caracteristică a etapei). Minorii şi-au adus aminte că nu de mult erau imbatabili la Petroşani... Dar, UTA a jucat fără prea mare interes în acest meci căci e ferită de emoţii, mai ales că are şi o restanţă cu Steagul roşu. La Bacău, Dinamo şi Steagul roşu au reeditat meciul egal (1-11) din toamnă, după o partidă mediocră. Oaspeţii lipsiţi de Hacu ratarea unui 11 metri de către Smărăndescu In minutul 87. In continuare, Progresul obţine trei comers fără nici un rezultat. AL. DRAGOMIRESCU şotiţi David sa pot doctora mulţumiţi cu acest punct luat în deplasare. La Bucureşti, un cuplaj cu 9 goluri (şi puteau fi şi mai multe, dacă Smărăndescu şi Ene II nu ratau cîte un „11" m). Voinescu şi Uţu au fost portarii inspiraţi care au respins sau reţinut balonul, terenul veritabil patinoar, sau... bazin dacă vreţi, a răsturnat calculele pe care şi le-au făcut dinainte Progresul şi Rapidul. Am văzut că pe teren grav, alunecos, echipele noastre nu ştiu sâ joace, neadoptînd tactica cea mai indicată. Progresul cu o formaţie masivă cu Oaidă, Dinulescu, Smărăndescu, Soare sau cu jucători lenţi (Perer, Cojocaru), a pierdut un meci în care avea şansa certe, dar ratările lui Oaidă, Dinulescu Pereţ, chiar în condiţiile de teren descrisa mai sus le-au anulat. Echipa C.C.A., mai tehnică a cîştigat însă căci deşi a ratat a marcat totuşi şi a jucat mai clar. In meciul Dinamo-Rapid (3-2) palpitant, am văzut un portar excepţional : Todor care a făcut ca scorul să nu ia proporţii. De asemenea, am văzut o aripă excelentă, V. Anghel. C.C.A. a întrecut Progresul - 0- - Raczi (C.C.A.) înscrie primul gol Desfăşurind an joc de bun nivel tehnic, Dinamo a cîştigat meciul cu Rapid Ultimele evoluţii ale celor două echipe bucureştene, promiteau ca jocul dintre Dinamo şi Rapid să se ridice la un înalt nivel spectacular, să ofere publicului momente pasionante de fotbal. Aşteptările însă nu au fost confirmate decît de echipa dinamovistă care, în acest joc, a fost superioară şi numai forma excelentă a talentatului portar Todor a salvat pe feroviari de la o înfrîngere mai severă. Rapidul s-a prezentat la acest meci neaşteptat de slab, deci sarcina atacanţilor dinamovişti a fost mult uşurată. Nu se poate contesta faptul că Dinarro a obţinut o victorie mult mai uşoară decît o arată scorul foarte strîns : 3—2. Dinamo a desfăşurat un joc de un bun nivel tehnic; în ciuda "terenului alunecos echipa a avut un atac în vervă, în care Ene şi Vasile Anghel au excelat Antrenorii Rapidului au greşit cind l-au introdus în formaţie pe Georgescu. Acesta acuzînd o durere la picior nu a mai putut da randamentul obişnuit şi echipa a pornit de la început handicapată. Forma slabă a lui Raab şi a celor doi haiti — Neamţu şi Bodo — a făcut ca Rapidul să nu poată da o replică la nivelul ultimelor sale jocuri. Ceferiştii au jucat fără orizont, la întîmplare, iar cele două goluri înscrise de Raab şi Copil nu au fost obţinute decît după ce echipa dinamovistă se mulţumise cu faptul că avea un avans de 2 goluri. In primele minute de joc, cînd Rapidul a început un adevărat iureş la poarta lui Uţu, Ene II executînd greşit o lovitură de la 11 metri, a ratat deschiderea scorului care putea da o altă întorsătură jocului. Am arătat la început că jocul dur al lui Szökő a dus la accidentarea lui Greavu. Un fapt cu care nu sîntem de acord. Dar nu putem fi de acord nici cu gesturile nesportive ale lui Neamţu şi mai ales ale lui Dodeanu care tot timpul reprizei a II-a l-a urmărit pe Enea lovindu-l de repetate ori. Arbitrul Măicănescu a condus bine cele două formaţii sancţionînd cu autoritata pornirile spre un joc dur. P. CRISTEA Campionatul regional de fotbal In penultima etapă a campionatului regional de fotbal, s-au înregistrat două rezultate care reţin in mod deosebit atenţia. Este vorba de înfrângerea liderului C.F.R. de către Unirea Călăraşi şi categorica victorie a 0- 1 «Tipiei Giurgiu asupra echipei S.N. Olteniţa. In rest sînt rezultate normale. Iată relatările corespondenţilor noştri. UNIREA CALARASI—C.F.R. ROSIORI 1-0 (0-0) In ciuda faptului că jucătorii feroviari au făcut un joc frumos au trebuit să plece învinşi. Jocu' foarte echilibrat în prima repriză a făcut ca scorul să rămînă alb. După pauză C.F.R.îl joacă mai bine, domină dar Unirea reușește să înscrie unicul punct al partidei, prin Marin Dumitru. Areastă înfrîngere a micșorat din avantajul pe care-1 avea înaintea acestui joc. UNIREA VIDELE—UNIREA M1NASTIREA 2—3 (2—1) Prin felul cum a evoluat scorul acestei partide, spectatorii din Videle sperau într-o victorie a fotbaliştilor localnici. Au condus cu 1-0 prin gol Pe terenul sportiv din comuna Curcani, raionul Olteniţa, s-au desfăşurat duminică, jocurile de oină dintre reprezentativa regiunii Bucureşti şi reprezentativa regiunii Stalin, care Campionatul republican de ciclism la semifond Peste 150 ciclişti au participat la întrecerile din cadrul campionatului republican de semifond, individual. La proba de juniori, au participat peste 70 de ciclişti. Aceştia au luptat cu multă ardoare şi pe primul loc s-a clasat Traian Cojocneanu (de la Şc. sportivă din Oraşul Stalin). Pe locurile următoare s-au clasat Valeriu Coslovschi. (Şc. sportivă Timişoara) Gh. Vasilescu (Victoria-Bucureşti), etc. La categoria lll-a şi neclasificaţi locul 1 a revenit lui D. Rotaru (Combinatul Poligrafic Bucureşti). La fete, titlul de campioană republicană a revenit dinamovistei Hermina Juhasz-Popescu, care a cîştigat detaşat concursul la senioare. Colega ei de club, Aurelia Drâghici, a abandonat pe parcurs, în urma unei căzături. Aşteptată cu mult interes cursa seniorilor, unde au luat startul fruntaşii sportului cu pedale, a dat loc la o întrecere pasionantă, la care nu contribuie în special cicliştii de la Dinamo, C.C A. şi Victoria. Concurenţii au avut de parcurs 40 de ture, (adică 68 km.), cu 20 sprinturi. Şi aei, tricoul de campion republican a fost îmbrăcat, Era şi anul trecut, de dinamovistul Gabriel Moceanu, care a dominat această cursă, desfăşurată, în mare poce, pe ploaie. Pe locurile II şi III s-au clasat colegii săi de club, Gheorghe Calcişcă şi Ludovic Zanoni. Iul înscris de Mugur. Oaspeţii au egalat prin Stancu iar pînă la sfirşitul reprizei Visa reuşeşte să ia conducerea pentru echipa din Videle. După pauză Unirea Mînăstirea practică un joc mai omogen egalînd şi apoi înscriind golul victoriei prin Costache care a fost cel mai bun de pe teren. PARTIZANUL CIULNIŢA- C.S GIURGIU 1-20-n Fotbaliştii giurgiuveni au fost mai buni şi au învins pe merit. Partizanul Ciulniţa a făcut cu greu faţă jocului oaspeţilor. Scorul strîns se datoreşte faptului că atacanţii giurgiuveni au ratat numeroase ocazii. Golurile au fost înscrise de Necşulescu (2) pentru C.S. Giurgiu iar pentru Partizanul a înscris Savance* PROGRESUL ALEXANDRA — UNIREA BUFTEA 1—3 10— 1) Unirea Buftea a jucat foarte bine şi rezultatul superiorităţii sale este oglindit în scorul cu care a luat sfîrşit jocul: 3—1. Forma bună a extremului dreapta Mihalache (autorul a trei goluri) a dat atacului s-au contat în cadrul etapei a 2-a a „Cupei Regiunilor“. Partidele au fost urmărite cu un deosebit interes de iubitorii sportului nostru naţional, care se bucură de o veche tradiţie în această comună. Jucînd mai bine, reprezentativa regiunii noastre a reuşit să cîştige atît partida din tur cu scorul de 28—8, cît şi partida din retur (15—9), calificîndu-se astfel pentru turneul final al acestei competiţii, care se va desfăşura la sfîrşitul lunii iunie la Cluj, nici multă agresivitate. Progresul Anexandria a jucat mai slab ca de obicei neputînd da o replică mai hotărîtă fotbaliştilor oaspeţi care au avut cei mai buni oameni în Stanciu Cornel şi Stanciu Vasile, Gh. Ion. SPORTING—DUNAREA 2-2 (1-1) Jocul dintre cele două echipe pretendente la locul 4 s-a terminat nedecis: 2—2. Scorul a fost deschis de... fundaşul Niţu care a marcat în proprie poartă. Gazdele reuşesc să egaleze scorul prin golul înscris de Velcescu. După pauză, tot giurgiuvenii reuşesc să ia conducerea prin Iorgulescu, dar scorul devine după puţintimp din nou egal prin golul marcat de Folescu. Rezultatul nu nedreptăţeşte pe nici una dintre echipe. La juniori, Dunărea a învins cu 5—3. OLIMPIA GIURGIU— S. N. OLTENIŢA 8-0 La egalitate de puncte, cele două echipe luptau pentru ocuparea locului 2 în campionat. Jocul se anunţa deosebit de disputat între două echipe care cu o etapă în urmă erau pretendente la titlul competiţiei. Rezultatul de pe teren însă, ne arată că a jucat o singură echipă: Olimpia. Cele 8 goluri marcate reflectă cu prisosinţă situaţia de pe teren. CLASAMENT Reprezentativa de oină a regiunii Bucureşti în turneul final 1. C.F.R. Roșiori 23 16 3 1 67:13 35 2. Olimpia Giurgiu 23 14 5 4 51:23 33 3. S.N. Oltenița 23 13 5 4 50:33 31 4. Dunărea Giurgiu 28 11 4 35:23 27 5. Unirea Buftea 23 12 3 8 38:39 27 6. Sporting Roşiori 23 11 4 8 58:39 26 7. Unirea Mînăstirea 23 9 6 8 44:29 24 8. C.S. Giurgiu 23 9 5 9 48:40 23 9. Unirea Călărași 23 3 3 12 21:38 19 10. Progresul Alex. 23 7 2 14 31:45 16 11. Ialomița Nouă 22 6 3 13 21:57 15 12. Unirea Videle 23 5 3 15 19:52 13 13. Pârtii. Ciulnița 23 3 3 17 20:75 9 Performanţe valoroase şi noi recorduri în faza regională a campionatului de atletism Aproape 7.50 tineri şi tinere din regiunea noastră au fost prezenţi sîmbâta şi duminică pe stadionul Tineretului din Capitală, spre a se întrece în cadrul fazei regionale a campionatului republican de juniori la atletism. Buna lor pregătire a făcut ca rezultatele să fie superioare, unele din ele reprezentînd performanţe valoroase şi chiar noi recorduri regionale. Marilena Niculescu, de la şcoala sportivă din Giurgiu, a realizat cu 5,06 m, la lungime una din primele trei performanţe pe ţară la junioare în anul acesta, constituind totodată şi un nou record al regiunii, recordul vechi de 4,70 m aparţinînd aceleiaşi atlete. Viorica Georgevici, de asemenea în formă bună, şi-a ameliorat recordul la 60 m. garduri, stabilind performanţa de 10,6 (vechiul record fiind de 11,5). Un alt element valoros, Gurmac Marian a stabilit si el un nou record la 90 m garduri cu timpul de 14,4. Acelas atlet a realizat rezultate foarte bune la triatlon s 11,8 la 100 m - 1,48 la inaltime si 11,26 la greutate. Mai menționam rezultatele înregistrate de Viorica Georgevici la triatlon (1,30 la înălţime şi 10, 12 m la greutate). In cadrul categoriei juniori, Ion Dumitru şi-a luat cu 24,5 la 200 m standardul pentru a putea participa in finala campionatului republican. Din celelalte rezultate mai subliniem: 13,01 m, la triplu salt realizat de Ciocan Dan şi 37,54 m, înregistrat de Chiran Ion la ciocan. Micii mărşăluitori, printre care Petre Vişan şi Victor furnică, au dovedit aptitudini deosebite pentru această probă. Ştafeta 4 ori 100 m. fete a revenit echipei din Răcari, iar probele de greutate băeţi la categoriile 15-16 ani şi 17-18 ani au fost cîştige de Lucian Stanişteanu cu 13,22 m şi respectiv de N. Dascălu cu 11,42 m.