Steagul Roşu, iunie 1959 (Anul 11, nr. 3098-3122)

1959-06-02 / nr. 3098

Partidul şi guvernul au pus în faţa tuturor gospodăriilor agricole de stat sarcina de a deveni unităţi mari pro­ducătoare de cereale şi produse ani­male cu minimum de cheltuieli, cu o productivitate a muncii ridicată, mo­del de gospodărie socialistă. Ele tre­buie să asigure producţii care să fie în continuă creştere, şi să devină în­­tr-un timp scurt principalul furnizor al statului în alcătuirea fondului cen­tral de produse agricole. Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Con­siliului de Miniştri al R. P. Române din martie 1959 cu privire la unele măsuri pentru îmbunătăţirea condu­cerii şi controlului de partid şi a ac­tivităţii economice în gospodăriile de stat, a constituit pentru organizaţia de bază de la G.A.S. Pietroşani, raio­nul Zimnicea, un îndrumar preţios în munca noastră. Pentru înfăptuirea acestor sarcini deosebit de importante, organizația de bază luptă pentru ca prevederile hotărîrii să fie îndeplinite întocmai.­ ­ GRUPELE de partid contribuie LA IMBUNATATIREA VIETII DE PARTID Pe baza Hotărîrii C.G. al P.M.R. și a Consiliului de Ministri al R.P. Ro­mâne din martie a. c. cu privire la unele măsuri pentru îmbunătăţirea con­ducerii şi controlului de partid şi a activităţii economice în gospodăriile agricole de stat, am fost trimis să muncesc ca organizator de partid la G.A.S. Pietroşani din raionul Zimnicea încă de la început, in atenţia mea au stat asigurarea îndeplinirii planului de producţie, creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost al produselor şi întărirea continuă a gos­podăriei agricole de stat pentru a deveni mare producătoare de ce­reale şi produse animale. Aici am dat peste o serie de probleme foarte delicate care îţi cereau timp şi multă pricepere pentru a le rezolva. Sfâtuindu-mă cu membrii biroului, cu consiliul gospodăriei de stat şi cu muncitorii am găsit întotdeauna calea cea mai justă în rezolvarea lor. Natura muncii cerea ca biroul or­ganizaţiei de bază să treacă la orga­nizarea grupelor de partid pe secţii, grupe care să pună în centrul preocu­pării lor problemele producţiei, să lupte pentru mobilizarea întregului co­lectiv de muncă la îndeplinirea indici­lor de plan. Cu sprijinul biroului co­mitetului raional de partid noi am or­ganizat două grupe de partid, una la sectorul creşterii animalelor, iar cea de a doua la sectorul mecanic. Pînă la organizarea grupelor de par­tid s-a observat că la secţia Găujani erau membri şi candidaţi de partid care foarte rar luau parte la adună­rile de partid, iar spiritul critic şi au­tocritic era slab dezvoltat. De cînd s-a organizat aici grupa de partid, alta e situaţia. La începutul lunii aprilie bu­năoară la propunerea tov. Cristea Spi­ridon, organizatorul grupei de partid, comuniştii au luat în discuţie cauzele pentru care nu se poate realiza sporul în greutate la porci. Discuţiile purtate în cadrul şedinţei de grupă de partid au arătat că din lipsa vigilenţei în secţie s-au strecurat o serie de ele­mente necinstite care intenţionat dimi­nuau raţiile de furajare a porcilor puşi la îngrăşat. In cuvîntul lor, comuniştii Vasile L. Tudor şi Zanfir A. Mircea, care muncesc în acest sector au de­mascat pe Gheorghe Dumitru care a fost prins sustrăgînd din raţia stabi­lită porcilor puşi la îngrăşat. De cînd s-au înlăturat aceste elemente în sec­ţie lucrurile au intrat pe făgaşul cel bun. Mobilizaţi de către comuniştii din grupa de partid, crescătorii şi îngri­jitorii de animale se întrec pentru a depăşi prevederile planului de produc­ţie, pentru a obţine cît mai multe eco­nomii. Aşa de exemplu, pe trimestrul I, planul la lapte a fost depăşit cu 120 hl., la viţei între 6 luni şi un an s-a înregistrat un spor de peste 700 kg. faţă de plan reducîndu-se astfel pre­ţul de cost per kg. de carne cu 2,05 lei. Muncitorii din acest sector de activi­tate, în frunte cu comunistul Ilie Zan­­tir, maistrul zootehnic al secţiei, au reuşit ca în lunile aprilie şi mai să depăşească cu mult cantităţile de lapte şi carne prevăzute în plan. ÎNTRECEREA SOCIALISTA, FACTOR IMPORTANT ÎN REALIZAREA PLANULUI In campania muncilor agricole de primăvară, mecanizatorii şi muncitorii din sectorul producţii vegetale au avut cel mai mult de lucru. Trebuiau însămînţate într-un timp foarte scurt peste 1000 de ha. cu diferite culturi de primăvară. In acest scop se cerea folosirea întregii capacităţi de lucru a tractoarelor şi agregatelor. Muncile în cimp începuseră, dar maşinile şi trac­toarele nu dădeau randamentul dorit S-a observat că mecanizatorii nu erau stimulaţi de nimeni pentru a-şi orga­niza mai bine lucrul. Biroul organiza­ţiei de bază, analizînd cauzele pentru care muncile agricole nu se desfăşu­rau în ritmul în care ar fi trebuit, a ajuns la concluzia că comitetul sindi­cal, şi mai ales tov. preşedinte, Firiţă P. Marin nu au acordat suficientă atenţie organizării întrecerii socialiste Această situaţie a fost pusă în dis­cuţia adunării generale. Criticile as­pre aduse comuniştilor din comitetul sindical i-au făcut pe aceştia să înţe­leagă importanţa întrecerii în realiza­rea planului de producţie. Biroul organizaţiei de bază a dat un ajutor calificat de astă dată com­i­tetului sindical, ajutindu-l să pună în centrul atenţiei problemele producţiei Preşedintele comitetului sindical a pri­mit sarcina să se ocupe de organiza­rea întrecerii socialiste. Au avut loc apoi adunări de grupe sindicale în ca­drul cărora comuniştii au chemat pe muncitori să lupte din toate puterile pentru realizarea şi depăşirea sarci­nilor de plan. Muncitorii de la secţia Bucşani care lucrează în sectorul creşterii anima­lelor au chemat la întrecere pe tov­a­­răşii lor de muncă de la secţia Pis­­troşani. La baza întrecerii ei au tre­cut o serie de obiective concrete care se referă la îndeplinirea indicilor de plan, la obţinerea a cît mai multor economii, etc. S-a făcut o largă popu­larizare iniţiativei luate d­e către mun­citorii din sectorul zootehnic. La fel au procedat şi mecanizatorii, şi în­trecerea a început. In sprijinul întrecerii socialiste, bi­roul organizaţiei de bază a desfăşurat prin colectivul de agitatori şi prin ac­tivul fără partid o largă muncă poli­tică. Mai ales în campania de primă­vară, agitatorii organizau convorbiri în care popularizau metodele bune de muncă folosite atît de mecanizatori cît şi de crescătorii de animale. Prin aceasta, noi am generalizat experienţa fruntaşilor făcînd din ea un bun al tuturora. Sufletul întrecerii l-au con­stituit membrii şi candidaţii de par­tid. Brigada complexă condusă de me­canizatorul Dumitru Ţenea membru în biroul organizaţiei de bază, a fost ani­­matoarea întrecerii. Mecanizatorii Ma­rin Peţanca, Nicolae C., Dumitru Sai­son şi Stan D. Marin, membri şi can­didaţi de partid au realizat cîte o normă şi jumătate de tractor Stimularea fruntaşilor în producţie prin decernarea steagurilor roşii cît şi popularizarea realizărilor la panoul de onoare au creat un climat favorabil desfăşurării întrecerii. La încheierea primei etape întrecerea a fost cîştigată de muncitorii de la secţia Găujani care au depăşit cu 20 la sută planul de producţie pe luna mai. Mulgătorii Va­sile N. Tudor, Muscă Gheorghe şi Turistac Florea au fost declaraţi frun­taşi ai întrecerii socialiste pe gospo­dărie. Din rîndul mecanizatorilor în­trecerea socialistă a fost cîştigată de mecanizatorii din brigada complexă nr. 1. Comunistul Marin Peţanca a fost declarat fruntaşul brigăzii, reali­­zînd două norme în campania mun­cilor de primăvară. Despre roadele întrecerii socialiste ne vorbesc înseşi culturile. Cele pe­ste 800 ha. cu grîu şi orz, înalt pînă la brîu, bogat în spic, se leagănă în bătaia vîntului prevestind de pe acum o recoltă de peste 9.000 kg. la ha. A fost terminată prăşită a doua pe o suprafaţă de peste 900 ha. însămîn­ţate cu sfeclă de zahăr, floarea soa­relui şi porumb Terminînd cu muncile agricole de primăvară, organizaţia de bază a mo­bilizat pe membrii şi candidaţii de partid în direcţia pregătirii maşinilor pentru campania de vară. Intr-o şe­dinţă a consiliului gospodăriei noa­stre, din care fac parte şi eu, am făcut propunerea ca fiecărui membru din consiliu să-i fie repartizată cite o sarcină concretă de care să se o­­cupe în campania de pregătire a uti­lajului agricol. Ultima şedinţă de a­­naliză a muncii a arătat că astfel organizată munca, gospodăria a reu­şit să termine cu mult înainte de termenul fixat toate pregătirile în ve­derea campaniei de vară. Maşinile stau aliniate gata de a intra in la­nul bogat de spice. GRIJA PERMANENTA PENTRU CREŞTEREA ŞI EDUCAREA CAN­DIDAŢILOR DE PARTID Organizaţia noastră de bază numără peste 30 de candidaţi de partid. Biroul organizaţiei de bază se ocupă cu grijă de creşterea şi educarea lor. La înce­putul lunii aprilie bunăoară, conform planului de muncă al biroului s-a ana­lizat în adunare generală de partid felul în care membrii de partid spri­jină pe candidaţi în îndeplinirea sar­cinilor încredinţate di­ biroul organi­zaţiei de bază. Discuţiile au arătat că o bună parte din membrii de partid ajută pe candidaţi să se achite cu cin­ste de sarcinile primite. Aşa de exem­plu tov. Constantin Ambruş, membru de partid, strungarul gospodăriei, a izbut­i ca printr-o muncă perseverentă să facă din candidaţii de partid Du­mitru Tănăsescu, Ion Tănase şi alţii, fruntaşi în producţie şi fruntaşi la in­­văţămîntul de partid. Mulţi dintre candidaţii de partid, timizi la început, iau acum cuvîntul în adunări de partid, critică cu curaj lip­surile pe care le observă la locul de producţie şi fac propuneri preţioase privind îndreptarea acestora. Acest lu­cru se datoreşte şi faptului că biroul se ocupă sistematic de creşterea can­didaţilor de partid. Candidaţii au­ fost încadraţi în învăţămîntul de partid şi ajutaţi îndeaproape de membrii de partid, ei au dovedit acum la închi­derea învăţămîntul­ui că au studiat te­meinic în cursul anului. Pentru ridica­rea nivelului lor politic şi ideologic, biroul organizaţiei de bază a ţinut un ciclu de conferinţe pe teme de partid. Bucurînrdu-se de ajutorul membrilor biroului şi al celorlalţi membri de par­tid, urmînd exemplul acestora, candi­daţii, fie ei mecanizatori, mulgători sau îngrijitori de animale, tehnicieni sau ingineri sunt fruntaşi în producţie constituind exemplu pentru toţi mun­citorii din gospodăria noastră. îmbunătăţirea muncii de partid la G.A.S. Pietroşani îşi are explicaţia în felul cum au muncit biroul organiza­ţiei de bază şi masa întreagă de co­munişti. ION OPRESCU organizator de partid, GAS Pietroşani, raionul Zimnicea Viaţa de partid Problemele producţiei agricole, vegetale şi animale în atenţia comuniştilor K 0 — Din activitatea organizaţiei de bază de la G. A. S. Pietroşani-Zimnicea — Conserve din noua recoltă (Urmare din pag. 1-a) In prezent pe fiecare schimb se face o bună curăţenie a maşinilor într-u­n timp cu mult redus decît anul tre­cut. Tot pe bază de rezerve u­­grne la mesele de lucru s-au montat ba­zine prevăzute cu apă caldă şi de­zinfectant pentru spălarea cutiilor şi a borcanelor. Pentru verificarea tem­peraturii bazinele sunt prevăzute cu termometre. Menţinerea unei bune curăţenii în sala de legume a preocupat îndea­proape şi pe tehnicienii şi inginerii întreprinderii. Menţionăm în această ordine inovaţia inginerului Dochia, care constă dintr-o instalaţie ce per­mite în mod automat amestecul a­­burilor de la cazane cu apă rece şi cu o serie de chimicale, dînd naştere la o soluţie caldă ce se foloseşte la spălatul maşinilor. Asemenea insta­laţii s-au montat în toate sălile de lucru. Protecţia muncii este şi ea asigu­rată din plin. In fiecare secţie toţi lucrătorii sunt îmbrăcaţi în halate albe şi curate încît creează impresia că te afli într-un laborator. LA GAZETA DE PERETE AU APĂRUT NOI EVIDENŢIERI In campania de iarnă gazeta de perete a înfăţişat mai mult aspecte din munca mecanicilor în repararea utilajelor şi montarea celor noi. Din săptămîna trecută ea şi-a schimbat conţinutul. Este vorba de articolele apărute în legătură cu începerea pro­ducţiei de conserve din noua recoltă. Sunt prezentate în ele o parte din ac­tivitatea echipelor conduse de Nica Alexandrina şi Aristiţa Belciu. Nu s-au omis nici obiectivele cu care a­­ceste brigăzi au pornit întrecerea so­cialistă în cinstea zilei de 23 Au­gust. Cine va cîştiga întrecerea socialistă? E greu de dat un pronostic. Fişele în care se înregistrează zilnic produc­ţia consemnează în dreptul fiecărei brigăzi aproape aceleaşi rezultate. Desigur că la gazeta de perete vor apare în curînd noi nume. Doar la finele acestei săptămîni va începe pro­ducţia şi la secţia de dulciuri, iar ceva mai tirziu şi secţiile care vor fabrica noi sortimente, conserve din ciuperci şi produsul sparanghel soli­citat de unitățile comerciale de pe li­toral. Pentru noile sortimente există asigurată materia primă. Programul I 14.00 Concert de estradă. 14.40 „Făli­­rim o viaţă nouă“ — emisiune de cîn­­tece. 15.00 Buletin de ştiri. 16 05 Reco­mandări din program. 15.10 Muzică de cameră de compozitori români. 15.37 Din prelucrările de folclor ale compo­zitorilor noştri. 16.15 Vorbeşte Moscova! 15.45 „Cîntecul săptămâni": „Legămînt de pace" de Hilda Jerea, versuri de Cicerone T­heodorescu. 17.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic. 17.15 Anunţuri şi muzică. 17.25 Muzică simfonică. 18.05 Limba noastră, prezintă Acad. prof. Al. Graur. 18.15 Concert de estradă. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 Revista, eco­nomică radio. 19.30 Formaţii artistice de amatori. 20.00 Radiojurnal. 20.20 „Noapte bună, copii": „Fata babei şi fata moşneagului“ de Ion Creangă. 20.30 Jurnalul satelor. 21.00 Melodii lăută­reşti. 21.30 Cîntarea Romîniei. Itinerar liric prezentat de Tiberiu Utan. 21.45 Muzică corală românească. 22.00 Radio­jurnal, b­uletin meteorologic şi sport. 22.30 Interpreţi ai muzicii de operetă. 23.10 Concertul în la minor pentru vi­oară şi orchestră de Şostakovici. 23.52— 23.55 Buletin de ştiri. Programul II 14.00 Buletin de ştil. 14.03 Recoman­dări din program. 14.07 „Partidul ne conduce“ — emisiune de cîntece. 14.30 Program emis de Studioul Regional Cluj. 15.00 Program muzical dedicat fruntaşi­lor în producţie din Industrie şi agri­cultură. 15.30 Muzică uşoară, 16.00 Radio­jurnal şi buletin meteorologic. 16.15 „Din trecutul creaţiei muzicale romî­neşti“. 16.30 Bolerouri de concert. 16.45 Carnet de reporter. 17.00 Dansuri sim­fonice romîneşti. 17.25 Sfatul me­dicului: Regimul în ulcer. 17.30 Emi­siune muzicală pentru copii: „Mici ar­tişti amatori“. 16.00 Buletin de ştiri. 18.05 Din folclorul popoarelor. 18.45 Noi înregistrări de cîntece. 19.00 Antologie clasică: Francesco Petrarca. Prezentare şi traduceri de Lascăr Sebastian. 19.1­­ Anunţuri şi muzică. 19.20 Transmisie de la Teatrul d­e Operă şi Balet al R.p.R. a operei „Rigoletto“ de Verdi. In pauze: Radiojurnal, sport şi buletin meteorolo­gic şi Emisiuni literare. 22.30 Muzică populară romînească. 23.00­­Radiojurnal 23.15—24.00 Concert de noapte. MARŢI * IUNIE MARJI 2 IUNIE 19.00 Informaţiile după amiezii ; 19.05 : Emisiune pentru cei mici : Gazeta pădu­rii ; 19.25 : Emisiune de ştiinţă şi tehnică : „Folosirea izotopilor radioactivi în şti­inţa şi practica agricolă" - vorbeşte prof. univ. David Davidescu ; „Rolul izotopilor în medicină" - vorbeşte conf. univ. dr. Octav Costăchel. 19,45 : Recital instru­mental ; tineri Interpreţi în studio : Ludmila Popisteanu-Gheron - pian şi Petre Lefterescu - vioară. 20,15 : Jurna­lul televiziunii. 20.35 : Filmul artistic „Oraşul liber". 22,15 Ultimele ştiri. TEATRE- Teatrul de Operă şi Balet (orele 19,30): Rigoletto; Teatrul de Stat de Operetă (orele 19,30): Boccacio; Tea­trul Satiric Muzical „C. Tănase" (sala Sa ai orei 2­i1 Pe aripile revistei- Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (sala Comedia, orele 20); Apus de soare; sala Studio (orele 20): Steaua fără nume; Teatrul Tineretului (orele 20): Mult zgo­mot pentru nimic; Circul de Stat (orele 20,30): Flori de mai; Teatrul Munici­pal (orele 20): Don Carlos; Sala Fai­mon Sîrbu (orele 20): Moartea unui co­mis voiajor; Ansamblul de estradă al regiunii București (orele 20): S am în­călecat pe-o şa...; Teatrul de Vară „I. V. Statin“ (­arele 20): Hagi Tudose; Teatrul Muncitoresc C.F.R. (orele 19,30): Nevestele vesele din Windsor; Teatrul Armatei (orele 20): (s­ala Magheru): Femeea îndărătnică: sala Uranus (orele 20): Musafiri nepoftiţi. CINEMATOGRAFE: Patria, Bucureşti, 13 Septembrie, Grădina înfrăţirea între popoare. Libertăţii: Fata din Kiev (se­ria I), Republica: Elena Pavel, G. Coş­­buc, Edes Anna, Magheru, Lumina, 8 Martie, Flacăra. Urmaşii lui Rao, V. Alecsandri Grădina Dinamo, T. Vladi­mirescu, 23 August, Lady Hamilton; I. C. Frimu, Griviţa, Drumul serii: Tre­nul prieteniei; Central: Grădinarul spa­niol; 13 Septembrie (fost Doina): Dru­mul ei; Maxim Gorki, Gh. Doja, Alex. Sahia: Dorinţa; Victo­ria. Olga Banele: Cei 44; Timpuri Noi: Circul urşilor, Arcul miraculos, Un dar de ziua naşte­rii, Ştiinţă şi tehnică — Act. în ima­gini 22; Tineretului, Aurel Vlaicu: Intre noi părinţii; Alex. Popov: Pala­tul sporturilor de iarnă, Lupul şi cei 7 iezi, Mica balerină, Mica reprezentaţie, Bătrînul şi cocorii, U.R.S.S. 2­959 — Act., 21; Vasile Roaită. N Bâlcescu: Favoritul 13; Cultural; 1 Mai: Burghezul gentilom; 8 Mai: De partea cealaltă: Unirea: Mingea; Volga. B. Delavrancea: Oleko Dundici; Constantin David. Popu­­lar: În întâmpinarea fericirii; Arta: Steaguri pe turnuri; Munca: Amigo; Mior­ea: O slujbă importantă; Doina Simo: Cerul infernului; Ilie Pintilie: Articolul 420: M. Eminescu: Ivan cel Groaznic (seria 1); 30 Decembrie: Ivan cel Groaznic (seria a II-a); G Bacovia: Capcana lupilor: Drumul serii. ..Trenul prieteniei­: 10 Februarie: Misiune sp© dată. Steagul roșu Oameni cu care ne mindrim Colectivista Eftimia Paraschiv ! Mai intii a început să se schimbe faţa satului, apoi felul de viaţă al oamenilor. Eftimia Paraschiv păşea in primele rinduri, punindu-şi price­perea şi vrednicia in slujba celor­­ mulţi. Intr-o zi, a hotat la porţile­­ partidului şi comuniştii au primit-o in rindurile lor. De atunci viaţa ei a început să aibă un nou ţel. Muncind neobosit, a căpătat încre­derea şi stima consătenilor, fapt pentru care a şi fost aleasă ase­­soare populară şi membră a comitetului comunal de femei. Acum doi ani, cinci mai mulţi gospodari din sat au format un comitet de iniţiativă pentru înfiinţarea gospo­dăriei colective, Eftimia Paraschiv a fost printre primii. A aşternut pe hirtie cu mina ei dorinta spre mai bine, inscriindu-se in gospodă­ria colectivă. Apoi a stat de vorbă şi cu alte femei cum ar fi Elena Şerban şi Iancu Elena, pe care le-a îndrumat să păşească îm­preună cu familiile lor pe calea belşugului şi bunăstării. Intr-o zi, preşedinta comitetului raional de femei, Ecaterina Bar­­cău, a poposit in sat. Se insera. Pe Eftimia Paraschiv a găsit-o acasă stind de vorbă cu maică-sa. S-au aşezat împreună pe iarba moale şi proaspătă din curte. „Uite ce ne-am gindit"... — începu după un timp preşedinta comitetului raio­nal al femeilor. Şi-i spuse că a fost propusă să meargă la şcoala de partid de 6 luni După ce a aflat despre ce este vorba, Eftimia Paraschiv a rămas puţin pe gânduri. „Ştiu eu, voi Pă­rea face faţă ?" — a răspuns emo­ţionată. „Dumneata, ce zici mamă? Bătrina a scris, a mingi­at-o cu privirea şi a indemnat-o: „Uit-te, maică, c-o să te descurci tu“. Clipele de atunci au devenit azi amintiri. Eftimia Paraschiv a ter­minat şcoala de partid, şi cine nu a avut de învăţat,­­ s-a luminat mai mult mintea, iar dorinţa as­cunsă in suflet de a cunoaşte, de a şti, şi-a găsit împlinirea. C­ind un sat a luat fiinţă gospo­dăria colectivă .Timpuri Noi“, oa­menii au ales-o în consiliul de conducere şi nu au greşit. Luptind pentru întărirea şi consolidarea co­lectivei ,Eftimia Paraschiv a devenit fruntaşă in brigada de cimp, mo­­bilizind la muncă prin exemplul ei pe toate colectivistele, pe toți gos­podarii cerc au păşit spre o viaţă nouă şi îmbelşugată. — Partidul m-a învăţat că iu­bind oamenii, înseamnă să lupţi şi să munceşti pentru fericirea lor. De aceea, alături de celelalte 56 familii de colectivişti, voi munci cu toate forţele mele pentru, fericirea tuturor oamenilor cinstiţi din Co­muna noastră. ... Cuvinte simple, dar spuse din inimă. Cuvinte care m-au făcut s-o cunosc şi mai bine, pe colectivista Eftimia Paraschiv, din comuna Bră­­tăşani, raionul Olteni, se înţeleg de ce este iubită şi stimată de în­tregul sat. v. TO­.r­ ­ * * * * * * * 8 9 Bogat program pentru sezonul turistic de vară Pentru sezonul turistic de vara O.N.T - Carpaţi a întocmit un bogat program de activitate. In tara au fost deschise noi agenţii tu­ristice în centrele reg­onale Tîrgu Mureş, Piteşti, Deva, Galaţi, Iaşi şi cite oraşe. Agenţiile turistice din ţară vor organiza atît ^ călătorii locale cît și excursii pe itine­­rarii complexe prin diferitele regiuni ale tarii. In cursul verii toate agenţiile O.N.T.-Car­­pati^ vor­ organiza excursii de sfîrşit de săptămîna, calatorii în circuit, calatorii spre diferite obiective turistice, precum şi con­cedii turistice pe perioade limitate, cazarea fiind asigurata la hotelurile şi cabanele O.N.T. din staţiunile balneare. La sfîrşit de saptămîna se vor face excursii în di­ferite masive muntoase, la lacuri din munţi, precum şi excursii pe Dunăre pînă în Deltă cu vase fluviale. Agenţiile O.N.T.-Carpaţi din centrele mai importante vor programa excursii la staţi­unile balneare de pe litoralul Mării Negre în cadrul excursiilor de sfîrşit de săptă­­mînă sau concedii limitate pe 10 zile cu pensiune în hotelurile O.N.T.-Carpaţi. De­ asemenea, au fost luate măsuri pen­tru îmbunătăţirea şi coordonarea marcajelor în munţi, îndeosebi în Munţii Rodnei, Bu­­cegi şi Godeanu. MIERCURI 3 IUNIE 1959 Programul I 5.00 Radiojurnal şi buletin meteorolo­gic. 5.14 Lecţia de gimnastică. 5-20 Emi­siune pentru sate, fruntaşi în executa­rea lucrărilor de îngrijire a culturilor. 5.30 „Zori de zi cu melodii“ — program de muzică uşoară. 5.55 Sfatul medicului: Paradentoza. 6.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic. 6.15 Muzică populară romî­nească. 6.45 Salut voios de pionier. 7.00 Buletin de ştiri şi sumarul presei cen­trale. 7.15 Marşuri pentru fanfară. 7.30 Muzică uşoară. 7.45 Anunţuri şi muzică. 8 00 din presa de astăzi. 8 St­ Muzică. 9 00 Concert de dimineaţă. 9 30 Vreau să ştiu! 10.00 Concert de muzică din opere. 11.00 Buletin de ştiri. 11.03 Or­chestre de muzică pontară romînească. 11­.33 „Melodie şi ritm“ - program de muzică uşoară. 12.00 Din cîntecele de luptă ale popoarelor. 12.20 Emisiune cul­turelă, traduceri în româneşte din opera lui A. S. Pușkin. 12.35 Muzică din ope­rete românești. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Suita-concert în stil teatral de Couperin. 33.30 Cîntă Lucia Habără. 13.45 Cotele apelor Dunării Hi. fel Luptă dirza in campionatul categoriei A de fotbal In etapa 20-a a campionatului de fotbal al categoriei A s-au înregistrat rezultate care nu au adus clarificările aşteptate, nici în fruntea clasamentului, nici la ulti­mele trepte. Desigur ca se relevă jocul egal de la Constanţa unde Farul a luat numai un punct Ştiinţei Cluj, venită cu rîndul să nu se... predea decît după o optă dîrzâ.. Şi ea a făcut al 10-lea joc egal (3-3) marcînd 3 goluri. Alt rezultat care surprinde e cel de la Ploeşti, unde petroliştii şi-au îmbunătăţit... jrd­averajul prin cele 7 goluri marcate faţa de unul primit. Superioritatea ploeşteanâ şi scorul mare îşi află explicaţia în vulnerabilitatea ‘formaţiei timişorene, care de cîteva jocuri Terenul mustind de apă pe care s-a desfăşurat meciul C.C.A. — Progre­sul 3—1 (0—0), a influenţat substan­ţial nivelul tehnic şi d­uar... rezulta­tul intonirii. Controlul balonului mult îngreunat — care uneori se oprea pur şi simplu in băltoace — a fost foarte greu de efectuat. Pentru a exemplifica şi contribuţia terenului la ratarea unor situaţii cla­re de gol, trebuie amintite fazele din minutele 20 şi 38, cind Perei şi res­pectiv Oaidă o „servesc“ pe Dinu­­lescu ca mingi ideale la ciţiva metri de poartă şi aresta nejenat de ni­meni, alunecă fără a putea şuta. După aspectul jocului un rezultat de egalitate era mai echitabil. C.C. A. are insă meritul că in aceste condiţii s-a descurcat mai bine, dind dovadă de un plus de eficacitate in atac. Ju­cătorii militari au contrabalansat do­minarea teritorială a celor de la Pro­gresul prin contraatacuri rapide in adincime — bine conduse de ‘Alexan­­drescu — terminate cu Șuturi pe poartă. In prima repriză, deși ocaziile de gol au fost numeroase şi de o parte şi de cealaltă, scorul a rămas alb. La reluare, militarii — profitind de o scurtă perioadă de cădere a apărării Progresului (şi în special de unele ezi­tări ale lui Caricas) — deschid sco­rul (nn min. 50) şi il măresc la 2—b (min. 53). Primul gol este marcat de Raksi dintr-o pasă a lui Tătaru la un contraatac la care participă toţi cei 5 înaintaşi militari; cel de-al doi­lea gol a „căzut“ la o fază similară. Zavoda I trage puternic de la­ circa 18 metri, Mindru respinge si Constan­­tinescu Ceia in plasă, in ambele faze Mindru a fost nesigur in intervenţii. In minutul 56 Dinulescu, in luptă cu trei apărători ai C.C.A., reduce sco­rul : 2—1 Progresul încearcă să-şi concretizeze superioritatea teritorială, iar C.C.A. se apară şi... bineînţeles, contraatacă periculos, reuşind să înscrie din trou in minutul 73 prin Zap­oda I care, scăpat de Caricas, trage uşor dar pla­sat. La 3—­ Progresul nu se descura­jează, continuă să preseze. Oaidă, Di­­nulescu şi Smărăndescu fac un con­tinuu schimb de locuri, dar cu a­­ceeaşi ineficacitate care culminează Meciul de fotbal de aseară Aseară, la stadionul ,,Republicii", s-a desfăşurat - la lumina reflectoarelor - întîlnirea internaţională de fotbal dintre Selecţionata Algeriei şi o selecţionată sindicală din ramura Petrol-Chimie. Partida a luat sfîrşit cu scorul de 2-2 (1-1), re­zultat care oglindeşte echilibrul de forţe de pe teren, apelează la formule salvatoare în ce pri­veşte atacul, unde îl foloseşte pe mijloca­şul Cojereanu. Jiul a obţinut o victorie cu 1-0 în me­ciul cu UTA, şi a rămas pe locul avut­­ ca de altfel toate celelalte echipe care şi-au menţinut poziţiile (o ciudăţenie a re­zultatelor şi dacă vreţi o caracteristică a etapei). Minorii şi-au adus aminte că nu de mult erau imbatabili la Petroşani... Dar, UTA a jucat fără prea mare interes în a­­cest meci căci e ferită de emoţii, mai ales că are şi o restanţă cu Steagul roşu. La Bacău, Dinamo şi Steagul roşu au re­editat meciul egal (1-11) din toamnă, după o partidă mediocră. Oaspeţii lipsiţi de Ha­cu ratarea unui 11 metri de către Smărăndescu In minutul 87. In conti­nuare, Progresul obţine trei com­ers fără nici un rezultat. AL. DRAGOMIRESCU şoti­ţi David sa pot doctora mulţumiţi cu acest punct luat în deplasare. La Bucureşti, un cuplaj cu 9 goluri (şi puteau fi şi mai multe, dacă Smărăndescu şi Ene II nu ratau cîte un „11" m). Voines­­cu şi Uţu au fost portarii inspiraţi care au respins sau reţinut balonul, terenul verita­bil patinoar, sau... bazin dacă vreţi, a răs­turnat calculele pe care şi le-au făcut di­nainte Progresul şi Rapidul. Am văzut că pe teren grav, alunecos, echipele noastre nu ştiu sâ joace, neadoptînd tactica cea mai indicată. Progresul cu o formaţie ma­sivă cu Oaidă, Dinulescu, Smărăndescu, Soare sau cu jucători lenţi (Perer, Cojoca­­ru), a pierdut un meci în care avea şansa certe, dar ratările lui Oaidă, Dinulescu Pe­­reţ, chiar în condiţiile de teren descrisa mai sus le-au anulat. Echipa C.C.A., mai tehnică a cîştigat însă căci deşi a ra­tat a marcat totuşi şi a jucat mai clar. In meciul Dinamo-Rapid (3-2) palpitant, am văzut un portar excepţional : Todor care a făcut ca scorul să nu ia proporţii. De asemenea, am văzut o aripă excelentă, V. Anghel. C.C.A. a întrecut Progresul - 0- - Raczi (C.C.A.) înscrie primul gol ­ Desfăşurind an joc de bun nivel tehnic, Dinamo a cîştigat meciul cu Rapid Ultimele evoluţii ale celor două e­­chipe bucureştene, promiteau ca jocul dintre Dinamo şi Rapid să se ridice la un înalt nivel spectacular, să ofere publicului momente pasionante de fot­bal. Aşteptările însă nu au fost con­firmate decît de echipa dinamovistă care, în acest joc, a fost superioară şi numai forma excelentă a talenta­tului portar Todor a salvat pe fero­viari de la o înfrîngere mai severă. Rapidul s-a prezentat la acest­ meci neaşteptat de slab, deci sarcina a­­tacanţilor dinamovişti a fost mult u­­şu­rată. Nu se poate contesta faptul că Dinarro a obţinut o victorie mult mai uşoară decît o arată scorul foarte strîn­s : 3—2. Dinamo a desfăşurat un joc de un bun nivel tehnic; în ciuda "terenului alunecos echipa a avut un atac în vervă, în care Ene şi Vasile Anghel au excelat Antrenorii Rapidului au greşit cind l-au introdus în formaţie pe Georgescu. Acesta acuzînd o durere la picior nu a mai putut da randamentul obişnuit şi echipa a pornit de la început han­dicapată. Forma slabă a lui Raab şi a celor doi haiti — Neam­ţu şi Bodo — a făcut c­a Rapidul să nu poată da o replică la nivelul ultimelor sale jocuri. Ceferiştii au jucat fără orizont, la întîmplare, iar cele două goluri în­scrise de Raab şi Copil nu au fost obţinute decît după ce echipa dinamo­vistă se mulţumise cu faptul că avea un avans de 2 goluri. In primele minute de joc, cînd Rapi­dul a început un adevărat iureş la poar­ta lui Uţu, Ene II executînd greşit o lovitură de la 11 metri, a ratat des­chiderea scorului care putea da o altă întorsătură jocului. Am arătat la început că jocul dur al lui Szökő a dus la accidentarea lui Greavu. Un fapt cu care nu sîntem de acord. Dar nu putem fi de acord nici cu gesturile nesportive ale lui Neam­ţu şi mai ales ale lui Dodeanu care tot timpul reprizei a II-a l-a urmărit pe Ene­a lovindu-l de repetate ori. Arbitrul Măicănescu a condus bine cele două formaţii sancţionînd cu au­­toritata pornirile spre un joc dur. P. CRISTEA Campionatul regional de fotbal In penultima etapă a campionatu­lui regional de fotbal, s-au înregistrat două rezultate care reţin in mod deo­sebit atenţia. Este vorba de înfrânge­rea liderului C.F.R. de către Unirea Călăraşi şi categorica victorie a 0- 1 «Tipiei Giurgiu asupra echipei S.N. Olteniţa. In rest sînt rezultate nor­­m­ale. Iată relatările corespondenţilor noştri. UNIREA CALARASI—C.F.R. ROSIORI 1-0 (0-0) In ciuda faptului că jucătorii fero­viari au făcut un joc frumos au tre­buit să plece învinşi. Jocu' foarte echi­librat în prima repriză a făcut ca sco­rul să rămînă alb. După pauză C.F.R.­­îl joacă mai bine, domină dar Uni­rea reușește să înscrie unicul punct al partidei, prin Marin Dumitru. A­­reastă înfrîngere a micșorat din a­­vantajul pe care-1 avea înaintea aces­tui joc. UNIREA VIDELE—UNIREA M1NASTIREA 2—3 (2—1) Prin felul cum a evoluat scorul a­­cestei partide, spectatorii din Videle sperau într-o victorie a fotbaliştilor localnici. Au condus cu 1-0 prin gol Pe terenul sportiv din comuna Curcani, raionul Olteniţa, s-au desfă­şurat duminică, jocurile de oină din­tre reprezentativa regiunii Bucureşti şi reprezentativa regiunii Stalin, care Campionatul republican de ciclism la semifond Peste 150 ciclişti au participat la între­cerile din cadrul campionatului republican de semifond, individual. La proba de juni­ori, au participat peste 70 de ciclişti. A­­ceştia au luptat cu multă ardoare şi pe primul loc s-a clasat Traian Cojocneanu (de la Şc. sportivă din Oraşul Stalin). Pe locurile următoare s-au clasat Valeriu Cos­­lovschi. (Şc. sportivă Timişoara) Gh. Vasi­­lescu (Victoria-Bucureşti), etc. La categoria lll-a şi neclasificaţi locul 1 a revenit lui D. Rotaru (Combinatul Poli­grafic Bucureşti). La fete, titlul de campi­oană republicană a revenit dinamovistei Hermina Juhasz-Popescu, care a cîştigat de­taşat concursul la senioare. Colega ei de club, Aurelia Drâghici, a abandonat pe par­curs, în urma unei căzături. Aşteptată cu mult interes cursa seniori­lor, unde au luat startul fruntaşii sportului cu pedale, a dat loc la o întrecere pasi­onantă, la care nu contribuie în special cicliştii de la Dinamo, C.C­ A. şi Victoria. Concurenţii au avut de parcurs 40 de ture, (adică 68 km.), cu 20 sprinturi. Şi aei, tricoul de campion republican a fost îm­brăcat, E­ra şi anul trecut, de dinamovis­­tul Gabriel Mo­ceanu, care a dominat a­­ceastă cursă, desfăşurată, în mare poce, pe ploaie. Pe locurile II şi III s-au clasat colegii săi de club, Gheorghe Calcişcă şi Ludovic Zanoni. Iul înscris de Mugur. Oaspeţii au e­­galat prin Stancu iar pînă la sfirşitul reprizei Visa reuşeşte să ia condu­cerea pentru echipa din Videle. După pauză Unirea Mînăstirea prac­tică un joc mai omogen egalînd şi apoi înscriind golul victoriei prin Cos­­tache care a fost cel mai bun de pe teren. PARTIZANUL CIULNIŢA- C.­S GIURGIU 1-2­­0-n Fotbaliştii giurgiuveni au fost mai buni şi au învins pe merit. Partizanul Ciulniţa a făcut cu greu faţă jocului oaspeţilor. Scorul strîns se datoreşte faptului că atacanţii giur­giuveni au ratat numeroase ocazii. Go­lurile au fost înscrise de Necşulescu (2) pentru C.S. Giurgiu iar pentru Partizanul a înscris Savance* PROGRESUL ALEXANDRA — UNIREA BUFTEA 1—3 10— 1) Unirea Buftea a jucat foarte bine şi rezultatul superiorităţii sale este oglindit în scorul cu care a luat sfîrşit jocul: 3—1. Forma bună a extremului dreapta Mihalache (auto­rul a trei goluri) a dat atacului s-au contat în cadrul etapei a 2-a a „Cupei Regiunilor“. Partidele au fost urmărite cu un deosebit interes de iubitorii sportului­­ nostru naţional, care se bucură de o veche tradiţie în această comună. Jucînd mai bine, re­prezentativa regiunii noastre a reuşit să cîştige atît partida din tur cu scorul de 28—8, cît şi partida din retur (15—9), calificîndu-se astfel pentru turneul final al acestei compe­tiţii, care se va desfăşura la sfîrşitul lunii iunie la Cluj, n­ici multă agresivitate. Progresul An­­exandria a jucat mai slab ca de o­­bicei nepu­tînd da o replică mai hotă­­rîtă fotbaliştilor oaspeţi care au avut cei mai buni oameni în Stanciu Cor­nel şi Stanciu Vasile, Gh. Ion. SPORTING—DUNAREA 2-2 (1-1) Jocul dintre cele două echipe preten­dente la locul 4 s-a terminat nede­­cis: 2—2. Scorul a fost deschis de... fundaşul Niţu care a marcat în pro­prie poartă. Gazdele reuşesc să ega­leze scorul prin golul înscris de Vel­­cescu. După pauză, tot giurgiuvenii reuşesc să ia conducerea prin Iorgu­­lescu, dar scorul devine după puţin­­timp din nou egal prin golul mar­cat de Folescu. Rezultatul nu nedrep­tăţeşte pe nici una dintre echipe. La juniori, Dunărea a învins cu 5—3. OLIMPIA GIURGIU— S. N. OLTENIŢA 8-0 La egalitate de puncte, cele două echipe luptau pentru ocuparea locului 2 în campionat. Jocul se anunţa deo­sebit de disputat între două echipe care cu o etapă în urmă erau preten­dente la titlul competiţiei. Rezultatul de pe teren însă, ne arată că a jucat o singură echipă: Olimpia. Cele 8 go­luri marcate reflectă cu prisosinţă si­tuaţia de pe teren. CLASAMENT Reprezentativa de oină a regiunii Bucureşti în turneul final 1. C.F.R. Roșiori 23 16 3 1 67:13 35 2. Olimpia Giurgiu 23 1­4 5 4 51:23 33 3. S.N. Oltenița 23 13 5 4 50:33 31 4. Dunărea Giurgiu 2­8 11 4 35:23 27 5. Unirea Buftea 23 1­2 3 8 38:39 27 6. Sporting Roşiori 23 11 4 8 58:39 26 7. Unirea Mînăstirea 23 9 6 8 44:29 24 8. C.S. Giurgiu 23 9 5 9 48:40 23 9. Unirea Călărași 23 3 3 12 21:38 1­9 10. Progresul Alex. 23 7 2 14 31:45 16 11. Ialomița Nouă 22 6 3 13 21:57 15 12. Unirea Videle 23 5 3 15 19:52 13 13. Pârtii. Ciulnița 23 3 3 17 20:75 9 Performanţe valoroase şi noi recorduri în faza regională a campionatului de atletism Aproape 7.50 tineri şi tinere din regi­unea noastră au fost prezenţi sîmbâta şi duminică pe stadionul Tineretului din Ca­pitală, spre a se întrece în cadrul fazei regionale a campionatului republican de juniori la atletism. Buna lor pregătire a făcut ca rezultatele să fie superioare, unele din ele reprezentînd performanţe valoroase şi chiar noi recorduri regionale. Marilena Niculescu, de la şcoala sportivă din Giur­giu, a realizat cu 5,06 m, la lungime una din primele trei performanţe pe ţară la junioare în anul acesta, constituind totodată şi un nou record al regiunii, recordul vechi de 4,70 m aparţinînd aceleiaşi atlete. Viorica Georgevici, de asemenea în for­mă bună, şi-a ameliorat recordul la 60 m. garduri, stabilind performanţa de 10,6 (ve­chiul record fiind de 11,5). Un alt element valoros, Gurmac Marian a stabilit si el un nou record la 90 m garduri cu timpul de 14,4. Acelas atlet a realizat rezultate foarte bune la triatlon s 11,8 la 100 m - 1,48 la inaltime si 11,26 la greutate. Mai mențio­­nam rezultatele înregistrate de Viorica Georgevici la triatlon (1,30 la înălţime şi 10, 12 m la greutate). In cadrul categoriei juniori, Ion Dumitru şi-a luat cu 24,5 la 200 m standardul pentru a putea participa in finala campionatului republican. Din ce­lelalte rezultate mai subliniem: 13,01 m, la triplu salt realizat de Ciocan Dan şi 37,54 m, înregistrat de Chiran Ion la ciocan. Micii mărşăluitori, printre care Petre Vişan şi Victor furnică, au dovedit aptitudini­ de­osebite pentru această probă. Ştafeta 4 ori 100 m. fete a revenit echi­pei din Răcari, iar probele de greutate băeţi la categoriile 15-16 ani şi 17-18 ani au fost cîştige­­ de Lucian Stanişteanu cu 13,22 m şi respectiv de N. Dascălu cu 11,42 m.

Next