Steagul Roşu, iulie 1959 (Anul 11, nr. 3123-3149)

1959-07-01 / nr. 3123

Să desfăşurăm larg întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August Nu peste mult timp, poporul nostru muncitor va sărbători cea da a 15-a aniversare a eliberării sale de sub jugul fascist. Acest eveniment deosebit de important în ltoria ţării noastre este intim­pi­­nat de oamenii muncii din fabrici şi uzine, de pe ogoare, din insti­tuţiile de cultură şi unităţile co­merţului socialist cu succese deo­sebite în producţie. De aceea în perioada actuală întrecerea socia­listă a căpătat un caracter mai viu, mai mobilizator în majoritatea sectoarelor de activitate. Hotărîrea recentă a C. C. al P.M.R. şi a Consiliului de Mi­niştri al R.P.R. cu privire la cea de a 15-a aniversare a eliberării Romîniei de sub jugul fascist sub­liniază sarcinile ce revin organiza­ţiilor de partid, sindicale şi de U.T..­. privind larga desfăşurare a întrecerii socialiste pentru obţine­rea de noi şi însemnate succese în toate domeniile de activitate. Caracteristic pentru întrecerea so­cialistă din aceste zile, e faptul că ea se desfăşoară aproape pre­tutindeni pe bază de obiective con­crete, bine stabilite. In întreprin­derile industriale, de interes repu­blican din regiunea bucureşti de pildă, obiectivul de bază al între­cerii socialiste îl constituie lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan la toţi indicii, cu 7 zile mai devreme. In cadrul sectorului industriei locale atenţia cea mai mare este acordată creşterii pro­ductivităţii muncii cu 1 la sută peste sarcina planificată, iar în do­meniul construcţiilor, ridicării de noi blocuri muncitoreşti la Giurgiu, Ro­şiori şi Olteniţa şi în alte oraşe, pre­cum şi modernizării, întreţinerii şi reparării de noi drumuri. Chemările patriotice ale mecanizatorilor de la S.M.T. Ciulniţa şi a colectivului de muncă de la G.A.S. Dragalina, au ca scop de asemenea obţinerea în aceste sectoare a unor succese care să cinstească aşa cum se cuvine măreaţa sărbătoare de la 23 Au­gust. Important pentru întrecerea so­cialistă care se desfăşoară in pre­zent, sunt numeroasele iniţiative ale oamenilor muncii. Constructorii de nave din Olteniţa au pornit iniţia­tiva de a reduce consumul de ta­blă cu 15—20 la sută la care 8 nave care vor fi date peste plan ; textiliştii din Roşiori şi Buftea vor mări randamentul la turaţiile răz­boaielor de ţesut în medie cu 4 la sută faţă de fundicele atins în ultima lună a anului trecut, lucră­torii de la blocurile muncitoreşti din Giurgiu şi cei de pe şantierul pieţei din Urziceni au trecut la a­­plicarea metodei „în lanţ“, ceea ce le va­ permite termfinarea în între­gime a acestor obiective. In multe locuri s-a luat hotărîrea de a se organiza cursuri de minim tehn­i In scopul ridicării nivelului de cu­noştinţe al lucrătorilor, s-au în­fiinţat noi brigăzi de producţie, etc. Toate aceste iniţiative pe cit de îndrăzneţe pe atît de lăudabile, vor face cu putinţă ca materiile prime şi materialele să fie mai bine gospodărite, să se reducă consu­murile specifice, să se trăi­ască producţia şî să se îmbuna­ăţească calitatea ei. In felul acesta în în­treprinderile industriale, în insti­tuţiile şi organizaţiile economice din regiunea Bucureşti se vor realiza pînă la 23 August econo­mii peste plan în sumă de 81,0110.000 lei din care numai un industrie 34.000.000 Iei. Cu acelaşi elan întîmipină ziua de 23 August oamenii muncii de pe ogoarele regiunii Bucureşti. Principal­ul obiectiv al întrecerii în cinstea zilei de 23 August este strîngerea la timp şi în bune con­­diţiuni a recoltei de păioase. Anga­jamentele entuziaste luate de me­canizatorii din gospodăriile agri­cole de stat prevăd terminarea re­coltării în 7 zile; chemarea lan­sată de mecanizatorii de la S.M.T. Ciulniţa prevede terminarea sece­rişului în 8—10 zile iar a treierişu­­lui pînă la 10 august. Paralel cu­ aceasta, vor fi realizate însemnate economii de piese de schimb şi combustibil. Desfăşurarea exempla­ră a campaniei agricole de recol­tare, executarea arăturilor de vară pe cît mai mari suprafeţe, întreţi­nerea în bune condiţiuni a cultu­rilor de toamnă, realizarea unor producţii sporite în sectoarele zo­otehnice ale gospodăriilor agricole de stat şi gospodăriilor colective trebuie să constituie preocuparea principală a muncii politice pe­ care organizaţiile de partid o desfăşoa­ră în această perioadă. Apropierea zilei de 23 August însufleţeşte şi pe membrii gospodă­riilor agricole colective şi întovără­­şirilor agricole din regiunea noas­tră. In planurile de acţiune, nume­roase gospodării colective şi-au propus măsuri pentru continua dez­voltare economico-orga­nizatorică a unităţilor cooperatiste. Aşa de pil­dă, în raionul Urziceni vor fi ter­minate pînă la 23 August, un număr de 131 construcţii gospo­dăreşti, va creşte numărul anima­lelor proprietate obştească, vor fi însilozate importante cantităţi de furaje timpurii. Gospodăriile co­lective şi întovărăşirile agricole şi-au luat angajamentul să predea cantităţile de cereale contractate cu­ statul, din primele cereale re­coltate. Rezultatele obţinute de gospodă­riile colective şi întovărăşirile agri­­cole fruntaşe vor exercita fără în­doială o puternică atracţie asupra celorlalţi ţărani muncitori. Orga­nizaţiile de partid au datoria de a populariza aceste realizări me­nite să contribuie la consolidarea şi dezvoltarea unităţilor agricole cooperatiste. Paralel cu aceste realizări, ţără­nimea muncitoare care participă cu elan patriotic la munca volun­tară pentru redarea de noi terenuri agriculturii, va termina numeroase şantiere de hidroamelioraţii, repu­­nînd în circuitul producţiei agricole însemnate suprafeţe de pămînt a­­rabil. In întimpinarea celei de a 15-a aniversări a eliberării României de sub jugul fascist, vor fi termi­nate şi date în folosinţă şcoli şi cămine culturale noi, magazine universale, sate noi vor fi elec­trificate şi radioficate. Pentru cin­stirea memoriei celor căzuţi în lup­ta contra fascismului şi eliberarea patriei, vor fi dezvelite plăci co­memorative în numeroase comune ale regiunii. Apropierea zilei de 23 August, constituie un prilej de intensificare a muncii politice de către organi­zaţiile de partid, sindicale şi de U.T.M., care trebuie să antreneze pe toţi oamenii muncii in întrecerea socialistă şi patrio­tică, să popularizeze larg iniţiati­vele fruntaşilor din industrie şi a­­gricultură, pentru a contribui ast­fel la obţinerea unui avînt general în producţie. Oameni ai muncii din regiunea Bucureşti! Desfăşuraţi larg între­cerea socialistă, puneţi în aplicare toate cunoştinţele voastre, a întîmpina ziua de 23 August, a 15-a aniversare a eliberării ţării noastre de sub jugul fascist, cu noi şi însemnate succese în pro­ducţie! Fabrică de pîine la Brăneşti In săptămîna trecută, în comuna Brăneşti, raionul Brăneşti a început construcţia unei fabrici de pîine cu o capacitate de 3.000 kg în 24 de ore. Noua fabrică se ridică de către T.R.C.L.B. şi aparţine de întreprinderea raională de industrie locală Brăneşti. Munca pe şantier, fiind bine organi­zată, lucrările de turnare a terasamen­­tului s-au terminat şi în curînd va în­cepe zidăria propriu zisă. Lucrări edilitare In cinstea zilei de 23 August, în ora­şul Urziceni se vor executa noi lucrări edilitare. Astfel drumul din nordul gării va fi pavat pe o suprafaţă de 8.000 m.p., str. Poştei pe 2.000 m.p. iar pe străzile 9 Mai, 13 Decembrie şi Tran­silvaniei, se vor executa noi terasa­­mente. Prin folosirea resurselor locale, la aceste lucrări se vor obţine economii peste plan în sumă de 25.000 lei. Sanatoriu pentru tratarea poliomielitei Recent, s-a deschis la Vatra Dornei un sanatoriu balnear de copii pentru tratarea sechelelor de poliomielită. Sanatoriul are o capacitate de 70 de locuri, este dotat cu o aparatură de specialitate și se află instalat într-o clădire special amenajată. Noul sana­toriu va aduce o contribuţie preţioa­să la tratarea sechelelor de poliomie­lită la copii. La uzinele „Klement Gottmald“ Colectivul de mun­citori, ingineri şi teh­nicieni ai uzinelor „Klement Gottwald" din Capitală întîmpi­­na cea de a 15-a a­­n­versa­re a eliberării patriei cu noi şi spo­rite angajamente. Ast­fel, ei s-au angajat sâ depăşească planul producţiei marfă pe primele şapte luni ale anului cu 0,5%, şî sa mărească productivita­tea muncii pe aceea­şi perioadă cu 10/». In cli­şeu , Bobina­torii Gh. Raducanu - şef de echipă şi Flo­ri­ca Ni­ţă lucrează la bobinatul statorului ge­neratorului de curent de înalta frecvenţă de 8000 Hz. Echipa lor s-a angajat să depă­şească planul pe luna iunie cu 30•/• şi să facă economii de ma­ter­le. Pînă în ziua de 23 iunie ei real­­­zaseră planul lunar în proporţie de 90°/t. Pentru succesul campaniei cu recoltare Griul gospodăriei agri­cole colective din comuna Afumaţi raionul Brăneşti a dat In ptrgă. In curînd va începe secerişul. 2400 kg. orz la ha. La secţia mecanică a G.A.S. Cio­­rogîrla, comuna Bolintinul din Deal, raionul Domneşti, s-a făcut din timp cu mecanizatorii instructaj în vede­rea campaniei de recoltare. Pentru recoltatul orzului de pe cele 100 ha. s-au făcut drumuri în lan care să uşureze intrarea combinelor. Din cal­culul făcut asupra orzului recoltat se prevede o producţie de circa 2400 kgr. la hectar. In raionul Urzicen Peste 400 hectare secerate URZICENI (De la corespondentul nostru). Colectiviştii şi întovărăşiţii din comunele Bărcăneşti, Gocora, Ion Briată şi altele din raionul Urziceni au trecut intens la recoltatul în ter­­men al orzului de toamnă, care s-a copt. In fruntea acestei acţiuni se si­­tuiază membrii celor trei gospodării agricole colective din Cocora, care au recoltat în 3 zile orzul de pe o supra­faţă de circa 40 ha. Succese de sea­mă s-au înregistrat şi în comunele Goşereni, Alexeni şi Borăneşti, unde rîtmul secerişului a fost impulsionat. Pînă la această dată pe întregul raion s-au recoltat mai bine de 400 ha. cu orz de toamnă. Gata pentru a începe treierişul Membrii întovărăşi­rii „7 Noiembrie“ din comuna Buzescu, ra­ionul Alexandria, au răspuns cu entuziasm îndemnului organizaţi­ei de partid, pornind cu toate forţele secerişul chiar din prima zi in care grînele au dat in pîrgă. Secerişul orzu­lui a fost terminat în­că de săptămina trecu­tă, iar piuă ieri se se­cerase griul in propor­ţie de mai bine de 30 la sută, adică de pe o suprafaţă de peste 300 ha. Datorită recoltării intr-un timp scurt, in epoca optimă, intovă­răşiţii din comuna Bu­zescu evită pierderile de boabe. Paralel cu secerişul, ei s-au îngrijit de a­­menajarea ariilor de treier şi transportul snopilor, aşa incit azi, miine vor putea începe treierişul. O sarcină­­importantă Pregătirea şi asigurarea spaţiilor în vederea înmagazinării cerealelor Pregătirea şi asigurarea spaţiului de înmagazinare a cerealelor din noua recoltă este una din principalele con­diţii pentru buna desfăşurare a opera­ţiilor de recepţionare şi înmagazinare a produselor vegetale, provenite din contractări, munci S.M.T. etc. Colec­tivul de conducere al Centrului regio­nal de recepţionare Bucureşti, a luat din timp măsuri de pregătire a spa­ţiilor de depozitare. Ca urmare a a­cestor măsuri, şi datorită iniţiativei şi spiritului de răspundere de care au dat dovadă unele colective ale bazelor de recepţionare, lucrările de pregătire a spaţiului de înmagazinare s-au exe­cutat la timp. La baza de recepţie, interraională din Roşiori de pildă, fo­­losindu-se o parte din materialele exis­tente, lucrările de reparare, curăţire şi dezinfectare a spaţiilor de înmagazi­nare s-au desfăşurat concomitent. Realizări însemnate în îndepli­nirea acestor sarcini s-au remar­cat şi la bazele interraionale de re­cepţionare din Călăraşi, Alexandria şi altele, unde prin folosirea chibzuită a materialelor s-au realizat economii în valoare de peste 100.000 lei, iar spa­ţiul de înmagazinare a crescut faţă de anul trecut cu peste 8 la sută. Printre unităţile fruntaşe care s-au pregătit de asemenea mult mai bine decit anul tre­cut, se situează şi baza de recepţie in­terraională a Capitalei. Avînd totul pus la punct, pînă în cele mai mici amănunte, la baza de recepţie Obor au şi început operaţiile de recepţionare şi înmagazinare a orzului, iar la baza de recepţie Olteniţa, primii care s-au pre­­­­zentat cu produsele din noua recoltă, au fost membrii gospodăriei agricole colective 23 August din Olteniţa, care au predat pe ziua de 29 iunie 2.000 kg. grîu reprezentînd munci S.M.T., '■'htinînd astfel chitanţa nr. 1 pe raion. Pe lingă realizările obţinute in pregă­tirea condiţiilor de înmagazinare a ce­realelor, s-au manifestat şi unele lip­suri. Bunăoară, şeful bazei interraio­nale Olteniţa a tărăgănat mult timp repararea şi dezinfectarea magaziilor de la Fundeni-Frunzăneşti. In jurul a­­cestor magazii şi al pătulelor din îm­prejurimi, pînă zilele trecute se mai aflau încă bălării şi predomina încă starea de neglijenţă. Abia în ultimul timp, s-au luat măsurile necesare de lichidare a lipsurilor. Delăsare în a­­ceastă muncă a manifestat şi colecti­vul bazei interraionale din Urziceni. Ţinînd seama de faptul că la bazele­ de recepţie respective sînt posibilităţi asemănătoare ca şi la celelalte baze, unde pregătirile s-au terminat cu mult înainte de termen, este necesar ca în cele cîteva zile ce ne mai despart de preluarea cantităţilor de produse vege­tale din noua recoltă, toate spaţiile de înmagazinare a cerealelor, să fie bine pregătite. Aceasta este cu atît mai ne­cesar cu cît recepţionarea şi păstrarea în bune condiţiuni a produselor, cons­tituie o problemă de mare însemnătate pentru economia noastră naţională. OH. POPESCU Compozitorul Paul Constantinescu decorat cu Ordinul Muncii cl. II-a Printr-un Decret al Prezidiului Ma­rii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române a fost conferit „Or­dinul Muncii“ clasa a II-a compo­zitorului Paul Constantinescu, cu pri­lejul împlinirii a 50 de ani de viaţă, pentru merite deosebite în domeniul creaţiei muzicale şi al învăţămîntului muzical superior. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VĂ ! ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREŞTI AL P.M.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREŞTI ANUL XIV Nr. 3123 Miercuri 1 iulie 1959 4 pagini 20 bani Maşini noi pentru prelucrarea firelor sintetice Recent, la fabrica „Tricotajul roşu“ din Capitală au început lucrările pentru adaptarea unor noi maşini de tricotat pentru prelucrat firele sinte­tice. Datorită acestora în cursul tri­mestrului IV, a.c. producţia tricotaje­lor din fire sintetice va crește la a­­ceastă fabrică cu 80 la sută. Chimia in sprijinul agriculturii Industria noastră chimică a deve­nit într-o scurtă perioadă o ramură de bază a industriei grele, fiind în mă­sură să valorifice complex produsele solului şi bogăţiile subsolului, trans­formi­ndu-le într-un număr mare de produse necesare tuturor sectoarelor economiei naţionale şi cerinţelor me­reu în creştere ale vieţii omului. Pro­ducţia globală de chimicale va fi la sfîrşitul acestui an de zece ori mai mare ca în anul 1938. UN NOU SI PUTERNIC SECT­OR: INDUSTRIA INGRAŞAMIN­T­EL­OR CHIMICE In anii regimului burghezo-moşie­­reac, deşi Romînia era socotită ca o ţară „eminamente agricolă" de că­tre cirinuitorii din acea vreme, totuşi agricultura era slab dezvoltata, in anul 1938 nu se fabrica niciun kilo­gram de îngrăşăminte chimice. In cei 15 ani de la eliberare, nive­lul de trai al poporului nostru a fost in continuă creştere şi deci necesită­ţile sale în produse agricole şi bunuri de larg consum sînt din ce in ce mai mari. Producţie agricolă sporită nu se poate obţine decit printr-o agricultură so­cialistă intensivă şi avansată, care progresează cu sprijinul industriei de îngrăşăminte. Ritmul vertiginos al dezvoltării industriei noastre chimice a făcut ca numai în ultimii 3 ani să producem de 2,7 ori mai multe îngră­şăminte şi de 6 ori mai multe produse pentru combaterea dăunătorilor, ca şi 1954. Consfătuirea pe ţară a ţăranilor şi lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii, care a avut loc în aprilie 1958 la Constanţa, a arătat căile de dezvoltare ale agriculturii noastre şi sprijinul pe care trebuie să-l dea in­dustria noastră de îngrăşăminte a­­cestui sector. In expunerea făcută la şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958, tov. Gh. Gheor­­ghiu-Dej a arătat că: „Producţia de îngrăşăminte chimice va creşte de la 152.000 tone in 1958 la 282.000 tone în 1959, mărindu-se astfel baza ma­terială pentru sporirea producţiei a­­gricole la hectar“. In momentul de faţă îngrăşăminte cu azot se produc la Combinatul chi­mic de la Făgăraş. Anul acesta va Ing. ANTON CONSTANTINESCU adjunct al ministrului Petrolului şi Chimiei mai intra în funcţiune aici o nouă fabrică de îngrăşăminte cu azot, cu o capacitate de 100.000 tone pe an azo­tat de amoniu. In anul 1961 va începe să producă cea mai mare unitate a acestui sector, combinatul de îngră­șăminte cu azot de la Romnov. Aici se vor fabrica, pornind de la gaz me­tan, 210.000 tone îngrășăminte cu a­­zot p­e an.­­ Acest mare combinat este rodul sprijinului acordat dezvoltării indus­triei noastre de îngrășăminte, de către Uniunea Sovietică. Tot cu sprijin so­vietic, vor incepe în curînd construc­ţiile unui alt combinat de chimizare a metanului lingă Craiova. Aici se vor produce: îngrăşăminte cu azot, fibre sintetice si alte produse petrochimice. Industria îngrăşămintelor cu fosfor a cunoscut o dezvoltare rapidă. In momentul de faţă ţara noastră dis­pune de trei unităţi pentru fabricarea superfosfatului: Uzinele „Petru Poni“ de la Valea Călugărească, Uzina de superfosfat şi acid sulfuric, de la Nă­vodari şi Combinatul chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni. Pe baza unor noi zăcăminte descoperite la noi în ţară se va dezvolta pe viitor şi indus­tria îngrăşămintelor cu potasiu Una din preocupările principale în domeniul industriei îngrăşămintelor este aceea a lărgirii sortimentelor. Folosirea pe scară largă a unor îngră­şăminte ca­ ureea, nitrofosul și sulfa­tul de amoniu, va fi posibilă într-un viitor apropiat. Se va insista f­e a­­semenea în studierea şi experimen­tarea azotatului de amoniu neutrali­(Continuare in pag. 3-a) G.A.S. Roşia trimite zilnic pe pieţele Capitalei zeci de tone de legume In raionul Videle sunt posibilităţi de extindere a autofinanţării ■ cooperativelor de consum­ In cuprinsul raionului Videle, co­merţul socialist este reprezentat a­­proape în exclusivitate de cooperaţia de consum. Prin unităţile sale, ţără­nimea muncitoare a primit de la an la an un volum sporit de mărfuri în sortimente diferite, valorificînd tot­odată cantităţi însemnate de produse agro-alimentare. Sprijinul statului, prin creditele ce le pune permanent la dis­poziţia cooperaţiei de consum, s-a sim­ţit din plin şi la U.R.C.C. Videle. Fo­losirea cu chibzuinţă a fondurilor bă­neşti a constituit preocuparea de bază a multor cooperative. Unele din ele au trecut la autofinanţare, adică îşi desfăşoară activitatea comercială nu­mai cu fonduri proprii, fără să mai recurgă la credite bancare. Preţioasă în privinţa autofinanţării este experienţa cooperativei de con­sum din comuna Bucşani. Îndrumat de comitetul de partid comunal şi spri­jinit de sfatul popular, consiliul de conducere al acestei cooperative a­­cordă o mare atenţie problemelor eco­­nomico-financiare. În primul rînd, ur­măreşte îndeaproape ca în reţeaua co­mercială să intre mărfuri solicitate de consumatori. In al doilea rînd, a­­proape săptămînal analizează în şe­dinţe operative, la care participă vîn­­zătorii celor 8 unităţi, modul cum s-a făcut aprovizionarea cu mărfuri, ce cheltuieli s-au înregistrat, propunîn­­du-se totodată măsurile necesare în­lăturării inconvenientelor constatate. In acelaşi timp, gestionarii au fost în­­drumaţi să acorde mai multă atenţie propunerilor făcute de consumatori şi să întocmească notele de comandă, ţinînd cont de ele. Ca urmare a aces­tui stil de muncă, cooperativa d­in comuna Bucşani a izbutit, în 1958, să-şi creeze un fond de rulment pro­priu cu care îşi asigură desfăşurarea activităţii sale fără să mai folosească credite de la stat. Ce a adus autofinanţarea acestei cooperative? Pe lîngă faptul că a res­tituit statului creditul de peste 100.000 lei, aprovizionarea magazinelor cu mărfuri s-a îmbunătăţit radical, chel­tuielile de circulaţie s-au redus faţă de nivelul planificat,­ stocurile supra­­normative s-au lichidat iar debitoriii au fost identificaţi la timp şi în­casaţi. Fiind vorba de gospodărirea fondurilor proprii, mărfurile sînt mai bine păstrate, în magazine se exercită un comerț civilizat. Nu nu­mai atît. In 1958, cooperativa din Bucșani a realizat un beneficiu în valoare de 77.000 lei iar membrii co­operatori, în baza hotărîrii adunării generale, au primit însemnate cote­părţi din această sumă. O parte din beneficiul peste plan a fost alo­cată ridicării unui nou magaziin, în­zestrării unităţilor cu mijloace tehnice etc. O situaţie economică bună are şi cooperativa din comuna Ruşii lui Asan, care de asemenea se autofinanţează Dar în cuprinsul raionului Videle, în privinţa autofinanţării cooperative­lor există încă numeroase rămîneri în urmă. Din cele 13 cooperative numai două se autofinanţează. De aceea, si­tuaţia financiară a majorităţii coope­rativelor e nesatisfăcătoare. Pentru desfăşurarea activităţii U.R.C.C. Vi­dele a apelat la credite care numai în trimestrul I a.c. s-au ridicat la 1.732.000 lei; debitorii însumau la 31 mai 2.203.000 lei; imobilizările în re­ţea s-au ridicat în primele cinci luni ale anului în curs la 1.820.000 lei în primul rînd din cauza stocurilor su­pranormative nepermis de mari; deşi planul de aprovizionare nu s-a rea­lizat, cheltuielile de circulaţie se men­ţin încă la un nivel ridicat. Rămînerile în urmă în privinţa au­tofinanţării au la bază multe cauze. Mai întîi, conducerea U.R.C.C. (pre­şedinte Marin Bălăşoiu, contabil şef N. Cupiliu) s-a preocupat prea puţin de problemele economice. Desigur că îi este mai uşor conducerii să întoc­ M. LEOVEANU (Continuare în pag. 3-a) REALIZĂRI IN SECTORUL SERICICOL Gogoşile de mătase reprezintă o n­atene primă importantă pentru in­dustria noastră de mătase care este în permanentă dezvoltare. In anul cu­rent, de exemplu, faţă de anul trecut se prevede o creştere a cantităţilor de gogoşi de mătase colectate cu apro­ximativ 100 de tone. Pînă în prezent planul de colectare a gogoşilor de mă­tase a fost realizat în proporţie de 88 la sută. Acest lucru a permis să se prevadă o depăşire a planului pe anul acesta în importantele regiuni sericicole Bucureşti, Craiova, şi Ti­mişoara şi o depăşire a planului pînă la ora actuală cu 10 tone. Regiunea Bucureşti are în acest sector o pondere de 32 la sută. A­­ceasta şi datorită faptului că în une­le raioane din regiunea Bucureşti producţia gogoşilor de mătase este în continuă creştere. De exemplu, în prezent, raionul Zimnicea are o depă­şire de 17.000 krr., Giurgiu 7.000 kg. şi Alexandria o depăşire de 4.000 kg. gogoşi de mătase. In scopul îmbunătăţirii calităţii tutunului întreprinderile din cadrul industriei tutunului au fost dotate cu 12 apa­rate noi cu ajutorul cărora se poate efectua un control riguros al calităţii produselor. Pînă la sfîrşitul lunii vor fi fabricate încă 100 de aparate de determinat indicele de puritate al tu­tunului. De asemenea, în scopul îm­bunătăţirii calităţii tutunului, la fa­­brica de ţigarete „Bucureşti“ a înce­put montarea unei instalaţii de ume­zit tutunul. „ Superman“-ul învins S­uperman" a deve­nit In viaţa a­­n­­mer­icană nu un simplu cuvint ci un total de însuşiri ieşite din comun, faţă de care chiar şi binecu­noscuţii eroi­­ai mito­logiei se simt In vă­dită inferioritate. „The superman" — supra­omul, este blazonul modului de viaţă a­­merican, este idolul căruia i se închină ki­lometri de peliculă ci­nematografică, mii de cărţi şi reviste ilus­trate excesiv, sute şi sute de ore de emi­siuni televizate. In ce priveşte televiziunea americană, „super­­man-ul" şi-a găsit chi­pul in persoana acto­rului Georges Reeves. Acest rol i-a adus lui Reeves mari ciştiguri, pînă ce nu de mult, considerindu-se că pu­blicul a început să dea semne■ de satura­ţie faţă de bravurile „superman" -ului emi­siunile de televiziune pe această temă au fost sistate, cel puţin cu titlul de provizorat .Reeves a încercat să se angajeze pentru alte roluri, dar ,,con­sacrarea" părea să i se aștearnă in cale ca o barieră de netrecut identificat cu eroul interpretul, lui Reeves i se răspundea ori de cite ori incerca să fa­că un angajament pen­tru teatru sau televi­ziune : „Bine, dar dumneavoastră sinteti superman-ul... nu pu­teţi fi decît super­­man-ul !". Acum citeva seri, pradă unei depresiuni, Georges Reeves s-a sinucis la vila sa, in timpul unei reuniuni cu prietenii. Supra­omul, simbolul unei vitalităţi superioare lui Achite, a fost­­ zdrobit de viaţă, ca un biet omuleţ nepu­tincios . Cumplitei jungle a dolarului, nici chiar „supraoamenii" nu-i pot rezista pînă la m păi.. „Ajutoare“ căzute din cer... E­xistă o categorie foarte ciudată de „binefăcători". A­­ce­ştia nu numai că nu aşteaptă să le ceri sprijinul, dar minaţi de elan „filantropic", sînt in stare chiar să dea „ajutor" cu forţa, celor care cu insisten­ţă consideră că se pot dispensa de el. Exem­plul cel mai edificator­­ pot constitui unită­ţile militare ameericane "de­­pe­­insula Okina­wa Milioane de japo­nezi cer ca militarii S.U.A. să se retragă de pe această insulă­ numai că aceştia ex­plică prezenţa lor pe insulă, prin grija pe care o poartă popula­ţiei, ai cărei „apără­tori" din oficiu se consideră. Iată insă că, aşa după cum transmite a­­ge­nţia France Presse, în cursul zilei de ieri, un avion militar ame­rican aparfinind ba­zei aeriene Kadena de pe insula Okinawa, a explodat in aer şi s-a prăbuşit in flăcări a­­supra localului unei şcoli din oraşul Ishi­­kawa. In urma acci­dentului 9 persoane au fost omorite şi alte 74 grav rănite. Atît clădirea şcolii cit si 30 de case din apro­piere au fost distruse de incendiu. I le va fi foarte greu părinţilor micu­ţilor şcolari care şi-au pierdut viaţa in urma accidentului, să crea­dă basmul despre ro­lul de „apărători" pe care militarii ameri­cani din Okinawa o trimbițează ca zgomot, pentru a-și justifica prezenţa lor nedorită pe insulă.

Next