Steagul Roşu, iulie 1959 (Anul 11, nr. 3123-3149)

1959-07-01 / nr. 3123

Culturile celor 8 întovărăşiri din comuna Băneasa — Giurgiu sínt cele mai inimoase de prin partea locului. Munca în comun, pe bază de brigăzi şi echipe, a fost spornică şi în cu­­rînd întovărăşiţii vor culege rodul strădaniei lor, rod bogat. Pregătirile pentru stringerea recoltei de păioase sunt în toi. Acum cîtva timp, comitetul comunal de partid a ţinut o plenară la care au luat parte membrii comitetului executiv al sfatului popular comunal şi secreta­rii organizaţiilor de bază din înto­vărăşiri. „Dacă vom organiza bine m­unca, vom reuşi să terminăm repede secerişul şi treierişul. Astfel, pierde­rile de recoltă vor fi cit mai mici. De asemenea, să nu scăpăm din vedere că stringerea recoltei tre­buie să­ constituie un prilej de întărire organizatorică şi econo­mică a întovărăşirilor noastre“. Spunînd aceasta, tov. Simion Tăna­­se, locţiitorul secretarului comitetu­lui comunal de partid, ceru celor pre­zenţi să facă propuneri în legătură cu buna desfăşurare a campaniei de recoltare şi treieriş. In urma discu­ţiilor s-a stabilit ce trebuie făcut pentru a se asigura o activitate rodnică în această perioadă a mun­cilor agricole. Măsurile luate au în­ceput să fie înfăptuite fără întîrziere. Secretarii organizaţiilor de bază din întovărăşiri, ajutaţi de cite un membru al comitetului comunal de partid, au pregătit agitatorii cu pro­blemele pe care le ridică munca în campania de recoltare şi treieriş, fo­losind în acest scop materialele pu­blicate în „Carnetul agitatorului“. In primul rînd, agitatorii au fost în­drumaţi să vorbească întovărăşiţilor despre însemnătatea strîngerii recol­tei de păioase în cel mai scurt timp, să le explice că înttrzierea secerişu­lui numai cu o săptămînă peste ter­men aduce pagube mari care pot trece de 150—200 kg. la hectar, că asemenea pierderi pot fi evitate da­că munca se va desfăşura în mod cit mai organizat, dacă întovărăşiţii vor veni la lucru cu atelajele şi cu unel­tele necesare în cadrul echipelor din care fac parte. De asemenea, agita­torii au fost instruiţi să explice în­tovărăşiţilor necesitatea sporirii fon­dului de bază prin alocarea unei cantităţi de cereale din noua recoltă, astfel ca în acest an valoarea fon­dului de bază să depăşească 50 lei de fiecare hectar. Agitatorii au trecut la fapte. Au fost ţinute numeroase convorbiri cu grupuri de întovărăşiţi, îndeplinind sarcinile ce-i reveneau comitetul executiv al sfatului popular comunal a convocat între timp comi­tetele de conducere ale întovărăşiri­lor care au fost instruite de tov. Ion Chiriţă, preşedintele sfatului popular şi de inginerul agronom Radu Florea în legătură cu organizarea muncilor de seceriş şi treieriş. În zilele următoare au avut loc adunări generale ale întovărăşiţilor. Discuţiile au arătat hotărîrea întovă­răşiţilor de a depune toate eforturile pentru stringerea la timp a recoltei. In aceste adunări s-a stabilit locul unde vor fi amenajate ariile, au fost numiţi întovărăşiţii care vor răspun­de de organizarea ariilor, de căra­tul snopilor la arii, de transportul la baza de recepţie a cantităţilor de grîu contractate cu statui şi a celor datorate pentru muncite S.M.T., de pregătirea magaziilor pentru depozi­tarea griului de sămînţă. Adunările generale au hotărit totodată ce can­tităţi de grîu să fie reţinute pentru fondul de bază, cum să se efectueze dezmiristitui, etc. Pentru a întîmpina cu noi realizări ziua de 23 August, întovărăşiţii şi-au înnoit angajamen­tele în întrecerea socialistă. întovă­răşirea „Dunărea“ a chemat la între­cere celelalte întovărăşiri din comu­nă. Agitatorii au avut un rol activ in aceste adunări. Comitetul comunal de partid se în­grijeşte de organizarea muncii poli­tice la ariile de treier. Un colectiv in frunte cu tov. Vasile Ignat, res­ponsabilul cu propaganda şi agitaţia în comitetul de partid se ocupă de confecţionarea materialelor de agita­ţie vizuală care vor fi folosite la arii, panouri cu lozinci mobilizatoare, ga­zete de perete, fotomontaje. Au fost luate măsuri pentru amenajarea la arii a unor biblioteci pentru a da posibilitatea întovărăşiţilor să citeas­că în momentele de răgaz broşuri, ziare, reviste. La căminul cultural, formaţiile artistice fac pregătiri pen­tru prezentarea unui program legat de muncile agricole din această peri­oadă. Se va face un instructaj spe­cial cu agitatorii în legătură cu mun­ca politică la aici. Comitetul comunal de partid Bă­neasa se străduieşte ca prin munca politică pe care o desfăşoară să sus­ţină eforturile întovărăşiţilor în lupta pentru terminarea în timpul cel mai scurt şi fără pierderi a secerişului şi treierişului, pentru îndeplinirea anga­jamentelor luate în cinstea zilei de 23 August. S­MARIN INFORMAŢII DE PARTID Pregătiri în vederea recoltării păioaselor Chimia in sprijinul agriculturii (Urmare din pag. 1-a) cat in dolomită — un ingrăşămint foarte eficace pentru solurile uşor nisipoase şi nisipoase lutoase, care au nevoie de magneziu ca îngrăşăndnt. Se va acorda de asemenea impor­tanţa cu­ve­nitul îngrăşămintelor li­chide, care pun mai uşor la dispo­ziţia culturilor elementele nutritive şi, pe de altă parte, conţin o proporţie mai mare de azot, faţă de fosfor şi potasiu. Ingrăşămintele cu azot, li­chide, mai prezintă avantajul că toate lucrările de manipulare şi împrăştie­­re sunt complet mecanizate. Fabrica­rea îngrăşămintelor lichide prezintă şi un alt aspect. Investiţiile pentru o fabrică de îngrăşăminte solide sunt de circa trei ori mai mari decât pen­tru o fabrică de îngrăşăminte lichide, de aceeaşi capacitate. PRODUCŢIE DE ÎNGRĂŞĂMINTE SPORITA ÎNSEAMNĂ MAI MUL­TA PUNE Folosirea îngrăşămintelor minerale, în ţara noastră, permite ridicarea pro­ducţiei pe ha cu circa 40% la cereale, cartofi, sfeclă de zahăr, fructe şi te-f­­urie, plante industriale şi plante urajere. Prin folosirea îngrăşăminte­lor minerale, alături de celelalte re­guli agrotehnice, se poate ridica pro­ducţia medie de grîu la ha de la 1.300 kg, cit se realizează astăzi, la cel puţin 2.000 kg. De asemenea se poate ridica producţia de porumb la ha de la 1.700 kg la 2.500-3.000 kg. Prin utilizarea raţională şi în can­tităţi necesare, ingrăşămintele m­ine­rale permi ridicarea considerabila a­ producţiei de sfeclă de zahăr de la 13.500 kg pe ha la cel puţin 25.000 kg pe ha, de floarea soarelui de la 830 kg pe ha la cel puţin 1200 kg la hectar, precum şi a producţiei de cartofi, fructe, legume, plante indus­triale, plante furajere, etc. APUCAREA ÎNGRĂŞĂMINTE­LOR MINERALE PE TERENURI CULTIVATE CU GRIU, A DUS IN ANUL 1958, IN REGIUNEA BUCUREŞTI, LA O PRODUCŢIE MEDIE DE 1975 KG LA HECIAK, IN COMPARAŢIE CU TERENU­­RILE NEINGRAŞATE UNDE PRO­­DUCŢIA DE GRIU A FOST DE NUMAI 1550 KG LA HECIAK. TOT IN REGIUNEA BUCUREŞTI, PRIN APLICAREA A 200 KG SUPERFOSFAT ŞI 100 KG AZO­TAT DE AMONIU LA HECIAR, S-A OBTINUT O RECOLTĂ ME­DIE DE 2900 KG LA HECIAR BOABE DE PORUMB, IN COM­PARAŢIE CU PRODUCŢIA DE 2080 KG LA HECTAR, OBŢINU­T­ PE SUPRAFEŢELE NEINGR­U­ŞATE. SUNT DE ASEMENEA EX­TREM DE INTERESANTE LU­CRĂRILE FĂCUTE DE INSTITU­­TUL AGRONOMIC DIN BUCU­REŞTI, CARE A OBŢINUT LA CULTURILE DE SFECLA DE ZA­­HAR IRIGATE, SPORI "I DL 23—32 LA SUTA. In sectorul legumicol, aplicarea în­­grăşămintelor minerale a avut ca re­zultat în raioanele regiunii Bucureşti sporuri substanţiale de recoltă. Astfel, s-a obţinut un spor de pro­ducţie de 33 la sută la culturile de tomate (acelaşi soi) prin aplicarea la hectar a 10 tone gunoi de grajd, compostat cu 350 kg, superfosmat ca ingrăşămînt de bază şi aplicarea su­plimentară a altor substanţe pentru îngrăşarea solului CHIMIA LUPTA CU DAUNATORII AGRICULTURII Statisticile trecutului arată că în țara noastră, în 1933, de exemplu, pit/Ulollt; vîv provor •} Ho rn_ gină au atins 80 la sută din recoltă In 1941, mana a produs viitor pier­deri de 60 la sută. 35 milioane de tone este cantita­tea de cereale pierdută anual pe tot globul din cauza dăunătorilor, numai în perioada dintre seceriş şi con­sum. Cu această cantitate de cereala s-ar putea asigura hrana a 150 milioa­ne oamenii... Industria noastră chimică, în plină dezvoltare, pune la dispoziţia agricul­turii însemnate cantităţi de chimicale in vederea distrugerii dăunătorilor plantelor, insecticide ca DDT şi He­­xacloran, ierbicide ca 2,4 D, raticide, etc., sunt tot mai mult întrebuinţate cu efecte foarte bune. Pe de altă parte ,insecticidul 2,4 D este şi un sti­mulator de creştere. Ca rezultat al stropirii bumbacului cu această sub­stanţă, la începutul perioadei de fructificaţie, recolta capsulelor spo­reşte dee 20 la sută. S-au obţinut rezultate însemnate şi în direcţia economiei de mină de lu­cru. Un bun exemplu, în acest sens, ni-l oferă acţiunea dusă la G.A.C. „30 Decembrie“ din comuna Ştefăneşti, raionul­ Lehliu, regiunea Bucureşti Aici, pe o suprafaţă de circa 80 ha, culturile de cereale erau acoperite de rapiţă sălbatecă. Invazia de buru­­ieni a fost combătută prin „pimvitul chimic“ numai în 4 zile, economisim­du-se mai mult de 150 zile muncă Producţia de ariiidăunăitori a in­­dustriei noastre chimice este în con­tinuă creştere. Recent, în cinstea zilei de 23 August a intrat în func­ţiune secţia de hexacid­ran de la Uzi­nele chimice din Turda, iar în viitorul apropiat va produce o cantitate în­semnată fabrica de la combinatul chimic din Borzeşti, construită cu a­jutorul Uniunii Sovietice. Punînd la dispoziţia agriculturii o cantitate sporită de antidăunători, in­dustria noastră chimică va contribui la salvarea a 25—30 la sută din pro­­ducţia anuală de legume, fructe, ce­reale, plante industriale, păduri care sunt expuse distrugerii de către in­secte, rozătoare, buruieni neproduc­tiVi, llllwwingoniorno oi of­­i clauna­tori. Chimia îşi spune azi tot mai mult cuvîntul in sprijinirea tuturor ramu­rilor de activitate ale economiei na­ţionale şi în special a agriculturii, care păşind pe calea socializării va asigura roade bogate, pentru înflo­rirea t­ot mai mult a patriei noa­stre. Caransebeş Telefoane 134 — 15 — 16 primeşte comenzi pentru: fotolii­ spectapol­tapisate fotolii club B-53 mese club furniruite T-187 scaune pian şi cu spătar (telefon) lăzi de fructe tip P. ■ rame pentru instalaţii sanitare din placaj presat, cu capac şi fără capac butoaie din fag-ambalaj de: 30, 50, 100, 112 litri cherestea fag aburit și neaburit. ARTICOLE DE MAROCHINARIE : poşete, serviete, cordoane, portvizite, portmoneuri etc. ARTICOLE DE SPORT­­ mingi pentru toate sporturile. Garantăm calitatea produselor noastre. Cereţi la toate magazinele de specialitate produsele FABRICII IHIOO ill«" din SEBEŞ Reg* Hunedoara In staţiunea Geoagiu — Băi din raionul Orăştie s-a redeschis RESTAURANTUL ŞI TERASA serviţi trei mese pe zi, la alegere, în abonament cu preţuri convenabile. De asemenea vă oferă preparate culinare într-un bogat sortiment. Specialităţi la grătar, vinuri selecţionate eflM : A4 U Z/CA­­D A AtS STEAGUL’ ROŞU ARTA ŢESUTULUI Oaspete al expoziţiei de cusături naţionale din arapul Turnu Măgu­rele, încerci un sentiment de min­­drie, admirînd mozaicul pieselor expuse. De la simpla ei gingaşa maramă, pină la bogăţia unei fete, a unei catrinis, a unui cojoc, bă­tute cu flori — ai zice că acum is culese din cimp — cunoşti o gamă variată de ţesături care de care mai atrăgătoare, mai expre­sive. Multe din exponate sunt mesaje, ale veacului trecut. Aşa cunoaştem: parte din preocupările şi aspiraţiile oamenilor de atunci, parte d­e ­gind­urile lor împletite în pricepe­­rea cu care acestea au fost în­tocmite. Multe din exponate sunt mesaje ale zilelor noastre, ale oa­menilor crescuţi în anii cei doi ai patriei. Un bria din Dracca, un altul din Liţa, încrustate cu­ flori mărunte, Iţi aminteşte de m­îndria flăcăilor, a fetelor, care de obicei îşi pun flori la mijloc. Un semn al cochetăriei discrete. O maramă de borangic din comuna Nicolae Hălcescu, o fată din Giuvărăşti, prin fineţea cu care au fost lucrate iţi arată dorinţa pe deplin justifi­cată a femeii de pe ogor, ca după orele de muncă să fie cit mai fru­mos îmbrăcată. Şi-ţi porţi privirile încontinuu cînd la o lie, cind la un mileu ciad la o Scoarţă, la un cotocet, la un ştergar viu colorat şi un şt­ii asupra căruia să te opreşti. Ine care are un „ce“t al lui care parcă te îndeamnă să spui) ,.acesta-i ce" mai frumos". Dar , frumosul­­izvo­răşte din fiecare piesă, din fiecare ţesătură, dezvăluind bogăţia de nesecat a acestui meşteşug, purtat din bătrini in bătrini. .ăsta ţesu­tului, . parte :,ric­ i tezaurul poporului nostru, măiestrie f.a celor de­­ la satş, este cunoscută şi in aşe-, zările de pe meleagurile raiorudiv Turnu Măgurele. De demult, dai anii ce se pierd in negura veacu­­rilor, din., generaţie in generaţie, fetişcanele au învăţat de la mame tainele acestui meşteşug. Astfel, el s-a îmbogăţit exprimind azi în jo­cul dibaci al împletiturilor, mul­ţumirea sufletească a celor care sînt stăpini pe rodul pămîntului. TR POPESCU — Reconstituiţi textul cu ajutorul desenelor de mai sus (UNELE dintre ele reprezintă elemente care lipsesc din text). — Fiecare punct din text reprezintă o literă. — Reţineţi in fiecare zi CUPOANELE DE PARTICIPARE care trebuie trimise la sfirşitul coricunului placa­t.« dezlegările. Concursul „Proverbe şi zicale“ CUPON DE PARTICIPARE Nr. 20 e INFORMAŢII . Marţi la amiază a avut loc la Mu­­­­zeul de Artă al R. P. Român, deschi­­­­derea expoziţiei de artă plastică a tineretului organizată de Ministerul­­ Invăţămîntului şi Culturii, Uniunea­­ Tineretului Muncitor şi Uniunea Art I­tiştilor Plastici. ★ I Societatea pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii şi Casa Centrală a Armatei organizează, astăzi miercuri 1 iulie, o­­­­rele 18, în sala de marmură a Casei Centrale a Armatei din str. Constantin I Miilie nr. 1, conferiinţa: „STRUCTURA UNIVERSULUI”. Va vorbi acad. Gustav­­­­oganovici Naan, vicepreşedinte al Aca­­­demiei de Ştiinţe din R.S.R. Estonă. ★ 1 In cadrul ciclului: „15 ANI DE REA­LIZĂRI ALE REGIM­ULUI DEMOCRAT­­POPULAR IN TARA NOASTRA IN IN­DUSTRIA PETROLULUI SI CHIMIEI”, va avea loc astăzi miercuri 1 iulie, orele 19, în sala Casei de Cultură a Sindica­telor din b-dul 6 Martie nr. 25, confe­rinţa: „VALORIFICAREA CHIMICA A GAZULUI METAN”. Va Vorbi Ing. Ion Marinescu, laureat al Premiului de Stat,­­ director tehnic in Ministerul Industriei Petrolului si Chimiei. întreprinderea orășenească de industrie locală Lugoj Reg. Timișoara str. N. Bălcescu 9 telefon 10 oferă spre vînzare TUCERIE COMERCIALA CA: rame, plite, grătare etc. din fontă de diferite mărimi și tipuri Cooperativa „PRESAJUL“ sediul central București str. Sf. Apostoli nr. 34, telefon 15.04.42, livrează prompt­­ preţuri de catalog, calitatea stass, următoarele produse: — Găleţi din tablă galvanizată de 10 şi 12 litri — Găleţi din tablă neagră pentru construcţii de 10 litri — Lacăte de siguranţă sistem galle mari, mici şi sfinx — Broaşte de siguranţă sistem galie pentru uşi şi mobilă — Bureţi din sîrmă pentru vase — Plase pentru frecat parchetul — Sîrmă pentru frecat parchetul — Cuie pentru cismărie — Wagnere şi blacheuri — Perii din sîrmă industriale toate sorturile — Metal inox — viplă — material dentar — Scrumiere — scuipători cu picior din aluminiu — Căni de uns din tablă galvanizată de 0,5 litri — Găleţi duble pentru gunoi — Cazane de băi de 13 ţoli — Lopeţi presate pentru grajd­­ — Furci rulouri pentru zugravi — Curse de şobolani cu arc şi rotunde — Cuiere melc — Proectoare pentru diafilme — Diascoape pitic pentru diafilme — Matinete pescari mici şi mari — Becuri pentru lămpi carbid — Piese schimb vermorel — întreaga gamă — Bare şi suporţi pentru perdeluţe — Litere din tablă pentru firme luminoase Execută construcţii uşoare metalice şi orice alte lucrări in această branşă precum şi galvanizare la cald. Anunţ Coop. Meşteşugărească »De­servirea“, fosta „Munca pentru popor" cu sediul în comuna Drăgăneşti, raionul Drăgăneşti Vlaşca, regiunea Bucureşti are spre desfacere următoarele produse: — Coşuri tip aprozar capacitate 50 1. — pensule fanet nr. 3—8 — minere pensule rotunde — capse pensule — rondele și minere bidinele — papură +1p Pag. 3-1 Intre 30 august şi 13 septembrie se va desfăşura TURUL CICLIST AL R. P. ROMÍNÉ Turul ciclist al R. P. Romíné pe anul 1959 se va desfăşura intre 30 august şi 13 septembrie pe un traseu de aproximativ 1800 km împărţiţi in 13 etape, cu două zile de odihnă. In drumul său caravana cicliştilor va trece prin cele mai mari oraşe ale ţării şi prin numeroase centre muncitoreşti. Interesanta competiţie rutieră va reuni la start, alături de cicliştii romîni, echipe din R. P. Bulgaria, R. P. Ungară, R. P. Albania şi din alte ţări. Cele 13 etape se vor desfăşura astfel : etapa I Circuitul oraşului Bucureşti (150 km); etapa a ll-a Bucureşti — Focşani (201 km); etapa a lll-a Foc­şani — Iaşi (225 km) ; etapa a IV-a Iaşi — Piatra Neamţ (185 km) ; etapa a V-a Piatra Neamţ — Lacul Roşu (50 km contra-cronometru) ; etapa a Vl-a Reghin — Clu­j (160 km) ; etapa a Vll-a Cluj — Oradea (150 km); etapa a Vill-a Oradea — Timișoara (170 km) ; etapa a IX-a Timișoara — Lugoj (50 km contra-cronometru); etapa a X-a Deva — Sibiu (130 km) ; etapa a Xl-a Sibiu — Orașul Stalin (140 km); etapa a Xll-a Orașul Stalin — Cîmpulung Muscel (80 km) ; etapa a XIII-a Cimpulung Muscel — Buc.T C­reşti (150 km). Zilele de odihnă vor fi la Lacul Roşu şi Deva. (Agerpres) Azi începe turneul internaţional de volei Azi începe competiţia internaţionala de volei organizată in cinstea celei de a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre. Turneul care se va desfăşura pe cele trei terenuri de la patinoarul 23 August, se anunţă a fi puternic, căci sunt prezente o serie de echipe valo­roase. De azi şi pina la 7 iulie vom asista la o serie de jocuri masculine şi­­feminine de mare interes. Faptul că echipa R. Cehoslovace, campioană mon­dială şi campioană europeană este pre­zentă in competiţie, alături de forma­ţia ţării noastre — a doua din lume şi din Europa — şi reprezentativa oraşu­lui Moscova (care cuprinde numeroşi jucători din echipa U .R.S.S.-ului) a R. P. Polone, R. P. Ungare (învingă­­toarea cu 3—2 a R. Cehoslovace) şi R. P. Chineze, pledează pentru valoarea întrecerilor. In competiţie mai participă şi echipa de tineret masculină a ţării noastre. La feminin, vom vedea jucind un lot la fel de valoros: selecţionatele Moscovei, R. Cehoslovace, R. P. Polo­ne, R. P. Ungare, R. P. Chineze şi R. P. Romine. Iată suficiente puncte de atracţie ale acestei competiţii care ne va asigura o săptămînă de volei calitativ. Oaspeţii au sosit şi au şi fă­cut antrenamente pe cele trei terenuri din parcul 23 August. Programul de azi, mâine şi vineri este următorul: Miercuri ora 17: R.P.R. II — R.P.R. I (m­), R. P. Chineză — Selecţionata Moscovei, R. P. Polonă — R. P. Un­gară (m). Joi 2 iulie ora 17: R. P. Polonă — R. Cehoslovacă (j), R.P.R. I — R. P. Chineză (m­), Selecţionata Moscova — R. P. Polonă (m). De la ora 16730 au loc focurile feminine, se­lecţionata Moscova — R. P. Chineză, R. P. Ungară — R. P. Română, R.P.R. II — R. Cehoslovacă. Vineri 3 iulie: R. P. R. — R. Cehoslovacă (f), R. P. Polonă — R. P. R. I, (m), R. P. U, — Selecţionata Moscova (m), R.P.U, — Selecţionata Moscova (f), R. Ceho­slovacă — R. P. Polonă (f), R. P. Chineză — R. Cehoslovacă (m). Etapa raională a Spartachiadei de vară la Drăgăneşti In regiunea Bucureşti continua si se desfăşoare întrecerile tfin cadrul etapei raionale a Spartachiadei de vara, ediţia a 4-a, care se bucură de o participare numeroasă. Astfel, la întrecerile ce au avut loc zilele trecute in parcul sportiv din Ghimpaţi au fost prezenţi circa 400 de tinere şi tineri din comune­le şi satele raionului Drăgăneşti—Vlasi­a. Aceştia au luptat cu multă însufleţire pentru a c­işti­ga ti­tlurile de campioni raionali la disciplinele volei, fotbal, oină, ciclism, tir, trîntă şi atletism. La volei, fete, s-au întrecut echipele „Victoria“—Bila, „Tractorul“—Drăgă­neşti, „Recolta Nouă“—Bălălia şi „Avân­­tul“—Răzmireşti ; primul loc a fost ocupat de echipa din comuna Bila, care a întrecut in finală cu 2—1 pe „Recolta Nouă“. La băieţi, primul joc a fost ocupat de echipa „13 Decembrie“ din comuna Topom. Deosebit de disputate au fost meciu­rile de fotbal dintre echipele „Avritul“­­Răzmireşti, „Gloria“—Asan Aga, „Spie de grîu“—Boboroaga şi „Recolta Noua“, Bălălia. In finală s-au calificat forma­ţiile „Avîntul“ şi „Recolta Nouă“ care au terminat la egalitate (0-0), după prelungiri. Concursul de ciclism, la băieţi, a fost ciştigat de colectivistul P. Lupescu de la G.A.C. „2* August“ din Vaiea Cire­şului, iar la fete, pe primul loc s-a clasat tînăra elevă Clarisa Rădulescu din Drăgăneşti. Cu mult interes au fost urmărite şi în­trecerile de trîntă, unde au participat 60 de concurenţi. Titlurile de campioni raionali ai Spartachiadei de vară au re­venit următorilor concurenţi : categoria 55 kgr. Gh. Cocoş (comuna Botoroagă), 61 Kgr. Ion Oancea (Cucuruzul, 68 Kgr. Gh. Stoica (Asan Aga), 76 Kgr. Marin Enache (Asan Aga), 84 Kgr. Mircea Re­­begea (Drăgăneşti) şi grea , gr. Tirald­u (Călugăru). La cină, primul loc a revenit echipei Victoria—Bila care a întrecut Uter«In formaţii „Plugarul"—Răsucelii, „Spar­­tac“—Letca Veche, şi Unirea—Letca Nouă. Un important meci de handbal Azi se dispută un meci restantă din campionatul de handbal dintre Dinamo şi Petrolul Ploeşti. Meciul este impor­tant pentru bucureşteni, ca­re au 19 puncte faţă de cele 32 ale C.S.M­ Reşiţa. Cum duminici are loc la Bucureşti partida Dinamo — C.S.M. Reşiţa, e®» va decide echipa campioană la handbal, se poate vedea cit de mult vor conta punctele de azi. Ploeştenii deşi ultimii clasaţi, au mâine recent C.C.A. cu 13—12. In râul Videle sunt posibilităţi de extindere a autofinanţării cooperativelor de consum (Urmare din pag. I) unească cereri de credite decit să ia măsuri practice privind lichidarea de­bitorilor, micşorarea cheltuielilor de circulaţie, îmbunătăţirea deservirii populaţiei, etc. O mare greșeală a conducerii con­stă în aceea că nu urmărește cu destul discernămînt aprovizionarea co­operativelor, din care cauză, în ma­gazine intră mărfuri greu vandabile ce imobilizează însemnate fonduri bă­nești, în dauna altora care sunt soli­citate de consumatori. Or, dacă planul de aprovizionare şi desfacere nu se realizează, se înţelege că unităţile respective nu pot pro­gresa din punct de vedere economic şi practic le este imposibil să ajungă la autofinanţare. Lipsa de preocupare faţă de gos­podărirea fondurilor băneşti se vede şi în alte sectoare. In ultima vreme, de pildă, U.R.C.C. Videle, nerestituind ambalajul către I.I.L. Turnu Măgurele, a plătit suma de 63.805 lei, iar la I.C.R.A., 13.776 lei. La aceasta se mai adaugă dobînzile plătite la bancă pentru creditele acordate precum și diferite amenzi și penalizări. In raiionul Videle sunt posibilităţi ca autofinanţarea să se extindă. In această privinţă, U.R.C.C. ar trebui să generalizeze experienţa pozitivă a celor două cooperative care izbutesc la lunar să încheie activitatea cu be­neficii. Organele financiare şi cele contabile în special, au datoria să ur­mărească îndeaproape problemele eco­­nomice ale cooperativelor. Ar fi bine ca într-un timp cît mai scurt problema autofinanţării să fie analizată de co­mitetul raional de partid şi comi­tetul executiv al sfatului popular ra­ional. Autofinanţarea unui număr Cît mai mare de cooperative va face cu pu­tinţă ca U.R.C.C. Videle să elibereze o parte din creditele primite şi să in­troducă un spirit sănătos de gospodă­rire a fondurilor băneşti în fiecare co­operativă.

Next