Steagul Roşu, iulie 1959 (Anul 11, nr. 3123-3149)

1959-07-22 / nr. 3141

ANUL XI—Nr. 3141 Miercuri 22 iulie 1959 4 pagini 20 bani TOATE FORŢELE pentru grăbirea treierişului! Depăşesc viteza zilnică BRANEŞTI 21 (Prin telefon de la corespondentul nostru). In prima zi a săptămînii record 8 gospodării colective printre care G.A.C. „I. C. Frimu“ din Mariuţa, „16 Februarie“ din Cucureşti şi altele precum şi 10 întovărăşiri agricole din raion au raportat­ terminarea treierişu­­lui la păioase. Printre comunele mai avansate la treieriş se situează Gălbinaşi, Hagieşti şi Măriuţa unde în primele zile ale săptămînii record s-a treierat peste capacitatea de lucru a batozelor cu 5—6.000 kg. boabe, depăşindu-se vi­teza zilnică la treieriş cu 15—20 la sută.­­ AU TERMINAT TREIERATUL TR. MĂGURELE. — De la corespondentul nostru). Tinerele gospodării colective din Băneasa şi Tudor Vladimirescu, da­­torită bunei organizări a muncii pe aici, au reuşit să termine treieratul gr.ului, obţinînd o producţie medie de 1600 kg. la hectar. De asemenea, şi in comunele Seaca, Cîrligaţi, Salcia, griul a fost treierat în proporţie de 60 la sută. Pe întreg raionul această lucrare agricolă a fost executată în proporţie de 40 la sută. Pe aria electrificată­ ­ Mjtrp 21 iulie, In cea de a doua zi cantităţi de grîu. Numai In două ore a săptămînii record, pe aria electrifi- la cele două batoze s-a treierat im­­cată Videle, s-au treierat însemnate portanta cantitate de 14.464 kg. grîu. In comuna Căzănești, raionul Slobozia, a fost dată recent in folosință o farmacie. 2.700.000 lei economii tante economii, care ating frumoasa sumă de 2.700.000 lei. Cele mai mari economii au fost rea­lizate de I.C.C.P. Fundulea (574.000 lei) I.I.L. Brăneşti (400.0O0 lei) S.M.T. Hagiești (271.000 lei) si G.A.S. Afumafi (127.000 lei). In urma dezbaterii recentei Hotă­­rîri a partidului cu privire la mărirea salariilor şi a pensiilor, reducerea pre­ţurilor la o serie de mărfuri industriale şi alimentare, muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din întreprin­derile şi instituţiile raionului Brăneşti, desfăşoară o lamă activitate pentru descoperirea de noi resurse în vederea realizării unui volum cit mai mare de economii.­­ Lup­tind pentru îndeplinirea angaja­mentelor luate în cinstea zilei de 23 August, oamenii muncii din cuprinsul raionului Brăneşti au obţinut impor­ Din raionul Urziceni Terenuri redate agriculturii­ ­ Cu toate că ne aflăm in plină Campanie agricolă de vară pe şan­tierele de hidroamelioraţii din cuprin­sul raionului Urziceni lucrările con­tinuă să se desfăşoare intens.. Pînă in prezent datorită contribuţiei adusă de brigăzile utemiste de muncă patrio­tică, pe şantierele de la Sf. Gheor­­ghe, Coşereni, Dridu, Ion Bortă şi Moviliţa, lucrările au ajuns intr-un stadiu de aproape 90 la sută, fiind redate agriculturii circa 300 hectare. Se construiesc noi şcoli Colectiviştii şi întovărăşiţii din comuna Arrivăreşti sprijină sfatul popular în acţiunea de construire a noului lo­cal de şcoală alcătuit din 7 săli de clasă, cancelarie pentru profesori, săli de recreaţie, etc. Succese însemnate au fost înregistrate în această pri­vinţă şi în comuna Patru Fraţi satul Hantom, unde lucrările de construire a școlii de 4 ani au ajuns într-un stadiu avansat De ieri pînă azi Marţi au avut loc în Capitală în­­tilniri tu­re pionieri,, elevi, studenţi şi tineri muncitori din Bucureşti şi co­piii, elevii şi studenţii coreeni care au crescut şi au învăţat în ţara noastră şi care acum se­­înapoiază în patrie. Miluirile au prilejuit entuziaste şi calde manifestări ale prieteniei trainice ce s-a legat între copiii şi tinerii ro­­m­âni şi copiii şi tinerii coreeni,­în anii ln care aceştia au­­ trăit şi învăţat îm­preună. ★ La invitaţia Ligii naţionale a coope­raţiei din I­talia, marţi a plecat spre Roma o delega­re a cooperaţiei de con­sum din R.P. Romina condusa de tov. Constantin Mateescu, presedinte al Centrocoop. (Agerpres) Despre aşezarea ce se cheamă In ziele noastre „Dor-Mărunt" avem per­menire de la marele nostru Odobescu. Şi imnul, de slavă închinat frumuseţii sîlbatice a Bărăganului, Odobescu a­­minteşte un treacăt de coliba un­­chiaşului mărunt, căruia-i ducea atunci dorul Bărăganul întreg, făcind astfel aluzie la circiuma uride trăgeau pe vremuri vinătorii. Mai tirziu, aici s-a întemeiat un sat, căruia oamenii i-au spus Dor-Măr­unt. Pe vremea aceea, Bărăganu­l din jurul colibei unchiaşului mărunt, era o întindere pustie cu „valurile de iarbă, cînd înviate de o snornică ver­deaţă, cînd ofilite sub piclitura soare­lui". Cit vedeai cu ochii, nimic nu tulbura întinsul cimpiei: doar pe linia netedă a orizontului se profilau „ca moşoroaie de cîrtiţe uriaşe,­­movilele, a căror urzeală e taina trecutului şi podoaba pustietăţii“. 1 . De atunci au trecut anii. Veniţi din alte colturi ale ţării, de la poalele munţilor sau din­­inutile Dunăre, oameni sărmani in căutare de muncă pentru braţele lor, au desţelenit întin­derile nesfirşite. Pi­an a transformat Bărăganul dintr-o pustie îrntr-o cimpie mănoasă, căreia acum i se spune, pe bună dreptate, grinarul ţării. ★ Cum a ajuns un baron să stăpinea­­scă moşia de prin părţile comunei Dor-Mărunt, nu-şi mai amintesc oa­menii. Fapt e că celor mai bătrini le-a rămas întipărită in minte învoiala pe care baronul o statornicise pentru dip­maşi. Cel ce lua in dijmă trei po­­goane, era dator mai intii să sape şi să taie porumbul de pe un pogon şi apoi să­­ ducă la magazie. Asta ca rusjet. Aşijderea un pogon de gria. Apoi dijma era două din cinci, adică boierul lua trei părţi şi ţăranul două nării din­ recoltă învoiala asta au mai apucat-o şi cei mai tineri, cind locul boierului bă­rin l-a luat baronul cel tinăr. Acesta, se înrudise prin alianţă, cu cine credeţi. Ei bine, tocmai cu o odraslă din nea­mul lui Ford . In schimb, căpătase postul de inspector general al repre­zentanţelor uzinelor de automobile in toate ţările din această parte a Eu­ropei. lată o vie ilustrare a monstruoa­sei coaliţii a burghezo-moştenmii pi plan internaţional / rişa era pe atunci Şi oamenii munceaţ­ pămintul, iar boi­­­rul exfurta cerealele. Trenuri intre pi de cereale porneau din gară, de la Sighi­­reanu,­ele umpleau­­ pintecile vapoa­relor şi din schimbul lor, baronul iu rotunjea milioanele pe care le avea la băncile din străinătate. ★ In zilele noastre, Bărăganul are o viaţă nouă. In primul rind, cimpiile lui nemargin se rodesc pentru cei ca, muncesc pămintu­l şi scot din el roade îmbelşugate. La Dor-Mărunt, circa 8­0 de familii alcătuiesc o mare gospo­dărie colectivă pe care au denumit­" v­iaţă nouă"­ . Azi, milioanele înca­sate pentru cerealele ce prisosesc, in­tră in buzunarele colectiviştilor. Anul acesta vor fi peste şase milioane de tei. Dar această bogăţie nu vine numai din cereale. Ascultind de cuvintul par­tdului, oamenii au pornit să-şi fău­rească o viaţă nouă, muncind intr-un lup nou. Ei au învăţat, de pildă, că numai cu cerealele nu vor putea ieş’ di’­ nevoie. Şi s-au apucat astfel să pună sfeclă de zahăr. Nu un hecta’, două, ci peste două sute. IJacă mă punem la asta și nicinul, reiese că numai aceste două culturi tehnice vor aduce pe­ste trei milioane de rfi. De la cete trei sute de tone de floarea­­soarelui vor incasa alte sute ă­ noi de zi Cerealele ocupă­­şi azi un Ioc în­semnat in cete aproape 3200 ha, pe care le stăninesc colectiviştii d­in Dor- Mărunt. Dovadă este cantitatea ct° 872.000­­ kg grîu și porumb cotrictată cu statul. Dar pe Ungă cercate, cei DAN NICOLAE (Continuare in pag. 2-a) Primele succese încă din primele două zile ale „Săptămînii record la treieriş s-au obţinut succese. în ciuda faptului că ploaia a cuprins multe raioane, totuşi treierişul s-a desfăşurat în mod normal. Acest lucru a fost posibil datorită bunei or­ganizări a muncii pe aici şi mai cu seamă faptului că s-au clădit stoguri, ceea ce a permis continuarea treierişului imediat după ploaie. Două comune, 45 gospodării colective şi 100 întovă­răşiri au şi terminat treierişul. Pe ansamblul regiunii, s-a­­ treierat 31,4 la sută din păioase. Raioanele Urziceni, Slobozia, Turnu Măgurele în care s-a treierat între 40 şi 47 la sută din suprafaţa recoltată, sunt fruntaşe pe regiune. Mult rămase în urmă sunt raioa­nele Roşiori, Olteni, Giurgiu, care au treierat doar 16—19 la sută din păioase. Se impune ca aceste raioane să lichideze cit mai grabnic rămînerea în urmă. In raionul Olteni lucrările trebuie urgentate Treierişul constituie sarcina de prim ordin care stă în aceste zile în faţa tuturor organelor de stat şi de partid, în faţa tuturor oamenilor muncii de pe ogoarele regiunii noastre. Situaţia ne­satisfăcătoare în care se află raionul Olteni în ceea ce privește desfășu­rarea campaniei de treieri­, realizarea a numai 50 de procente din viteza medie zilnică de treier, impune ana­lizarea cauzelor care l-au dus la a­­ceastă rămînere în urmă. Un prim aspect asupra căruia este necesar să ne oprim este cel al or­ganizării ariilor de treier, al felului in care unele sfaturi populare comu­nale inteleg să-şi îndeplinească sarci­nile ce le revin. In comune ca Or­bească, Bivoliţa şi Rădoieşti nu s-au organizat cetele, pentru a asigura o activitate neîntreruptă pe arie. Mulţi responsabili de arii permit curăţirea maşinii după treierarea can­tităţii de grîu a fiecărui cetăţean; or, se ştie că dacă fiecare stă să cureţe maşina de cei cîţiva pumni de boabe se pierde timp mult, timp în care s-ar putea treiera cantităţi de ordinul miilor de kilograme. De încetinirea ritmului treieri­ului în raionul Olteni se fac vinovate şi comitetele de conducere ale unor înto­vărăşiri care în loc să fie prezente pe tine atât pentru a asigura frun­a cetelor c­a şi pentru a lua în primire cantitatea de grîu necesar fondului de bază şi seminţe, s-au ocupat de alte treburi mărunte. Raionul Olteni este deservit de două staţiuni de maşini şi tractoare: Tă­tărăştii de Jos şi Orbească. In ac­tuala bătălie pentru strîngerea re­coltei la S.M.T. Orbească s-au mani­festat o serie de deficienţe. Suntem­ în­ plină campanie de treieriş şi încă destule maşini ale staţiunii se defec­tează prinînd desfăşurarea în bune condiţii a muncii. Pe tovarăşii din conducerea staţiunii se pare că nu-i supără friptul că pe una din ariile comunei Frăsinet spargerea lagărului de la batoze era pe cale de a pro­duce un incendiu; că pe unele arii batozele aruncă odată cu paiele şi pleava cantităţi destul de însemnate de grîu, că în comuna Virtoape o batoză nu a putut lucra ore întregi tot aşteplnd coaserea unei curele la staţiune. Se impune ca factorii de conducere ai staţiunii de maşini şi tractoare orbească să analizeze cu mai multă seriozitate şi simţ de răs­pundere felul cum se desfăşoară munca în unitatea pe care o conduc pentru staţiunea de maşini şi trac­toare orbească, ca de altfel pentru toate organele de partid şi de stat din raion principala preocupare tre­buie să fie în aceste zile intensifi­carea treierişului. Chemarea adresată de către Biroul Comitetului Regional Bucureşti al P.M.R. şi de către comitetul executiv al sfatului popular regional, trebuie să constituie un nou imbold în munca tuturor oamenilor muncii de pe ogoa­rele raionului Olteni care, înzecindu­r şi eforturile, să urgenteze treieratul griului. T. TUDÓSE Ţărani colectivişti şi întovărăşiţi! Luptaţi pentru creşterea producţiei la hectar! Dezvoltaţi continuu avutul­­ obştesc, baza sigură a creşterii bunăstării voastre ! Faceţi din­­ fiecare gospodărie agricolă colectivă şi întovărăşire o unitate­­ înfloritoare, exemplu de urmat pentru țăranii muncitori! (Din Chemării'« C.S. al P.M.R. cu prilejul celei de a XV-a aniversări a « eliberării patriei de sub jugul fascist). " ŞEDINŢA PLENARA , a Comite­tului regional Bucureşti al P.M.R. Ieri a avut loc şedinţa plenara lărgită a Comitetului regional Bucu­reşti al P.M.R., la care au luat parte în afară de membrii şi membrii su­pleanţi ai Comitetului regional, pri­­mii-secretari şi secretarii cu proble­mele economico-agrare ai comitete­lor raionale de partid, preşedinţii co­mitetelor executive ale sfaturilor populare raionale, conducători de în­treprinderi, directori ai G.A.F. şi S.M.T., precum şi activişti de partid, de stat, din sindicate, U.T.M. şi ai altor organizaţii de masă. Tov. Gheorghe Necula, prim secre­tar al Comitetului regional Bucureşti al P.M.R., a prezentat raportul cu privire la realizarea obiectivelor iz­­vorîte din plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958, arătind sarci­nile ce revin organizaţiei de partid regionale pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie 1959. La dezbateri au luat cuvintul tov.­ Ion Savu, secretar al Comitetului la­ Un aspect din timpul şedinţei plenare ional de partid Roşiori de Vede ; Tri­­ţă Făniţă, director G.A.S. Dragalina; Ştefan Ivănescu, directorul Direcţiei regionale silvice Bucureşti; Alexan­dru Apostol, prim secretar al Comi­tetului orăşenesc de partid Giurgiu; Mircea Crăciunescu, director S.M.T. Urziceni; Mihai Şerban, preşedintele comitetului de întreprindere de la Şantierele Navale Olteniţa; Ştefan Ghiţoiu­, prim secretar al Comitetu­lui raional de partid Slobozia; Nico­­lae Păunescu, director G.A.S. Troia­­nu; Albert Villa, preşedintele U.R.C.C.; Costache Constantin, şeful Depoului C.F.R. Roşiori; Alexandru Bernard, director al Trustului regional de con­strucţii; Paul Ivan, şeful serviciului S.M.T. regional; Ilie Duţă, prim se­cretar al Comitetului raional de par­tid Alexandria; Constantin Ispas, di­rectorul G.A.S. Toporu; Gheorghe Vil­­ceanu, director G.A.S. Ivăneşti; Ion Ardeleanu, directorul O.R.I.F.; Ştefan Picher, director C. R. R.; Jean Tudor, prim secretar al Comi­tetului regional Bucureşti U.T.M.; Constantin Durluţ, director al Trustu­lui regional GOSTAT; Gheorghe Neacşu, director ORACA; Gheor­ghe Fericeanu, preşedintele Consi­liului Sindical Regional Bucureşti. Vorbitorii au scos in evidenţă mun­ca organizaţiilor de partid, sindicali şi U.T.M. pentru antrenarea oameni­lor muncii in întrecerea socialistă, în descoperirea şi valorificarea din plin a rezervelor interne existente, pentru reducerea cheltuielilor de producţie în toate ramurile economice şi îmbună­tăţirea continuă a activităţii în gos­podăriile agricole de stat şi S.M.T., pentru reducerea preţului de cost al produselor vegetale şi animale şi în­tărirea şi lărgirea sectorului socia­list din agricultură. In încheiere, a luat cuvintul tov. Ion Cozma, membru al C.C. al P.M.R., ministrul Agriculturii şi Sil­viculturii, care a arătat principalele sarcini ce stau în faţa organelor de partid şi de stat, conducerilor or­ganizaţiilor economice şi unităţilor socialiste din agricultură pentru în­deplinirea cu succes a importantelor sarcini trasate de partid. Trecînd la punctul II al ordine! de zi, tov. Sergiu Petculeţ, secretar al Comitetului regional Bucureşti al P.M.R., a dat citire planului de mă­suri cu privire la dezbaterea cu toţi oamenii muncii a documentelor ple-­ narei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a. c. Plenara Comitetului regional de partid a trimis o telegramă Co­mitetului Central al P.M.R., prin care asigură conducerea partidului că oamenii muncii din regiunea Bucureşti vor contribui alături de în­tregul popor muncitor la realizarea şi depăşirea sumei de un miliard lei, economii peste plan. Astfel, numai întreprinderile din oraşul Giurgiu s-au angajat, imediat după apariţia documentelor plenare, să sporească economiile de la 2.200.000 lei la 4.650.000 lei. De asemenea, gospodă­riile agricole de stat din regiune şi-au propus să realizeze peste plan economii de cel puţin 30.000.000 lei iar staţiunile de maşini şi tractoare peste 11.000.000 lei. Plenara lărgită a Comitetului re­gional Bucureşti al P.M.R. a stabilit ca pe baza dezbaterilor ce vor avea loc cu toţi oamenii muncii din re­giune să se aducă îmbunătăţiri anga­jamentelor luate cu privire la creş­terea producţiei şi productivităţii muncii, la scăderea preţului de cost, ridicarea nivelului calitativ al pro­duselor, realizarea de cât mai multe economii pentru dezvoltarea conti­nuă a economiei naţionale şi creşte­rea bunăstării oamenilor muncii. Sprijinul D. C. A. în aprovizionarea cu materii prime pentru industria uşoară Producţia industriei bunurilor de consum cunoaşte o dezvoltare perma-­­ nentâ In regimul nostru democrat-popu­lar. Pentru continua dezvoltare a­­ acestei industrii este necesară o permanentă aprovizionare cu tot felul de X materii prime ca lînă, gogoşi de mătase, bumbac, in, cînepă, etc. De aseme- X nea, în gospodăriile oamenilor se găsesc o sumă de lucruri — aşa zise mă- X runte dar care colectate şi predate industriei, aduc un aport însemnat. De X exemplu, prin colectarea şi predarea către industrie a cioburilor de sticlă X se pot economisi importante cantităţi de sodă calcinată, iar prin colectarea X şi predarea deşeurilor de hîrtie se pot economisi importante cantităţi de T lemne. Regiunea Bucureşti are o pondere mare în activitatea de colectare, con- T tractare şi achiziţii a acestor materii prime, pentru a face cunoscute citi- T­­orilor noştri cîteva r&pecte dîn activitatea D.C.A. — regiunei Bucureşti,­­ ne-am adresat tov. ICHIM RUSU, director general al Direcţiei Generale ^ de colectări şi achiziţii, din Ministerul Industriei Bunurilor de Consum, ru- X gîndu-i să ne răspundă la cîteva întrebări: X XXX+»+»»+XXXX+X XXXXXXXXXXXXXXXXX întrebare: — Cum sprijină D.C.A., activitatea întreprinderilor din in­­dustria uşoară ? Răspuns: — Sectorul D.C.A. (Di­recţia generală de contractări şi achi­ziţii) din Ministerul Industriei Bunurilor de Consum are me­nirea de a prelua, colecta sau achiziţiona materia primă din ţară, necesară sectorului industrial al industriei uşoare. In acest scop sunt organizate întreprinderi regionale C.C.A. care la rîndul lor îşi desfă­şoară activitatea prin unităţile raio­nale şi subsecţiile care au sub raza lor de activitate in medie trei comune cu satele respective. Lista sorti­mentelor achiziţionate de unităţile D.C.A. este foarte mare. Dintre el­e vom enumera pe cele mai importante şi anume: lină, piei, bumbac, tulpini de in şi cînepă, gogoşi de mătase, zdrenţe şi deşeuri textile, păr de ani­male, deşeuri de hîrtie, etc. Succesele obţinute în ultimul timp de întreprinderile D.C.A. au făcut po­sibil ca unele ramuri de producţie in­­dustrială să aibă asigurată materia primă pentru un flux continuu in pro­cesul de producţie. Putem astfel ară­ta că Filatura de mătase naturală din Lugoj lucrează din plin cu trei schimburi, fiind asigurată baza de materii prime. De asemenea, s-au obţi­nut rezultate foarte bune in achiziţio­narea pieilor de vînat şi caracul, sor­timente foarte importante pentru ba­lanţa de export a ţării noastre. întrebare: — Vă rugăm să ne vorbiţi­­ despre rezultatele obţinute de D.C.A. în regiunea Bucureşti. Răspuns: întreprinderea D.C.A. regiunea Bucureşti, este una din cele mai mari întreprinderi de acest fel din sectorul nostru, atît datorită în­tinderii teritoriale a acestei regiuni cit şi faptului că această întreprindere are ponderea cea mai mare la cultura bumbacului, piei, deşeuri de hîrtie, etc.. Ea este totodată a doua regiune pe ţară în producţia de gogoşi de mă­tase. Datorită acestui fapt, întreprin­derea D.C.A. Bucureşti are o pondere de 16 la sută din planul valoric de sector. Putem arăta că 93 la sută din pro­ducţia de bumbac, peste 25 la sută din producţia de piei bovine, cea 30 la sută din producţia de gogoşi de mătase ca şi circa 8 la sută din pro­ducţia de lină, 50 la sută din deşeurile de hîrtie, precum şi încă o serie în­treagă de sortimente în cantităţi în­semnate sînt asigurate industriei uşoa­re prin întreprinderea D.C.A. — regiu­nea Bucureşti. De la începutul anului pînă în pre­zent, această întreprindere a livrat industriei circa 1000 tone deşeuri textile, 4000 tone deşeuri hirt­e, peste 80.000 bucăţi piei ovine şi peste 70.000 bucăţi piei vinat, etc. Concomitent: L. FRIMU (Continuare in pag. 2-a) D­ouă f­ pantaşe O zi obişnuită de lucru ca multe altele. In secţia preparaţie a filaturii de v in şi cinepă „Producţia“■ din Balo­­teşti, nu se aude decit zgomotul ma­şinilor. Toţi lucrează de zor incit cu greu poţi să stai cu cineva de vorbă. Muncitorii, în halate , cenuşii de pro­tecţie, urmăresc cu atenţie lucrul. Nu­mai două fete, vrînd parcă să facă excepţie, de la ceea ce este comun sec­ţiei, discută. Ce... 7 — Vezi tu, Tudora, în fuiorul pe care l-am primit ele la maşina ta, mai există facă puzderie, ceea ce îngreu­nează lucrul la laminoare. Ieri de pildă, laminorul a mers cu o debitare de 6U — 70 m. bandă pe minut, ceea ce este puţin. Deci trebuie să fii non atentă, altfel ce vom face cu întrece­rea. (Discuţia a avut loc in a doua jumătate a lunii iunie). Tudora a ascultat spusele surorii sale Zoia. A gindit mult asupra ca­lităţii fuiorului, a privit graficul din secţie Cu săgeţile lui mari care in­dicau pe fruntaşi. Oare in dreptul nu­melui meu nu poate arăta odată a­­ceastă săgeată, alte realizări 7... Iîntă­rirea fusese luată. De la această dată maşina nu mai era lăsată negurăţată după terminarea lucrului. Minutele nu se mai consumau după „aprovizio­nare“, ci efectiv în mod productiv. S-a întreprins ceva şi­ în privinţa or­ganizării locului de muncă în sensul că materia primă este aşezată în or­dinea intrării sate in prelucrare. Re­zultatul 7 Fuiorul a început să nu mai aibă puzderie, firele să fie mai bine individualizate şi paralelizate, potrivit indicaţiilor prevăzute de fi­şele de fabricaţie. Şi încă un lucru îmbucurător. Din fuiorul preplant­­­aci, s-a trecut la prelucrarea firelor de mai mare fineţe — pentru mnză va­­tir, ceea ce înainte nu se făcea. Să­geata graficului a început şi ea să urce. In ziua de 14 iulie, pe graţie se înregistrase o depăşire a planului de producţie de 10 la sută şi cu si­guranţă că va consemna noi succese în viitor. Deocamdată sunt cele mai irmoase realizări din secţie- Zoia, nu se lasă nici ea mai pre­jos. E­ste sîrguincioasă la locul de muncă. Supraveghează îndeaproape la­minorul. Lucrind la maşini sovietice, cu turaţie mai mare şi randament sporit, trebuie să aibă şi indeminarea corespunzătoare. De aceea nui s-a sfiit cind a solicitat sprijinul maistrului sau şefului său de secţie. In felul a­­cesta şi munca a devenit mai uşoară şi mai spo­nică. Laminorul merge continuu cu bandă de cilii, iar dacă se Intimplă cumva să se rupă, înnă­­d­irea se face in aşa fel incit nici nu se observă. Calitatea lucrului său se reflectă şi in fire, care corespund in­­trutotul cerinţelor tehnice. Şi reali­zările peste plan sunt mai mar. In prezent, laminorul pe care îl deser­veşte, funcţionează cu o debitare de circa 80 — 120 m. bandă pe minut, ceea ce înseamnă cea mai mare pro­ducţie obţinută la aceste maşini. Despre succesele acestor surori, Tu­dor Tudora şi Tudor Zoia, necunos­cute altădată in fabrică, vorbesc toa­te filatoarele. Numele lor s-a pomenit la staţia de radioamplificare de mai multe ori, iar gazeta de perete a în­făţişat la timp rezultatele frumoase, pe care le-au obţinut in muncă. Dacă te întrebi in ce constă secre­­tul succeselor lor răspunsul e acelaşi: „întrecerea socialistă pe care o des­făşurăm în cinstea zilei de 22 Au­gust, ne-a stimulat elanul şi dorinţa b­entru lucru de calitate.­­Şi de ce nu ne-am aduce şi noi aportul la obţi­nerea peste plan în cinstea măreţei sărbători a 1000 kg. fire cit prevede angajamentul colectivului 7­. M. LEOVEANU La fabrica de conserve din Va Roșie, raionul Oltenița se lucrează­­ plin.

Next