Steagul Roşu, iulie 1959 (Anul 11, nr. 3123-3149)
1959-07-22 / nr. 3141
ANUL XI—Nr. 3141 Miercuri 22 iulie 1959 4 pagini 20 bani TOATE FORŢELE pentru grăbirea treierişului! Depăşesc viteza zilnică BRANEŞTI 21 (Prin telefon de la corespondentul nostru). In prima zi a săptămînii record 8 gospodării colective printre care G.A.C. „I. C. Frimu“ din Mariuţa, „16 Februarie“ din Cucureşti şi altele precum şi 10 întovărăşiri agricole din raion au raportat terminarea treierişului la păioase. Printre comunele mai avansate la treieriş se situează Gălbinaşi, Hagieşti şi Măriuţa unde în primele zile ale săptămînii record s-a treierat peste capacitatea de lucru a batozelor cu 5—6.000 kg. boabe, depăşindu-se viteza zilnică la treieriş cu 15—20 la sută. AU TERMINAT TREIERATUL TR. MĂGURELE. — De la corespondentul nostru). Tinerele gospodării colective din Băneasa şi Tudor Vladimirescu, datorită bunei organizări a muncii pe aici, au reuşit să termine treieratul gr.ului, obţinînd o producţie medie de 1600 kg. la hectar. De asemenea, şi in comunele Seaca, Cîrligaţi, Salcia, griul a fost treierat în proporţie de 60 la sută. Pe întreg raionul această lucrare agricolă a fost executată în proporţie de 40 la sută. Pe aria electrificată Mjtrp 21 iulie, In cea de a doua zi cantităţi de grîu. Numai In două ore a săptămînii record, pe aria electrifi- la cele două batoze s-a treierat imcată Videle, s-au treierat însemnate portanta cantitate de 14.464 kg. grîu. In comuna Căzănești, raionul Slobozia, a fost dată recent in folosință o farmacie. 2.700.000 lei economii tante economii, care ating frumoasa sumă de 2.700.000 lei. Cele mai mari economii au fost realizate de I.C.C.P. Fundulea (574.000 lei) I.I.L. Brăneşti (400.0O0 lei) S.M.T. Hagiești (271.000 lei) si G.A.S. Afumafi (127.000 lei). In urma dezbaterii recentei Hotărîri a partidului cu privire la mărirea salariilor şi a pensiilor, reducerea preţurilor la o serie de mărfuri industriale şi alimentare, muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din întreprinderile şi instituţiile raionului Brăneşti, desfăşoară o lamă activitate pentru descoperirea de noi resurse în vederea realizării unui volum cit mai mare de economii. Luptind pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August, oamenii muncii din cuprinsul raionului Brăneşti au obţinut impor Din raionul Urziceni Terenuri redate agriculturii Cu toate că ne aflăm in plină Campanie agricolă de vară pe şantierele de hidroamelioraţii din cuprinsul raionului Urziceni lucrările continuă să se desfăşoare intens.. Pînă in prezent datorită contribuţiei adusă de brigăzile utemiste de muncă patriotică, pe şantierele de la Sf. Gheorghe, Coşereni, Dridu, Ion Bortă şi Moviliţa, lucrările au ajuns intr-un stadiu de aproape 90 la sută, fiind redate agriculturii circa 300 hectare. Se construiesc noi şcoli Colectiviştii şi întovărăşiţii din comuna Arrivăreşti sprijină sfatul popular în acţiunea de construire a noului local de şcoală alcătuit din 7 săli de clasă, cancelarie pentru profesori, săli de recreaţie, etc. Succese însemnate au fost înregistrate în această privinţă şi în comuna Patru Fraţi satul Hantom, unde lucrările de construire a școlii de 4 ani au ajuns într-un stadiu avansat De ieri pînă azi Marţi au avut loc în Capitală întilniri ture pionieri,, elevi, studenţi şi tineri muncitori din Bucureşti şi copiii, elevii şi studenţii coreeni care au crescut şi au învăţat în ţara noastră şi care acum seînapoiază în patrie. Miluirile au prilejuit entuziaste şi calde manifestări ale prieteniei trainice ce s-a legat între copiii şi tinerii români şi copiii şi tinerii coreeni,în anii ln care aceştia au trăit şi învăţat împreună. ★ La invitaţia Ligii naţionale a cooperaţiei din Italia, marţi a plecat spre Roma o delegare a cooperaţiei de consum din R.P. Romina condusa de tov. Constantin Mateescu, presedinte al Centrocoop. (Agerpres) Despre aşezarea ce se cheamă In ziele noastre „Dor-Mărunt" avem permenire de la marele nostru Odobescu. Şi imnul, de slavă închinat frumuseţii sîlbatice a Bărăganului, Odobescu aminteşte un treacăt de coliba unchiaşului mărunt, căruia-i ducea atunci dorul Bărăganul întreg, făcind astfel aluzie la circiuma uride trăgeau pe vremuri vinătorii. Mai tirziu, aici s-a întemeiat un sat, căruia oamenii i-au spus Dor-Mărunt. Pe vremea aceea, Bărăganul din jurul colibei unchiaşului mărunt, era o întindere pustie cu „valurile de iarbă, cînd înviate de o snornică verdeaţă, cînd ofilite sub piclitura soarelui". Cit vedeai cu ochii, nimic nu tulbura întinsul cimpiei: doar pe linia netedă a orizontului se profilau „ca moşoroaie de cîrtiţe uriaşe,movilele, a căror urzeală e taina trecutului şi podoaba pustietăţii“. 1 . De atunci au trecut anii. Veniţi din alte colturi ale ţării, de la poalele munţilor sau dininutile Dunăre, oameni sărmani in căutare de muncă pentru braţele lor, au desţelenit întinderile nesfirşite. Pian a transformat Bărăganul dintr-o pustie îrntr-o cimpie mănoasă, căreia acum i se spune, pe bună dreptate, grinarul ţării. ★ Cum a ajuns un baron să stăpinească moşia de prin părţile comunei Dor-Mărunt, nu-şi mai amintesc oamenii. Fapt e că celor mai bătrini le-a rămas întipărită in minte învoiala pe care baronul o statornicise pentru dipmaşi. Cel ce lua in dijmă trei pogoane, era dator mai intii să sape şi să taie porumbul de pe un pogon şi apoi să ducă la magazie. Asta ca rusjet. Aşijderea un pogon de gria. Apoi dijma era două din cinci, adică boierul lua trei părţi şi ţăranul două nării din recoltă învoiala asta au mai apucat-o şi cei mai tineri, cind locul boierului bărin l-a luat baronul cel tinăr. Acesta, se înrudise prin alianţă, cu cine credeţi. Ei bine, tocmai cu o odraslă din neamul lui Ford . In schimb, căpătase postul de inspector general al reprezentanţelor uzinelor de automobile in toate ţările din această parte a Europei. lată o vie ilustrare a monstruoasei coaliţii a burghezo-moştenmii pi plan internaţional / rişa era pe atunci Şi oamenii munceaţ pămintul, iar boirul exfurta cerealele. Trenuri intre pi de cereale porneau din gară, de la Sighireanu,ele umpleau pintecile vapoarelor şi din schimbul lor, baronul iu rotunjea milioanele pe care le avea la băncile din străinătate. ★ In zilele noastre, Bărăganul are o viaţă nouă. In primul rind, cimpiile lui nemargin se rodesc pentru cei ca, muncesc pămintul şi scot din el roade îmbelşugate. La Dor-Mărunt, circa 80 de familii alcătuiesc o mare gospodărie colectivă pe care au denumit" viaţă nouă" . Azi, milioanele încasate pentru cerealele ce prisosesc, intră in buzunarele colectiviştilor. Anul acesta vor fi peste şase milioane de tei. Dar această bogăţie nu vine numai din cereale. Ascultind de cuvintul partdului, oamenii au pornit să-şi făurească o viaţă nouă, muncind intr-un lup nou. Ei au învăţat, de pildă, că numai cu cerealele nu vor putea ieş’ di’ nevoie. Şi s-au apucat astfel să pună sfeclă de zahăr. Nu un hecta’, două, ci peste două sute. IJacă mă punem la asta și nicinul, reiese că numai aceste două culturi tehnice vor aduce peste trei milioane de rfi. De la cete trei sute de tone de floareasoarelui vor incasa alte sute ă noi de zi Cerealele ocupăşi azi un Ioc însemnat in cete aproape 3200 ha, pe care le stăninesc colectiviştii din Dor- Mărunt. Dovadă este cantitatea ct° 872.000 kg grîu și porumb cotrictată cu statul. Dar pe Ungă cercate, cei DAN NICOLAE (Continuare in pag. 2-a) Primele succese încă din primele două zile ale „Săptămînii record la treieriş s-au obţinut succese. în ciuda faptului că ploaia a cuprins multe raioane, totuşi treierişul s-a desfăşurat în mod normal. Acest lucru a fost posibil datorită bunei organizări a muncii pe aici şi mai cu seamă faptului că s-au clădit stoguri, ceea ce a permis continuarea treierişului imediat după ploaie. Două comune, 45 gospodării colective şi 100 întovărăşiri au şi terminat treierişul. Pe ansamblul regiunii, s-a treierat 31,4 la sută din păioase. Raioanele Urziceni, Slobozia, Turnu Măgurele în care s-a treierat între 40 şi 47 la sută din suprafaţa recoltată, sunt fruntaşe pe regiune. Mult rămase în urmă sunt raioanele Roşiori, Olteni, Giurgiu, care au treierat doar 16—19 la sută din păioase. Se impune ca aceste raioane să lichideze cit mai grabnic rămînerea în urmă. In raionul Olteni lucrările trebuie urgentate Treierişul constituie sarcina de prim ordin care stă în aceste zile în faţa tuturor organelor de stat şi de partid, în faţa tuturor oamenilor muncii de pe ogoarele regiunii noastre. Situaţia nesatisfăcătoare în care se află raionul Olteni în ceea ce privește desfășurarea campaniei de treieri, realizarea a numai 50 de procente din viteza medie zilnică de treier, impune analizarea cauzelor care l-au dus la această rămînere în urmă. Un prim aspect asupra căruia este necesar să ne oprim este cel al organizării ariilor de treier, al felului in care unele sfaturi populare comunale inteleg să-şi îndeplinească sarcinile ce le revin. In comune ca Orbească, Bivoliţa şi Rădoieşti nu s-au organizat cetele, pentru a asigura o activitate neîntreruptă pe arie. Mulţi responsabili de arii permit curăţirea maşinii după treierarea cantităţii de grîu a fiecărui cetăţean; or, se ştie că dacă fiecare stă să cureţe maşina de cei cîţiva pumni de boabe se pierde timp mult, timp în care s-ar putea treiera cantităţi de ordinul miilor de kilograme. De încetinirea ritmului treieriului în raionul Olteni se fac vinovate şi comitetele de conducere ale unor întovărăşiri care în loc să fie prezente pe tine atât pentru a asigura fruna cetelor ca şi pentru a lua în primire cantitatea de grîu necesar fondului de bază şi seminţe, s-au ocupat de alte treburi mărunte. Raionul Olteni este deservit de două staţiuni de maşini şi tractoare: Tătărăştii de Jos şi Orbească. In actuala bătălie pentru strîngerea recoltei la S.M.T. Orbească s-au manifestat o serie de deficienţe. Suntem în plină campanie de treieriş şi încă destule maşini ale staţiunii se defectează prinînd desfăşurarea în bune condiţii a muncii. Pe tovarăşii din conducerea staţiunii se pare că nu-i supără friptul că pe una din ariile comunei Frăsinet spargerea lagărului de la batoze era pe cale de a produce un incendiu; că pe unele arii batozele aruncă odată cu paiele şi pleava cantităţi destul de însemnate de grîu, că în comuna Virtoape o batoză nu a putut lucra ore întregi tot aşteplnd coaserea unei curele la staţiune. Se impune ca factorii de conducere ai staţiunii de maşini şi tractoare orbească să analizeze cu mai multă seriozitate şi simţ de răspundere felul cum se desfăşoară munca în unitatea pe care o conduc pentru staţiunea de maşini şi tractoare orbească, ca de altfel pentru toate organele de partid şi de stat din raion principala preocupare trebuie să fie în aceste zile intensificarea treierişului. Chemarea adresată de către Biroul Comitetului Regional Bucureşti al P.M.R. şi de către comitetul executiv al sfatului popular regional, trebuie să constituie un nou imbold în munca tuturor oamenilor muncii de pe ogoarele raionului Olteni care, înzecindur şi eforturile, să urgenteze treieratul griului. T. TUDÓSE Ţărani colectivişti şi întovărăşiţi! Luptaţi pentru creşterea producţiei la hectar! Dezvoltaţi continuu avutul obştesc, baza sigură a creşterii bunăstării voastre ! Faceţi din fiecare gospodărie agricolă colectivă şi întovărăşire o unitate înfloritoare, exemplu de urmat pentru țăranii muncitori! (Din Chemării'« C.S. al P.M.R. cu prilejul celei de a XV-a aniversări a « eliberării patriei de sub jugul fascist). " ŞEDINŢA PLENARA , a Comitetului regional Bucureşti al P.M.R. Ieri a avut loc şedinţa plenara lărgită a Comitetului regional Bucureşti al P.M.R., la care au luat parte în afară de membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului regional, primii-secretari şi secretarii cu problemele economico-agrare ai comitetelor raionale de partid, preşedinţii comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale, conducători de întreprinderi, directori ai G.A.F. şi S.M.T., precum şi activişti de partid, de stat, din sindicate, U.T.M. şi ai altor organizaţii de masă. Tov. Gheorghe Necula, prim secretar al Comitetului regional Bucureşti al P.M.R., a prezentat raportul cu privire la realizarea obiectivelor izvorîte din plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958, arătind sarcinile ce revin organizaţiei de partid regionale pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie 1959. La dezbateri au luat cuvintul tov. Ion Savu, secretar al Comitetului la Un aspect din timpul şedinţei plenare ional de partid Roşiori de Vede ; Triţă Făniţă, director G.A.S. Dragalina; Ştefan Ivănescu, directorul Direcţiei regionale silvice Bucureşti; Alexandru Apostol, prim secretar al Comitetului orăşenesc de partid Giurgiu; Mircea Crăciunescu, director S.M.T. Urziceni; Mihai Şerban, preşedintele comitetului de întreprindere de la Şantierele Navale Olteniţa; Ştefan Ghiţoiu, prim secretar al Comitetului raional de partid Slobozia; Nicolae Păunescu, director G.A.S. Troianu; Albert Villa, preşedintele U.R.C.C.; Costache Constantin, şeful Depoului C.F.R. Roşiori; Alexandru Bernard, director al Trustului regional de construcţii; Paul Ivan, şeful serviciului S.M.T. regional; Ilie Duţă, prim secretar al Comitetului raional de partid Alexandria; Constantin Ispas, directorul G.A.S. Toporu; Gheorghe Vilceanu, director G.A.S. Ivăneşti; Ion Ardeleanu, directorul O.R.I.F.; Ştefan Picher, director C. R. R.; Jean Tudor, prim secretar al Comitetului regional Bucureşti U.T.M.; Constantin Durluţ, director al Trustului regional GOSTAT; Gheorghe Neacşu, director ORACA; Gheorghe Fericeanu, preşedintele Consiliului Sindical Regional Bucureşti. Vorbitorii au scos in evidenţă munca organizaţiilor de partid, sindicali şi U.T.M. pentru antrenarea oamenilor muncii in întrecerea socialistă, în descoperirea şi valorificarea din plin a rezervelor interne existente, pentru reducerea cheltuielilor de producţie în toate ramurile economice şi îmbunătăţirea continuă a activităţii în gospodăriile agricole de stat şi S.M.T., pentru reducerea preţului de cost al produselor vegetale şi animale şi întărirea şi lărgirea sectorului socialist din agricultură. In încheiere, a luat cuvintul tov. Ion Cozma, membru al C.C. al P.M.R., ministrul Agriculturii şi Silviculturii, care a arătat principalele sarcini ce stau în faţa organelor de partid şi de stat, conducerilor organizaţiilor economice şi unităţilor socialiste din agricultură pentru îndeplinirea cu succes a importantelor sarcini trasate de partid. Trecînd la punctul II al ordine! de zi, tov. Sergiu Petculeţ, secretar al Comitetului regional Bucureşti al P.M.R., a dat citire planului de măsuri cu privire la dezbaterea cu toţi oamenii muncii a documentelor ple- narei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a. c. Plenara Comitetului regional de partid a trimis o telegramă Comitetului Central al P.M.R., prin care asigură conducerea partidului că oamenii muncii din regiunea Bucureşti vor contribui alături de întregul popor muncitor la realizarea şi depăşirea sumei de un miliard lei, economii peste plan. Astfel, numai întreprinderile din oraşul Giurgiu s-au angajat, imediat după apariţia documentelor plenare, să sporească economiile de la 2.200.000 lei la 4.650.000 lei. De asemenea, gospodăriile agricole de stat din regiune şi-au propus să realizeze peste plan economii de cel puţin 30.000.000 lei iar staţiunile de maşini şi tractoare peste 11.000.000 lei. Plenara lărgită a Comitetului regional Bucureşti al P.M.R. a stabilit ca pe baza dezbaterilor ce vor avea loc cu toţi oamenii muncii din regiune să se aducă îmbunătăţiri angajamentelor luate cu privire la creşterea producţiei şi productivităţii muncii, la scăderea preţului de cost, ridicarea nivelului calitativ al produselor, realizarea de cât mai multe economii pentru dezvoltarea continuă a economiei naţionale şi creşterea bunăstării oamenilor muncii. Sprijinul D. C. A. în aprovizionarea cu materii prime pentru industria uşoară Producţia industriei bunurilor de consum cunoaşte o dezvoltare perma- nentâ In regimul nostru democrat-popular. Pentru continua dezvoltare a acestei industrii este necesară o permanentă aprovizionare cu tot felul de X materii prime ca lînă, gogoşi de mătase, bumbac, in, cînepă, etc. De aseme- X nea, în gospodăriile oamenilor se găsesc o sumă de lucruri — aşa zise mă- X runte dar care colectate şi predate industriei, aduc un aport însemnat. De X exemplu, prin colectarea şi predarea către industrie a cioburilor de sticlă X se pot economisi importante cantităţi de sodă calcinată, iar prin colectarea X şi predarea deşeurilor de hîrtie se pot economisi importante cantităţi de T lemne. Regiunea Bucureşti are o pondere mare în activitatea de colectare, con- T tractare şi achiziţii a acestor materii prime, pentru a face cunoscute citi- Torilor noştri cîteva r&pecte dîn activitatea D.C.A. — regiunei Bucureşti, ne-am adresat tov. ICHIM RUSU, director general al Direcţiei Generale ^ de colectări şi achiziţii, din Ministerul Industriei Bunurilor de Consum, ru- X gîndu-i să ne răspundă la cîteva întrebări: X XXX+»+»»+XXXX+X XXXXXXXXXXXXXXXXX întrebare: — Cum sprijină D.C.A., activitatea întreprinderilor din industria uşoară ? Răspuns: — Sectorul D.C.A. (Direcţia generală de contractări şi achiziţii) din Ministerul Industriei Bunurilor de Consum are menirea de a prelua, colecta sau achiziţiona materia primă din ţară, necesară sectorului industrial al industriei uşoare. In acest scop sunt organizate întreprinderi regionale C.C.A. care la rîndul lor îşi desfăşoară activitatea prin unităţile raionale şi subsecţiile care au sub raza lor de activitate in medie trei comune cu satele respective. Lista sortimentelor achiziţionate de unităţile D.C.A. este foarte mare. Dintre ele vom enumera pe cele mai importante şi anume: lină, piei, bumbac, tulpini de in şi cînepă, gogoşi de mătase, zdrenţe şi deşeuri textile, păr de animale, deşeuri de hîrtie, etc. Succesele obţinute în ultimul timp de întreprinderile D.C.A. au făcut posibil ca unele ramuri de producţie industrială să aibă asigurată materia primă pentru un flux continuu in procesul de producţie. Putem astfel arăta că Filatura de mătase naturală din Lugoj lucrează din plin cu trei schimburi, fiind asigurată baza de materii prime. De asemenea, s-au obţinut rezultate foarte bune in achiziţionarea pieilor de vînat şi caracul, sortimente foarte importante pentru balanţa de export a ţării noastre. întrebare: — Vă rugăm să ne vorbiţi despre rezultatele obţinute de D.C.A. în regiunea Bucureşti. Răspuns: întreprinderea D.C.A. regiunea Bucureşti, este una din cele mai mari întreprinderi de acest fel din sectorul nostru, atît datorită întinderii teritoriale a acestei regiuni cit şi faptului că această întreprindere are ponderea cea mai mare la cultura bumbacului, piei, deşeuri de hîrtie, etc.. Ea este totodată a doua regiune pe ţară în producţia de gogoşi de mătase. Datorită acestui fapt, întreprinderea D.C.A. Bucureşti are o pondere de 16 la sută din planul valoric de sector. Putem arăta că 93 la sută din producţia de bumbac, peste 25 la sută din producţia de piei bovine, cea 30 la sută din producţia de gogoşi de mătase ca şi circa 8 la sută din producţia de lină, 50 la sută din deşeurile de hîrtie, precum şi încă o serie întreagă de sortimente în cantităţi însemnate sînt asigurate industriei uşoare prin întreprinderea D.C.A. — regiunea Bucureşti. De la începutul anului pînă în prezent, această întreprindere a livrat industriei circa 1000 tone deşeuri textile, 4000 tone deşeuri hirte, peste 80.000 bucăţi piei ovine şi peste 70.000 bucăţi piei vinat, etc. Concomitent: L. FRIMU (Continuare in pag. 2-a) Două f pantaşe O zi obişnuită de lucru ca multe altele. In secţia preparaţie a filaturii de v in şi cinepă „Producţia“■ din Baloteşti, nu se aude decit zgomotul maşinilor. Toţi lucrează de zor incit cu greu poţi să stai cu cineva de vorbă. Muncitorii, în halate , cenuşii de protecţie, urmăresc cu atenţie lucrul. Numai două fete, vrînd parcă să facă excepţie, de la ceea ce este comun secţiei, discută. Ce... 7 — Vezi tu, Tudora, în fuiorul pe care l-am primit ele la maşina ta, mai există facă puzderie, ceea ce îngreunează lucrul la laminoare. Ieri de pildă, laminorul a mers cu o debitare de 6U — 70 m. bandă pe minut, ceea ce este puţin. Deci trebuie să fii non atentă, altfel ce vom face cu întrecerea. (Discuţia a avut loc in a doua jumătate a lunii iunie). Tudora a ascultat spusele surorii sale Zoia. A gindit mult asupra calităţii fuiorului, a privit graficul din secţie Cu săgeţile lui mari care indicau pe fruntaşi. Oare in dreptul numelui meu nu poate arăta odată această săgeată, alte realizări 7... Iîntărirea fusese luată. De la această dată maşina nu mai era lăsată negurăţată după terminarea lucrului. Minutele nu se mai consumau după „aprovizionare“, ci efectiv în mod productiv. S-a întreprins ceva şi în privinţa organizării locului de muncă în sensul că materia primă este aşezată în ordinea intrării sate in prelucrare. Rezultatul 7 Fuiorul a început să nu mai aibă puzderie, firele să fie mai bine individualizate şi paralelizate, potrivit indicaţiilor prevăzute de fişele de fabricaţie. Şi încă un lucru îmbucurător. Din fuiorul preplantaci, s-a trecut la prelucrarea firelor de mai mare fineţe — pentru mnză vatir, ceea ce înainte nu se făcea. Săgeata graficului a început şi ea să urce. In ziua de 14 iulie, pe graţie se înregistrase o depăşire a planului de producţie de 10 la sută şi cu siguranţă că va consemna noi succese în viitor. Deocamdată sunt cele mai irmoase realizări din secţie- Zoia, nu se lasă nici ea mai prejos. Este sîrguincioasă la locul de muncă. Supraveghează îndeaproape laminorul. Lucrind la maşini sovietice, cu turaţie mai mare şi randament sporit, trebuie să aibă şi indeminarea corespunzătoare. De aceea nui s-a sfiit cind a solicitat sprijinul maistrului sau şefului său de secţie. In felul acesta şi munca a devenit mai uşoară şi mai sponică. Laminorul merge continuu cu bandă de cilii, iar dacă se Intimplă cumva să se rupă, înnădirea se face in aşa fel incit nici nu se observă. Calitatea lucrului său se reflectă şi in fire, care corespund intrutotul cerinţelor tehnice. Şi realizările peste plan sunt mai mar. In prezent, laminorul pe care îl deserveşte, funcţionează cu o debitare de circa 80 — 120 m. bandă pe minut, ceea ce înseamnă cea mai mare producţie obţinută la aceste maşini. Despre succesele acestor surori, Tudor Tudora şi Tudor Zoia, necunoscute altădată in fabrică, vorbesc toate filatoarele. Numele lor s-a pomenit la staţia de radioamplificare de mai multe ori, iar gazeta de perete a înfăţişat la timp rezultatele frumoase, pe care le-au obţinut in muncă. Dacă te întrebi in ce constă secretul succeselor lor răspunsul e acelaşi: „întrecerea socialistă pe care o desfăşurăm în cinstea zilei de 22 August, ne-a stimulat elanul şi dorinţa bentru lucru de calitate.Şi de ce nu ne-am aduce şi noi aportul la obţinerea peste plan în cinstea măreţei sărbători a 1000 kg. fire cit prevede angajamentul colectivului 7. M. LEOVEANU La fabrica de conserve din Va Roșie, raionul Oltenița se lucrează plin.