Steagul Roşu, august 1959 (Anul 11, nr. 3150-3176)

1959-08-01 / nr. 3150

ORDANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREȘTI Al P.M.R. ŞI Al SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREȘTI ANUL XI — Nr. 3150 Simbătă 1 august 1959 4 pagini 20 bani Majorarea salariilor muncitorilor, maiştrilor şi ale personalului tehnic-administrativ din întreprinderi şi instituţii Pe b­aza masurilor elaborate de Plenara C.C. al P.M.R. din 13 —14 iulie a.c. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române au adoptat la 30 iulie 1959 hotărîrea cu privire la majorarea salariilor tarifare ale muncitorilor, maiştrilor, inginerilor, tehni­­cienilor, funcţionarilor şi specialiştilor din întreprinderile şi Instituţiile de stat, precum şi cu privire la îmbunătăţirea prin­­cipiilor de premiere și de acordare a diferitelor sporuri la sala­riile muncitorilor. A. Cu privire la majorarea salariilor muncitorilor Potrivit Hotărîrii Comitetului Central al P.M.R. și a Consi­liului de Miniştri, salariile tarifare ale muncitorilor se majorează în medie cu 10 la sută, diferenţiat în raport cu importanţa eco­nomică, cu condiţiile de muncă şi nivelul de tehnicitate al ramu­rilor şi unităţilor de producţie. Potrivit Hotărîrii, salariile tarifare ale muncitorilor din­­diferitele ramuri de producţie se majorează după cum urmează: In industria minieră salariile tarifare ale muncitorilor de bază — cu 5 pînă la 11,1 la sută. In industria siderurgică — cu 8,4 pînă la 11,4 la sută. In industria constructoare de maşini — cu 8,7 pînă la 20,1 la sută. In industria construcţii montaj — cu 5,7 pînă la 14,1 la sută. In industria petrol-chim­ie — cu 8 pînă la 11,1 la sută. In Industria petroliferă, ramura foraj — cu 6 pînă la 9,6 la sută. In industria lemnului — cu 8,1 pînă la 14 la sută. In exploatările forestiere — cu 6,1 pînă la 17,3 la sută. In industria materialelor de construcţii — cu 7,7 pînă la 11,4 la sută. In industria cimentului — cu 8,6 pînă la 11,3 la sută. In industria textilă — cu 8,2 pînă la 12,9 la sută. In industria confecţiilor piele-cauciuc — cu 7,2 pînă la 16,6 la sută. In industria alimentară — cu 6,6 pînă la 10,3 la sută. In sectorul exploatării căilor ferate — cu 5,6 pînă la 23,8 la sută. In sectorul transporturilor rutiere, navale şi aeriene — cu 7,9 pînă la 17 la sută. In industria locală şi panificaţie — cu 4,5 pînă la 17,2 la sută. In gospodăria comunală — prestări servicii şi transport orăşenesc — cu 6,8 pînă la 11,7 la sută. Salariile tarifare ale mecanizatorilor din agricultură cu 10 pînă la 16,6 la sută. In unele ramuri unde pînă în prezent sporurile pentru condi­ţiile grele de muncă erau incluse în salariile tarifare, s-a pre­văzut — pe lîngă majorarea salariilor tarifare — şi acordarea de sporuri la salarii de la 25—100 lei lunar. Astfel majorarea salariilor tarifare plus sporurile la sa­larii se ridică: In industria metalurgiei neferoase de la 8,5 pînă la In industria poligrafică de la 5,8 pînă la 15,2 la sută. In Industria sticlei de la 6,5 pînă la 14,2 la sută. In industria viscozei de la 7,2 pînă la 20 la sută. In industria pielăriei-tăbăcării de la 9,2 pînă la 15,5 la sută. Hotărîrea mai prevede că se vor acorda sporuri la salarii de 50—150 Iei, şi în unele cazuri pînă la 200 lei lunar, muncito­rilor care lucrează în condiţii grele (mediu vătămător, tempe­ratură ridicată etc.). De asemenea, Hotărîrea prevede că se vor acorda sporuri la salarii pentru muncitorii care conduc o formaţie de lucru (echipă, brigadă) şi pentru exercitarea unei funcţii suplimen­tare. De asemenea, se reglementează în mod unitar sporurile acordate pentru vechime în producţie în unele ramuri ale eco­nomiei. Odată cu majorarea salariilor tarifare, Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri prevede îmbunătăţirea prin­cipiilor de premiere a muncitorilor. Astfel, în vederea creşterii caracterului stimulativ al premiilor, legării mai strînse de re­zultatele tehnico-economice ale activității întreprinderilor, Hotă­rîrea prevede extinderea sistemului de premiere pentru realiza­rea de economii, îmbunătățirea calității produselor etc. Majorările salariilor tarifare prevăzute de Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi Consiliului de Miniştri vor duce la creşterea în aceeaşi măsură a cîştigurilor totale ale muncitorilor, deoarece celelalte elemente ale sistemului de salarizare, — adică nor­mele de muncă şi cotele de premiere — rămîn la nivelul exis­tent în prezent. B. Cu privire la majorarea salariilor maiştrilor, inginerilor, tehnicienilor, funcţionarilor şi specialiştilor Prin Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri salariile maiştrilor se majorează în medie cu 20% diferenţiat pe ramuri de producţie. De asemenea au fost majorate în medie cu 8% salariile tarifare ale personalului tehnic ingineresc, administrativ şi de specialitate din întreprinderile industriale, de construcţii, de transporturi şi din celelalte unităţi economice, precum şi din institutele de proiectări şi cercetări, din ministere, sfaturi popu­lare şi din alte unităţi bugetare. Potrivit Hotărîrii C.C. al P.M.R. şi Consiliului de Miniştri majorarea salariilor muncitorilor şi celorlalte categorii de sa­lariaţi nu afectează drepturile acestora la alocaţia de stat pen­tru copii, chirii, abonamente de transport, taxe şcolare, burse pentru elevii şi studenţii merituoşi, costul uniformelor de ser­viciu. Majorările salariilor se aplică începînd cu data de 1 au­gust 1959, 17,2 la sută. Scutiri şi reduceri la impozitul pe salarii Prezidiul Marii Adunări Naţionale a emis la 30 iulie 1959 Decretul privind acordarea unor scutiri şi reduceri la impozi­tul pe salarii. // Astfel, cîştigurile lunare pînă la 500 lei se scutesc com­plect­­de impozit pe salarii. Impozitul pe salarii asupra cîștigurilor lunare între: 500— 600 lei se reduce în medie cu 85% •» M M ,» 601— 700 ^ g tt 66% Impozitul asupra cîștigurilor de peste 1.500 lei rămîne ne­schimbat. Impozitul pe salarii asupra cîștigurilor lunare între: 701— 800 lei se reduce în medie cu 57% „ „ „ „ 801- 900 „ „ „ 37,5% „ „ „ „ 901-1.000 „ „ „ 25% „ „ „ „ 1.001-1.100 „ „ „ 19% „ „ „ 1.101-1.300 „ „ „ 13% „ ,, „ „ 1.301—1.500 „ „ „ 5,7% Modernizarea drumului Pe şoseaua Flămînda Drăgănești- Vlaşca s-au început de cîtva timp lucrări de modernizare a drumului. Durata executării acestor lucrări a fost stabilită pînă la 31 decembrie a.c. Echipele de muncitori în frunte cu tov. inginer Pavel Golet, s-au an­gajat însă să termine aceste lucrări pînă la 23 August. Prin contribuţia voluntară a cetă­ţenilor la aceste munci, s-au realizat economii în valoare de circa 70.000 lei. B. AGAP­IE corespondent voluntar Institutul Oncologic a obţinut o serie de reali­zări pe linia cercetărilor ştiinţifice şi unele succese terapeutice. Pe linie terapeutică au­­obţinut succese prin trata­mentul asociat radiochirurgical, prin noua metodă de tratament denumită radioterapie protejată şi metoda de­numită chimioterapie protejată. In clișeu: Se măsoară radioacti­vitatea probelor experimentale reşti din Industria bunurilor de consum O NOUA INSTALAŢIE LA FABRICA DE FERMENTARE A TUTUNULUI BUCUREŞTI La fabrica de fermentare a tutu­nului Bucureşti, se află în curs de montare o instalaţie de condiţionare continuă a tutunului cu o capacitate de prelucrare de 1000 kg. pe oră. Prin noua instalaţie se va scurta ciclul de fabricaţie la fermentarea tu­tunului cu circa 15 la sută.Totodată se va îmbunătăţi simţitor calitatea tu­tunului. CONSERVAREA PRIN FRIG A FRUCTELOR ŞI LEGUMELOR Colectivul întreprinderii ,,Antre­­frig“ din Capitală lucrează în prezent intens la conservarea fructelor şi le­gumelor prin frig. S-au conservat plnă în prezent peste 130 tone de căp­şuni, smeură, vişine, mazăre şi fa­sole. SORTIMENT VARIAT DE ÎNCĂLŢĂ­MINTE In această lună au intrat în produc­ţie la fabrica Cauciucul Quadrat din Capitală, un nou sortiment de san­dale de plajă din policlorură de vinil şi cauciuc microporos. Primele can­tităţi din acest nou sortiment au şi fost livrate comerţului. De asemenea, la fabrica „Flacăra roşie“ a început producţia de încălţă­minte cu talpă de cauciuc monolit, a­­plicată prin lipire, pentru copii. EXPOZIŢIE DE STICLĂRIE In incinta Departamentului in­dustriei uşoare s-a deschis o frumoa­să expoziţie care oglindeşte progresul realizat de sectorul de sticlărie şi de articole metalice de uz casnic, din ţara noastră. Un colţ important îl o­­cupă produsele de faianţă destinate regiunilor Ţării noastre. Foarte atrac­tive sunt produsele de faianţă pictate şi decorate. COMUNĂ RADIOFICATA Problema radioficării comunei Ji­lavele din raionul Urziceni, a stat în permanenţă în centrul preocupă­rii deputatului­ raional Stan D. Au­rică. Cu sprijinul comitetului execu­tiv al sfatului popular raional, co­muna Jilavele a fost dotată cu o staţie de radioficare, care are o ca­pacitate de 400 difuzoare. O parte din lucrări au fost exe­cutate, instalîndu-se 40 la sută din numărul difuzoarelor. In cinstea ma­rei sărbători difuzoarele vor fi insta­late în întreaga comună. AUREL JIJIE corespondent voluntar Ţesătoarea Traian Iuliana de la Ţesătoria „Teleorman“ din Roşiorii de Vede obţine frumoase realizări in muncă in cinstea zilei de 23 August. Lucrind la 4 războaie, ea îşi depăşeşte zilnic norma de lucru ­n fiecare an pe porţile fabricii „Popa Şapcă“ din Giurgiu, iau calea comerţului socialist cantităţi sporite de zahăr. În comparaţie cu realizările medii din 1944, aci s-a produs în ultima campanie de lucru cu 71 la sută mai mult zahăr. Datorită hărniciei şi pri­ceperii colectivului de muncă, fabrica a fost chiar fruntaşă pe ţară. Dar ca să se ajungă la asemenea rezultate frumoase în producţie, în fabrică s-au produs multe schimbări. Ele sunt le­gate de anii luminoşi ai regimului de­­mocrat-popular în care fabrica a de­venit bun al celor ce muncesc. O primă transformare în fabrică a avut loc în privinţa dezvoltării bazei tehnice. Astfel, au fost aduse şi date în producţie utilaje noi de mare ran­dament, s-au schimbat linii tehnolo­gice cu altele mai perfecţionate, iar ins­talaţiilor vechi li s-au adus îmbună­tăţiri substanţiale. S-au montat de pildă două evaporatoare de 850 m.p. fiecare, 4 maşini noi de tăiat sfeclă, 3 preîncălzitoare, cazane care asigură cantitatea necesară de aburi produc­ţiei, etc. Ca perfecţionări tehnice pot fi amintite instalaţia pneumatică de transportat borhotul umed de la secţia brut la bazine înlocuind munca ma­nuală a 45 de muncitori, modificarea instalaţiei de la cazanele de aburi, mă­­rindu-se debitul cu 25 la sută, con­fecţionarea de dispozitive speciale, care adaptate la cărucioare servesc la încăr­carea şi descărcarea sfeclei în vagoane. (Circa 10.000 kg. sfeclă în 30 de mi­nute). Datorită progresului tehnic, principa­lii indici de plan — creşterea produc­tivităţii muncii şi reducerea preţului de cost precum şi îmbunătăţirea ca­lităţii producţiei — s-au realizat în mod exemplar în ultimii 5 ani. Numai în campania 1958—1959, productivitatea muncii faţă de cea anterioară a cres­cut cu 18 la sută, iar prin reducerea conţinutului de zahăr din melasă, prin folosirea mai raţională a sfeclei, cit şi prin micşorarea consumurilor specifice de materiale şi carburanţi şi lubrefianţi s-au realizat economii în valoare de 7­­0.000 lei. Se înţelege că benefi­ciile întreprinderii au crescut cu mult peste cîte erau planificate, In ase­menea condiţii fondul întreprinderii a sporit şi el, iar contribuţia noastră la dezvoltarea economică a oraşului Giurgiu a fost mai mare. In februarie ION PIRVUJCA directorul Fabricii de zahăr „Popa Şapcă" Giurgiu a.c. de pildă am dat la bugetul sfatu­lui popular orăşenesc, 1,5 milioane lei care vor fi folosiţi pentru construcţii muncitoreşti. De subliniat că perfecţionările care au avut loc în procesul de producţie s-au făcut prin cabinetul tehnic al fabricii cu minimum de fonduri de la investiţii. Cu alte cuvinte pentru ele s-au folosit pe scară largă rezervele interne. O mare dezvoltare a luat în ultimii ani mişcarea de inovaţii şi ra­ţionalizări. Inovatori, oameni ai pro­gresului sunt în prezent destui în fa­brică, îndrumaţi de comunişti şi spriji­niţi îndeaproape de comitetul de în­treprindere ei s-au situat în primele locuri în lupta pentru introducerea tehnicii noi. In ultimii 5 ani, numărul inovatorilor s-a ridicat la aproape 100, efectul economic în producţie al ino­vaţiilor fiind de peste 2.000.000 lei. Toate aceste iniţiative ale muncito­rilor, inginerilor şi tehnicienilor noştri au permis prelungirea campaniei de fabricaţie. Anul acesta executîndu-se reparaţia utilajului cu 10 zile mai de­vreme, fabrica va putea începe în ziua de 3 august producţia de zahăr din noua recoltă, ceea ce înseamnă cu 24 zile mai devreme decit în anul trecut şi o durată anuală de fabri­caţie de 4 ori mai mare decit au obţi­nut capitaliştii belgieni şi italieni in anii cei mai buni. In 1960 traducind în viaţă indicaţiile plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 care pune accentul pe lichidarea importului da zahăr, perioada de fabricaţie va fi şi mai mare. Se înţelege că mărirea perioadei de fabricaţie va duce la o producţie spo­rită de zahăr. In acest an preconizăm să obţinem cu 25 la sută mai mult zahăr decit în 1957, anul cu cr­­e mai mari realizări din viaţa fabricii. Nu­mai în cinstea zilei de 23 August vom da o producţie suplimentară de zahăr de 840 tone. Paralel cu progresul tehnic s-au îm­bunătăţit substanţial şi condiţiile de lucru. La noi în fabrică, ca de altfel în oricare altă întreprindere socialistă, au fost luate măsuri pînă în cele mai mici amănunte de protecţie a muncii. Lucrătorii au la dispoziţie o cantină dotată cu cele necesare, un cabinet medical, iar la vila întreprinderii de pe valea Prahovei sînt trimişi anual în număr însemnat pentru a-şi petrece concediul de odihnă. După terminarea lucrului muncitorii pot viziona un film chiar în incinta fabricii, In ulti­mul an s-au ridicat 45 de apar­tamente. Noi înt­rrspinăm în fiecare an cu noi succese în muncă această măreaţă sărbătoare, scumpă întregului popor muncitor: 840 tone zahăr peste plan şi 500.000 lei economii sînt realizările cu care vom cinsti acest important eveniment. IN ACEŞTI ANI întreprinderea noastră s-a dezvoltat continuu !^‘ Cu 71 la sută mai mult zahăr în 1958 faţă de 1944 2.000.000 lei economii obţinute prin inovaţii 840 tone zahăr peste plan pînă la 23 August Complex social modern An de an condiţiile de muncă şi de trai ale celor ce muncesc în intreprin­derile din oraşul Giurgiu cunosc îmbu­nătăţiri continue. Pe lîngă multe alte realizări de curînd, în cadrul întreprin­derii de industrie locală au început lu­crările unui complex social modern care cuprinde printre altele un spălă­tor, o sală de duşuri, o cantină cu o capacitate de 300 locuri, un vestiar cu dulapuri pentru muncitori precum şi o sală de festivităţi. ’■ PAUL ISAR corespondent voluntar Livrarea unor însemnate cantităţi de cereale contractate Unităţile cooperaţiei de consum din regiunea Bucureşti au preluat în ul­tima săptămînă peste 17.000 tone­ de cereale din cantităţile pe care unită­ţile agricole cooperatiste şi­ ţăranii cu gospodărie individuală le vînd sta­tului în acest an. In raioanele Zimni­­cea, Alexandria, Turnu Măgurele, Ră­­cari, Urziceni şi Drăgăneşti, unde treierişul şi preluarea cerealelor au fost mai bine organizate, s-a livrat între 51—59 la sută din cantitatea de cereale contractată. Pînă acum, 82 de gospodării agricole colective au predat la bazele de recepţionare toate cerea­lele pe care au hotărît să le vîndă anul acesta statului. In regiunea Bucureşti, pînă la 30 iulie a fost preluată 44 la sută din cantitatea de cereale contractată. In acelaşi timp au fost achiziţionate peste 400 tone de grîu. Pentru a sprijini gospodăriile colec­­tive să transporte cerealele la baze, unităţile cooperaţiei de consum le-au pus zilnic la dispoziţie 20 de autoca­mioane. (Agerpres) Planul a fost depăşit ------. ------■ 9 . . . In primul semestru al anului acesta, colectivul întreprinderii de­­prefabri­cate din oraşul Giurgiu, a îndeplinit planul producţiei globale în procent de 109 la sută. Tot în această perioadă a obţinut şi economii în valoare de 115.000 lei. In această perioadă au fost aplicate noi inovaţii, menite să îmbunătăţească procesul de producţie. Una dintre inovaţii se referă la mon­tarea unor platforme rabotab­ile pe vagonetele de transport, fapt ce a dus la creşterea productivităţii muncii, la transporturi, cu 120 la sută. In cinstea celei de a 15-a aniver­sări a eliberării patriei noastre mun­­citorii Nicolae Căldăraru, Iancu Ne­­delcu şi alţii depăşesc zilnic planul de producţie cu 30—40 la sută. I. PAUL corespondent voluntar UN TREN AL PRIETENIEI A PLECAT IN U.R.S.S. r~­ebra specifică înaintea unor eve­rl nimente mult aşteptate pune pe “*• faţa oamenilor acea expresie de nerăbdare amestecată cu bucurie, ii face joviali, gata să-şi deschidă inima. Mulţi din trecătorii care s-au abătut ieri pe strada Batiştei au rămas în loc să vadă ce-i cu animaţia din faţa Casei Prieteniei Romîno-Sovietice. Un grup numeros de oameni cu geaman­tane in mină, îmbrăcaţi frumos, se sa­lutau zgomotos. Forfotă multă, anima­­ţie. — Şi dumneata, preşedinte, mergi un antant ! — Da, şi eu. Doi bărbaţi voinici şi-au bătut pal­mele c­e putere. Reporterul e numai bine venit la o astfel de animaţie. — Dar unde plecaţi? — Plecăm in Uniunea Sovietică. Aici, in acest grup numeros, ne-am găsit multe cunoştinţe vechi din regiu­nea Bucureşti. 25 de preşedinţi de gos­podării colective, 4 brigadieri, un con­tabil de gospodărie, un tehnician agri­col şi 4 colectivişti fruntaşi in muncă formează delegaţia regiunii Bucureşti care, alături de alţi 334 colectivişti din întreaga ţară, vor pleca intr-o călătorie de 12 zile in Uniunea Sovietică. — Cind am plecat din comună, co­lectiviştii noştri din Lipia, mi-au zis: „Ai grijă, Dafine, să faci ochii mari acolo. Să vezi bine, să întrebi, să-ţi însemnezi şi să vii să ne spui cum muncesc colhoznicii sovietici, ca să în­văţăm şi noi". Şi zicind acestea, tovarăşul Tudo­­rache Dafin, brigadier zootehnic la G.A.C. Lipia, ne arată un carneţel şi un creion: „Uite, mi le-am pregătit. Am să întreb şi apoi am să-mi însem­nez totul". Tovarăşul Anghel Mir­cea Dan,­­pre­­şedintele gospodăriei colective din co­muna Grindu, ne declară: „ Sunt nerăbdător să văd expoziţia realizărilor economiei naţionale « U.R.S.S. despre care am citit atîtea. Sunt fericit, in fine, că am să văd cu ochii patria socialismului victorios. Tovarăşul Alexandru Armeanu, şeful serviciului organizării sectorului coo­peratist din sfatul popular regional Bucureşti, ne-a spus: — Delegaţia noastră va face în a­­ceastă călătorie un rodnic schimb de experienţă. Ne vom interesa îndeosebi de experienţa colhoznicilor sovietici îa dezvoltarea creşterii animalelor şi a păsărilor. La riodul lor, colectiviştii şi preşedinţii gospodăriilor colective frun­taşe din regiunea Bucureşti, vor vorbi colhoznicilor despre metodele agroteh­nice aplicate de ei in creşterea produc­ţiei agricole la hectar, le vor vorbi despre toate succesele dobindite de ei in aceşti ani şi cum s-au răsfrint ele asupra creşterii nivelului lor de trai material şi cultural. Un tren ca toate trenurile și totuşi, ceva il făcea mai deosebit. Poate vese­lia celor care urcau in el, sau poate urările de bine ale celor de pe peron, adresate oamenilor sovietici către care trenul avea să pornească. „Trenul prie­teniei"... Mecanicul de locomotivă ros­tește cu mindrie acest nume nou al acceleratului condus de el. Căci intr-a­devăr, acceleratul cu cei 360 de colec­tivişti fruntaşi din toate colţurile ţării, care a pornit ieri noapte intr-o călă­torie in Uniunea Sovietică, organizată de Ministerul Agriculturii şi Silvi­culturii şi ARLUS, este un tren ci duce prieteni intr-o ţară prietenă. RODICA ALMAŞU Delegaţia colectiviştilor din regiunea Bucureşti, in faţa Casei Prieteniei Romîno-Sovietice, înaintea plecării în Uniunea Sovietică.

Next