Steagul Roşu, septembrie 1959 (Anul 11, nr. 3177-3202)
1959-09-01 / nr. 3177
Să pregătim temeinic campania însămînţărilor de toamnă Am trecut pragul lunii septembrie şi nenumărate sînt semnele care vestesc că toamna bate la uţâ. Pentru cei ce muncesc pe ogoare, aceasta înseamnă că au mai rămas puţine zile pînâ la declanşarea bătăliei insămînţârilor. Lucrările agricole de toamnă reprezintă temelia viitoarei recolte de poioase. De executarea lor la timpul potrivit şi in condiţiile cerute de agrotehnică depinde buna dezvoltare a culturilor, aşa incit ele să intre în iarnă înfrăţite şi să poată rezista mai uşor eventualelor geruri. Toamna se caracterizează însă printr-o aglomerare de lucrări agricole. lată de ce, numai printr-o pregătire temeinică a campaniei de toamnă, făcută cu spirit gospodăresc, care să prevadă pină și cele mai mici amănunte, se poate asigura ca fiecare lucrare să fie făcută la timpul oportun. O însemnătate deosebită o are executarea fără întîrziere a arăturilor adinei pe întreaga suprafaţă ce urmează să fie însâmînţată. Pregătirea din vreme a ogoarelor asigură un pat germinativ fără bulgări, menţine umezeala în sol şi, totodată, permite ca însămînţările să se facă în epoca optimă. In regiunea noastră s-au executat pină acum arături de însămînţare pe circa 300.000 ha. teren. Totuşi, ţinind seama că urmează să fie însâmînţate aproape 500.000 ha., rezultă că mai sint de atat mari suprafeţe. In vreme ce în raioanele Urziceni, Călăraşi, Domneşti, Snagov, Vidra, planul arăturilor Madinei a fost îndeplinit şi chiar depăşit, în raioanele Roşiori, Olteni, Alexandria, Zimnicea şi altele, această importantă lucrare nu s-a realizat nici în proporţie de 60 la sută. De aci denotă insuficienta preocupare a organelor agricole, a căror datorie este de a se îngriji ca toate forţele disponibile - ce nu sunt folosite la recoltat şi însilozat - să fie îndreptate la efectuarea arăturilor adinei. In acelaşi timp, este necesar să se urgenteze recoltatul sfeclei de zahăr, florii soarelui, şi a porumbului ce va fi folosit ca furaj, spre a se elibera cit mai grabnic terenul destinat însâmînţârilor de toamnă. Gospodăriile colective din Coşereni, Slobozia-Mindra, Livedea şi altele oferă un bun exemplu în această privinţă, ele înlesnind prin accelerarea recoltării brigăzilor de tractoare ale S.M.T. să lucreze din plin la arături. Practica a dovedit că un rol important în creşterea producţiei la hectar îl are îngrăşarea ogoarelor. Incorporarea în brazdă a 15-20 tone îngrăşăminte naturale la hectar, aduce un spor de producţie de 200-400 kg. Datorită muncii de popularizare a acestei metode, însuşirii ei cu încredere de către mase tot mai largi de ţărani muncitori, în raionul Răcari s-au cărat pe cîmp in luna august peste 36.000 tone îngrăşăminte naturale, în Turnu Măgurele - 21.000 tone, în Olteniţa, Dragoneşti-Vlaşca, Videle, Călăraşi şi Snagov cantităţi ce variază între 10.000 şi 20.000 tone. Este un început bun care, continuat cu perseverenţă, va contribui fără îndoială la creşterea fertilităţii solului. Cu totul altfel stau lucrurile in raioanele Zimnicea, Urziceni, Slobozia, Brăneşti şi altele, unde mari cantităţi de gunoi de grajd sunt aruncate la marginea satelor, luminind nefolosite. Este în primul rînd de datoria inginerilor şi tehnicienilor agronomi de a explica celor ce muncesc pe ogoare că irosirea îngrăşămintelor naturale echivalează cu pierderea a zeci şi chiar sute de vagoane de cereale sau alte produse agricole. Organizaţiile de partid sunt chemate să desfăşoare şi în această direcţie o intensă muncă politică. Un factor important în strădania de a dobîndi recolte bogate îl constituie sămînţa, calitatea ei. Ca o expresie a sprijinului acordat de stat ţărănimii muncitoare, bazele de recepţie oferă colectiviştilor, întovărăşiţilor şi celorlalţi ţărani muncitori, pe bază de schimb - sâmînţâ recunoscută, din soiurile cele mai productive. Gospodăriile colective care nu dispun de sămîriţa proprie corespunzătoare, trebuie să grăbească efectuarea schimbului pentru a putea condiţiona şi trata la timp sămînţa primită. La fel trebuie să procedeze întovărăşirile agricole. Comitetele de conducere ale acestora, sprijinite de organizaţiile de partid, au datoria să se ocupe cu simţ de răspundere de strîngerea în comun a seminţei de la membrii întovărăşirii, conform prevederilor statutului, ceea ce constituie condiţia principală pentru organizarea şi efectuarea lucrărilor de toamnă în comun. Numeroase întovărăşiri din raioanele Brăneşti, Domneşti, Roşiori au şi strîns sămînţa în comun, făcînd astfel un important pas în consolidarea lor organizatorică şi economică. Organele agricole sunt chemate să acorde cea mai mare atenţie terminării în cel mult cîteva zile a reparării şi revizuirii întregului utilaj ce va fi folosit in campania agricola de toamnă. In G.A.S. şi S.M.T. au mai rămas puţine tractoare de pus la punct, iar marea majoritate a semănătorilor sunt gata de a intra în brazdă. Este necesar să se urmărească punerea în stare de funcţiune a tuturor semănătorilor din G.A.C., întovărăşiri şi sectorul individual şi să se asigure, pe baza unui plan zilnic, folosirea lor cu maximum de randament. Prin pregătirea cu simţ de răspundere a utilajului se vor putea începe însămînţările în epoca optimă şi se vor efectua intr-un ritm rapid. Organelor raionale de partid şi de stat le revine sarcina de a analiza cu seriozitate stadiul pregătirii campaniei agricole de toamnă şi de a lua măsurile organizatorice ce se cer, prin care să se chezăşuiască reuşita acestei importante etape din bătălia pentru recolte bogate. Munca politică desfăşurată de organizaţiile de partid este chemată să mobilizeze toate forţele în pregătirea şi desfăşurarea campaniei însâmînţârilor de toamnă, succesul acestei campanii însemnind un aport preţios la consolidarea unităţilor agricole socialiste şi o temelie trainică viitoarei recolte de grîne. M ihimnu-laz (Bicazului unţii Tarcăului, învăluiţi în ceaţă, sunt martorii uriaşei cutezanţe a constructorilor barajului de la Bicaz. înălţimile împădurite răspund cu un ecou cristalin la zgomotele muncii harnice ce se desfăşoară jos, în larga vale a Bistriţei. De pe baraj, priveliştea e gigantică: sus, crestele împădurite străpung norii; jos, e hăul imens pe care-l cască valea ce va fi ferecată- Oamenii creează şi ei pe măsura acestor imensităţi. Barajul ce a început să se înalţe din munte în munte, va stăvili Bistriţa şi va umple valea cu un lac de un miliard două sute treizeci de milioane metri cubi de apă. Un amănunt, cercetătorii de specialitate, respectiv ihtiologii, studiază cu asiduitate speciile de peşti cu care va fi populat lacul. Pînă mai ieri, Bistriţa a curs vioaie şi liberă purtînd pe apele ei ultimele plute de buşteni spre fabricile de cherestea, de celuloză şi hîrtie. Am fost martorii încheierii istoriei plutăritului, căci de curînd cursul Bistriţei a fost din nou deviat, de astă-dată, prin gurile de golire provizorii ale barajului. In valea largă a Bistriţei zgomotele muncii se aud mai mult ca un ecou repercutat de pereţii munţilor. De la fabrica de ciment ascunsă privirilor de un colţ de stîncă, vin mereu autocamioane ce aduc cimentul. Cimentiştii au dat pînă acum circa 20.000 tone ciment peste plan, realizînd totodată economii de peste 2.000.000 lei. De pe platformele de cale ferată, benele — cupe uriașe încărcate cu cîte 3 tone de beton, — sînt ridicate cu macaralele-funicular de mare profil. Pe cablurile întinse din munte în munte, ele poartă aceste cupe deasupra barajului, ca pe niște jucării, pînă în locul unde trebuie descărcate în corpul barajului. Totul e făcut de mecanisme, singura lucrare manuală fiind aceea a semnalizării, — cu ajutorul unor steguleţe — a locului exact unde bena trebuie coborîtă. întreaga operaţie de ridicare a benelor de pe platforme şi de descărcare a betonului în corpul barajului, durează ceva mai mult de un minut. Deci, la fiecare 70-80 de secunde, o movilă de beton înalţă tot mai mult corpul barajului. Preţuirea secundelor i-a făcut pe betoniştii din brigăzile lui Alexe Moldovan, Pavel Oţel, Gh. Mucenicu, să toarne pînă acum cu 42.553 de metri cubi de beton peste plan. Pînă la sfîrșitul anului se vor turna 600.000 metri cubi, iar în toam- DAN NICOLAE (Continuare in pag. 3-a) Lucrări de construcție la barajul hidrocentralei de la Bicaz Foto : ACERPRES ANUL XI — Nr. 3177 Marti 1 septembrie 1959 4 pagini 20 bani înmînarea înaltdor relîneţii Atelierelor C. F. R. „Griviţa Roşie“ Luni după-amiază, în sala noii cantine a Atelierelor C.F.R. „Griviţa Roşie“ a avut loc festivitatea înmînării Ordinului „23 August“ clasa I, conferit acestor ateliere cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării României de sub jugul fascist, pentru contribuţia de seamă la lupta revoluţionară a clasei muncitoare şi la făurirea regimului democrat popular, pentru rolul important în refacerea şi normalizarea după război a transporturilor pe calea ferată, precum şi în dezvoltarea economiei naţionale. In sală se aflau mii de muncitori, fruntaşi în producţie, ingineri, tehnicieni, funcţionari care prin munca lor plină de abnegaţie au făcut ca această importantă întreprindere să-şi aducă din plin contribuţia la construirea socialismului în patria noastră. Tovarăşul Gheorghe Stoica, secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, înmînînd înalta distincţie conducerii întreprinderii, a felicitat călduros pe harnicii ceferişti în numele Comitetului Central al P.M.R., al Consiliului de Miniştri şi al Prezidiului Marii Adunări Naţionale. In încheierea adunării, maistrul cazangiu Alexandru Codescu, Erou al Muncii Socialiste, a dat citire unei telegrame adresate C.C. al P.M.R., Consiliului de Miniştri şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale, prin care muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii de la Atelierele „Griviţa Roşie“, exprimîndu-şi profunda recunoştinţă şi mulţumire pentru înalta distincţie acordată îşi reafirmă hotărîrea de a munci cu abnegaţie pentru dezvoltarea continuă a transporturilor şi a economiei ţării pe drumul socialismului. (Agerpres) Regiunii Constanţa La Palatul Sporturilor din Constanţa a avut loc luni după-amiază festivitatea înmînării Ordinului „Steaua Republicii Populare Române" clasa I, regiunii Constanţa, conferit de Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R.P.R. cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării României de sub jugul fascist, pentru înfăptuirea colectivizării agriculturii întregii regiuni, pentru succesele obţinute în întărirea ecomomico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective, în sporirea producţiei la hectar contractarea şi livrarea către stat a unor însemnate cantităţi de produse agricole. Luînd cuvîntul cu prilejul înmînării înaltei distincţii, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Române, în numele Comitetului Central al P.M.R., Consiliului de Miniştri şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a felicitat pe oamenii muncii din regiunea Constanţa şi le-a urat noi succese în activitatea lor viitoare. Participanţii la adunare au aprobat textul unei scrisori de mulţumire adresate C.C. al P.M.R., Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale. (Agerpres) G. A. S. „Partizanul“ din Dragalina Ieri după amiază colectivul de muncă de la G.A.S. „Partizanul“, a participat la adunarea festivă prilejuită de înmînarea Ordinului Muncii clasa l-a conferit de Prezidiul Marii Adunări Naţionale. La adunare au participat tov. Florian Dănăleche, membru al C.C. al P.M.R. şi membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Gheorghe Necula, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional de partid Bucureşti, Bucur Şchiopu, adjunct al ministrului Agriculturii şi Silviculturii, Vasile Dan, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional, Constantin Durluţ, director al Trustului Gostat Bucureşti şi alţi activişti de partid şi de stat, conducători ai organelor locale, înmînînd în numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale înalta distincţie — Ordinul Muncii clasa I-a gospodăriei agricole de stat „Partizanul“, — tov Florian Dănălache a felicitat călduros în numele C.C. al P.M.R., al guvernului şi al Prezidiului Marii Adunări Naţionale pe muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii acestei gospodării pentru remarcabilele realizări dobîndite în sporirea producţiei agricole vegetale şi animale uvîndu-le noi succese în munca lor pentru îndeplinirea hotăririlor partidului şi guvernului. Au mai luat cuvîntul tov. Bucur Şchiopu din partea Ministerului Agriculturii şi Silviculturii şi tov. Triţă Făniţă, directorul G.A.S. „Partizanul“. Colectivul de muncă de la G.A.S. „Partizanul“ a trimis C.C. al P.M.R., Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale o telegramă prin care îşi exprimă mulţumirea pentru înalta distincţie acordată şi se angajează ca pînă la sfîrşitul anului 1959 să realizeze un beneficiu de 12 000.000 lei iar în anul 1960 să obţină o producţie medie de 3.500 kg. grîu la hectar şi 4.000 litri lapte pe cap de vacă furajată. In acest scop întregul colectiv, în frunte cu comuniștii, va desfășura mai larg întrecerea socialistă, avînd ca obiective principale sarcinile ce îi revin din documentele Plenarei C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie 1959. Plenara Comitetului regional Bucureşti al P. M. R. Plenara lărgită a Comitetului regional Bucureşti al P.M.R. care şi-a desfăşurat ieri lucrările, a analizat, pe baza raportului prezentat de tov. Gheorghe Necula, prim-secretar al Comitetului regional Bucureşti al P.M.R., modul în care oamenii muncii din oraşele şi satele regiunii şi-au îndeplinit angajamentele luate în cinstea zilei de 23 August. Subliniind că documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c. au constituit şi constituie un puternic factor mobilizator şi stimulator al tuturor celor ce muncesc, raportorul a scos în evidenţă cifre şi fapte semnificative care ilustrează convingător avîntul pe care l-au luat, în preajma marii sărbători naţionale a poporului român, întrecerea socialistă şi patriotică, lupta pentru produse mai multe, mai ieftine, mai bune, pentru realizarea de cît mai multe economii. Astfel, prin efortul unit al muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din industria regiunii, planul producţiei globale a fost îndeplinit cu 7 zile înainte de termen. Mari succese au obţinut colectivele de muncă ale „Şantierelor Navale Olteniţa“, Atelierelor de zonă C.F.R.Titu. Fabricii de zahăr „Popa Şapcă", în această perioadă a crescut simţitor productivitatea muncii iar preţul de cost a fost redus cu 2,79 la sută. Succese importante au obţinut şi oamenii muncii din agricultură. Pînă la 20 august, staţiunile de maşini şi tractoare au executat peste plan 70.000 ha arătură normală, realizind şi o economie de 6.961.000 lei. Chemarea adresată de G.A.S. „Partizanul" din raionul Călăraşi tuturor gospodăriilor agricole de stat din regiune de a realiza pe fiecare hectar 1.500 Iei beneficii, contribuie la creşterea rentabilităţii multor G.A.S. Trustul Gostar Bucureşti a livrat statului 6.537 tone grîu peste plan şi o cantitate sporită de fructe. Popularizarea superiorităţii agriculturii socialiste, folosirea multiplelor mijloace ale muncii politice de masă au dat roadele aşteptate. Mii de familii de ţărani muncitori, convinse că agricultura socialistă este singura cale spre belşug, au păşit, pe baza liberului lor consimţămînt, în întovărăşiri şi gospodării colective. Astfel în ultima perioadă s-au constituit 15 noi gospodării colective iar raioanele Snagov, Videle, Domneşti au terminat în linii mari cooperativizarea agriculturii. Toate înfăptuirile noastre în domeniul economiei se reflectă în viaţa oamenilor, a subliniat tovarăşul Gheorghe Necula, în cinstea zilei de 23 August, multe familii de muncitori s-au mutat în case noi. Au fost date în folosinţă zece cămine culturale, 25 de şcoli dintre care 22 executate prin contribuţia voluntară a cetăţenilor, 65 de săli de clasă, 7 cinematografe săteşti, noi magazine de stat şi cooperatiste, 42 de secţii ale cooperaţiei de producţie pentru deservirea populaţiei, o fabrică de pîine la Slobozia. Prin munca patriotică a cetăţenilor şi cu mijloace locale, au fost electrificate încă 11 sate iar 17 sate au fost radioficate. Mii de oameni ai muncii au lucrat cu avînt pe şantierele de îmbunătăţiri funciare, realizînd prin munca lor o economie de peste 8.000.000 lei. Luptând pentru a-şi aduce contribuţia la miliardul de lei economii peste plan, oamenii muncii din regiunea Bucureşti au realizat economii în valoare de 105.000.000 lei, cu 25.000.000 mai mult decît era planificat. 23 August, marea sărbătoare a poporului nostru, a fost întîmpinată cu entuziasm de toţi cei ce muncesc în oraşele şi satele regiunii. Atmosfera de bucurie şi optimism care a caracterizat toate manifestările în cinstea zilei eliberării, elanul cu care masele au luptat pentru îndeplinirea angajamentelor luate, demonstrează odată mai mult dragostea şi ataşamentul lor faţă de partid şi guvern, faţă de regimul democratpopular şi cauza construirii socialismului — a încheiat tov. Gheorghe Necula. Discuţiile purtate de vorbitori printre care tovarășii Marin Pavel, prim-secretar al Comitetului raional de partid Lehliu, Petre Velea, primsecretar al Comitetului raional de partid Brănești, Badea Vîlcea, primsecretar al Comitetului raional de partid Zimnicea, au subliniat faptul că toate aceste succese au fost posibile pentru că în fruntea tuturor acţiunilor s-au situat comuniştii, organizaţiile de partid, care au mobilizat în jurul lor masele de oameni ai muncii fără de partid. Rezultatele obţinute constituie o bază pentru noi succese, au arătat în cuvîntul lor tovarăşii Ştefan Ghiţoiu, primsecretar al Comitetului raional de partid Slobozia, Gheorghe Iamandi, prim-secretar al Comitetului raional de partid Olteniţa. Vorbitorii s-au referit la faptul că există încă mari rezerve în toate domeniile economiei regiunii, care trebuiesc descoperite şi valorificate. O sarcină mereu actuală este întărirea muncii politice de masă în vederea consolidării şi lărgirii sectorului cooperatistsocialist din agricultură, au evidenţiat discuţiile. A reieşit de asemenea că în momentul de faţă o problemă de primă importanţă, este terminarea în cel mai scurt timp a construcţiilor în noile gospodării colective şi mai cu seamă a adăposturilor pentru animale. In această privinţă va trebui extinsă experienţa acelor raioane care au construit adăposturi ieftine şi trainice folosind resursele locale ca lemn de salcîm, cărămidă, stuf, etc. în încheierea lucrărilor plenare, a luat cuvîntul tov. Nicolae Matei, secretar al Comitetului regional de partid, care a subliniat sarcinile mari, complexe pentru perioada următoare. Vorbitorul a scos în evidență faptul că n-au fost deajuns folosite posibilităţile locale în construcţia de drumuri, electrificarea satelor şi pe şantierele de hidroamelioraţii. Va trebui de asemenea îmbunătăţită viaţa internă de partid, munca politică de masă, în scopul popularizării superiorităţii agriculturii socialiste. In numele Comitetului regional tov. Nicolae Matei a felicitat pe toţi oamenii muncii din regiunea Bucureşti pentru succesele obţinute în cinstea aniversării a 15 ani de la eliberarea Romîniei. Plenara Comitetului regional Bucureşti al P.M.R. a adoptat un plan de măsuri în legătură cu întîmpinarea zilelor de 7 Noiembrie şi 30 Decembrie 1959. Planul de măsuri prevede creşterea producţiei industriale cu 1 la sută, realizarea unor economii în valoare de 125.000.000 lei, electrificarea a încă 24 sate, darea în folosinţă a încă 3 blocuri de locuinţe şi a spitalului din comuna Cocora raionul Urziceni. De asemenea, planul de măsuri cuprinde numeroase îndrumări cu privire la îmbunătăţirea muncii politice şi culturale de masă, propagandei de partid, cu privire la mobilizarea tuturor oamenilor muncii din regiunea București în lupta pentru dezvoltarea economiei și culturii socialiste. Pe marginea angajamentelor luate de Şantierele Navale din Olteniţa Producţii sporit® , economii mari • In 8 luni economii peste plan în valoare de 1.000.000 lei • Cabinetul tehnic a înregistrat 61 inovaţii şi raționalizări • Constructorii au introdus „conturi personale de economii“ Nu odată am înserat în coloanele ziarului nostru vrednicia constructorilor de nave din Olteniţa. Desfăşurînd larg întrecerea socialistă şi aplicînd o serie de metode noi de lucru, numeroase vase au fost date înainte de termen. Numai în lunile iulie şi august, colectivul de aci a dat peste pian 9 vase care sunt construcţii complet sudate. în munca lor avîntată constructorii de vase din Olteniţa aplică indicaţiile partidului— de a obţine o producţie sporită, cu minimum de cheltuieli, fără a dăuna cu ceva calităţii. Astfel, după plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958 şi ulterior după chemarea patriotică a celor 8 întreprinderi din Capitală, ei s-au angajat să obţină economii suplimentare în producţie, în valoare de 780.000 lei. Importantelor Hotărîri ale plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c., colectivul acesta le-a răspuns aşa cum se cuvine, sporind angajamentul privind realizarea de economii în producţie cu încă 1.503.010 Iei, ceea ce înseamnă 2.283.010 lei pînă la finele anului. Descoperind şi valorificînd noi rezerve interne în primele 8 luni ale anului în curs, valoarea economiilor realizate la S.N.D. a trecut de 1.000.000 lei, adică s-a realizat angajamentul din luna februarie, plus 220.000 lei din suma prevăzută după plenara C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c MATERIA PRIMA ȘI MATERIALELE sunt bine gospodărite Din totalul de 1.000.000 lei care s-au obţinut drept economii în producţie, 817.425 lei provin din reducerea consumului de materii prime şi materiale. Ca să se ajungă la aceste rezultate frumoase, muncitorii, tehnicienii şi inginerii îndrumaţi îndeaproape de organizaţia de bază şi comitetul de întreprindere au întreprins o serie de acţiuni lăudabile. Un prim pas l-au făcut în privinţa economisirii tablei, care constituie materia primă principală în şantier. în acest scop, pe baza experienţelor căpătate s-a extins croirea după albume, în locul metodelor vechi ce făceau ca o foaie de tablă să se folosească doar 60—70 la sută. Rezultatele sunt din cele mai bune. La motonava nr. 2 de 2.000 de tone s-au economisit faţă de prima 70 tone tablă, iar la cea de a treia, 14 tone faţă de a doua. Consumul de tablă la un vas de transportat minereuri de 700 de tone construit în 1959 e mai redus cu 7—8 tone decît cel din 1958, iar la un remorcher de 400 cai putere cu circa 6 tone. Şi asemenea exemple pot fi date la fiecare tip de vas. în şantier se fac pe lîngă părţile lemnoase ale vaselor, şi construcţii M. LEOVEANU (Continuare in pag. 3-a) Etapa a II-a a Turului ciclist al R. P. R. FOCŞANI 31 (Prin telefon de la trimisul Agerpres). Desfăşurată luni în condiţii neobişnuit de grele, pe o ploaie torenţială, însoţită de un vînt puternic, cea de-a II-a etapă a Turului ciclist al R. P. Române a solicitat eforturi extraordinare alergătorilor care au pedalat aproape şapte ore pentru a parcurge distanţa Bucureşti—Focşani (198 km). Etapa a început la ora prînzului, în Capitală şi a luat sfîrşit pe întuneric în oraşul de pe malul Milcovului. Majoritatea concurenţilor înfruntînd intemperii necunoscute pentru sfîrşit de august, au luptat cu o voinţă admirabilă reuşind să termine cu bine această dură etapă. în prima parte a cursei animatorul principal a fost Ion Vasile, evadat de unul singur la 10 km de la ieşirea din Bucureşti. Rulînd în forţă ciclistul de la C.C.A., sosit la Ploieşti cu un avans de 4asupra lui C. Moiceanu, Vasile mai rezistă pînă la Mizil unde se resimte în urma eforturilor depuse şi este ajuns de Melciuc şi apoi de grosul plutonului. Ploaia este rece şi mulţi alergători abandonează printre care : Beleanu, C. Tudose, iugoslavul Ciger, Văsîi şi alţii, încearcă să fugă din pluton C. Moiceanu şi Cozma, însă orice tentativă este anihilată de vijelia care nu încetează o clipă. Cu 30 km. înainte de sosire C. Istrate încearcă o lovitură decisivă şi obţine un avans de 500 m., dar nu poate continua deoarece sparge un cauciuc şi este prins. în acest timp se consemnează abandonul celui mai bun ciclist al echipei Partizan Belgrad , Bajk. Ultimii 15 km sunt parcurşi pe întuneric la lumina farurilor maşinilor ce însoţesc caravana ciclistă. în pofida timpului ploios la Focşani o mulţime de spectatori aplaudă victoria la sprint a tînărului I. Braharu (C.C.A.), care se impune de puţin în faţa lui Şt. Poreceanu (Victoria). Astăzi are loc etapa a 111-a Focşani— Roman (140 km.). Lucrările Conferinţei internaţionale a institutelor de istorie ale partidelor comuniste şi muncitoreşti In cadrul şedinţei din 31 august a celei de-a V-a conferinţe internaţionale a reprezentanţilor Institutelor de marxism-leninism, institutelor şi comisiilor de istorie ale partidelor comuniste şi muncitoreşti, tovarăşul Gh. Vasilichi, directorul Institutului de istorie a partidului de pe lîngă CC. al P.M.R., şeful delegaţiei din R P. Romînă, a expus cuvîntul de închidere la primul punct al ordinei de zi. Au continuat discuţiile la cel de al doilea punct al ordinei de zi. Au luat cuvîntul: I. Rosner (Austria), N. R. Donîi (U.R.S.S.), Jaques Ghambaz (Franţa), N. Goldberger (R.P.R.), J. Jakobs (Anglia). In cursul după-amiezii, participanţii la conferinţă au lucrat în comisia pentru publicarea documentelor de partid şi în comisia privind colaborarea Institutelor în vederea organizării bibliotecilor şi arhivelor, a schimbului de documente, de cercetători ştiinţifici şi a publicării revistelor de istorie. Lucrările conferinţei continuă. Au terminat însămînţatul rapiţei SNAGOV (De la corespondentul nostru). Desfăşurînd larg întrecerea socialistă pentru îndeplinirea la timp a lucrărilor din campania de toamnă, mecanizatorii de la G.A.S. „Leonte Filipescu“ din Măineasca, raionul Snagov, au reuşit ca în cîteva zile să termine însămînţatul celor 50 ha. cu răpită, însămînţînd totodată peste 55 ha. cu secară şi borceag. In fruntea întrecerii sînt mecanizatorii din brigada tov. Dumitru Păun care-şi depăşesc norma zilnică cu 15—20 la sută. Paralel cu însămuiţările, o grijă deosebită se acordă însilozării la timp a porumbului furajer. Pînă acum, au fost însilozate mai bine de 750 tone porumb siloz, recoltat de pe cele 25 ha. şi se continuă operaţiunile de însilozare a recoltei de pe alte 200 ha. însămînţate cu această cultură furajeră. In intilnirile prieteneşti cu fotbaliştii polonezi, jucătorii romira au obţinut 3 victorii şi un meci egal. In clişeu, o fază a întilnirii de la Bucureşti intre echipele secunde ale celor două ţări. (Citiţi relatarea la rubrica de sport) Foto ! AGERPRES „Adolescenţii în haine de Aşa zişii Teddy Boys sau „adolescenţii în haine de piele" sunt bande de minori care aşa după cum subliniază presa din ţările vest-europene au devenit un adevărat flagel în marile oraşe occidentale. Numărul acestor bande s-a înmulţit considerabil în ultima vreme dînd mult de furcă poliţiei. Cine sînt aceşti delicvenţi şi din ce pături sociale provin ? Răspunsul ni-l dă corespondentul din Roma al săptăminalului britanic „Sunday Times" care scrie : Tinerii delicvenţi arestaţi în ultima vreme în Italia provin în general din familiile păturilor mijlocii burgheze sau mai înstărite. La Milano, un tînăr de 20 de ani a împuşcat un trecător, după toate aparenţele „pentru a se distra". Şi acesta nu este unicul caz. Bandele de minori atacă la drumul mare ziua şi noaptea, fac spargeri, omoară, răpesc, „totul numai şi numai din distracţie". Problema „adolescenţilor în haine de piele" a devenit atît de serioasă în Italia încît s-a ajuns să se discute pînă şi în parlament. Trecînd la efectuarea unor arestări în rîndul „Teddy Boys" constituiţi în bande la Milano, aceştia nu s-au sfiit să mărturisească multe spargeri şi furturi ce au fost făcute chiar şi în străinătate. Nici „adolescenţii în haine de piele" din Germania Occidentală nu par a fi mai prejos decît „colegii" lor, din Milano sau din alte părţi ale Italiei. Intr-o corespondenţă din Bonn, acelaşi săptămînal britanic relata că „numărul delictelor săvîrşite de tineri este în creştere în Germania Occidentală, ca şi în alte părţi, şi o întreagă nouă generaţie de tineri vest-germani proveniţi din păturile înstărite, nu au nici un fel de respect pentru autorităţi, manifestînd dimpotrivă tendinţe spre violenţă"... Peste tot în occident „Teddy Boys" acţionează intens. In Olanda „adolescenţii îi, haine de piele" săvîrşesc acte huliganice împotriva turiştilor străini. In Anglia, o statistică făcută recent precizează că delictele săvîrşite de tineri între 17-21 de ani au crescut într-un an cu 26 la sută, fapt care face ca în urma unei anchete ziarul „Daily Mirror" să-şi manifeste neliniştea faţă de creşterea vertiginoasă a criminalităţii juvenile. „Teddy Boys" sau „adolescenţii în haine de piele" minorii constituiţi în bande sunt rodul modului de viață al societății burgheze.