Steagul Roşu, septembrie 1959 (Anul 11, nr. 3177-3202)

1959-09-01 / nr. 3177

Să pregătim temeinic campania însămînţărilor de toamnă A­m trecut pragul lunii sep­tembrie şi nenumărate sînt semnele care vestesc că toamna bate la uţâ. Pentru cei ce muncesc pe ogoare, aceasta în­seamnă că au mai rămas puţine zile pînâ la declanşarea bătăliei insămînţârilor. Lucrările agricole de toamnă reprezintă temelia viitoarei recolte de poioase. De executarea lor la timpul potrivit şi in condi­ţiile cerute de agrotehnică depin­de buna dezvoltare a culturilor, aşa incit ele să intre în iarnă în­frăţite şi să poată rezista mai uşor eventualelor geruri. Toamna se ca­racterizează însă printr-o aglome­rare de lucrări agricole. lată de ce, numai printr-o pregătire temei­nică a campaniei de toamnă, fă­cută cu spirit gospodăresc, care să prevadă pină și cele mai mici a­­mănunte, se poate asigura ca fie­care lucrare să fie făcută la timpul oportun. O însemnătate deosebită o are executarea fără întîrziere a arătu­rilor adinei pe întreaga suprafaţă ce urmează să fie însâmînţată. Pregătirea din vreme a ogoarelor asigură un pat germinativ fără bul­gări, menţine umezeala în sol şi, totodată, permite ca însămînţările să se facă în epoca optimă. In regiunea noastră s-au exe­cutat pină acum arături de în­­sămînţare pe circa 300.000 ha. te­ren. Totuşi, ţinind seama că ur­mează să fie însâmînţate aproape 500.000 ha., rezultă că mai sint de atat mari suprafeţe. In vreme ce în raioanele Urziceni, Călăraşi, Dom­neşti, Snagov, Vidra, planul arătu­rilor M­adinei a fost îndeplinit şi chiar depăşit, în raioanele Roşiori, Olteni, Alexandria, Zimnicea şi altele, a­­ceastă importantă lucrare nu s-a realizat nici în proporţie de 60 la sută. De aci denotă insuficienta preocupare a organelor agricole, a căror datorie este de a se în­griji ca toate forţele disponibile - ce nu sunt folosite la recoltat şi în­­silozat - să fie îndreptate la efec­tuarea arăturilor adinei. In acelaşi timp, este necesar să se urgenteze recoltatul sfeclei de zahăr, florii soarelui, şi a porumbului ce va fi folosit ca furaj, spre a se elibera cit mai grabnic terenul destinat însâmînţârilor de toamnă. Gospo­dăriile colective din Coşereni, Slo­­bozia-Mindra, Livedea şi altele ofe­ră un bun exemplu în această pri­vinţă, ele înlesnind­­ prin accelera­rea recoltării­­ brigăzilor de trac­toare ale S.M.T. să lucreze din plin la arături. Practica a dovedit că un rol im­portant în creşterea producţiei la hectar îl are îngrăşarea ogoarelor. Incorporarea în brazdă a 15-20 tone îngrăşăminte naturale la hec­tar, aduce un spor de producţie de 200-400 kg. Datorită muncii de popularizare a acestei metode, însuşirii ei cu încredere de către mase tot mai largi de ţărani mun­citori, în raionul Răcari s-au cărat pe cîmp in luna august peste 36.000 tone îngrăşăminte naturale, în Turnu Măgurele - 21.000 tone, în Olteniţa, Dragoneşti-Vlaşca, Videle, Călăraşi şi Snagov cantităţi ce va­riază între 10.000 şi 20.000 tone. Este un început bun care, continuat cu perseverenţă, va contribui fără îndoială la creşterea fertilităţii so­lului. Cu totul altfel stau lucrurile in raioanele Zimnicea, Urziceni, Slobozia, Brăneşti şi altele, unde mari cantităţi de gunoi de grajd sunt aruncate la marginea satelor, luminind nefolosite. Este în primul rînd de datoria inginerilor şi tehni­cienilor agronomi de a explica ce­lor ce muncesc pe ogoare că iro­sirea îngrăşămintelor naturale echi­valează cu pierderea a zeci şi chiar sute de vagoane de cereale sau alte produse agricole. Organi­zaţiile de partid sunt chemate să desfăşoare şi în această direcţie o intensă muncă politică. Un factor important în strădania de a dobîndi recolte bogate îl constituie sămînţa, calitatea ei. Ca o expresie a sprijinului acordat de stat ţărănimii muncitoare, bazele de recepţie oferă colectiviştilor, în­­tovărăşiţilor şi celorlalţi ţărani mun­citori, pe bază de schimb - sâmîn­­ţâ recunoscută, din soiurile cele mai productive. Gospodăriile colec­tive care nu dispun de sămîriţa proprie corespunzătoare, trebuie să grăbească efectuarea schimbului pentru a putea condiţiona şi trata la timp sămînţa primită. La fel tre­buie să procedeze întovărăşirile a­­gricole. Comitetele de conducere ale acestora, sprijinite de organi­zaţiile de partid, au datoria să se ocupe cu simţ de răspundere de strîngerea în comun a seminţei de la membrii întovărăşirii, conform prevederilor statutului, ceea ce con­stituie condiţia principală pentru organizarea şi efectuarea lucrărilor de toamnă în comun. Numeroase întovărăşiri din raioanele Brăneşti, Domneşti, Roşiori au şi strîns să­mînţa în comun, făcînd astfel un important pas în consolidarea lor organizatorică şi economică. Organele agricole sunt chemate să acorde cea mai mare atenţie terminării în cel mult cîteva zile a reparării şi revizuirii întregului uti­laj ce va fi folosit in campania a­­gricola de toamnă. In G.A.S. şi S.M.T. au mai rămas puţine trac­toare de pus la punct, iar marea majoritate a semănătorilor sunt gata de a intra în brazdă. Este necesar să se urmărească punerea în stare de funcţiune a tuturor semănători­lor din G.A.C., întovărăşiri şi secto­rul individual şi să se asigure, pe baza unui plan zilnic, folosirea lor cu maximum de randament. Prin pregătirea cu simţ de răspundere a utilajului se vor putea începe în­­sămînţările în epoca optimă şi se vor efectua intr-un ritm rapid. Organelor raionale de partid şi de stat le revine sarcina de a ana­liza cu seriozitate stadiul pregătirii campaniei agricole de toamnă şi de a lua măsurile organizatorice ce se cer, prin care să se cheză­­şuiască reuşita acestei importante etape din bătălia pentru recolte bogate. Munca politică desfăşurată de organizaţiile de partid este che­mată să mobilizeze toate forţele în pregătirea şi desfăşurarea campa­niei însâmînţârilor de toamnă, suc­cesul acestei campanii însemnind un aport preţios la consolidarea unităţilor agricole socialiste şi o te­melie trainică viitoarei recolte de grîne. M­ ihimnu-laz (Bicazului unţii Tarcăului, învăluiţi în cea­ţă, sunt martorii uriaşei cute­zanţe a constructorilor baraju­lui de la Bicaz. înălţimile împădurite răspund cu un ecou cristalin la zgo­motele muncii harnice ce se desfăşoa­ră jos, în larga vale a Bistriţei. De pe baraj, priveliştea e gigantică: sus, crestele împădurite străpung norii; jos, e hăul imens pe care-l cască va­­lea ce va fi ferecată- Oamenii creează şi ei pe măsura a­­cestor imensităţi. Barajul ce a început să se înalţe din munte în munte, va stăvili Bistriţa şi va umple valea cu un lac de un miliard două sute trei­zeci de milioane metri cubi de apă. Un amănunt, cercetătorii de speciali­tate, respectiv ihtiologii, studiază cu asiduitate speciile de peşti cu care va fi populat lacul. Pînă mai ieri, Bistriţa a curs vioaie şi liberă purtînd pe apele ei ultimele plute de buşteni spre fabricile de che­restea, de celuloză şi hîrtie. Am fost martorii încheierii istoriei plutăritului, căci de curînd cursul Bistriţei­ a fost din nou deviat, de astă-dată, prin gurile de golire provizorii ale bara­jului. In valea largă a Bistriţei zgomot­­ele muncii se aud mai mult ca un ecou repercutat de pereţii munţilor. De la fabrica de ciment ascunsă privirilor de un colţ de stîncă, vin mereu autocamioane ce aduc cimentul. Cimentiştii au dat pînă acum circa 20.000 tone ciment peste plan, reali­zînd totodată economii de peste 2.000.000 lei. De pe platformele de cale ferată, benele — cupe uriașe încărcate cu cîte 3 tone de beton, — sînt ridicate cu macaralele-funicular de mare pro­fil. Pe cablurile întinse din munte în munte, ele poartă aceste cupe deasu­­pra barajului, ca pe niște jucării, pînă în locul unde trebuie descărcate în corpul barajului. Totul e făcut de me­canisme, singura lucrare manuală fiind aceea a semnalizării, — cu aju­torul unor steguleţe — a locului exact unde bena trebuie coborîtă. în­treaga operaţie de ridicare a benelor de pe platforme şi de descărcare a betonului în corpul barajului, durea­ză ceva mai mult de un minut. Deci, la fiecare 70-80 de secunde, o movilă de beton înalţă tot mai mult corpul barajului. Preţuirea secundelor i-a făcut pe betoniştii din brigăzile lui Alexe Moldovan, Pavel Oţel, Gh. Mucenicu, să toarne pînă acum cu 42.553 de metri cubi de beton peste plan. Pînă la sfîrșitul anului se vor turna 600.000 metri cubi, iar în toam- DAN NICOLAE (Continuare in pag. 3-a) Lucrări de construcție la barajul hidrocentralei de la Bicaz Foto : ACERPRES ANUL XI — Nr. 3177 Marti 1 septembrie 1959 4 pagini 20 bani înmînarea înaltdor relîneţii Atelierelor C. F. R. „Griviţa Roşie“ Luni după-amiază, în sala noii can­tine a Atelierelor C.F.R. „Griviţa Roşie“ a avut loc festivitatea înmî­­nării Ordinului „23 August“ clasa I, conferit acestor ateliere cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării României de sub jugul fascist, pentru contribuţia de seamă la lupta revolu­ţionară a clasei muncitoare şi la fău­rirea regimului democrat popular, pentru rolul important în refacerea şi normalizarea după război a transpor­turilor pe calea ferată, precum şi în dezvoltarea economiei naţionale. In sală se aflau mii de muncitori, fruntaşi în producţie, ingineri, tehni­cieni, funcţionari care prin munca lor plină de abnegaţie au făcut ca aceas­tă importantă întreprindere să-şi a­­ducă din plin contribuţia la construi­rea socialismului în patria noastră. Tovarăşul Gheorghe Stoica, secre­tarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, înmînînd înalta distincţie conducerii întreprinderii, a felicitat călduros pe harnicii ceferişti în numele Comitetului Central al P.M.R., al Consiliului de Miniştri şi al Prezi­diului Marii Adunări Naţionale. In încheierea adunării, maistrul cazangiu Alexandru Codescu, Erou al Muncii Socialiste, a dat citire unei telegrame adresate C.C. al P.M.R., Consiliului de Miniştri şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale, prin care muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii de la Atelierele „Griviţa Roşie“, exprimîndu-şi profunda recu­noştinţă şi mulţumire pentru înalta distincţie acordată îşi reafirmă hotă­­rîrea de a munci cu abnegaţie pen­tru dezvoltarea continuă a transpor­turilor şi a economiei ţării pe drumul socialismului. (Agerpres) Regiunii Constanţa La Palatul Sporturilor din Constan­ţa a avut loc luni după-amiază festi­vitatea înmînării Ordinului „Steaua Republicii Populare Române" clasa I, regiunii Constanţa, conferit de Prezi­diul Marii Adunări Naţionale a R.P.R. cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării României de sub jugul fascist, pentru înfăptuirea colectiviză­rii agriculturii întregii regiuni, pentru succesele obţinute în întărirea ecomo­­mico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective, în sporirea produc­ţiei la hectar contractarea şi livrarea către stat a unor însemnate cantităţi de produse agricole. Luînd cuvîntul cu prilejul înmînă­­rii înaltei distincţii, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Pre­zidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Române, în numele Comitetului Central al P.M.R., Consiliului de Mi­niştri şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a felicitat pe oamenii mun­cii din regiunea Constanţa şi le-a urat noi succese în activitatea lor viitoare. Participanţii la adunare au aprobat textul unei scrisori de mulţumire a­­dresate C.C. al P.M.R., Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale. (Agerpres) G. A. S. „Partizanul“ din Dragalina Ieri după amiază colectivul de muncă de la G.A.S. „Partizanul“, a participat la adunarea festivă prile­juită de înmînarea Ordinului Muncii clasa l-a­ conferit de Prezidiul Marii Adunări Naţionale. La adunare au participat tov. Flo­rian Dănăleche, membru al C.C. al P.M.R. şi membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Gheorghe Necula, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional de partid Bucureşti, Bucur Şchiopu, adjunct al ministrului Agri­culturii şi Silviculturii, Vasile Dan, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional, Cons­tantin Durluţ, director al Trustului Gostat Bucureşti şi alţi activişti de partid şi de stat, conducători ai or­ganelor locale, înmînînd în numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale înalta dis­tincţie — Ordinul Muncii cla­sa I-a gospodăriei agricole de stat „Partiza­nul“, — tov Florian Dănălache a fe­licitat călduros în numele C.C. al P.M.R., al guvernului şi al Prezidiu­lui Marii Adunări Naţionale pe mun­citorii, inginerii, tehnicienii şi func­ţionarii acestei gospodării pentru re­marcabilele realizări dobîndite în spo­rirea producţiei agricole vegetale şi animale uvîndu-le noi succese în mun­ca lor pentru îndeplinirea hotăririlor partidului şi guvernului. Au mai luat cuvîntul tov. Bucur Şchiopu din partea Ministerului A­­griculturii şi Silviculturii şi tov. Tri­­ţă Făniţă, directorul G.A.S. „Partiza­nul“. Colectivul de muncă de la G.A.S. „Partizanul“ a trimis C.C. al P.M.R., Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale o telegramă prin care îşi exprimă mulţumirea pentru înalta distincţie acordată şi se angajează ca pînă la sfîrşitul anului 1959 să realizeze un beneficiu de 12­ 000.000 lei iar în anul 1960 să obţină o producţie medie de 3.500 kg. grîu la hectar şi 4.000 litri lapte pe cap de vacă furajată. In acest scop întregul colectiv, în frunte cu comuniștii, va desfășura mai larg întrecerea socialistă, avînd ca obiective principale sarcinile ce îi revin din documentele Plenarei C.C. al P.­M.R. din 13-14 iulie 1959. Plenara Comitetului regional Bucureşti al P. M. R. Plenara lărgită a Comitetului re­gional Bucureşti al P.M.R. care şi-a desfăşurat ieri lucrările, a analizat, pe baza raportului prezentat de tov. Gheorghe Necula, prim-secretar al Comitetului regional Bucureşti al P.M.R., modul în care oamenii mun­cii din oraşele şi satele regiunii şi-au îndeplinit angajamentele luate în cinstea zilei de 23 August. Subliniind că documentele plena­rei C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c. au constituit şi constituie un puter­nic factor mobilizator şi stimulator al tuturor celor ce muncesc, raporto­rul a scos în evidenţă cifre şi fapte semnificative care ilustrează convin­gător avîntul pe care l-au luat, în preajma marii sărbători naţionale a poporului român, întrecerea socialis­tă şi patriotică, lupta pentru pro­duse mai multe, mai ieftine, mai bune, pentru realizarea de cît mai multe economii. Astfel, prin efortul unit al muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din industria regiunii, planul producţiei globale a fost în­deplinit cu 7 zile înainte de termen. Mari succese au obţinut colectivele de muncă ale „Şantierelor Navale Olteniţa“, Atelierelor de zonă C.F.R.­­Titu. Fabricii de zahăr „Popa Şapcă", în această perioadă a crescut sim­ţitor productivitatea muncii iar pre­ţul de cost a fost redus cu 2,79 la sută. Succese importante au obţinut şi oamenii muncii din agricultură. Pînă la 20 august, staţiunile de maşini şi tractoare au executat peste plan 70.000 ha arătură normală, realizind şi o economie de 6.961.000 lei. Che­marea adresată de G.A.S. „Partiza­nul" din raionul Călăraşi tuturor gospodăriilor agricole de stat din re­giune de a realiza pe fiecare hectar 1.500 Iei beneficii, contribuie la creş­terea rentabilităţii multor G.A.S. Trustul Gostar Bucureşti a livrat sta­tului 6.537 tone grîu peste plan şi o cantitate sporită de fructe. Popularizarea superiorităţii agri­culturii socialiste, folosirea multiple­lor mijloace ale muncii politice de masă au dat roadele aşteptate. Mii de familii de ţărani muncitori, con­vinse că agricultura socialistă este singura cale spre belşug, au păşit, pe baza liberului lor consimţămînt, în întovărăşiri şi gospodării colec­tive. Astfel în ultima perioadă s-au constituit 15 noi gospodării colective iar raioanele Snagov, Videle, Dom­neşti au terminat în linii mari co­operativizarea agriculturii. Toate înfăptuirile noastre în do­meniul economiei se reflectă în via­ţa oamenilor,­­ a subliniat tovară­şul Gheorghe Necula, în cinstea zi­lei de 23 August, multe familii de muncitori s-au mutat în case noi. Au fost date în folosinţă zece cămine culturale, 25 de şcoli dintre care 22 executate prin contribuţia voluntară a cetăţenilor, 65 de săli de clasă, 7 cinematografe săteşti, noi magazine de stat şi cooperatiste, 42 de secţii ale cooperaţiei de producţie pentru deservirea populaţiei, o fabrică de pîine la Slobozia. Prin munca patrio­tică a cetăţenilor şi cu mijloace lo­cale, au fost electrificate încă 11 sate iar 17 sate au fost radioficate. Mii de oameni ai muncii au lucrat cu avînt pe şantierele de îmbunătă­ţiri funciare, realizînd prin munca lor o economie de peste 8.000.000 lei. Luptând pentru a-şi aduce contri­buţia la miliardul de lei economii peste plan, oamenii muncii din re­giunea Bucureşti au realizat econo­mii în valoare de 105.000.000 lei, cu 25.000.000 mai mult decît era plani­ficat. 23 August, marea sărbătoare a po­porului nostru, a fost întîmpinată cu entuziasm de toţi cei ce muncesc în oraşele şi satele regiunii. Atmos­fera de bucurie şi optimism care a caracterizat toate manifestările în cinstea zilei eliberării, elanul cu care masele au luptat pentru înde­plinirea angajamentelor luate, de­monstrează odată mai mult dragos­tea şi ataşamentul lor faţă de partid şi guvern, faţă de regimul democrat­­popular şi cauza construirii socialis­mului — a încheiat tov. Gheorghe Necula. Discuţiile purtate de vorbitori printre care tovarășii Marin Pavel, prim-secretar al Comitetului raional de partid Lehliu, Petre Velea, prim­­secretar al Comitetului raional de partid Brănești, Badea Vîlcea, prim­­secretar al Comitetului raional de partid Zimnicea, au subliniat faptul că toate aceste succese au fost po­sibile pentru că în fruntea tuturor acţiunilor s-au situat comuniştii, or­ganizaţiile de partid, care au mobi­lizat în jurul lor masele de oameni ai muncii fără de partid. Rezultatele obţinute constituie o bază pentru noi succese, au arătat în cuvîntul lor tovarăşii Ştefan Ghiţoiu, prim­­secretar al Comitetului raional de partid Slobozia, Gheorghe Iamandi, prim-secretar al Comitetului raional de partid Olteniţa. Vorbitorii s-au referit la faptul că există încă mari rezerve în toate domeniile econo­miei regiunii, care trebuiesc desco­perite şi valorificate. O sarcină me­reu actuală este întărirea muncii po­litice de masă în vederea consoli­dării şi lărgirii sectorului cooperatist­­socialist din agricultură, au eviden­ţiat discuţiile. A reieşit de aseme­nea că în momentul de faţă o pro­blemă de primă importanţă, este ter­minarea în cel mai scurt timp a con­strucţiilor în noile gospodării colec­tive şi mai cu seamă a adăposturi­lor pentru animale. In această pri­vinţă va trebui extinsă experienţa acelor raioane care au construit a­­dăposturi ieftine şi trainice folosind resursele locale ca lemn de salcîm, cărămidă, stuf, etc. în încheierea lucrărilor plenare, a luat cuvîntul tov. Nicolae Matei, se­cretar al Comitetului regional de partid, care a subliniat sarcinile mari, complexe pentru perioada ur­mătoare. Vorbitorul a scos în evi­dență faptul că n-au fost deajuns folosite posibilităţile locale în cons­trucţia de drumuri, electrificarea sa­telor şi pe şantierele de hidroame­lioraţii. Va trebui de asemenea îm­bunătăţită viaţa internă de partid, munca politică de masă, în scopul popularizării superiorităţii agricul­turii socialiste. In numele Comite­tului regional tov. Nicolae Matei a felicitat pe toţi oamenii muncii din regiunea Bucureşti pentru succesele obţinute în cinstea aniversării a 15 ani de la eliberarea Romîniei. Plenara Comitetului regional Bucu­reşti al P.M.R. a adoptat un plan de măsuri în legătură cu întîmpinarea zilelor de 7 Noiembrie şi 30 Decem­brie 1959. Planul de măsuri prevede creşterea producţiei industriale cu 1 la sută, realizarea unor economii în valoare de 125.000.000 lei, electrifi­carea a încă 24 sate, darea în folo­sinţă a încă 3 blocuri de locuinţe şi a spitalului din comuna Cocora ra­ionul Urziceni. De asemenea, planul de măsuri cuprinde numeroase în­drumări cu privire la îmbunătăţirea muncii politice şi culturale de masă, propagandei de partid, cu privire la mobilizarea tuturor oamenilor mun­cii din regiunea București în lupta pentru dezvoltarea economiei și cul­turii socialiste. Pe marginea angajamentelor luate de Şantierele Navale din Olteniţa Producţii sporit® , economii mari • In 8 luni economii peste plan în valoare de 1.000.000 lei • Cabinetul tehnic a înregistrat 61 inovaţii şi raționalizări • Constructorii au introdus „conturi personale de economii“ Nu odată am înserat în coloanele ziarului nostru vrednicia constructori­lor de nave din Olteniţa. Desfăşurînd larg întrecerea socialistă şi aplicînd o serie de metode noi de lucru, nume­roase vase au fost date înainte de ter­men. Numai în lunile iulie şi august, colectivul de aci a dat peste pian 9 vase care sunt construcţii complet su­date. în munca lor avîntată constructorii de vase din Olteniţa aplică indicaţiile partidului­— de a obţine o producţie sporită, cu minimum de cheltuieli, fără a dăuna cu ceva calităţii. Astfel, după plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958 şi ulterior după che­marea patriotică a celor 8 întreprin­deri din Capitală, ei s-au angajat să obţină economii suplimentare în pro­ducţie, în valoare de 780.000 lei. Im­portantelor Hotărîri ale plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c., colec­tivul acesta le-a răspuns aşa cum se cuvine, sporind angajamentul privind realizarea de economii în producţie cu încă 1.503.010 Iei, ceea ce înseamnă 2.283.010 lei pînă la finele anului. Des­coperind şi valorificînd noi rezerve in­terne în primele 8 luni ale anului în curs, valoarea economiilor realizate la S.N.D. a trecut de 1.000.000 lei, adică s-a realizat angajamentul din luna februarie, plus 220.000 lei din suma prevăzută după plenara C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c­­ MATERIA PRIMA ȘI MATERIALELE sunt bine gospodărite Din totalul de 1.000.000 lei care s-au obţinut drept economii în producţie, 81­7.425 lei provin din reducerea consu­mului de materii p­rime şi materiale. Ca să se ajungă la aceste rezultate frumoase, muncitorii, tehnicienii şi in­ginerii îndrumaţi îndeaproape de orga­nizaţia de bază şi comitetul de între­prindere au întreprins o serie de ac­ţiuni lăudabile. Un prim pas l-au făcut în privinţa economisirii tablei, care constituie materia primă principală în şantier. în acest scop, pe baza expe­rienţelor căpătate s-a extins croirea după albume, în locul metodelor vechi ce făceau ca o foaie de tablă să se folosească doar 60—70 la sută. Rezul­tatele sunt din cele mai bune. La moto­nava nr. 2 de 2.000 de tone s-au eco­nomisit faţă de prima 70 tone tablă, iar la cea de a treia, 14 tone faţă de a doua. Consumul de tablă la un vas de transportat minereuri de 700 de tone construit în 1959 e mai redus cu 7—8 tone decît cel din 1958, iar la un remorcher de 400 cai putere cu circa 6 tone. Şi asemenea exemple pot fi date la fiecare tip de vas. în şantier se fac pe lîngă părţile lemnoase ale vaselor, şi construcţii M. LEOVEANU (Continuare in pag. 3-a) Etapa a II-a a Turului ciclist al R. P. R. FOCŞANI 31 (Prin telefon de la trimisul Agerpres). Desfăşurată luni în condiţii ne­obişnuit de grele, pe o ploaie torenţială, însoţită de un vînt puternic, cea de-a II-a etapă a Turului ciclist al R. P. Române a solicitat eforturi extraordinare alergătorilor care au pedalat aproape şapte ore pentru a parcurge distanţa Bucureşti—Focşani (198 km). Etapa a început la ora prînzului, în Capitală şi a luat sfîrşit pe întuneric în oraşul de pe malul Milcovului. Majoritatea concurenţilor înfruntînd intemperii necu­noscute pentru sfîrşit de august, au luptat cu o voinţă admirabilă reuşind să termine cu bine această dură etapă. în prima parte a cursei animatorul principal a fost Ion Vasile, evadat de unul singur la 10 km de la ieşirea din Bucureşti. Rulînd în forţă ciclistul de la C.C.A., sosit la Ploieşti cu un avans de 4­­asupra lui C. Moiceanu, Vasile mai rezistă pînă la Mizil unde se resimte în urma eforturilor depuse şi este ajuns de Melciuc şi apoi de grosul pluto­nului. Ploaia este rece şi mulţi alergători abandonează printre care : Beleanu, C. Tu­dose, iugoslavul Ciger, Văsîi şi alţii, în­cearcă să fugă din pluton C. Moiceanu şi Cozma, însă orice tentativă este anihilată de vijelia care nu încetează o clipă. Cu 30 km. înainte de sosire C. Istrate încearcă o lovitură decisivă şi obţine un avans de 500 m., dar nu poate continua deoarece sparge un cauciuc şi este prins. în acest timp se consemnează abandonul celui mai bun ciclist al echipei Partizan Belgrad , Bajk. Ultimii 15 km sunt parcurşi pe întu­neric la lumina farurilor maşinilor ce în­soţesc caravana ciclistă. în pofida timpului ploios la Focşani o mulţime de spectatori aplaudă victoria la sprint a tînărului I. Braharu (C.C.A.), care se impune de puţin în faţa lui Şt. Poreceanu (Victoria). Astăzi are loc etapa a 111-a Focşani— Roman (140 km.). Lucrările Conferinţei internaţionale a institutelor de istorie ale partidelor comuniste şi muncitoreşti In cadrul şedinţei din 31 august a celei de-a V-a conferinţe interna­ţionale a reprezentanţilor Institute­lor de marxism-leninism, institutelor şi comisiilor de istorie ale partide­lor comuniste şi muncitoreşti, tova­răşul Gh. Vasilichi, directorul Insti­­tutului de istorie a partidului de pe lîngă CC. al P.M.R., şeful delega­ţiei din R­ P. Romînă, a expus cu­vîntul de închidere la primul punct al ordinei de zi. Au continuat discuţiile la cel de­ al doilea punct al ordinei de zi. Au luat cuvîntul: I. Rosner (Austria), N. R. Donîi (U.R.S.S.), Jaques Ghambaz (Franţa), N. Goldberger (R.P.R.), J. Jakobs (Anglia). In cursul după-amiezii, partici­panţii la conferinţă au lucrat în co­­misia pentru publicarea documente­lor de partid şi în comisia privind colaborarea Institutelor în vederea organizării bibliotecilor şi arhivelor, a schimbului de documente, de cer­cetători ştiinţifici şi a publicării re­vistelor de istorie. Lucrările conferinţei continuă. Au terminat însămînţatul rapiţei SNAGOV (De la corespondentul nostru). Desfăşurînd larg întrecerea socialistă pentru îndeplinirea la timp a lucrărilor din campania de toamnă, mecanizatorii de la G.A.S. „Leonte Filipescu“ din Măineasca, raionul Sna­gov, au reuşit ca în cîteva zile să termine însămînţatul celor 50 ha. cu răpită, însămînţînd totodată peste 55 ha. cu secară şi borceag. In fruntea întrecerii sînt mecanizatorii din bri­gada tov. Dumitru Păun care-şi depă­şesc norma zilnică cu 15—20 la sută. Paralel cu însămuiţările, o grijă deosebită se acordă însilozării la timp a porumbului furajer. Pînă acum, au fost însilozate mai bine de 750 tone porumb siloz, recoltat de pe cele 25 ha. şi se continuă operaţiunile de în­­silozare a recoltei de pe alte 200 ha. însămînţate cu această cultură fura­jeră. In intilnirile prieteneşti cu fotbaliştii polonezi, jucătorii romira au obţinut 3 victorii şi un meci egal. In clişeu, o fază a întilnirii de la Bucureşti intre echipele secunde ale celor două ţări. (Citiţi relatarea la rubrica de sport) Foto ! AGERPRES „Adolescenţii în haine de A­şa zişii Teddy Boys sau „adolescen­ţii în haine de piele" sunt bande de minori care aşa după cum subliniază presa din ţările vest-euro­­pene au devenit un adevărat flagel în ma­rile oraşe occidentale. Numărul acestor ban­de s-a înmulţit consi­derabil în ultima vre­me dînd mult de furcă poliţiei. Cine sînt a­­ceşti delicvenţi şi din ce pături sociale pro­vin ? Răspunsul ni-l dă corespondentul din Roma al săptămina­­lului britanic „Sunday Times" care scrie : Ti­nerii delicvenţi arestaţi în ultima vreme în Ita­lia provin în general din familiile păturilor mijlocii burgheze sau mai înstărite. La Milano, un tînăr de 20 de ani a împuş­cat un trecător, după toate aparenţele „pen­tru a se distra". Şi acesta nu este unicul caz. Bandele de mi­nori atacă la drumul mare ziua şi noaptea, fac spargeri, omoară, răpesc, „totul numai şi numai din distrac­ţie". Problema „ado­lescenţilor în haine de piele" a devenit atît de serioasă în­­ Italia încît s-a ajuns să se discute pînă şi în par­lament. Trecînd la e­­fectuarea unor ares­tări în rîndul „Teddy Boys" constituiţi în bande la Milano, a­­ceştia nu s-au sfiit să mărturisească multe spargeri şi furturi ce au fost făcute chiar şi în străinătate. Nici „adolescenţii în haine de piele" din Germania Occidentală nu par a fi mai prejos decît „colegii" lor, din Milano sau din alte părţi ale Italiei. Intr-o corespondenţă din Bonn, acelaşi săptă­­mînal britanic relata că „numărul delictelor săvîrşite de tineri este în creştere în Germa­nia Occidentală, ca şi în alte părţi, şi o în­treagă nouă genera­ţie de tineri vest-ger­­mani proveniţi din pă­turile înstărite, nu au nici un fel de respect pentru autorităţi, ma­­nifestînd dimpotrivă tendinţe spre violen­ţă"... Peste tot în occident „Teddy Boys" acţio­nează intens. In Olan­da „adolescenţii îi, haine de piele" săvîr­­şesc acte huliganice împotriva turiştilor stră­ini. In Anglia, o statis­tică făcută recent pre­cizează că delictele să­vîrşite de tineri între 17-21 de ani au cres­cut într-un an cu 26 la sută, fapt care face ca în urma unei an­chete ziarul „Daily Mirror" să-şi manifes­te neliniştea faţă de creşterea vertiginoasă a criminalităţii juve­nile. „Teddy Boys" sau „adolescenţii în haine de piele" minorii con­stituiţi în bande sunt rodul modului de via­ță al societății bur­gheze.

Next