Steagul Roşu, octombrie 1959 (Anul 11, nr. 3203-3229)

1959-10-01 / nr. 3203

A X-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze Salut frăţesc poporului frate chinez D­in înălţimea străvechilor pa­­gode, stindardele roşii flu­­tură astăzi în China Popu­lară, salutînd cu sclipiri de ru­bin cele 650.000.000 de cetăţeni ai săi care sărbătoresc cu nestă­vilită bucurie împlinirea a 10 ani de la proclamarea R. P. Chineze. Stindardele roşii sunt arborate as­­tăzi în cinstea celui mai impor­tant eveniment istoric care a avut loc după Marea Revoluţie Socia­listă din­ Octombrie, glorioasa victorie a revoluţiei democrat, populare chineze. Au trecut 10 ani de cînd po­poarele de toate naţionalităţile din China, sub conducerea Par­tidului Comunist Chinez, au obţi­­nut strălucita victorie împotriva imperialismului, feudalismului şi capitalismului birocratic, înteme­ind Republica Populară Chineză. Pe drept cuvînt se poate spune că izbînzile dobîndite de marele po­por chinez în aceşti ultimi zece ani, sînt pe măsura uriaşei sale patrii. Ne amintim de acea vreme cînd imperialiştii găseau în Chi­na cea mai ieftină mînă de lucru, recurgînd la cele mai crude mij­loace de exploatare pentru a transforma sudoarea celor exploa­taţi în aur pentru huzurul capita­list. O luptă îndelungată şi grea, plină de jertfe, a dus poporul chinez împotriva asupritorilor săi din afară şi dinlăuntrul ţării. In cei 10 ani care au trecut de la proclamarea Republicii Populare Chineze, marele popor chinez, condus de Partidul său Comu­nist, a obţinut marea victorie a revoluţiei socialiste, eliberînd pe deplin forţele sociale productive ale ţării. Construcţia socialistă s-a dezvoltat rapid. In cei 10 ani, producţia industrială a­ crescut de peste 10 ori iar producţia agri­colă cu 150 la sută. Invăţămîntul, cultura, ştiinţa şi ocrotirea sănă­tăţii au luat o dezvoltare necu­noscută în trecut. Cea de a 8-a plenară a C.C. al Partidului Comunist Chinez a che­mat sutele de milioane de oameni din marea Chină populară să lupte pentru îndeplinirea înainte de termen a celui de al doilea plan cincinal şi a trasat sarcina de a ajunge în următorii 10 ani Anglia în ceea ce priveşte nive­lul producţiei celor mai impor­tante tipuri de produse indus­triale. Cu un elan nestăvilit a tre­cut poporul chinez la îndeplini­rea noilor sarcini. Sub semnul a­­cestui avînt general el sărbăto­reşte astăzi un deceniu de la pro­clamarea R. P. Chineze luptînd pentru obţinerea în viitor a unor victorii şi mai strălucite sub con­ducerea încercatului Partid Co­munist Chinez, în frunte cu tova­răşul Mao Tze-dun. Existenţa puternicului lagăr so­cialist constituie o chezăşie a suc­ceselor pe care poporul chinez le dobîndeşte pe drumul construc­ţiei socialiste. Sprijinul frăţesc multilateral şi într-ajutorarea în­tre ţările care fac parte din sis­temul mondial al socialismului, a­­sigură dezvoltarea impetuoasă a tuturor ţărilor care s-au eliberat de sub jugul exploatării capita­liste. Exemplul Chinei populare însufleţeşte popoarele din Asia şi (Continuare în pag. 4-a) Miercuri seara, la Teatrul C.C.S. din Capitală a avut loc adunarea fes­tivă organizată de Comitetul orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi Comitetul exe­cutiv al Sfatului Popular al Capitalei cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chi­neze. La adunarea festivă au luat parte tovarăşii Gheorghe Apostol, Ştefan Voitec, Vladimir Gheorghiu, Alexandru Birlădeanu, Gherasim Popa, Gheorghe Stoica, membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului şi ai Prezidiului Marii A­dunări Naţionale, reprezentanţi ai conducerii Ministerului Afacerilor Ex­terne, conducători ai instituţiilor cen­trale şi ai organizaţiilor obşteşti, frun­taşi in producţie din întreprinderile Capitalei, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, activişti de partid, de stat şi ai organizaţiilor oamenilor muncii. Au fost de faţă Siu Gien-guo, am­basadorul R. P. Chineze la Bucureşti, şefii altor misiuni diplomatice acredi­taţi la Bucureşti, membrii Ambasadei R. P. Chineze şi alţi membri ai corpu­lui diplomatic. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Populare Române şi Repu­blicii Populare Chineze. Adunarea festivă a fost deschisă de tovarăşul Florian Dănălache, prim-se­­­cretar al Comitetului orăşenesc Bucu­­reşti al P.M.R. Despre cea de-a 10-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chine­ze a vorbit tovarăşul Ştefan Voitec, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri al R. P. Române. A luat apoi cuvintul Liu Gien-guo, ambasadorul extraordinar şi plenipo­tenţiar al R. P. Chineze la Bucureşti. Cuvîntările au fost subliniate in re­petate rinduri de îndelungi aplauze Participanţii la adunare au manifestat puternic pentru prietenia frăţească dintre poporul român şi marele popor chinez, pentru puternicul lagăr al ţă­rilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru pace in întreaga lume. A fost prezentat apoi un program artistic festiv. (Agerpres) Romíne Adunarea festivă din Capitală Cuvîntarea Ştefan Cu zece ani în urmă, la 1 octom­brie 1949, poporul chinez, ca un u­­riaş care şi-a scuturat lanţurile ce-i­ ferecau trupul, a devenit stăpîn pe propria lui soartă. Sub conducerea gloriosului Partid Comunist Chinez el a încununat victorios lu­ngile sale lupte revoluţionare şi a­ proclamat Republica Populară Chineză, stat so­cialist al muncitorilor şi ţăranilor. Poporul chinez a fost întotdeauna un mare popor—dar în trecut nu s-a bucurat niciodată de libertate. China a fost totdeauna o ţară uriaşă — a­­proape cît întregul continent euro­pean — dar, înainte de triumful re­voluţiei, n-a ocupat niciodată în via­ţa internaţională locul ce i se cu­venea. Instaurarea puterii populare a des­chis o eră nouă în istoria de multe milenii a poporului chinez. Acest fapt istoric a avut o mare însemnătate pentru viaţa întregii omeniri. Victoria revoluţiei din China con­stituie o strălucită biruinţă a învăţă­turii marxist-leniniste, o demonstra­ţie a forţei ei de neînvins în opera de transformare a societăţii, a vala­bilităţii ei pentru toate popoarele, pentru toate ţările. Prin revoluţia sa biruitoare, poporul chinez a dat o lovitură puternică sis­temului colonial, din lanţul căruia tovarăşului Voitec s-a smuls una din cele mai mari şi mai importante verigi. Construirea cu succes a socialismului în China este o dovadă strălucită că în zilele noas­tre cînd există marele lagăr socia­list cu inepuizabilele sale posibilităţi, victoria socialismului este uşurată şi în ţările în care forţele de producţie sunt încă slab dezvoltate. China nouă constituie un exemplu viu în lupta pentru cucerirea libertăţii naţionale şi sociale pentru toate popoarele asu­prite de colonialism, şi în primul rînd pentru cele din Asia. Apariţia Chinei populare pe harta politică a lumii a contribuit la schim­barea radicală a raportului de forţe pe arena internaţională în favoarea socialismului, constituind un factor de seamă al unităţii marii familii a ţărilor socialiste, al coeziunii lagăru­lui socialist în frunte cu Uniunea So­vietică. Legat de poporul frate chinez prin puternice şi indestructibile relaţii in­ternaţionaliste de prietenie şi colabora-­­re, sub marele stindard al socialismu­lui, poporul român participă astăzi din toată inima la cea de-a zecea ani­versare a Chinei populare şi împărtă­şeşte pe deplin sentimentele de bucur'(Continuare in pag. 3-a) Mulţumind pentru organizarea adu­­nării festive, ambasadorul Siu Gien­­guo a spus: Mîine se vor împlini zece ani de la proclamarea Republicii noastre populare. Sunt zece ani de dezvoltare impetuoasă şi progres verti­ginos al ţării noastre. Chiar în această perioadă scurtă sub conducerea justă a Partidului Comunist Chinez şi a tovarăşului Mao Tze-dun, poporul chi­nez care s-a eliberat de asuprire, a obţinut succese strălucite în revoluţia socialistă şi în opera de construire a socialismului. In ţara noastră s-a reali­zat în linii generale transformarea so­cialistă a agriculturii, a industriei meşteşugăreşti, a industriei şi a co­merţului capitalist; a fost lichidată în genere proprietatea privată asupra mijloacelor de producţie şi a fost stabilit pe o bază solidă regimul so­cialist; se formează într-un ritm rapid noul şi completul­­sistem al economiei naţionale şi s-a creat baza industriali­zării socialiste; pe baza dezvoltării producţiei, s-a ridicat în mod simţitor nivelul de trai material şi cultural al poporului, iar conştiinţa politică şi starea de spirit a poporului s-au schimbat integral. In cei zece ani, economia naţională a ţării noastre a înregistrat o mare dezvoltare. In industrie, în 1958, va­loarea globală a producţiei a crescut de 9,3 ori faţă de 1949, cu un spor anual în medie de 28,1 la sută. Pon­derea producţiei globale a industriei şi a industriei meşteşugăreşti în pro­ducţia globală a ţării a crescut de la 30,1 la sută în 1949 la 63,6 la sută în 1958. Producţia mijloacelor de pro­ducţie a crescut excepţional de rapid, valoarea ei fiind aproape de 21 de ori mai mare faţă de 1949, cu un spor mediu anual de 40 la sută. In agricul­tură, valoarea totală a producţiei în 1958 a fost de 2,3 ori mai mare faţă de 1949, cu un spor mediu anual de 9,8 la sută; producţia globală de ce­reale a crescut faţă de acelaşi an de 2,3 ori, cea de bumbac de 4,7 ori, iar producţia celorlalte culturi principale agricole s-a dublat sau a crescut de cîteva ori. Odată cu avîntul necon­tenit al economiei naţionale cultura şî învăţămîntul ţării noastre au luat de asemenea o mare dezvoltare. In 1958, numărul studenţilor din institutele de învăţămînt superior a ajuns la 660.000 sporind de 5,7 ori faţă de 1949, nu­mărul elevilor din şcolile medii profesionale a ajuns la 1,47 milioane, sporind de 6,4 ori faţă de 1949, cel al elevilor din şcolile medii de cultură (Continuare in pag. 3-a) Cuvîntarea ambasadorului Siu Gien-guo Prezidiul adunării festive din Capitală organizată cu prilejul celei de a 10-a aniversări a proclamării R. P- Chineze. Proletari din toate tarile, uniţi-vă! ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREŞTI AL P.M.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREȘTI ANUL XI — Nn 3203 Joi 1 octombrie 10504 pagini 20 bani TELEGRAMA Tovarăşului MAO IZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez ‘Tovarăşului LIU SAO-ii Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor, Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, vă trimitem, dragi tovarăşi, dv. şi întregului popor chinez un salut frăţesc şi calde felicitări. Descătuşat de lanţurile robiei seculare, eliberat din mizeria şi crunta înapoiere a trecutului, harnicul şi înzestratul popor chinez a desfăşurat în cei 10 ani de la eliberare o activitate de proporţii grandioase pe drumul făuririi orînduirii socialiste. Urmînd cu încredere neabătută linia generală de construire a socialismului, elaborată de încercatul Partid Comunist Chin­­nez, Oamenii muncii din Republica Populară Chineză au obţinut succese mari, în dezvoltarea industriei şi agri­culturii, în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale celor ce muncesc, în dezvoltarea culturii şi învăţămîntului. An de an se schimbă înfăţişarea întregii ţări. Republica Populară Chineză a deve­nit o mare putere socialistă care aduce o contribuţie însemnată la întărirea continuă a unităţii puternicului lagăr socialist în frunte cu Uniunea Sovie­tică, la lupte pentru asigurarea unei păci trainice în lume. In lupta comună pentru construirea socialismului, pentru progres şi pace, între popoarele romín şi chinez s-au statornicit relaţii de prietenie şi într-ajutorare frăţească. Poporul român se bucură din inimă de izbînzile istorice ale poporului chinez şi împărtăşeşte sentimentele de bucurie pe care le încearcă oamenii muncii chinezi de ziua marii lor sărbători naţio­nale. Urăm poporului frate chinez noi victorii în îndeplinirea măreţelor sarcini trasate de Partidul Comunist Chinez şi de guvernul Republicii Populare Chineze, în lupta pentru triumful socialismului în patria sa. Trăiască şi înflorească marea Republică Populară Chineză ! Trăiască Partidul Comunist Chinez şi Comitetul său Central ! Trăiască Guvernul Republicii Populare Chineze 1 Trăiască în veci prietenia frăţească dintre poporul romín şi poporul chinez 1 GH. GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne ION GH. MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare DECLARAŢIA guvernului R. P. Romíné cu privire la propunerile guvernului Uniunii Sovietice în problema dezarmării Guvernul R.P. Romíné salută cu căldură propu­nerile de însemnătate istorică ale guvernului Uniunii Sovietice cu privire la dezarmarea gene­rală și totală, care­ corespund întrutotul interese­lor vitale ale popoarelor lumii, ale tuturor state­lor, indiferent de orînduirea lor socială. In condiţiile actualei dezvoltări a ştiinţei şi tehnicii, cînd există arme de o putere distructivă fără precedent şi cînd un eventual război ar cauza omenirii pierderi incalculabile, singura cale pe deplin eficace pentru eliberarea omenirii de un asemenea pericol este lichidarea tuturor mijloa­celor de ducere a războiului. Măsurile preconizate de guvernul sovietic pri­vind dezarmarea generală deschid calea elimi­nării oricărei posibilităţi de conflicte militare în­tre state. Realizarea lor exclude cu desăvîrşire ivirea unei situaţii care ar asigura avantaje uni­laterale unui stat sau grup de state în dauna secu­rităţii celorlalte. înfăptuirea programului de dezarmare propus de U.R.S.S. ar face ca „războiul rece“ să rămînă definitiv de domeniul trecutului, ar înlesni consi­derabil apropierea şi colaborarea între toate sta­tele în spiritul coexistenţei paşnice. Totodată, ea ar da posibilitatea ca imensele resurse materiale şi energii umane care se irosesc astăzi pentru crearea de mijloace de distrugere, să fie folosite în mod constructiv, pentru îmbunătăţirea vieţii popoarelor. Tocmai pentru că deschid asemenea perspective, cuvîntarea rostită în faţa Adunării Generale a O.N­ U., de preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov şi Declaraţia guvernului sovietic au trezit un interes atît de profund în lumea întreagă. In marea majoritate a ţărilor se manifestă din partea guvernelor înţelegerea necesităţii de a acorda deplina atenţie propunerilor guvernului sovietic menite să soluţioneze problema centrală a vieţii internaţionale contemporane. Ele se bu­cură de sprijinul şi aprobarea popoarelor, a unor largi cercuri guvernamentale, personalităţi influ­ente în viaţa politică şi economică de pretutindeni. Guvernul român consideră că în prezent există condiţii favorabile pentru ca propunerile guver­nului sovietic să fie traduse în viaţă, în ultima vreme se constată semne certe ale unei îmbună­tăţiri a situaţiei internaţionale, ale unei slăbiri a tensiunii în relaţiile dintre state, o atmosferă mai propice ca înainte pentru rezolvarea problemelor nereglementate. Vizita preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, în Statele Unite a adus o contribuţie însemnată la crearea unui climat favorabil destinderii în situaţia internaţională. Guvernul şi poporul român împreună cu întreaga opinie publică internaţională salută cu satisfacţie acest fapt. In mod deosebit, trebuie relevat că şefii gu­vernelor U.R.S.S. şi S.U.A. — aşa cum se arată în comunicatul comun — au căzut de acord cu pri­vire la necesitatea rezolvării prin mijloace paş­nice a tuturor problemelor nereglementate în re­laţiile dintre state şi au declarat că cele două gu­verne vor depune toate eforturile pentru soluţio­narea constructivă a celei mai importante pro­bleme care se pune în faţa lumii — problema dezarmării generale. Aceasta îndreptăţeşte speranţa că problema dezarmării îşi va găsi soluţia, spre binele întregii omeniri. Fireşte, traducerea în viaţă a propune­rilor sovietice depinde de voinţa tuturor guver­nelor şi în primul rînd a guvernelor marilor pu­teri. Guvernul român îşi exprimă convingerea că nu pot exista piedici de neînlăturat în calea reali­zării unui acord internaţional privitor la dezar­marea generală şi consideră că programul de dezarmare atotcuprinzătoare şi totală, însoţit de un control general şi total efectuat cu participa­rea tuturor statelor, elucidează odată pentru tot­deauna chestiunea controlului, invocată de anu­mite cercuri drept pretext pentru frînarea oricărui progres în problema dezarmării. în acelaşi timp, guvernul român împărtăşeşte punctul de vedere expus în Declaraţia guvernu­lui U.R.S.S. că dacă în momentul de faţă, dintro cauză sau alta, puterile occidentale nu se vor declara dispuse să accepte o dezarmare generala şi totală, s-ar putea trece la discutarea şi adop­tarea unor măsuri parţiale corespunzătoare în do­meniul dezarmării şi consolidării securităţii. Desigur, evoluţia favorabilă a situaţiei interna­ţionale nu este pe placul acelor cercuri care do­resc menţinerea războiului rece şi care vor în­cerca şi pe viitor să stăvilească procesul de des­tindere, să pună piedici în calea înţelegerii între state. De aceea, trebuie unite eforturile tuturor popoarelor şi guvernelor ataşate cauzei păcii, pen­tru a nu permite acestor cercuri să împiedice rea­lizarea scopurilor dorite cu ardoare de întreaga omenire, de a-şi asigura o viaţă paşnică şi liniştită In cadrul politicii sale consecvente de pace, guvernul român a sprijinit şi pînă acum toate propunerile constructive menite să ducă la reali­zarea unei înţelegeri în problema dezarmării şi a făcut aceasta nu numai cu vorba, dar şi cu fapta. Astfel, au fost efectuate reduceri succesive ale efectivelor armate ale ţării noastre, pe teritoriul R.P. Române nu se găsesc nici un fel de trupe sau baze militare străine, în aceeaşi direcţie se­ situează şi propunerile guvernului român cu pri­vire la dezvoltarea unei largi colaborări inter­­balcanice şi la încheierea unui tratat balcanic de înţelegere şi securitate colectivă care are în ve­dere crearea în această parte a lumii a unei zone în care să nu existe arme nucleare şi rachete. Alăturîndu se chemării lansate de guvernul so­vietic de a se înfăptui propunerile privitoare la dezarmarea generală şi totală, guvernul român îşi exprimă speranţa că această chemare va găsi un ecou pozitiv în rîndul guvernelor tuturor ţărilor. R.P. Romînă speră de asemenea că Organizaţia Naţiunilor Unite şi Comitetul pentru dezarmare le vor analiza cu toată răspunderea şi vor lua hotă­­rîri adecvate în vederea traducerii lor în viaţă. In ce-l priveşte, guvernul Republicii Populare Romíne este hotărît să-și aducă întreagă contri­buție la înfăptuirea acestui țel măreț. încă din primele zile ale săptăminii record la însămînţări, colectiviştii din comuna Mărculeşti, raionul Slobozia au muncit cu elan pentru terminarea însămînţării griului în cel mai scurt timp şi în condiţiuni agrotehnice su­perioare, asigurînd în acest fel o pro­ducţie cît mai bogată în anul 1960. Astfel, gospodăria colectivă „Drumul Păcii“ din Mărculeşti a însămînţat în procent de 80 la sută, iar gospo­dăria colectivă din satul Ghimbăşani, aparţinînd aceleiaşi comune, în pro­cent de 75 la sută. Urmează ca în cel mult două zile, comuna Mărcu­leşti să încheie complet însămînţările. întrecerea socialistă organizată în­tre brigăzile de cîmp a stimulat mult pe colectivişti la această acţiune. Bri­găzile de cîmp fiind sprijinite în per­manenţă de către brigăzile de tractoa­re de la S.M.T. au reuşit să depă­şească cu mult viteza zilnică de lu­cru. In actuala campanie agricolă de toamnă, oamenii muncii de pe ogoa­rele raionului Brăneşti, colectiviştii şi întovărăşiţii au de efectuat un volum mare de lucrări. Muncind cu elan, conştienţi de fap­tul că executarea la timpul optim a lucrărilor agricole este condiţia esen­ţială a obţinerii recoltelor bogate, mulţi colectivişti şi întovărăşiţi din a­­cest raion au recoltat porumbul şi au însămînţat grîu şi orz de toamnă pe suprafeţe apreciabile. De pildă, în gospodăriile agricole colective „Pionierul“, din comuna Chiroiu, „Zorii socialismului“ din co­muna Gălbinaşi, „23 August“ şi „O­­gorul roşu“ din Hagieşti şi altele s-a recoltat o mare parte din porumb şi s-a însămînţat grîu pe suprafeţe în­tre 67—70 la sută din totalul supra­feţelor planificate, pentru a fi culti­vate cu această plantă cerealieră. . Dar deşi gospodăriile agricole co­lective amintite şi unele întovărăşiri agricole au luat un „start“ bun la în­ceputul campaniei, totuşi raionul Bră­neşti nu se situează la nivelul posi­bilităţilor ce le are în ce priveşte e­­fectuarea lucrărilor agricole de toam­nă. Bunăoară, pînă în ziua de 29 septembrie, în întreg raionul Brăneşti au fost însămînţate numai 2666 ha. grîu din totalul de 20.144 ha. ce tre­buiesc însămînţate. O cauză a faptu­lui că s-a însămînţat atît de puţin constă în aceea că lucrările de elibe­rare a terenurilor de coceni merg prea încet ceea ce împiedică efectuarea a­­răturilor şi în ultimă analiză şi efec­tuarea însămînţărilor de toamnă, căci este ştiut că o mare suprafaţă de te­ren va fi însămînţată cu grîu, după porumb. In raionul Brăneşti, deşi pînă acum au fost recoltate 12,686 ha. po­rumb, eliberarea terenurilor de coceni s-a făcut pe numai 4369 ha. Ţinînd cont că timpul este înaintat şi că nu este exclus ca vremea să se strice în următoarele zile, în acest raion trebuie pus mai mult accentul pe mobiliza­rea tuturor forţelor care pot contribui la buna desfăşurare a campaniei a­­gricole de toamnă. De mobilizarea for­ţelor trebuie să ţină seama mai ales organizaţiile de partid şi sfaturile populare din comunele Brăneşti, Gă­­neasa, Pîrlita, Săruleşti şi altele, unde unele G.A.C.-u­ri şi întovărăşiri agri­cole nu au început încă însămînţările de toamnă, iar în ce priveşte recol­tatul porumbului şi arăturile, se bate încă pasul pe loc. De asemenea, mo­bilizarea tuturor colectiviştilor şi în­­tovărăşiţilor la actualele lucrări agri­cole va trebui să stea şi în atenţia comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale Fundulea şi Tămă­­dău unde s-a recoltat porumbul şi s-a însămînţat griul pe suprafeţe extrem de mici. In comuna Tămădău, de pil­dă, din suprafaţa de 1546 ha, cultiva­te cu porumb s-au recoltat 336 ha. Comitetul de partid şi comitetul exe­cutiv al sfatului popular comunal Tă­mădău (preşedinte tov. Oprea Stelian) au sarcina să mobilizeze pe toţi mem­brii celor 5 G.A.C.-uri care sînt apţi de muncă pentru a urgenta lucrările agricole de toamnă. Comitetul raional de partid şi Co­mitetul executiv al Sfatului Popular raional au datoria să exercite un con­­trol mai temeinic pe teren, să acorde un sprijin mai mare comunelor răma­se în urmă. V. GALERUI Se impune urgentarea însămînţărilor Ing. Mihai Rădu.A­lescu, şeful secţiei Tincăbeşti a C.A.S. Periş discută cu tractoriştii C-tin Crăciun şi Marin Alecu despre calita­tea insăm­mţărilor efectuate. Comuna Mărculeşti în pragul terminării însăminţărilor de toamnă în raionul Brăneşti Primele rezultate DOMNEŞTI. (De la corespondentul nostru). — Organizaţi în brigăzi şi echipe membrii celor patru întovără­şiri agricole din comuna Domneşti au terminat, în primele zile ale săptă­mânii record recoltatul porumbului. De asemenea tarlalele ce vor fi însămîn­­ţate cu grîu au şi fost eliberate de co­ceni, trecîndu-se în acest fel la ac­celerarea ritmului de însămînţări. Pînă în seara zilei de 30 septem­brie, ca urmare a muncii depuse de mecanizatorii de la S.M.T. Ciorogîrla şi membrii celor patru întovărăşiri se însămînţaseră circa 260 ha, adică a­­proape 50 la sută din suprafaţa plani­ficată. In fruntea acestor lucrări se si­tuează întovărăşirea „1 Mai", care a însămânţat 110 ha. cu grîu.

Next