Steagul Roşu, octombrie 1959 (Anul 11, nr. 3203-3229)
1959-10-01 / nr. 3203
A X-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze Salut frăţesc poporului frate chinez Din înălţimea străvechilor pagode, stindardele roşii flutură astăzi în China Populară, salutînd cu sclipiri de rubin cele 650.000.000 de cetăţeni ai săi care sărbătoresc cu nestăvilită bucurie împlinirea a 10 ani de la proclamarea R. P. Chineze. Stindardele roşii sunt arborate astăzi în cinstea celui mai important eveniment istoric care a avut loc după Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, glorioasa victorie a revoluţiei democrat, populare chineze. Au trecut 10 ani de cînd popoarele de toate naţionalităţile din China, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, au obţinut strălucita victorie împotriva imperialismului, feudalismului şi capitalismului birocratic, întemeind Republica Populară Chineză. Pe drept cuvînt se poate spune că izbînzile dobîndite de marele popor chinez în aceşti ultimi zece ani, sînt pe măsura uriaşei sale patrii. Ne amintim de acea vreme cînd imperialiştii găseau în China cea mai ieftină mînă de lucru, recurgînd la cele mai crude mijloace de exploatare pentru a transforma sudoarea celor exploataţi în aur pentru huzurul capitalist. O luptă îndelungată şi grea, plină de jertfe, a dus poporul chinez împotriva asupritorilor săi din afară şi dinlăuntrul ţării. In cei 10 ani care au trecut de la proclamarea Republicii Populare Chineze, marele popor chinez, condus de Partidul său Comunist, a obţinut marea victorie a revoluţiei socialiste, eliberînd pe deplin forţele sociale productive ale ţării. Construcţia socialistă s-a dezvoltat rapid. In cei 10 ani, producţia industrială a crescut de peste 10 ori iar producţia agricolă cu 150 la sută. Invăţămîntul, cultura, ştiinţa şi ocrotirea sănătăţii au luat o dezvoltare necunoscută în trecut. Cea de a 8-a plenară a C.C. al Partidului Comunist Chinez a chemat sutele de milioane de oameni din marea Chină populară să lupte pentru îndeplinirea înainte de termen a celui de al doilea plan cincinal şi a trasat sarcina de a ajunge în următorii 10 ani Anglia în ceea ce priveşte nivelul producţiei celor mai importante tipuri de produse industriale. Cu un elan nestăvilit a trecut poporul chinez la îndeplinirea noilor sarcini. Sub semnul acestui avînt general el sărbătoreşte astăzi un deceniu de la proclamarea R. P. Chineze luptînd pentru obţinerea în viitor a unor victorii şi mai strălucite sub conducerea încercatului Partid Comunist Chinez, în frunte cu tovarăşul Mao Tze-dun. Existenţa puternicului lagăr socialist constituie o chezăşie a succeselor pe care poporul chinez le dobîndeşte pe drumul construcţiei socialiste. Sprijinul frăţesc multilateral şi într-ajutorarea între ţările care fac parte din sistemul mondial al socialismului, asigură dezvoltarea impetuoasă a tuturor ţărilor care s-au eliberat de sub jugul exploatării capitaliste. Exemplul Chinei populare însufleţeşte popoarele din Asia şi (Continuare în pag. 4-a) Miercuri seara, la Teatrul C.C.S. din Capitală a avut loc adunarea festivă organizată de Comitetul orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi Comitetul executiv al Sfatului Popular al Capitalei cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. La adunarea festivă au luat parte tovarăşii Gheorghe Apostol, Ştefan Voitec, Vladimir Gheorghiu, Alexandru Birlădeanu, Gherasim Popa, Gheorghe Stoica, membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului şi ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai conducerii Ministerului Afacerilor Externe, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, fruntaşi in producţie din întreprinderile Capitalei, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, activişti de partid, de stat şi ai organizaţiilor oamenilor muncii. Au fost de faţă Siu Gien-guo, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, şefii altor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, membrii Ambasadei R. P. Chineze şi alţi membri ai corpului diplomatic. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii Populare Chineze. Adunarea festivă a fost deschisă de tovarăşul Florian Dănălache, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R. Despre cea de-a 10-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze a vorbit tovarăşul Ştefan Voitec, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Române. A luat apoi cuvintul Liu Gien-guo, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Chineze la Bucureşti. Cuvîntările au fost subliniate in repetate rinduri de îndelungi aplauze Participanţii la adunare au manifestat puternic pentru prietenia frăţească dintre poporul român şi marele popor chinez, pentru puternicul lagăr al ţărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru pace in întreaga lume. A fost prezentat apoi un program artistic festiv. (Agerpres) Romíne Adunarea festivă din Capitală Cuvîntarea Ştefan Cu zece ani în urmă, la 1 octombrie 1949, poporul chinez, ca un uriaş care şi-a scuturat lanţurile ce-i ferecau trupul, a devenit stăpîn pe propria lui soartă. Sub conducerea gloriosului Partid Comunist Chinez el a încununat victorios lungile sale lupte revoluţionare şi a proclamat Republica Populară Chineză, stat socialist al muncitorilor şi ţăranilor. Poporul chinez a fost întotdeauna un mare popor—dar în trecut nu s-a bucurat niciodată de libertate. China a fost totdeauna o ţară uriaşă — aproape cît întregul continent european — dar, înainte de triumful revoluţiei, n-a ocupat niciodată în viaţa internaţională locul ce i se cuvenea. Instaurarea puterii populare a deschis o eră nouă în istoria de multe milenii a poporului chinez. Acest fapt istoric a avut o mare însemnătate pentru viaţa întregii omeniri. Victoria revoluţiei din China constituie o strălucită biruinţă a învăţăturii marxist-leniniste, o demonstraţie a forţei ei de neînvins în opera de transformare a societăţii, a valabilităţii ei pentru toate popoarele, pentru toate ţările. Prin revoluţia sa biruitoare, poporul chinez a dat o lovitură puternică sistemului colonial, din lanţul căruia tovarăşului Voitec s-a smuls una din cele mai mari şi mai importante verigi. Construirea cu succes a socialismului în China este o dovadă strălucită că în zilele noastre cînd există marele lagăr socialist cu inepuizabilele sale posibilităţi, victoria socialismului este uşurată şi în ţările în care forţele de producţie sunt încă slab dezvoltate. China nouă constituie un exemplu viu în lupta pentru cucerirea libertăţii naţionale şi sociale pentru toate popoarele asuprite de colonialism, şi în primul rînd pentru cele din Asia. Apariţia Chinei populare pe harta politică a lumii a contribuit la schimbarea radicală a raportului de forţe pe arena internaţională în favoarea socialismului, constituind un factor de seamă al unităţii marii familii a ţărilor socialiste, al coeziunii lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. Legat de poporul frate chinez prin puternice şi indestructibile relaţii internaţionaliste de prietenie şi colabora-re, sub marele stindard al socialismului, poporul român participă astăzi din toată inima la cea de-a zecea aniversare a Chinei populare şi împărtăşeşte pe deplin sentimentele de bucur'(Continuare in pag. 3-a) Mulţumind pentru organizarea adunării festive, ambasadorul Siu Gienguo a spus: Mîine se vor împlini zece ani de la proclamarea Republicii noastre populare. Sunt zece ani de dezvoltare impetuoasă şi progres vertiginos al ţării noastre. Chiar în această perioadă scurtă sub conducerea justă a Partidului Comunist Chinez şi a tovarăşului Mao Tze-dun, poporul chinez care s-a eliberat de asuprire, a obţinut succese strălucite în revoluţia socialistă şi în opera de construire a socialismului. In ţara noastră s-a realizat în linii generale transformarea socialistă a agriculturii, a industriei meşteşugăreşti, a industriei şi a comerţului capitalist; a fost lichidată în genere proprietatea privată asupra mijloacelor de producţie şi a fost stabilit pe o bază solidă regimul socialist; se formează într-un ritm rapid noul şi completulsistem al economiei naţionale şi s-a creat baza industrializării socialiste; pe baza dezvoltării producţiei, s-a ridicat în mod simţitor nivelul de trai material şi cultural al poporului, iar conştiinţa politică şi starea de spirit a poporului s-au schimbat integral. In cei zece ani, economia naţională a ţării noastre a înregistrat o mare dezvoltare. In industrie, în 1958, valoarea globală a producţiei a crescut de 9,3 ori faţă de 1949, cu un spor anual în medie de 28,1 la sută. Ponderea producţiei globale a industriei şi a industriei meşteşugăreşti în producţia globală a ţării a crescut de la 30,1 la sută în 1949 la 63,6 la sută în 1958. Producţia mijloacelor de producţie a crescut excepţional de rapid, valoarea ei fiind aproape de 21 de ori mai mare faţă de 1949, cu un spor mediu anual de 40 la sută. In agricultură, valoarea totală a producţiei în 1958 a fost de 2,3 ori mai mare faţă de 1949, cu un spor mediu anual de 9,8 la sută; producţia globală de cereale a crescut faţă de acelaşi an de 2,3 ori, cea de bumbac de 4,7 ori, iar producţia celorlalte culturi principale agricole s-a dublat sau a crescut de cîteva ori. Odată cu avîntul necontenit al economiei naţionale cultura şî învăţămîntul ţării noastre au luat de asemenea o mare dezvoltare. In 1958, numărul studenţilor din institutele de învăţămînt superior a ajuns la 660.000 sporind de 5,7 ori faţă de 1949, numărul elevilor din şcolile medii profesionale a ajuns la 1,47 milioane, sporind de 6,4 ori faţă de 1949, cel al elevilor din şcolile medii de cultură (Continuare in pag. 3-a) Cuvîntarea ambasadorului Siu Gien-guo Prezidiul adunării festive din Capitală organizată cu prilejul celei de a 10-a aniversări a proclamării R. P- Chineze. Proletari din toate tarile, uniţi-vă! ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREŞTI AL P.M.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREȘTI ANUL XI — Nn 3203 Joi 1 octombrie 10504 pagini 20 bani TELEGRAMA Tovarăşului MAO IZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez ‘Tovarăşului LIU SAO-ii Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor, Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, vă trimitem, dragi tovarăşi, dv. şi întregului popor chinez un salut frăţesc şi calde felicitări. Descătuşat de lanţurile robiei seculare, eliberat din mizeria şi crunta înapoiere a trecutului, harnicul şi înzestratul popor chinez a desfăşurat în cei 10 ani de la eliberare o activitate de proporţii grandioase pe drumul făuririi orînduirii socialiste. Urmînd cu încredere neabătută linia generală de construire a socialismului, elaborată de încercatul Partid Comunist Chinnez, Oamenii muncii din Republica Populară Chineză au obţinut succese mari, în dezvoltarea industriei şi agriculturii, în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale celor ce muncesc, în dezvoltarea culturii şi învăţămîntului. An de an se schimbă înfăţişarea întregii ţări. Republica Populară Chineză a devenit o mare putere socialistă care aduce o contribuţie însemnată la întărirea continuă a unităţii puternicului lagăr socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, la lupte pentru asigurarea unei păci trainice în lume. In lupta comună pentru construirea socialismului, pentru progres şi pace, între popoarele romín şi chinez s-au statornicit relaţii de prietenie şi într-ajutorare frăţească. Poporul român se bucură din inimă de izbînzile istorice ale poporului chinez şi împărtăşeşte sentimentele de bucurie pe care le încearcă oamenii muncii chinezi de ziua marii lor sărbători naţionale. Urăm poporului frate chinez noi victorii în îndeplinirea măreţelor sarcini trasate de Partidul Comunist Chinez şi de guvernul Republicii Populare Chineze, în lupta pentru triumful socialismului în patria sa. Trăiască şi înflorească marea Republică Populară Chineză ! Trăiască Partidul Comunist Chinez şi Comitetul său Central ! Trăiască Guvernul Republicii Populare Chineze 1 Trăiască în veci prietenia frăţească dintre poporul romín şi poporul chinez 1 GH. GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne ION GH. MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare DECLARAŢIA guvernului R. P. Romíné cu privire la propunerile guvernului Uniunii Sovietice în problema dezarmării Guvernul R.P. Romíné salută cu căldură propunerile de însemnătate istorică ale guvernului Uniunii Sovietice cu privire la dezarmarea generală și totală, care corespund întrutotul intereselor vitale ale popoarelor lumii, ale tuturor statelor, indiferent de orînduirea lor socială. In condiţiile actualei dezvoltări a ştiinţei şi tehnicii, cînd există arme de o putere distructivă fără precedent şi cînd un eventual război ar cauza omenirii pierderi incalculabile, singura cale pe deplin eficace pentru eliberarea omenirii de un asemenea pericol este lichidarea tuturor mijloacelor de ducere a războiului. Măsurile preconizate de guvernul sovietic privind dezarmarea generală deschid calea eliminării oricărei posibilităţi de conflicte militare între state. Realizarea lor exclude cu desăvîrşire ivirea unei situaţii care ar asigura avantaje unilaterale unui stat sau grup de state în dauna securităţii celorlalte. înfăptuirea programului de dezarmare propus de U.R.S.S. ar face ca „războiul rece“ să rămînă definitiv de domeniul trecutului, ar înlesni considerabil apropierea şi colaborarea între toate statele în spiritul coexistenţei paşnice. Totodată, ea ar da posibilitatea ca imensele resurse materiale şi energii umane care se irosesc astăzi pentru crearea de mijloace de distrugere, să fie folosite în mod constructiv, pentru îmbunătăţirea vieţii popoarelor. Tocmai pentru că deschid asemenea perspective, cuvîntarea rostită în faţa Adunării Generale a O.N U., de preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov şi Declaraţia guvernului sovietic au trezit un interes atît de profund în lumea întreagă. In marea majoritate a ţărilor se manifestă din partea guvernelor înţelegerea necesităţii de a acorda deplina atenţie propunerilor guvernului sovietic menite să soluţioneze problema centrală a vieţii internaţionale contemporane. Ele se bucură de sprijinul şi aprobarea popoarelor, a unor largi cercuri guvernamentale, personalităţi influente în viaţa politică şi economică de pretutindeni. Guvernul român consideră că în prezent există condiţii favorabile pentru ca propunerile guvernului sovietic să fie traduse în viaţă, în ultima vreme se constată semne certe ale unei îmbunătăţiri a situaţiei internaţionale, ale unei slăbiri a tensiunii în relaţiile dintre state, o atmosferă mai propice ca înainte pentru rezolvarea problemelor nereglementate. Vizita preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, în Statele Unite a adus o contribuţie însemnată la crearea unui climat favorabil destinderii în situaţia internaţională. Guvernul şi poporul român împreună cu întreaga opinie publică internaţională salută cu satisfacţie acest fapt. In mod deosebit, trebuie relevat că şefii guvernelor U.R.S.S. şi S.U.A. — aşa cum se arată în comunicatul comun — au căzut de acord cu privire la necesitatea rezolvării prin mijloace paşnice a tuturor problemelor nereglementate în relaţiile dintre state şi au declarat că cele două guverne vor depune toate eforturile pentru soluţionarea constructivă a celei mai importante probleme care se pune în faţa lumii — problema dezarmării generale. Aceasta îndreptăţeşte speranţa că problema dezarmării îşi va găsi soluţia, spre binele întregii omeniri. Fireşte, traducerea în viaţă a propunerilor sovietice depinde de voinţa tuturor guvernelor şi în primul rînd a guvernelor marilor puteri. Guvernul român îşi exprimă convingerea că nu pot exista piedici de neînlăturat în calea realizării unui acord internaţional privitor la dezarmarea generală şi consideră că programul de dezarmare atotcuprinzătoare şi totală, însoţit de un control general şi total efectuat cu participarea tuturor statelor, elucidează odată pentru totdeauna chestiunea controlului, invocată de anumite cercuri drept pretext pentru frînarea oricărui progres în problema dezarmării. în acelaşi timp, guvernul român împărtăşeşte punctul de vedere expus în Declaraţia guvernului U.R.S.S. că dacă în momentul de faţă, dintro cauză sau alta, puterile occidentale nu se vor declara dispuse să accepte o dezarmare generala şi totală, s-ar putea trece la discutarea şi adoptarea unor măsuri parţiale corespunzătoare în domeniul dezarmării şi consolidării securităţii. Desigur, evoluţia favorabilă a situaţiei internaţionale nu este pe placul acelor cercuri care doresc menţinerea războiului rece şi care vor încerca şi pe viitor să stăvilească procesul de destindere, să pună piedici în calea înţelegerii între state. De aceea, trebuie unite eforturile tuturor popoarelor şi guvernelor ataşate cauzei păcii, pentru a nu permite acestor cercuri să împiedice realizarea scopurilor dorite cu ardoare de întreaga omenire, de a-şi asigura o viaţă paşnică şi liniştită In cadrul politicii sale consecvente de pace, guvernul român a sprijinit şi pînă acum toate propunerile constructive menite să ducă la realizarea unei înţelegeri în problema dezarmării şi a făcut aceasta nu numai cu vorba, dar şi cu fapta. Astfel, au fost efectuate reduceri succesive ale efectivelor armate ale ţării noastre, pe teritoriul R.P. Române nu se găsesc nici un fel de trupe sau baze militare străine, în aceeaşi direcţie se situează şi propunerile guvernului român cu privire la dezvoltarea unei largi colaborări interbalcanice şi la încheierea unui tratat balcanic de înţelegere şi securitate colectivă care are în vedere crearea în această parte a lumii a unei zone în care să nu existe arme nucleare şi rachete. Alăturîndu se chemării lansate de guvernul sovietic de a se înfăptui propunerile privitoare la dezarmarea generală şi totală, guvernul român îşi exprimă speranţa că această chemare va găsi un ecou pozitiv în rîndul guvernelor tuturor ţărilor. R.P. Romînă speră de asemenea că Organizaţia Naţiunilor Unite şi Comitetul pentru dezarmare le vor analiza cu toată răspunderea şi vor lua hotărîri adecvate în vederea traducerii lor în viaţă. In ce-l priveşte, guvernul Republicii Populare Romíne este hotărît să-și aducă întreagă contribuție la înfăptuirea acestui țel măreț. încă din primele zile ale săptăminii record la însămînţări, colectiviştii din comuna Mărculeşti, raionul Slobozia au muncit cu elan pentru terminarea însămînţării griului în cel mai scurt timp şi în condiţiuni agrotehnice superioare, asigurînd în acest fel o producţie cît mai bogată în anul 1960. Astfel, gospodăria colectivă „Drumul Păcii“ din Mărculeşti a însămînţat în procent de 80 la sută, iar gospodăria colectivă din satul Ghimbăşani, aparţinînd aceleiaşi comune, în procent de 75 la sută. Urmează ca în cel mult două zile, comuna Mărculeşti să încheie complet însămînţările. întrecerea socialistă organizată între brigăzile de cîmp a stimulat mult pe colectivişti la această acţiune. Brigăzile de cîmp fiind sprijinite în permanenţă de către brigăzile de tractoare de la S.M.T. au reuşit să depăşească cu mult viteza zilnică de lucru. In actuala campanie agricolă de toamnă, oamenii muncii de pe ogoarele raionului Brăneşti, colectiviştii şi întovărăşiţii au de efectuat un volum mare de lucrări. Muncind cu elan, conştienţi de faptul că executarea la timpul optim a lucrărilor agricole este condiţia esenţială a obţinerii recoltelor bogate, mulţi colectivişti şi întovărăşiţi din acest raion au recoltat porumbul şi au însămînţat grîu şi orz de toamnă pe suprafeţe apreciabile. De pildă, în gospodăriile agricole colective „Pionierul“, din comuna Chiroiu, „Zorii socialismului“ din comuna Gălbinaşi, „23 August“ şi „Ogorul roşu“ din Hagieşti şi altele s-a recoltat o mare parte din porumb şi s-a însămînţat grîu pe suprafeţe între 67—70 la sută din totalul suprafeţelor planificate, pentru a fi cultivate cu această plantă cerealieră. . Dar deşi gospodăriile agricole colective amintite şi unele întovărăşiri agricole au luat un „start“ bun la începutul campaniei, totuşi raionul Brăneşti nu se situează la nivelul posibilităţilor ce le are în ce priveşte efectuarea lucrărilor agricole de toamnă. Bunăoară, pînă în ziua de 29 septembrie, în întreg raionul Brăneşti au fost însămînţate numai 2666 ha. grîu din totalul de 20.144 ha. ce trebuiesc însămînţate. O cauză a faptului că s-a însămînţat atît de puţin constă în aceea că lucrările de eliberare a terenurilor de coceni merg prea încet ceea ce împiedică efectuarea arăturilor şi în ultimă analiză şi efectuarea însămînţărilor de toamnă, căci este ştiut că o mare suprafaţă de teren va fi însămînţată cu grîu, după porumb. In raionul Brăneşti, deşi pînă acum au fost recoltate 12,686 ha. porumb, eliberarea terenurilor de coceni s-a făcut pe numai 4369 ha. Ţinînd cont că timpul este înaintat şi că nu este exclus ca vremea să se strice în următoarele zile, în acest raion trebuie pus mai mult accentul pe mobilizarea tuturor forţelor care pot contribui la buna desfăşurare a campaniei agricole de toamnă. De mobilizarea forţelor trebuie să ţină seama mai ales organizaţiile de partid şi sfaturile populare din comunele Brăneşti, Găneasa, Pîrlita, Săruleşti şi altele, unde unele G.A.C.-uri şi întovărăşiri agricole nu au început încă însămînţările de toamnă, iar în ce priveşte recoltatul porumbului şi arăturile, se bate încă pasul pe loc. De asemenea, mobilizarea tuturor colectiviştilor şi întovărăşiţilor la actualele lucrări agricole va trebui să stea şi în atenţia comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale Fundulea şi Tămădău unde s-a recoltat porumbul şi s-a însămînţat griul pe suprafeţe extrem de mici. In comuna Tămădău, de pildă, din suprafaţa de 1546 ha, cultivate cu porumb s-au recoltat 336 ha. Comitetul de partid şi comitetul executiv al sfatului popular comunal Tămădău (preşedinte tov. Oprea Stelian) au sarcina să mobilizeze pe toţi membrii celor 5 G.A.C.-uri care sînt apţi de muncă pentru a urgenta lucrările agricole de toamnă. Comitetul raional de partid şi Comitetul executiv al Sfatului Popular raional au datoria să exercite un control mai temeinic pe teren, să acorde un sprijin mai mare comunelor rămase în urmă. V. GALERUI Se impune urgentarea însămînţărilor Ing. Mihai Rădu.Alescu, şeful secţiei Tincăbeşti a C.A.S. Periş discută cu tractoriştii C-tin Crăciun şi Marin Alecu despre calitatea insămmţărilor efectuate. Comuna Mărculeşti în pragul terminării însăminţărilor de toamnă în raionul Brăneşti Primele rezultate DOMNEŞTI. (De la corespondentul nostru). — Organizaţi în brigăzi şi echipe membrii celor patru întovărăşiri agricole din comuna Domneşti au terminat, în primele zile ale săptămânii record recoltatul porumbului. De asemenea tarlalele ce vor fi însămînţate cu grîu au şi fost eliberate de coceni, trecîndu-se în acest fel la accelerarea ritmului de însămînţări. Pînă în seara zilei de 30 septembrie, ca urmare a muncii depuse de mecanizatorii de la S.M.T. Ciorogîrla şi membrii celor patru întovărăşiri se însămînţaseră circa 260 ha, adică aproape 50 la sută din suprafaţa planificată. In fruntea acestor lucrări se situează întovărăşirea „1 Mai", care a însămânţat 110 ha. cu grîu.