Steagul Roşu, octombrie 1959 (Anul 11, nr. 3203-3229)
1959-10-01 / nr. 3203
,2 Universitatea populare şi lectoratul — forme superioare de răspîndire în mase a cunoştinţelor politico-ştiinţifice şi tehnice Uriaşa operă de construcţie a societăţii noi ce se desfăşoară în această epocă în patria noastră, impune realizatorilor ei să fie mereu în pas cu vremea. Dezvoltarea multilaterală a economiei naţionale, crearea de noi ramuri industriale, avîntul neîntrerupt al tehnicii moderne, dezvoltarea ştiinţei şi culturii, cer tuturor oamenilor muncii să fie înarmaţi cu o temeinică pregătire politică, culturală şi tehnică. In vederea rezolvării acestei cerinţe, datorită atenţiei deosebite acordată de partidul nostru acestei probleme, la îndemâna celor ce muncesc, pe lingă larga reţea a învăţămîntului de stat şi politic, stau universităţile populare şi lectoratele, care fac parte din sistemul organizat de răspîndire a cunoştinţelor politice, ştiinţifice şi tehnice în rîndul oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Universitatea populară şi lectoratul, sunt accesibile tuturor celor ce muncesc, indiferent de pregătirea lor şcolară, culturală sau profesională. Aici, participanţii sunt ajutaţi să-şi formeze o concepţie ştiinţifică despre natură şi societate, să cunoască noi cunoştinţe tehnice necesare creşterii producţiei şi productivităţii muncii în industrie sau agricultură, să-şi ridice nivelul de cunoştinţe generale, etc. Acum, ne găsim în ajunul deschiderii acestor universităţi populare şi lectorate în regiunea noastră. Zilele acestea se vor deschide cele din unităţile industriale şi din oraşe, iar la 15 noiembrie se vor deschide cele din sectorul agricol şi de la sate. Anul acesta, în regiune, vor funcţiona 6 universităţi populare muncitoreşti (Şantierele Navale Olteniţa, Atelierele Navale Giurgiu, Centrul Mecanic Roşiori, C.F.R. Titu, G.A.S. Mărculeşti- Slobozia şi S.M.T. Bălăci — Urziceni) trei universităţi populare publice (Urziceni — Călăraşi — Giurgiu) şi peste 30 de lectorate (Ţesătoria ,,Teleorman", fabrica „Popa Şapcă“ din Giurgiu, fabrica de conserve „Valea Roşie" Olteniţa, fabrica de conserve „Buftea", G.A.S. Periş, Casa de cultură din Călăraşi, etc.). Pentru asigurarea bunei funcţionări a acestora, Filiala S.R.S.C. şi Consiliul sindical regional au şi luat primele măsuri. Intîi, trebuie vorbit de faptul că numărul universităţilor populare şi al lectoratelor precum şi locurile unde se vor deschide acestea, n-au fost stabilite la întîmplare, ci în urma unei temeinice analize a posibilităţilor locale făcută la faţa locului de către cele două organe amintite împreună cu consiliile sindicale raionale, secţiile de învăţămînt şi cultură, subfilialele S.R.S.C. şi comitetele sindicale de întreprindere, în toate cazurile au fost consultate organele locale de partid. Apoi, au fost formate colectivele de conducere cum sînt cele ale Universităţii populare muncitoreşti de la S.N.O., Centrul mecanic Roşiori, C.F.R. Titu, al Universităţii populare publice din Giurgiu, al lectoratelor de la moara „Descătuşarea“ raionul Alexandria, G.A.S. Piatra, raionul Zimnicea, Staţiunea experimentală Săftica şi altele. In aceste colective au fost atraşi oameni destoinici, buni muncitori şi fruntaşi în producţie, cum sînt Gheorghe Pană — lăcătuş şi conducătorul unei brigăzi de la S.N.O., Adrian Andriţoiu, maistru meritător la topitoria de in şi cînepă din Alexandria, Matei Catan, maistru mecanic la ţesătoria Teleorman, medicul Nicolae Eremia, de la spitalul din Plătăreşti, raionul Brăneşti, profesorul Nicolae Nicolescu din Giurgiu şi alţii. După ce li s-a făcut instruirea necesară, de către filiala S.R.S.C. şi consiliul sindical regional aceste colective au trecut la lucru. Un prim obiectiv al colectivelor de conducere ale universităţilor populare şi lectoratelor şi pe care multe din ele l-au înfăptuit, este ca împreună cu comitetele sindicale, ajutate de conducerile administrative ale întreprinderilor şi instituţiilor respective şi sub îndrumarea organizaţiilor de partid să întocmească programele de desfăşurare a cursurilor. La alcătuirea programelor trebuie să se ţină seamă de necesităţile propagării unor cunoştinţe în funcţie de componenţa viitorului auditoriu şi de specificul local. La S.N.C. de pildă, programul universităţii populare muncitoreşti va cuprinde 3 discipline şi anume: socialism ştiinţific, cultură generală şi cultură tehnică. La cursul de cultură tehnică, care prevede 24 de lecţii, se va insista foarte mult asupra problemelor specifice locului de muncă cum sînt introducerea şi extinderea metodelor noi de muncă în construcţia navelor, căile creşterii productivităţii muncii şi reducerii preţului de cost în şantier, etc. La cursul de cultură generală, care cuprinde 19 lecţii, se vor preda cursanţilor şi noţiuni generale despre matematici, fizică şi chimie în scopul de a-i ajuta pe aceştia să înţeleagă mai bine problemele ce se vor preda la cursul de cultură tehnică. La universităţile populare muncitoreşti deci important este ca programul acestora să fie axat pe profilul întreprinderii tratînd problemele de bază, care preocupă colectivul de muncitori respectiv, fără însă ca acestea să capete aspectul unor cursuri de calificare. La universităţile populare publice au acces oameni de profesii şi preocupări diferite, (muncitori, învăţători, funcţionari, gospodine) iar programul lor trebuie să satisfacă deci cerinţele unor categorii diferite de cursanţi. Aşadar, şi programul acestora va trebui întocmit de către colectivele de conducere după criteriile arătate. In programul universităţii populare publice din Giurgiu, (care are de acum experienţă deoarece a funcţionat şi în anii precedenţi) sînt prevăzute disciplinele: ştiinţa şi misticismul, pedagogie şi psihologie, economie industrială, ştiinţe juridice, fizică şi chimie şi probleme de meteorologie. Deoarece auditoriul lectoratelor nu este mereu acelaşi (aici fixe fiind doar sala, ziua şi ora) colectivele de conducere ale acestora vor trebui să se străduiască şi să alcătuiască programe cît mai interesante şi atractive, iar subiectele propuse să fie epuizate pe cit e posibil într-o singură conferinţă sau în cicluri foarte scurte. Să se aibă în vedere includerea în programele acestora a unor manifestări ■ cum ar fi: simpozioanele, serile tematice, serile de întrebări şi răspunsuri, care au menirea să le asigure varietatea. O altă problemă de seamă, care trebuie să preocupe în această perioadă colectivele de conducere ale universităţilor populare şi lectoratelor este alcătuirea colectivelor de conferenţiari din oameni bine pregătiţi şi pricepuţi, care să ajute acestora la buna desfăşurare a activităţii. Atenţie deosebită va trebui să se acorde şi condiţiilor materiale cum ar fi sălile de cursuri, mese, scaune, lumină, combustibil, etc. Activitatea universităţilor şi lectoratelor trebuie să preocupe pe cei în drept şi pe toată perioada funcţionării lor. Munca lor va trebui analizată lunar. Comitetele sindicale şi celelalte organizaţii de masă trebuie să fie continuu preocupate de bunul mers al universităţilor populare şi lectoratelor, să ia toate măsurile necesare pentru a se evita slăbirea activităţii acestora pe parcurs (cum s-a întîmplat în unele cazuri în anii trecuţi) şi pentru asigurarea frecvenţei constante a participanţilor. Conferenţiarii să fie ajutaţi în procurarea materialului documentar şi în întocmirea unor lecţii şi conferinţe cît mai bune şi pe înţelesul auditoriului. Colectivele de conducere ale universităţilor populare au datoria să acorde atenţia cuvenită pregătirii orelor recapitulative de la sfîrşitul fiecărui ciclu de lecţii. Filialele S.R.S.C. raionale, consiliile sindicale raionale, îndrumate de către comitetele raionale de partid trebuie să controleze şi să sprijine continuu activitatea universităţilor populare şi lectoratelor respective. Bine organizate, ajutate şi îndrumate permanent, universităţile populare şi lectoratele organizate anul acesta în regiunea noastră, vor aduce o contribuţie serioasă la înarmarea unui mare număr de muncitori, tehnicieni, funcţionari şi altor categorii de oameni ai muncii cu cunoştinţele politico-ştiinţifice şi tehnice trebuincioase celor ce construiesc socialismul. ILEANA COMAN Şi-au depăşit sarciine de plan Organizarea mai judicioasă a muncii şi a producţiei a permis colectivuluide la fabrica de tâmiplărie din Titu să obţină importante, succese în muncă. Numai în perioada 1—15 septembrie ei au confecţionat 60 dulapuri pentru internate şcolare, 150 bănci şcolare şi 620 m.I. uşi, ferestre, ceeea ce înseamnă depăşirea planului cu 25 la sută. S-au evidenţiat tîmplarii Soare Dumitru, Alexandru Dumitrache, Florea Gh. Ion şi alţii. Cooperativa „Sporul“ Sediul Central, Str. Gabroveni nr. 5, tel. 16.22.06 ÎNCHIRIAZĂ PRIN UNITĂŢILE SPECIALE DIN: , Str. Şelari nr. 1 et. 1 şi Calea Văcăreşti nr. 16 Rochii albe Nylon Haine negre, rochii de seară pentru baluri serate, şi pentru ocazii. Se mai execută diverse manopere: Călcat, stopat, reparaţii de îmbrăcăminte. mov MM MDklKl OacM 3 Oferă spre vînzare tuturor întreprinderilor de stat următoarele: C 3 10.000 kg. suc vişine, 10.000 kg. pulpe prune jumătăţi corespunză- toare stasului. g 3 Timmnmmnmmm^^ Tnrrmnnnnmmnm Ssistsintanee această dată ei nu ştiu nimic despre chemarea adresată de biroul Comitetului regional Bucureşti al P.M.R. şi de Sfatul popular regional Bucureşti privind organizarea unei săptămîni record la însămînţări. Ce are, de spus despre acest lucru tovarăşul Mihai Marin, secretarul organizaţiei de bază de la S.M.T. Călugăreni ? Ora 15. In comuna Prundu carele, scîrţîind sub povară, se întorc de la cîmp. A început recoltarea porumbului. Peste o săptămînă se vor face pregătiri pentru campania de însămînţări şi apoi... după trecerea altei săptămîni va începe semănatul. ANUNŢ Angajăm imediat inginer electrotehnic sau electromecanic asigurând locuinţa. Solicitatorii a se adresa Fabricii de Utilaj Chimic Făgăraş telefon 451, şi 2.6.1. STEAGU CROSU O valoroasă operă dedicata luptei poporului chinez Filmul „Prin fier şi foc“ O scenă din filmul „Prin fier şi foc“, recenta producţie a R. P. Chineză studiourilor din Turneu! Teatrului de dramă „Mossoviet" din Moscova în tara noastră In cadrul Lunii prieteniei romînosovietice va sosi în ţara noastră, în a doua jumătate a lunii octombrie, cunoscutul teatru de dramă „Mossoviet “ din Moscova. Acesta este cel de-al doilea turneu, după cel din anul 1953, pe care teatrul „Mossoviet" îl întreprinde în ţara noastră. In cadrul turneului artiştii sovietici vor prezenta două spectacole din dramaturgia contemporană şi două din cea clasică. Spectatorii romîni vor avea prilejul să asiste la spectacolul artiştilor „Mossoviet“-ului cu piesa „Bătălia în marş“, una din cele mai importante lucrări înscrise în ultimul timp în repertoriul teatrului. Spectacolul este realizat după romanul cu acelaşi nume al scriitoarei Galina Nikolaeva. Cel de-al doilea spectacol ce va fi prezentat publicului romînesc va fi „Zări necuprinse“ de Nikolai Virta, spectacol care s-a bucurat de frumoase aprecieri din partea spectatorilor şi presei din Moscova. Piesa de un mare dramatism este inspirată din viaţa satului sovietic. Printr-o regie îndrăzneaţă şi prin jocul de înaltă ţinută al actorilor se remarcă şi comedia lui Shakespeare „Nevestele vesele de Windsor“ care figurează de asemenea în repertoriul turneului. In ţara noastră va fi prezentată şi drama lui Lermontov „Mascarada“ care s-a jucat timp de şase stagiuni cu mult succes, succes datorat în bună parte interpretării excelente a cunoscutului actor Nikolai Mordvinov. Colectivul care va sosi în ţara noastră va fi alcătuit din 70 de persoane. Dintre cunoscuţii oameni de teatru pe care publicul romînesc va avea prilejul să-i revadă se află regizorul Iuri Zavadski, artiştii Vera Mareţkaia Nikolai Mordvinov, Rostislav Pliatt. Turneul teatrului „Mossoviet“ în ţara noastră va dura două săptămîni, timp în care vor fi prezentate spectacole la Bucureşti, Cluj şi Iaşi. (Agerpres) rile din calendarul unei zile 29 septembrie ora 8,15. O zi ca toate celelalte. La secţia agricolă raională Vidra, domneşte aceeaşi linişte şi amorţeală. Din cînd în cînd se aude foşnind cîte o hîrtie. Virgil Stănescu — tehnicianul agronom — întocmeşte situaţiile operative. La drept vorbind nu are de adăugat nimic. Suprafaţa însămînţată e aceeaşi de cîteva zile: 740 ha. din totalul de 13.400 hectare. — Uite, eu nu-i înţeleg deloc pe oamenii ăştia. De ce nu s-or fi apucat ei serios de treabă — se adresează cu multă vehemenţă în glas tehnicianului cadastru. Ei nu pricep că fiecare zi întîrziată... Şi tehnicianul agronom începe o adevărată prelegere despre necesitatea însămînţării la timp a griului... Ora 9,30. La brigada a IV-a a S.M.T.-ului Călugăreni reparaţiile sînt în toi. Două tractoare privesc cu multă tristeţe spre piesele de diferite mărimi ce le-au fost amputate. Alături, un R.D. sănătos îşi odihneşte de 3 zile mădularele aşteptînd pe tractoristul Oprea M. Stan să se întoarcă de la... nuntă. Colectiviştii de la G.A.C. „Tudor Vladimirescu“-Vidra, sînt nemulţumiţi. Au şi de ce. Luni, nu a lucrat nici un tractor. Astăzi singurul reprezentant al brigăzii a IV-a de la S.M.T. Călugăreni, păşeşte tacticos pe ogoare. Evenimentul e sărbătorit, iar tractorul urmărit cu dragoste de părinte de Stanciu Vintilă — şeful brigăzii — care, aşezat pe un butuc la marginea tarlalei nu-l pierde nici o clipă din ochi. Ora 12. La G.A.C. „Ilie Pintilie“Dobreni e mare fierbere. Trebuiesc condiţionate şi schimbate la bază încă 11,5 tone sămînţă. Din cauză că nu au avut selecţionată întreaga cantitate de sămînţă 3 semănători de la brigada a 5-a a S.M.T.-ului, au stat nefolosite timp de două zile. In pauza de prînz tractoriștii vor să citească ziarele. încercarea lor se dovedește a fi în zadar. Ziarele nu au mai ajuns la brigadă de 5 zile, așa că nu ne surprinde faptul că nici pînă la — De ce atîta grabă, tovarășe ? Timp este suficient, ni se adresează Grigore Moacă, preşedintele uneia din cele 4 întovărăşiri. Nu e greu de ghicit consecinţele nepăsării dovedită de tovarăşul Moacă şi alţii ca, el nu a fost strîns şi condiţionat nici un bob de sămînţă, deşi cele 4 întovărăşiri din comuna Prundu dispun de un trior pe care şi l-au cumpărat din fondul de bază. Eliberarea terenului se face într-un ritm de melc iar însămînţările nu au început încă. Tractoriştii care deservesc gospodăria colectivă şi întovărăşirile din Prundu, sînt nevoiţi să se deplaseze cu tractorul pentru alimentarea cu apă. Nu ar fi mult mai simplu ca prin rotaţie, apa necesară să fie adusă la brigadă de către întovărăşiţi şi colectivişti ? S-ar evita în acest fel o risipă inutilă de timp şi combustibil care ar putea fi folosit pentru efectuarea lucrărilor agricole. Am prezentat doar cîteva instantanee din cursul unei zile din actuala campanie de toamnă. Asemenea instantanee pot fi surprinse însă şi în comuna Vărăşti (unde pînă la data de 29 septembrie, nu s-au însămînţat decît 80 ha. din totalul de 1270) ca şi la ..Singureni, sau Valea Dragului. Pentru lichidarea grabnică a lipsurilor semnalate şi impulsionarea riternului lucrărilor agricole este necesarca activiştii de partid şi de stat, inginerii şi tehnicienii de la S.M.T. şi rconune să fie în permanenţă pe teren ,pentru a îndruma şi controla felul încare se desfăşoară actuala campaniede însămînţări în raionul Vidra. Şi atunci, tehnicianul secţiei agricole — care însă se află acum pe teren — nu va mai consemna seara însituaţiile operative aceleaşi cifre cîtevazile la rînd. EUGENIA CHIŢU INFORMAŢII „ Miercuri seara, acad. Atanase Joja, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul învăţămîntului şi Culturii, a vorbit la posturile noastre de radio cu prilejul deschiderii la 1 octombrie a noului an universitar. » La invitaţia I.R.R.C.S. a sosit în Capitală antropologul german dr. Karl Saller, conducătorul Institutului de antropologie din München, preşedintele organizaţiei „Deutsche Kulturtag“ din R. F. Germană. Oaspetele a venit în ţara noastră pentru a cunoaşte viaţa noastră culturală şi ştiinţifică şi pentru a stabili un contact cu antropologii români. El va ţine de asemenea conferinţe de specialitate. • La invitaţia Ministerului Comerţului şi Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, marţi la amiază au sosit în Capitală domnii K. F. Landegger, preşedintele firmei „Parsons şi Whittemore“ din S.U.A., J. Atchison, vicepreşedinte al firmei „Parsons şi Whittemore“ şi F. Madsen, director tehnic al filialei din Londra a firmei americane „Black Clawson“. Industriaşii americani vor duce tratative privind livrarea unor instalaţii pentru industria hârtiei şi celulozei. (Agerpres) Se construiesc încă două blocuri muncitoreşti la Călăraşi In centrul oraşului Călăraşi a început de curînd construcţia a două blocuri muncitoreşti. Aceste blocuri urmează să fie date în curînd în folosinţă oamenilor muncii. Fiecare bloc va avea cîte 12—14 apartamente spaţioase. GEORGE GRIGORESCU inspector metodist I JOI. 1 OCTOMBRIE I PROGRAMUL I ; 14.00 Concert de estradă; 14.40 Ansambluri corale româneşti; 15.00 Buletin de ştiri; 15.05 , Recomandări din program; 15.10 Program muzical dedicat fruntaşilor în producţie din industrie şi agricultură; 15.40 „Săptămîna muzicii chineze“; 16.15 Vorbeşte Moscova ! I 16.45 Cîntece; 17.00 Radiojurnal şi buletin I meteorologic; 17.15 Anunţuri şi muzică; 17.30 Tinereţea ne e dragă — emisiune pen- I tru tinerii ascultători; 18.00 Muzică uşoară; I 18.30 Almanah ştiinţific; 19.00 Buletin de I ştiri; 19.05 Cîntă Maria Tănase; 19.30 Tri- I buna Radio; 19.45 „Săptămîna muzicii ger- I mane“; 20.45 Muzică uşoară; 21.15 Emisiune I literară consacrată sărbătorii naţionale la I R.P. Chineze; 21.30 Muzică corală romi- I nească; 22.00 Radiojurnal, buletin meteoro. I logic şi sport; 22.30 Din muzica popoarelor; 123.00 Concert de noapte; 23.52—23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL III 14.00 Buletin de știri; 14.03 Recomandări din program; 14.07 „Te iubesc tara mea", — emisiune de cîntece; 14.30 Program emis de Studioul Regional Craiova; 15.00 A 10 a aniversare a R.P. Chineze; 15.30 Muzică de estradă de compozitori sovietici; 16.00 Radio, jurnal și buletin meteorologic; 16.15 Jocuri I populare; 16.30 Concert de muzică vocală; 17.00 Cîntece patriotice chineze; 17.15 „Un om cumpără flori“ — reportaj de Ion Petrache; 17.30 Sfatul medicului: Lipsa de calciu în organism; 17.35 Cîntă clarinetistul «TELEVIZIUNE » 19.00 Informaţiile după amiezii; 19.05 E .emisiune închinată celei de a l0-a aniversări 3 a Republicii Populare Chineze; 19.35 Emisiune pentru şcolari: „Jurnal pionieresc chinez“; 19.50 Jurnalul televiziunii; 20.10 Fii. 3mul artistic „Sufletul Mării“; 21.50 Poştateleviziunii; 22.05 Ultimele ştiri. Nicolae Băluţă; 17.50 Anunţuri şi muzică; 18.00 Buletin de ştiri; 18.05 Patru piese pentru orchestră de Bartók Bela; 18.35 Muzică uşoară; 19.00 Să învăţăm limba rusă cintînd; 19.15 Gospodari, iniţiative, realizări; 19.30 Solişti şi formaţii de amatori ; 20.00 Muzică uşoară ; 20.20 „Noapte bună copii“ ; 20.30 Scriitori la microfon ; 20.45 Cîntecul sâptămînii; 21.00 Radiojurnal, sport şi buletin meteorologic; 21.15 Muzică uşoară romînească; 21.45 Părinţi şi copii; 22.00 Seară de muzică de cameră de Haydn; 22.40 Muzică uşoară; 23.00 Radiojurnal; 23.15 Muzică corală; 23.40—24.00 Melodii populare româneşti. TEATRE : Teatrul de Stat de Operetă ; Zarvă între fete; Teatrul Naţional „I. L. Caragiaie“ — sala Comedia: Rebele Lear; Sala Studio: Moralitatea d-nei Dulska ; Teatrul Municipal — Sala Matei Mille: Trei generaţii; Sala Filimon Sirbu: Profesiunea doamnei Warren; Teatrul C.F.R. — Giuleşti: Rapsodia ţiganilor; Teatrul „C. Nottara“ — Sala din str. C. Mille: In căutarea bucuriei ; Teatrul Armatei — Sala Magheru : Festival închinat R.P. Chineze; Sala Uranus: Văduva isteaţă; Teatrul Tineretului: Viforul; Teatrul Satiric-Muzical „C. Tănase" — Sala Savei: Pe aripile revistei ; Sala Victoria : Pentru tine Bucureşti; Teatrul Evreiesc ele Stat: Tevie Lăptaru; Teatrul Ţăndărică — Sala Orfeu* Ala, bala portocala; Sala din str. Academiei: Isprăvile viteazului Heracle CINEMATOGRAFE • Patria, Libertăţii Prin fier şi foc ; Bucureşti, 13 Septembrie, Al. Sahia : Vîrsta dragostei ; Republica, Elena Pavel, 1 Mai : Ultima aventură a lui Don Juan ; Magheru, Central, Gheorghe Doja . Marile familii V. Alecsandri, B. VINERI, 2 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 5.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic; 5.14 Lecţia de gimnastică; 5.20 Emisiunea pentru sate; 5.30 „Zori de zi cu melodii" — program de muzică uşoară; 5.55 Sfatul medicului: Igiena locuinţei; 6.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic; 6.15 Muzică populară romînească; 6.30 Cîntece; 6.45 Salut voios de pionier; 7.00 Buletin de ştiri şi sumarul presei centrale; 7.15 Muzică distractivă; 7.30 Jocuri populare romîneşti; 7.45 Anunţuri şi muzică; 8.00 Din presa de astăzi; 8.30 Muzică; 9.10 Melodii populare romîneşti; 9.40 Cîntă Fanfara reprezentativă a Armatei; 10.00 Reportaj; 10.10 Concert simfonic; 11.00 Buletin de ştiri; 11.03 Muzică de estradă; 11.45 Traista cu poveşti; 12.00 Cîntece şi jocuri populare romîneşti; 12.26 Lecturi din volumul „Nuvele" de Nagy István; 12.40 Interpreţi romîni de muzică uşoară; 13.00 Buletin de ştiri; 13.05 Pagini alese din muzica de operă; 13.45 Cotele apelor Dunării. Delavrancea : Cartea junglei ; I. C. Frimii Micuţa Lumina : Marfă pentru Catalonia Victoria : Favoritul 13 , 13 Septembrie, Cu turul : Nevasta mea cîntă ; Maxim Gorki 60 zile în Asia, Tablou din o sută de mii d prieteni , Timpuri Noi : Reconstrucţia Phenianului, Melodii care nu se pierd, Ştiinj şi tehnică nr. 9/1959, Trei vecini Tinereţi lui, T. Vladimirescu : Dimineaţă mohorîta înfrăţirea între popoare, Volga : Torentul Al. Popov, Donca Simo : Dragoste pe note Griviţa, Ilie Pintilie : Frunze roşii ; V. Roaili Teodora ; Unirea : Pagini de vitejie, Bica Cota 563 ; C. David, M. Eminescu : 12 rezutate exacte ; Munca, 16 Februarie, 8 Mai Fatima ; Flacăra : Cîntăreţul mexican ; Arti 30 Decembrie : Omul cu pantaloni scurţi 23 August : Dragostea nu se cumpără ; Mitriţa : Marile manevre ; G. Bacovia: Drumi Serii : Frumoasele nopţii ; Olga Bancic : Trepez ; Popular : Săgeata Albastra ; N. Bucescu : Submarinul ,,Vulturul" ; Gh. Coşbui Sombrero ; Aurel Vlaicu : Pe drumurile Rominiei și O poveste ca în basme. Campionatul republican de oină Avîntul Curcani şi Viaţă Nouă Olteni s-au calificat pentru turneul final In zilele de sîmbătă 26 şi duminică 27 septembrie, s-a desfăşurat la Sibiu şi Rîmnicu Sărat penultima etapă, faza de zonă a campionatului republican de oină la care au participat 10 echipe. Reprezentantele regiunii Bucureşti, formaţiile Avîntul Curcani şi Viaţă Nouă Olteni, au jucat la Rîmnicu Sărat unde au avut o comportare bună.In special merită a fi menţionate rezultatele obţinute de echipa Viaţă Nouă Olteni, care, s-a calificat pentru prima oară în turneul final. Aceasta a reuşit să întreacă cu 8—3 şi 9—4 pe Energia din raionul Rîmnicu Sărat, a învins în tur cu 12—10 pe Avîntul Curcani de care a fost întrecută în retur cu 15—5. De asemenea, a cedat în faţa redutabilei echipe Dinamo Bucureşti, care candidează cu cele mai multe şanse pentru titlul republican. Avîntul Curcani a ocupat locul II la faza de zonă de la Rîmnicu Sărat şi s-a calificat pentru turneul final al campionatului republican de oină. Ea a reuşit să cîştige 3 jocuri şi a pierdut 3. In meciul din tur cu Dinamo, echipa Avintul Curcanii a reuşit să obțină un scor foarte strîns, 11—13, cedînd în retur cu 9—18. După cuplajul de la Giurgiu Deşi învingătoare, Olimpia a jucat slab Spectatorii prezenţi duminică la cuplajul de fotbal de pe stadionul Dunărea din Giurgiu, au asistat la un meci deo factură tehnică foarte scăzută : Olimpia — Victoria S.M.T. Tătărăşti şi la o partidă spectaculoasă şi viu disputată : Dunărea — S. N. Oltenita. In legătură cu primul meci, trebuie să arătăm că echipa Olimpia a practicat, — ca şi în partida din etapa precedentă cu ___ C.S. Giurgiu, — un joc slab, fără orizont, fapt care a nemulţumit pe suporterii ei. Timp de 65 de minute Olimpia n-a reuşit să marcheze măcar un singur gol, modestei echipe din Tătărăști, care a promovat recent in campionatul regional. Pînă la urmă Olimpia a cîștigat cu 3—0. Dar cum ? Primul gol l-a marcat, după multe eforturi, în urma unei bîlbîieli a apărării echipei „Victoria“. Apoi învinșii au căzut complet și Olimpia a mai înscris încă două puncte. Dacă de la echipa din Tătărăşti nu avem încă pretenţii la un joc mai bun şi mai tehnic, în schimb de la rutinata formaţie a Olimpiei se pretinde acest lucru. Aceasta numără o serie de jucători talentaţi care au activat în categorii superioare. Pe bună dreptate, suporterii echipei din Giurgiu spuneau că este o mare diferenţă între jocul de acum al Olimpiei şi jocul tehnic şi spectaculos pe care îl practica în primăvară, cînd candida la titlul de campioană regională. Componenţii echipei Olimpia au jucat duminică fără voinţă, lăsînd impresia că sînt dezorientaţi. Pe teren ei n-au căutat să aplice nici o temă tactică şi au jucat mai mult la întîmplare. înaintaşii au înghesuit, de cele mai multe ori, jocul pe centru şi aşteptau ca apărătorii echipei din Tătărăşti să le facă loc spre poartă. Jucătorii Olimpiei ar trebui să ia exemplu de la componenţii echipei S. N. Olteniţa şi Dunărea care luptînd cu multă ardoare, — în limitele regulamentului, — au jucat în continuă mişcare şi au creat acţiuni frumoase şi bine gîndite. Irt special, s-au remarcat în această privinţă înaintaşii Merlan şi Anita (S. N. Olteniţa), prin combinaţii utile care creau faze favorabile de a marca, ca şi inaintaşii Samoilă şi Stan (Dunărea), prin pătrunderile în viteză care creau panică în rîndurile echipei adverse. Desigur că aceste lipsuri, pot şi trebuie să fie remediate la viitoarele antrenamente ale echipei Olimpia, pe care o aşteaptă meciuri mult mai grele decit acela cu formaţia „Victoria“,S.M.T. Tătărăşti. Sportivi romini peste hotare BOXERII ROMINI IN R. D. GERMANA Pugiliştii romini vor participa în cursul acestei luni la un mare turneu internaţional de box, care se va desfăşură în R. D. Germană, la Berlin. Acest turneu se va disputa între 10 octombrie şi 29 octombrie. Pugiliştii care vor face deplasarea urmează să fie desemnaţi dintre cei ce participă la întîlnirile cu boxerii italieni. UN MARE TURNEU INTERNAŢIONAL DE SCRIMA LA BUCUREŞTI Capitala noastră va găzdui un mare turneu internaţional de scrimă. întrecerea se va bucura de participarea unui lot valoros de scrimeri din Europa, între cei care vor evolua la Bucureşti sînt floretişti, spadasini şi sabreri maghiari, italieni, germani, polonezi, bulgari şi, bineînţeles, români. Concursul va începe la 29 octombrie şi va duna pînă la 1 noiembrie. El se va desfăşura în sala Floreasca, căreia i se vor face amenajări speciale. LUPTĂTORII DIN R.P.R. LA BERLIN Lotul de luptători din ţarna noastră va participa la un turneu internaţional care se va desfăşura în R. D. Germană. CANOTORII ROMINI PLEACĂ IN R. P. CHINEZA Campionatele republicane de canotaj academic care au avut loc la Snagov, au arătat o excelentă formă a canotorilor şi canotoarelor noastre fruntaşe. Ei vor urma un antrenament susţinut, un program de pregătire cît mai complet, căci vor susţine în această lună şi în noiembrie întreceri peste hotare in turneul pe care-l vor întreprinde, în R. p. Chineză între 26 octombrie şi 21 noiembrie. Selecţionatele R. P. Romíne şi R. P. Chineze se vor întrece în oraşele Uhanî, Gunajou, Huanjou şi Sanhai. Turneul candidaţilor la titlul mondial de şah BLED 30 (Agerpres). — S-a încheiat prima jumătate a turneului candidaţilor la titlul mondial de şah. Marii maeştri sovietici Keresi şi Tal continuă să conducă în clasament avînd deocamdată cele mai mari şanse de a repurta victoria finală. In runda a 14-a, Keres a jucat cu albele împotriva lui Olafsson ,pe care l-a obligat să cedeze 1-a mutarea 41.Tot cu albele a jucat Tal în partida cu Benko care 1-a mutarea 30-a a fost nevoit să cedeze. Petrosian şi Gligorici au jucat partida engleză. Campionul iugoslav a obţinut un joc favorabil de figuri dar şahistul sovietic s-a apărat cu precizie, la mutarea 19 fiind consemnată remiza. Intr-o poziţie aproximativ egală s-a întrerupt partida Smîslov-Fischer. In clasament conduce Keres cu 9*/, puncte şi o partidă întreruptă, urmat de Tal 9*/, puncte, Petrosian 8'/ puncte. ! Un nou record regional la tir Printre disciplinele sportive care se bucură de o deosebită popularitate in regiunea Bucureşti se numără şi tirul. La concursurile organizate in ultimul timp de comisia regională s-au relevat o serie de elemente tinere care au obţinut rezultate frumoase. Printre acestea se numără Angela Zgorobete, Tudora Matei, Constanţa Stoian, Marcela Dumitru de la asociaţia „Cetatea" Giurgiu, Cornelia Niţu, Emanoil Abăluţă, Vasile Tirniceanu, de la Progresul Alexandria, etc. Recent s-au desfăşurat la poligonul Dinamo din Capitală întrecerile din cadrul campionatului regional de juniori. Cu acest prilej tînăra Angela Zgorobete a reuşit să stabilească un nou record regional la proba de armă sport 3x20 focuri, obţinând 526 puncte. Ea a realizat un rezultat mai bun decit câştigătorul probei la băieţi. Iată rezultatele tehnice: ARMA SPORT 3X20 FOCURI FETE: Angela Zgorobete 526 pct.; Marcela Dumitru 470 pct.; Constanţa Stoian, 442 pct.; BĂIEŢI Em. Abăluţă, 484 pct.; N. Dragomirescu, 443 pct.; V. Tirniceanu, 442 pct. ARMA SPORT 3X10 FOCURI FETE: Marcela Dumitru, 240 pct.; Angela Zgorobete, 238 pct.; Tudora Matei, 227 pct. Lă băieţi, primul loc a fost ocupat de Ion Niculescu (Progresul), cu 244 pct