Steagul Roşu, octombrie 1959 (Anul 11, nr. 3203-3229)

1959-10-01 / nr. 3203

,2 Universitatea populare şi lectoratul — forme superioare de răspîndire în mase a cunoştinţelor politico-ştiinţifice şi tehnice Uriaşa operă de construcţie a socie­tăţii noi ce se desfăşoară în această epocă în patria noastră, impune reali­zatorilor ei să fie mereu în pas cu vre­mea. Dezvoltarea multilaterală a eco­nomiei naţionale, crearea­ de noi ramuri industriale, avîntul neîntrerupt al teh­­nicii moderne, dezvoltarea ştiinţei şi culturii, cer tuturor oamenilor muncii să fie înarmaţi cu o temeinică pregătire politică, culturală şi tehnică. In vederea rezolvării acestei cerinţe, datorită atenţiei deosebite acordată de partidul nostru acestei probleme, la în­demâna celor ce muncesc, pe lingă larga reţea a învăţămîntului de stat şi poli­tic, stau universităţile populare şi lecto­ratele, care fac parte din sistemul orga­nizat de răspîndire a cunoştinţelor poli­tice, ştiinţifice şi tehnice în rîndul oame­­nilor muncii de la oraşe şi sate. Universitatea populară şi lectoratul, sunt accesibile tuturor celor ce mun­cesc, indiferent de pregătirea lor şco­lară, culturală sau profesională. Aici, participanţii sunt ajutaţi să-şi formeze o concepţie ştiinţifică despre natură şi societate, să cunoască noi cunoştinţe tehnice necesare creşterii producţiei şi productivităţii muncii în industrie sau agricultură, să-şi ridice nivelul de cu­noştinţe generale, etc. Acum, ne găsim în ajunul deschiderii acestor universităţi populare şi lectorate în regiunea noastră. Zilele acestea se vor deschide cele din unităţile indus­­triale şi din oraşe, iar la 15 noiembrie se vor deschide cele din sectorul agricol şi de la sate. Anul acesta, în regiune, vor funcţiona 6 universităţi populare muncitoreşti (Şantierele Navale Olteniţa, Atelierele Navale Giurgiu, Centrul Mecanic Ro­şiori, C.F.R. Titu, G.A.S. Mărculeşti- Slobozia şi S.M.T. Bălăci — Urziceni) trei universităţi populare publice (Urzi­ceni — Călăraşi — Giurgiu) şi peste 30 de lectorate (Ţesătoria ,,Teleorman", fa­brica „Popa Şapcă“ din Giurgiu, fabri­ca de conserve „Valea Roşie" Olteniţa, fabrica de conserve „Buftea", G.A.S. Periş, Casa de cultură din Călăraşi, etc.). Pentru asigurarea bunei funcţio­nări a acestora, Filiala S.R.S.C. şi Con­­siliul sindical regional au şi luat pri­mele măsuri. Intîi, trebuie vorbit de faptul că numărul universităţilor popu­lare şi al lectoratelor precum şi locurile unde se vor deschide acestea, n-au fost stabilite la întîmplare, ci în urma unei temeinice analize a posibilităţilor locale făcută la faţa locului de către cele două organe amintite împreună cu consiliile sindicale raionale, secţiile de învăţămînt şi cultură, subfilialele S.R.S.C. şi co­mitetele sindicale de întreprindere,­ în toate cazurile au fost consultate orga­­nele locale de partid. Apoi, au fost formate colectivele de conducere cum sînt cele ale Universităţii populare muncitoreşti de la S.N.O., Centrul me­­canic Roşiori, C.F.R. Titu, al Universi­tăţii populare publice din Giurgiu, al lectoratelor de la moara „Descătuşa­rea“ raionul Alexandria, G.A.S. Piatra, raionul Zimnicea, Staţiunea experimen­tală Săftica şi altele. In aceste colective au fost atraşi oameni destoinici, buni muncitori şi fruntaşi în producţie, cum sînt Gheorghe Pană — lăcătuş şi con­ducătorul unei brigăzi de la S.N.O., Adrian Andriţoiu, maistru meritător la topitoria de in şi cînepă din Alexandria, Matei Catan, maistru mecanic la ţesă­toria Teleorman, medicul Nicolae Ere­­mia, de la spitalul­­ din Plătăreşti, ra­ionul Brăneşti, profesorul Nicolae Nico­­lescu din Giurgiu şi alţii. După ce li s-a făcut instruirea necesară, de către filiala S.R.S.C. şi consiliul sindical re­gional aceste colective au trecut la lu­cru. Un prim obiectiv al colectivelor de conducere ale universităţilor populare şi lectoratelor şi pe care multe din ele l-au înfăptuit, este ca împreună cu co­mitetele sindicale, ajutate de conducerile administrative ale întreprinderilor şi instituţiilor respective şi sub îndruma­rea organizaţiilor de partid să întoc­mească programele de desfăşurare a cursurilor. La alcătuirea programelor tre­­buie să se ţină seamă de necesităţile propagării unor cunoştinţe în funcţie de componenţa viitorului auditoriu şi de specificul local. La S.N.C. de pildă, programul universităţii populare mun­­citoreşti va cuprinde 3 discipline şi anume: socialism ştiinţific, cultură ge­nerală şi cultură tehnică. La cursul de cultură tehnică, care prevede 24 de lecţii, se va insista foarte mult asupra problemelor specifice locului de muncă cum sînt introducerea şi extinderea me­todelor noi de muncă în construcţia na­velor, căile creşterii productivităţii mun­cii şi reducerii preţului de cost în şan­tier, etc. La cursul de cultură generală, care cuprinde 19 lecţii, se vor preda cursanţilor şi noţiuni generale despre matematici, fizică şi chimie în scopul de a-i ajuta pe aceştia să înţeleagă mai bine problemele ce se vor preda la cursul de cultură tehnică. La uni­versităţile populare muncitoreşti deci important este ca programul acestora să fie axat pe profilul întreprinderii tratînd problemele de bază, care preo­cupă colectivul de muncitori respectiv, fără însă ca acestea să capete aspectul unor cursuri de calificare. La universităţile populare publice au acces oameni de profesii şi preocupări diferite, (muncitori, învăţători, funcţio­nari, gospodine) iar programul lor tre­buie să satisfacă deci cerinţele unor ca­­tegorii diferite de cursanţi. Aşa­dar, şi programul acestora va trebui întocmit de către colectivele de conducere după criteriile arătate. In programul univer­sităţii populare publice din Giurgiu, (care are de acum experienţă deoarece a funcţionat şi în anii precedenţi) sînt prevăzute disciplinele: ştiinţa şi misti­cismul, pedagogie şi psihologie, eco­nomie industrială, ştiinţe juridice, fizică şi chimie şi probleme de mete­orologie. Deoarece auditoriul lectoratelor nu este mereu acelaşi (aici fixe fiind doar sala, ziua şi ora) colectivele de condu­cere ale acestora vor trebui să se stră­duiască şi să alcătuiască programe cît mai interesante şi atractive, iar subiec­­tele propuse să fie epuizate pe cit e posibil într-o singură conferinţă sau în cicluri foarte scurte. Să se aibă în ve­­dere includerea în programele acestora a unor manifestări ■ cum ar fi: simpo­zioanele, serile tematice, serile de între­bări şi răspunsuri, care au menirea să le asigure varietatea. O altă problemă de seamă, care tre­buie să preocupe în această perioadă colectivele de conducere ale universită­­ţilor populare şi lectoratelor este alcă­tuirea colectivelor de conferenţiari din oameni bine pregătiţi şi pricepuţi, care să ajute acestora la buna desfăşurare a activităţii. Atenţie deosebită va trebui să se acorde şi condiţiilor materiale cum ar fi sălile de cursuri, mese, scau­ne, lumină, combustibil, etc. Activitatea universităţilor şi lectora­telor trebuie să preocupe pe cei în drept şi pe toată perioada funcţionării lor. Munca lor va trebui analizată lunar. Comitetele sindicale şi celelalte organi­zaţii de masă trebuie să fie continuu preocupate de bunul mers al universi­tăţilor populare şi lectoratelor, să ia toate măsurile necesare pentru a se evita slăbirea activităţii acestora pe parcurs (cum s-a întîmplat în unele ca­zuri în anii trecuţi) şi pentru asigura­rea frecvenţei constante a participanţi­lor. Conferenţiarii să fie ajutaţi în pro­curarea materialului documentar şi în întocmirea unor lecţii şi conferinţe cît mai bune şi pe înţelesul auditoriului. Colectivele de conducere ale universi­tăţilor populare au datoria să acorde atenţia cuvenită pregătirii orelor reca­pitulative de la sfîrşitul fiecărui ciclu de lecţii. Filialele S.R.S.C. raionale, consiliile sindicale raionale, îndrumate de către comitetele raionale de partid trebuie să controleze şi să sprijine con­­tinuu activitatea universităţilor popu­lare şi lectoratelor respective. Bine organizate, ajutate şi îndrumate permanent, universităţile populare şi lectoratele organizate anul acesta în regiunea noastră, vor aduce o contribu­ţie serioasă la înarmarea unui mare nu­măr de muncitori, tehnicieni, funcţio­nari şi altor categorii de oameni ai muncii cu cunoştinţele politico-ştiinţifice şi tehnice trebuincioase celor ce cons­truiesc socialismul. ILEANA COMAN Şi-au depăşit sarciine de plan Organizarea mai judicioasă a muncii şi a producţiei a permis colectivului­­de la fabrica de tâmiplă­rie din Titu să obţină importante, succese în muncă. Numai în perioada 1—15 septembrie ei au confecţionat 60 dulapuri pentru internate şcolare, 150 bănci şcolare şi 620 m.I. uşi, ferestre, ceeea ce înseamnă depăşirea planului cu 25 la sută. S-au evidenţiat tîmplarii Soare Dumitru, Alexandru Dumitrache, Florea G­h. Ion şi alţii. Cooperativa „Sporul“ Sediul Central, Str. Gabroveni nr. 5, tel. 16.22.06 ÎNCHIRIAZĂ PRIN UNITĂŢILE SPECIALE DIN: , Str. Şelari nr. 1 et. 1 şi Calea Văcăreşti nr. 16 Rochii albe Nylon Haine negre, rochii de seară pentru baluri serate, şi pentru ocazii. Se mai execută diverse manopere: Călcat, stopat, reparaţii de îmbrăcăminte. mov MM MDklKl OacM 3 Oferă spre vînzare tuturor întreprinderilor de stat următoarele: C 3 10.000 kg. suc vişine, 10.000 kg. pulpe prune jumătăţi corespunză- t­­oare stasului. g 3 Timmnmmnmm­m­^^ Tnrrmnnnnmmnm Ssistsi­ntanee această dată ei nu ştiu nimic despre chemarea adresată de biroul Comite­tului regional Bucureşti al P.M.R. şi de Sfatul popular regional Bucureşti privind organizarea unei săptămîni record la însămînţări. Ce are, de spus despre acest lucru tovarăşul Mihai Marin, secretarul organizaţiei de bază de la S.M.T. Călugăreni ? Ora 15. In comuna Prundu carele, scîrţîind sub povară, se întorc de la cîmp. A început recoltarea porumbu­lui. Peste o săptămînă se vor face pre­gătiri pentru campania de însămînţări şi apoi... după trecerea altei săptămîni va începe semănatul. A­NUNŢ Angajăm imediat inginer e­­lectrotehnic sau electromecanic asigurând locuinţa. Solicitatorii a se adresa Fabricii de Utilaj Chimic Făgăraş telefon 451, şi 2.6.1. ST­EA­G­U C­ROSU O valoroasă operă dedicata luptei poporului chinez Filmul „Prin fier şi foc“ O scenă din filmul „Prin fier şi foc“, recenta producţie a R. P. C­hineză studiourilor din Turneu! Teatrului de dramă „Mossoviet" din Moscova în tara noastră In cadrul Lunii prieteniei romîno­­sovietice va sosi în ţara noastră, în a doua jumătate a lunii octombrie, cunoscutul teatru de dramă „Mos­soviet “ din Moscova. Acesta este cel de-al doilea turneu, după cel din anul 1953, pe care teatrul „Mossoviet" îl întreprinde în ţara noastră. In ca­drul turneului artiştii sovietici vor prezenta două spectacole din drama­turgia contemporană şi două din cea clasică. Spectatorii romîni vor avea prile­jul să asiste la spectacolul artiş­tilor „Mossoviet“-ului cu piesa „Bă­tălia în marş“, una din cele mai im­portante lucrări înscrise în ultimul timp în repertoriul teatrului. Spectaco­lul este realizat după romanul cu a­­celaşi nume al scriitoarei Galina Ni­kolaeva. Cel de-al doilea spectacol ce va fi prezentat publicului romînesc va fi „Zări necuprinse“ de Nikolai Virta, spectacol care s-a bucurat de fru­moase aprecieri din partea spectato­rilor şi presei din Moscova. Piesa de un mare dramatism este inspirată din viaţa satului sovietic. Printr-o regie îndrăzneaţă şi prin jocul de înaltă ţinută al actorilor se remarcă şi comedia lui Shakespeare „Nevestele vesele d­e Windsor“ care figurează de asemenea în repertoriul turneului. In ţara noastră va fi pre­zentată şi drama lui Lermontov „Mas­carada“ care s-a jucat timp de şase stagiuni cu mult succes, succes dato­rat în bună parte interpretării exce­lente a cunoscutului actor Nikolai Mordvinov. Colectivul care va sosi în ţara noas­tră va fi alcătuit din 70 de persoane. Dintre cunoscuţii oameni de teatru pe care publicul romînesc va avea prilejul să-i revadă se află regizorul Iuri Zavadski, artiştii Vera Mareţkaia Nikolai Mordvinov, Rostislav Pliatt. Turneul teatrului „Mossoviet“ în ţara noastră va dura două săptămîni, timp în care vor fi prezentate spec­tacole la Bucureşti, Cluj şi Iaşi. (Agerpres) r­ile din calendarul unei zile 29 septembrie ora 8,15. O zi ca toate celelalte. La secţia agricolă raională Vidra, domneşte aceeaşi linişte şi a­­morţeală. Din cînd în cînd se aude foşnind cîte o hîrtie. Virgil Stănescu — tehnicianul agronom — întocmeşte situaţiile operative. La drept vorbind nu are de a­dăugat nimic. Suprafaţa însămînţată e aceeaşi de cîteva zile: 740 ha. din totalul de 13.400 hectare. — Uite, eu nu-i înţeleg deloc pe oamenii ăştia. De ce nu s-or fi apucat ei serios de treabă — se adresează cu multă vehemenţă în glas tehnicianului cadastru. Ei nu pricep că fiecare zi în­­tîrziată... Şi tehnicianul agronom începe o adevărată prelegere despre necesitatea însămînţării la timp a griului... Ora 9,30. La brigada a IV-a a S.M.T.-ului Călugăreni reparaţiile sînt în toi. Două tractoare privesc cu multă tristeţe spre piesele de diferite mărimi ce le-au fost amputate. Alături, un R.D. sănătos îşi odihneşte de 3 zile mădularele aşteptînd pe tractoristul Oprea M. Stan să se întoarcă de la... nuntă. Colectiviştii de la G.A.C. „Tudor Vladimirescu“-Vidra, sînt nemulţumiţi. Au şi de ce. Luni, nu a lucrat nici un tractor. Astăzi singurul reprezentant al brigăzii a IV-a de la S.M.T. Călu­găreni, păşeşte tacticos pe ogoare. Evenimentul e sărbătorit, iar tracto­rul urmărit cu dragoste de părinte de Stanciu Vintilă — şeful brigăzii — care, aşezat pe un butuc la marginea tarlalei nu-l pierde nici o clipă din ochi. Ora 12. La G.A.C. „Ilie Pintilie“­­Dobreni e mare fierbere. Trebuiesc condiţionate şi schimbate la bază încă 11,5 tone sămînţă. Din cauză că nu au avut selecţionată întreaga canti­tate de sămînţă 3 semănători de la bri­gada a 5-a a S.M.T.-ului, au stat ne­folosite timp de două zile. In pauza de prînz tractoriștii vor să citească ziarele. încercarea lor se do­vedește a fi în zadar. Ziarele nu au mai ajuns la brigadă de 5 zile, așa că nu ne surprinde faptul că nici pînă la — De ce atîta grabă, tovarășe ? Timp este suficient, ni se adresează Grigore Moacă, preşedintele uneia din cele 4 întovărăşiri. Nu e greu de ghicit consecinţele ne­păsării dovedită de tovarăşul Moacă şi alţii ca, el­­ nu a fost strîns şi con­diţionat nici un bob de sămînţă, deşi cele 4 întovărăşiri d­in comuna Prundu dispun de un trior pe care şi l-au cum­părat din fondul de bază. Eliberarea terenului se face într-un ritm de melc iar însămînţările nu au început încă. Tractoriştii care deser­vesc gospodăria colectivă şi întovără­şirile din Prundu, sînt nevoiţi să se deplaseze cu tractorul pentru alimen­tarea cu apă. Nu ar fi mult mai sim­plu ca prin rotaţie, apa necesară să fie adusă la brigadă de către întovă­răşiţi şi colectivişti ? S-ar evita în acest fel o risipă inutilă de timp şi combustibil care ar putea fi folosit pentru efectuarea lucrărilor agricole. Am prezentat doar cîteva instan­tanee din cursul unei zile din actuala campanie de toamnă. Asemenea in­stantanee pot fi surprinse însă şi în comuna Vărăşti (unde pînă la data de 29 septembrie, nu s-au însămînţat de­cît 80 ha. din totalul de 1270) ca şi la ..Singureni, sau Valea Dragului.­­ Pentru lichidarea grabnică a lipsu­rilor semnalate şi impulsionarea rit­­ernului lucrărilor agricole este necesar­­ca activiştii de partid şi de stat, in­­­ginerii şi tehnicienii de la S.M.T. şi rconune să fie în permanenţă pe teren ,pentru a îndruma şi controla felul în­­care se desfăşoară actuala campanie­­de însămînţări în raionul Vidra.­­ Şi atunci, tehnicianul secţiei agri­­­cole — care însă se află acum pe te­­­ren — nu va mai consemna seara în­­situaţiile operative aceleaşi cifre cîteva­­zile la rînd.­­ EUGENIA CHIŢU INFORMAŢII „ Miercuri seara, acad. At­anase Joja, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul învăţămîntului şi Culturii, a vorbit la posturile noastre de radio cu prilejul deschiderii la 1 octombrie a noului an universitar. » La invitaţia I.R.R.C.S. a sosit în Capitală antropologul german dr. Karl Saller, conducătorul Institutului de antropologie din München, preşedin­tele organizaţiei „Deutsche Kultur­tag“ din R. F. Germană. Oaspetele a venit în ţara noastră pentru a cu­noaşte viaţa noastră culturală şi ştiinţifică şi pentru a stabili un con­tact cu antropologii români. El va ţine de asemenea conferinţe de speciali­tate. • La invitaţia Ministerului Comer­ţului şi Ministerului Industriei Pe­trolului şi Chimiei, marţi la amiază au sosit în Capitală domnii K. F. Landegger, preşedintele firmei „Par­sons şi Whittemore“ din S.U.A., J. Atchison, vicepreşedinte al firmei „Parsons şi Whittemore“ şi F. Mad­sen, director tehnic al filialei din Lon­dra a firmei americane „Black Claw­son“. Industriaşii americani vor duce tra­tative privind livrarea unor instalaţii pentru industria hârtiei şi celulozei. (Agerpres) Se construiesc încă două blocuri muncitoreşti la Călăraşi In centrul oraşului Călăraşi a înce­put de curînd construcţia a două blocuri­­ muncitoreşti. Aceste blocuri urmează să fie date în curînd în folo­sinţă oamenilor muncii. Fiecare bloc va avea cîte 12—14 apartamente spaţioase. GEORGE GRIGORESCU inspector metodist I JOI. 1 OCTOMBRIE I PROGRAMUL I ; 14.00 Concert de estradă; 14.40 Ansambluri­­ corale româneşti; 15.00 Buletin de ştiri; 15.05 , Recomandări din program; 15.10 Program muzical dedicat fruntaşilor în producţie din­­ industrie şi agricultură; 15.40 „Săptămîna muzicii chineze“; 16.15 Vorbeşte Moscova ! I 16.45 Cîntece; 17.00 Radiojurnal şi buletin I meteorologic; 17.15 Anunţuri şi muzică; 17.30 Tinereţea ne e dragă — emisiune pen- I tru tinerii ascultători; 18.00 Muzică uşoară; I 18.30 Almanah ştiinţific; 19.00 Buletin de I ştiri; 19.05 Cîntă Maria Tănase; 19.30­ Tri- I buna Radio; 19.45 „Săptămîna muzicii ger- I mane“; 20.45 Muzică uşoară; 21.15 Emisiune I literară consacrată sărbătorii naţionale la I R.P. Chineze; 21.30 Muzică corală romi- I nească; 22.00 Radiojurnal, buletin meteoro. I logic şi sport; 22.30 Din muzica popoarelor; 123.00 Concert de noapte; 23.52—23.55 Buletin­­ de știri. PROGRAMUL II­I 14.00 Buletin de știri; 14.03 Recomandări din program; 14.07 „Te iubesc tara mea", — emisiune de cîntece; 14.30 Program emis de Studioul Regional Craiova; 15.00 A 10­ a aniversare a R.P. Chineze; 15.30 Muzică de­­ estradă de compozitori sovietici; 16.00 Radio, jurnal și buletin meteorologic; 16.15 Jocuri I populare; 16.30 Concert de muzică vocală; 17.00 Cîntece patriotice chineze; 17.15 „Un om cumpără flori“ — reportaj de Ion Pe­­trache; 17.30 Sfatul medicului: Lipsa de cal­ciu în organism; 17.35 Cîntă clarinetistul «TELEVIZIUNE » 19.00 Informaţiile după amiezii; 19.05 E .e­misiune închinată celei de­ a l0-a aniversări 3 a Republicii Populare Chineze; 19.35 Emi­­siune pentru şcolari: „Jurnal pionieresc chi­­­nez“; 19.50 Jurnalul televiziunii; 20.10 Fii. 3­mul artistic „Sufletul Mării“; 21.50 Poşta­­­televiziunii; 22.05 Ultimele ştiri. Nicolae Băluţă; 17.50 Anunţuri şi muzică; 18.00 Buletin de ştiri; 18.05 Patru piese pen­tru orchestră de Bartók Bela; 18.35 Muzică uşoară; 19.00 Să învăţăm limba rusă cin­­tînd; 19.15 Gospodari, iniţiative, realizări; 19.30 Solişti şi formaţii de amatori ; 20.00 Muzică uşoară ; 20.20 „Noapte bună copii“ ; 20.30 Scriitori la microfon ; 20.45 Cîntecul sâ­ptămînii; 21.00 Radiojurnal, sport şi bu­letin meteorologic; 21.15 Muzică uşoară ro­­mînească; 21.45 Părinţi şi copii; 22.00 Seară de muzică de cameră de Haydn; 22.40 Mu­­zică uşoară; 23.00 Radiojurnal; 23.15 Muzică corală; 23.40—24.00 Melodii populare româ­neşti. TEATRE : Teatrul de Stat de Operetă ; Zarvă între fete; Teatrul Naţional „I. L. Caragiaie“ — sala Comedia: Rebele Lear; Sala Studio: Moralitatea d-nei Du­lska ; Tea­trul Municipal — Sala Matei Mille: Trei ge­neraţii; Sala Filimon Sirbu: Profesiunea doamnei Warren; Teatrul C.F.R. — Giuleşti: Rapsodia ţiganilor; Teatrul „C. Nottara“ — Sala din str. C. Mille: In căutarea bucu­riei ; Teatrul Armatei — Sala Magheru : Festival închinat R.P. Chineze; Sala Uranus: Văduva isteaţă; Teatrul Tineretului: Viforul; Teatrul Satiric-Muzical „C. Tănase" — Sala Savei: Pe aripile revistei ; Sala Victoria : Pentru tine Bucureşti; Teatrul Evreiesc ele Stat: Tevie Lăptaru; Teatrul Ţăndărică — Sala Orfeu* Ala, bala portocala; Sala din str. Academiei: Isprăvile viteazului Heracle CINEMATOGRAFE • Patria, Libertăţii Prin fier şi foc ; Bucureşti, 13 Septembrie, Al. Sahia : Vîrsta dragostei ; Republica, Elena Pavel, 1 Mai : Ultima aventură a lui Don Juan ; Magheru, Central, Gheorghe Doja . Marile familii­­ V. Alecsandri, B. VINERI, 2 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 5.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic; 5.14 Lecţia de gimnastică; 5.20 Emisiunea pentru sate; 5.30 „Zori de zi cu melodii" — program de muzică uşoară; 5.55 Sfatul me­dicului: Igiena locuinţei; 6.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic; 6.15 Muzică popu­lară romînească; 6.30 Cîntece; 6.45 Salut voios de pionier; 7.00 Buletin de ştiri şi sumarul presei centrale; 7.15 Muzică dis­­tractivă; 7.30 Jocuri populare romîneşti; 7.45 Anunţuri şi muzică; 8.00 Din presa de as­tăzi; 8.30 Muzică; 9.10 Melodii populare ro­mîneşti; 9.40 Cîntă Fanfara reprezentativă a Armatei; 10.00 Reportaj; 10.10 Concert simfonic; 11.00 Buletin de ştiri; 11.03 Mu­zică­ de estradă;­ 11.45 Traista cu poveşti; 12.00 Cîntece şi jocuri populare romîneşti; 12.26 Lecturi din volumul „Nuvele" de Nagy István; 12.40 Interpreţi romîni de muzică uşoară; 13.00 Buletin de ştiri; 13.05 Pagini alese din muzica de operă; 13.45 Cotele apelor Dunării. Delavrancea : Cartea junglei ; I. C. Frimii Micuţa­­ Lumina : Marfă pentru Catalonia Victoria : Favoritul 13 , 13 Septembrie, Cu turul : Nevasta mea cîntă ; Maxim Gorki 60 zile în Asia, Tablou din o sută de mii d prieteni , Timpuri Noi : Reconstrucţia Phe­nianului, Melodii care nu se pierd, Ştiinj şi tehnică nr. 9/1959, Trei vecini­­ Tinereţi lui,­ T. Vladimirescu : Dimineaţă mohorîta înfrăţirea între popoare, Volga : Torentul Al. Popov, Donca Simo : Dragoste pe note Griviţa, Ilie Pintilie : Frunze roşii ; V. Roaili Teodora ; Unirea : Pagini de vitejie, Bica Cota 563 ; C. David, M. Eminescu : 12 rezu­tate exacte ; Munca, 16 Februarie, 8 Mai Fatima ; Flacăra : Cîntăreţul mexican ; Arti 30 Decembrie : Omul cu pantaloni scurţi 23 August : Dragostea nu se cumpără ; Mit­riţa : Marile manevre ; G. Bacovia: Drumi Serii : Frumoasele nopţii ; Olga Bancic : Tre­pez ; Popular : Săgeata Albastra ; N. Bu­cescu : Submarinul ,,Vulturul" ; Gh. Coşbui Sombrero ; Aurel Vlaicu : Pe drumurile Ro­miniei și O poveste ca în basme. Campionatul republican de oină Avîntul Curcani şi Viaţă Nouă Olteni s-au calificat pentru turneul final In zilele de sîmbătă 26 şi dumini­că 27 septembrie, s-a desfăşurat la Sibiu şi Rîmnicu Sărat penultima e­­tapă, faza de zonă a campionatului republican de oină la care au parti­cipat 10 echipe. Reprezentantele re­giunii Bucureşti, formaţiile Avîntul Curcani şi Viaţă Nouă Olteni, au ju­cat la Rîmnicu Sărat unde au avut o comportare bună.­In special meri­tă a fi menţionate rezultatele obţinu­te de echipa Viaţă Nouă Olteni, care, s-a calificat pentru prima oară în turneul final. Aceasta a reuşit să în­treacă cu 8—3 şi 9—4 pe Energia din raionul Rîmnicu Sărat, a învins în tur cu 12—10 pe Avîntul Curcani de care a fost întrecută în retur cu 15—5. De asemenea, a cedat în faţa reduta­bilei echipe Dinamo Bucureşti, care candidează cu cele mai multe şanse pentru titlul republican. Avîntul Curcani a ocupat locul II la faza de zonă de la Rîmnicu Sărat şi s-a cali­ficat pentru turneul final al campio­natului republican de oină. Ea a reu­şit să cîştige 3 jocuri şi a pierdut 3. In meciul din tur cu Dinamo, echipa Avintul­ Curcanii a reuşit să obțină un scor foarte strîns, 11—13, cedînd în retur cu 9—18. După cuplajul de la Giurgiu Deşi învingătoare, Olimpia a jucat slab Spectatorii prezenţi duminică la cu­­plajul de fotbal de pe stadionul Du­nărea din Giurgiu, au asistat la un meci de­­o factură tehnică foarte scă­zută : Olimpia — Victoria S.M.T. Tă­­tărăşti şi la o partidă spectaculoasă şi viu disputată : Dunărea — S. N. Ol­­tenita. In legătură cu primul meci, tre­buie să arătăm că echipa Olimpia a practicat, — ca şi în partida din eta­pa precedentă cu ___ C.S. Giurgiu, — un joc slab, fără orizont, fapt care a ne­mulţumit pe suporterii ei. Timp de 65 de minute Olimpia n-a reuşit să marche­ze măcar un singur gol, modestei e­­chipe din Tătărăști, care a promovat recent in campionatul regional. Pînă la urmă Olimpia a cîștigat cu 3—0. Dar cum ? Primul gol l-a marcat, după multe eforturi, în urma unei bîlbîieli a apărării echipei „Victoria“. Apoi în­vinșii au căzut complet și Olimpia a mai înscris încă două puncte. Dacă de la echipa din Tătărăşti nu avem încă pretenţii la un joc mai bun şi mai teh­­nic, în schimb de la rutinata formaţie a Olimpiei se pretinde acest lucru. A­­ceasta numără o serie de jucători ta­­lentaţi care au activat în categorii su­perioare. Pe bună dreptate, suporterii echipei din Giurgiu spuneau că este o mare diferenţă între jocul de acum­ al Olimpiei şi jocul tehnic şi spectaculos pe care îl practica în primăvară, cînd candida la titlul de campioană regio­nală. Componenţii echipei Olimpia au jucat duminică fără voinţă, lăsînd im­­presia că sînt dezorientaţi. Pe teren ei n-au căutat să aplice nici o temă tac­­tică şi au jucat mai mult la întîmplare. înaintaşii au înghe­suit, de cele mai multe ori, jocul pe centru şi aşteptau ca apărătorii echi­pei din Tătărăşti să le facă loc spre poartă. Jucătorii Olim­piei ar trebui să ia exemplu de la com­ponenţii echipei S. N. Olteniţa şi Du­nărea care luptînd cu multă ardoare, — în limitele regulamentului, — au ju­­cat în continuă mişcare şi au creat ac­ţiuni frumoase şi bine gîndite. Irt spe­­cial, s-au remarcat în această privinţă înaintaşii Merlan şi Anita (S. N. Ol­teniţa), prin combinaţii utile care creau faze favorabile de a marca, ca şi inain­­taşii Samoilă şi Stan (Dunărea), prin pătrunderile în viteză care creau pa­nică în rîndurile echipei adverse. Desigur că aceste lipsuri, pot şi tre­­buie să fie remediate la viitoarele an­trenamente ale echipei Olimpia, pe care o aşteaptă meciuri mult mai grele de­cit acela cu formaţia „Victoria“,S.M.T. Tătărăşti. Sportivi romi­ni peste hotare BOXERII ROMI­NI IN R. D. GERMANA Pugiliştii romini vor participa în cursul acestei luni la un mare turneu internaţional de box, care se va des­făşură în R. D. Germană, la Berlin. Acest turneu se va disputa între 10 oc­tombrie şi 29 octombrie. Pugiliştii care vor face deplasarea urmează să fie desemnaţi dintre cei ce participă la întîlnirile cu boxerii italieni. UN MARE TURNEU INTERNAŢIONAL DE SCRIMA LA BUCUREŞTI Capitala noastră va găzdui un mare turneu internaţional de scrimă. între­cerea se va bucura de participarea unui lot valoros de scrimeri din Europa, între cei care vor evolua la Bucureşti sînt floretişti, spadasini şi sabreri ma­ghiari, italieni, germani, polonezi, bul­gari şi, bine­înţeles, ro­mâni. Con­cursul va începe la 29 octombrie şi va duna pînă la 1 noiembrie. El se va desfăşura în sala Floreasca, căreia i se vor face amenajări speciale. LUPTĂTORII DIN R.P.R. LA BERLIN Lotul de luptători din ţarna noastră va participa la un turneu internaţio­nal care se va desfăşura în R. D. Ger­mană. CANOTORII ROMI­NI PLEACĂ IN R. P. CHINEZA Campionatele republicane de canotaj academic care au avut loc la Snagov, au arătat o excelentă formă a canoto­rilor şi canotoarelor noastre fruntaşe. Ei vor urma un antrenament susţinut, un program de pregătire cît mai com­plet, căci vor susţine în această lună şi în noiembrie întreceri peste hotare in turneul pe care-l vor întreprinde, în R. p. Chineză între 26 octombrie şi 21­ noiembrie. Selecţionatele R. P. Ro­míne şi R. P. Chineze se vor întrece în oraşele Uha­nî, Gunajou, Huanjou şi San­hai. Turneul candidaţilor la titlul mondial de şah BLED 30 (Agerpres). — S-a încheiat prim­a jumătate a turneului candidaţi­lor la titlul mondial de şah. Marii maeştri sovietici Keres­i şi Tal continuă să conducă în clasament avînd deocam­dată cele mai mari şanse de a repurta victoria finală. In rund­a a 1­4-a, Keres a jucat cu albele îm­potriva lui Olafsson­ ,pe care l-a obligat să cedeze 1-a mutarea 41.­­Tot cu albele a jucat Tal în p­artid­a cu Benko care 1-a mutarea 30-a a fost nevoit să cedeze. Petrosian şi Gligo­rici au jucat partida engleză.­ C­ampio­­­­nul iugoslav a obţinut un joc favora­bil­ de figuri dar şahistul sovietic s-a apărat cu precizie, la mutarea 19 fiind consemnată remiza. Intr-o poziţie aproximativ egală s-a întrerupt partida Smîslov-Fischer. In clasament conduce Keres cu 9*/, puncte şi o partidă întreruptă, urmat de Tal 9*/, puncte, Petrosian 8'/­ puncte. ! Un nou record regional la tir Printre disciplinele sportive care se bucură de o deosebită popu­laritate in regiunea Bucureşti se numără şi tirul. La concursurile or­ganizate in ultimul timp de comi­sia regională s-au relevat o serie de elemente tinere care au obţinut rezultate frumoase. Printre acestea se numără Angela Zgorobete, Tu­dora Matei, Constanţa Stoian, Mar­cela Dumitru de la asociaţia „Ce­tatea" Giurgiu, Cornelia Niţu, Ema­­noil Abăluţă, Vasile Tirniceanu, de la Progresul Alexandria, etc. Recent s-au desfăşurat la poligo­nul Dinamo din Capitală întrecerile din cadrul campionatului regional de juniori. Cu acest prilej tînăra Angela Zgorobete a reuşit să stabi­lească un nou record regional la proba­ de armă sport 3x20 focuri, obţinând 526 puncte. Ea a realizat un rezultat mai bun decit câştigă­­torul probei la băieţi. Iată rezulta­tele tehnice: ARMA SPORT 3X20 FOCURI FETE: Angela Zgorobete 526 pct.; Marcela Dumitru 470 pct.; Constanţa Stoian, 442 pct.; BĂIEŢI Em. Abăluţă, 484 pct.; N. Drago­­mirescu, 443 pct.;­ V. Tirniceanu, 442 pct. ARMA SPORT 3X10 FOCURI­ FETE: Marcela Dumitru, 240 pct.; Angela Zgorobete, 238 pct.; Tudora Matei, 227 pct. Lă băieţi, primul loc a fost ocupat de Ion Niculescu (Progresul), cu 244 pct

Next