Steagul Roşu, noiembrie 1959 (Anul 11, nr. 3230-3254)

1959-11-01 / nr. 3230

Ieri, la Palatul Marii Adunări Naţionale Deschiderea celui de-al V-lea Congres A. fit. L. U. S. Simbătă dimineaţa, la Palatul Marii Adunări Naţionale s-au deschis lucră­rile celui de-al V-lea Congres al Aso­ciaţiei române pentru legăturile de prie­tenie cu Uniunea Sovietică - A.R.L.U.S. La lucrări iau parte delegaţii aleşi în adunările ce au avut loc în Capi­tală şi în toate centrele regionale din ţară — muncitori fruntaşi, inovatori şi raţionalizatori din fabrici, uzine, mine, fruntaşi ai recoltelor bogate, acade­micieni şi alţi oameni de ştiinţă, artă şi cultură, profesori şi învăţători, ac­tivişti ai A.R.L.U.S.-ului care s-au dis­tins în munca pe târîmul întăririi prie­teniei romîno-sovietice. Participanţii la Congres au întîmpi­­nat cu puternice aplauze pe tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoi­ca, Gheorghe Apostol, Constantin Pîr­­vulescu. în sală se află numeroşi invitaţi , membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernu­­rului şi Prezidiului Marii Adunări Na­ţionale, conducători ai instituţiilor cen­trale şi ai organizaţiilor obşteşti, zia­rişti români şi corespondenţi ai presei străine. Sunt de asemenea prezenţi membrii delegaţiei Asociaţiei de prietenie so­vieto-romîne în frunte cu E. I. Afana­senko, preşedintele Asociaţiei, minis­trul învăţămîntului al R.S.F.S.R., pre­cum şi A. A. Episev ambasadorul U.R.S.S. la Bucureşti şi membri ai am­basadei sovietice. Cuvîntul de deschidere a Congresu­lui a fost rostit de acad. Ilie Murgu­­lescu, vicepreședinte al Consiliului Ge­neral A.R.L.U.S. Congresul a adoptat in unanimitate următoarea ordine da zi : 1) Darea de seamă a Consiliului General A.R.L.U.S. cu privire la acti­vitatea desfășurată între cele două congrese ; 2) Alegerea noului Consiliu General A.R.L.U.S. Intrîndu-se în ordinea de zi a lucră­rilor Congresului, a luat cuvîntul acad. Petre Constantinescu-Iaşi vicepreşe­dinte al Consiliului General A.R.L.U.S., care a prezentat darea de seamă. In numele delegaţiei pe care o con­duce, E. I. Afanasenko a adresat Con­gresului un călduros cuvînt de salut. Totodată, conducătorul delegaţiei so­vietice a transmis celui de-al V-lea Congres al A.R.L.U.S.-ului un mesaj adresat de Prezidiul Uniunii Asociaţii­lor sovietice de prietenie şi relaţii cul­turale cu ţările străine şi de conduce­rea Asociaţiei de prietenie sovieto-ro­mîne. In mesaj se arată, printre altele, că relaţiile de prietenie dintre cele două popoare care îşi au tradiţia în trecutul îndepărtat, au cunoscut o înflo­rire fără seamăn odată cu eliberarea Romîniei de sub jugul fascist. Aceste relaţii au la bază colaborarea multi­laterală şi ajutorul reciproc frăţesc. La nobila operă de întărire a legă­turilor de prietenie romîno-sovietice, se spune în încheiere în mesaj, aduce o mare contribuţie A.R.L.U.S.-ul care în cei 15 ani de existenţă şi-a cîştigat un binemeritat prestigiu nu numai în Romînia, ci şi peste hotarele ei. Cuvîntarea conducătorului delegaţiei sovietice şi mesajul pe care l-a trans­mis au fost primite cu puternice şi în­delungate aplauze. După pauză, lucrările Congresului au continuat sub preşedinţia acad. Ce­zar Petrescu care a dat citire salutu­lui adresat Congresului de acad. C. I. Parhon, preşedintele A.R.L.U.S. După ce îşi exprimă regretul de a nu putea participa la lucrările Con­gresului, acad. C. I. Parhon scrie prin­tre altele : * Prietenia faţă de lumea nouă, dra­gostea faţă de constructorii comunis­mului a încolţit de mult trainic în con­ştiinţele oamenilor adevăraţi de pe meleagurile noastre. Sămînţa aceasta a dat roade îmbelşugate, pe care le culeg necontenit constructorii socialis­mului din patria noastră. Şi de fiecare dată cind zăbovim puţin, ca să con­templăm peisajul realizărilor înfăptui­te, nu putem să nu le asociem cu fră­ţia romîno-sovietică, cu ideea minu­nată a prieteniei popoarelor noastre. In încheiere acad. C. I. Parhon urează delegaţilor şi Congresului dez­bateri rodnice şi spor la muncă. Textul salutului a fost primit cu multă căldură de participanţii la Con­gres. După alegerea comisiei pentru pro­punerea noului Consiliu General A.R.L.U.S. şi a comisiei pentru redac­tarea rezoluţiei Congresului au început discuţiile asupra dării de seamă. In şedinţa de dimineaţă au luat cu­vîntul prof. Alexandru Roşea, vicepre­şedinte al Consiliului regional A.R.L.U.S. Cluj, Eroii Muncii Socialis­te ing. Ilie Trandafirescu, de la Uzi­nele „Ernst Thaelmann“ din Oraşul Stalin, şi Maria Zidaru, preşedinta gospodăriei agricole colective „Steagul lui Lenin" din regiunea Baia Mare, Marin Fierea Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., An­ton Moldoveanu, directorul Combinatu­lui petrochimic Borzeşti, regiunea Ba­cău, acad. Gh. lonescu-Siseşti, Spiri­­don Burete, secretar al Consiliului oră­şenesc A.R.L.U.S. Bucureşti, Octav Li­­vezeanu, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., ing. Mircea Mari­­nescu de la Uzinele „Semănătoarea“ din Capitală, C. Paraschivescu-Bălă­­ceanu, preşedintele Consiliului regio­nal A.R.L.U.S. Bucureşti, şi Marin Zam­fir, maistru la Uzinele metalurgice „Progresul“ din Brăila. In şedinţa de după amiază, lucrări­le au continuat sub preşedinţia tov. Maria Rosetti, care a dat citire unei scrisori adresate Congresului de acad. Tudor Arghezi, prin care el îşi exprimă regretul de a nu putea participa la Con­gres. In scrisoare acad. Tudor Arghezi scrie printre altele : „Pentru întâia oară, acum în istoria relaţiilor de la stat la stat se aude cuvîntul prietenie. Uniunea Sovietică a introdus în poli­tica internaţională prietenia. Statelor mari, dar boiereşti, nu le plăcea prietenia cu popoarele mici care um­blau cu picioarele goale şi în opinci prin buruieni. Uniunea Sovietică e sta­tul cel mai mare de pe continent. El i-a dat poporului nostru prietenia lui. O prietenie pe totdeauna“. Au continuat apoi discuţiile asupra dării de seamă prezentate în şedinţa de dimineaţă. Au luat cuvîntul tovarăşii Constan­tin Prisnea, adjunct al ministrului In­­văţămîntului şi, Culturii, Eroul Muncii Socialiste Nicolae Hudiţeanu, preşe­dintele gospodăriei agricole colective „Filimon Sîrbu", regiunea Constanţa, Ion Dumitrescu, prim-secretar al U­­niunii Compozitorilor, acad. Grigore Benetatu, Vasile Obradov, delegat din regiunea Timişoara, acad. Duiliu Mar­­cu, preşedintele Uniunii Arhitecţilor, Nicolae Roman, secretar al C.C. al U.T.M., Ştefan Pataki, secretar a Con­siliului A.R.L.U.S. al Regiunii Autono­me Maghiare, scriitorul Demostene Bo­tez, Eroul Muncii Socialiste Ştefan Tripşa, oţelar la Combinatul Siderur­gic Hiunedoara, pictorul Corneliu Baba şi acad. Ştefan Milcu. Poetul Eugen Frunză a recitat din versurile sale în­chinate prieteniei poporului nostru cu marele popor sovietic. Lucrările Congresului continuă. (Agerpres) Tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej şi Chivu Stoica întreţinîndu-se întruna din­­pauzele Congresului cu membrii delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne, E. I. Afanasenko, A. G. Tukanova şi S. Babaevski. Foto: mihai popescu în timpul unei pauze, delegaţii la Congres discutind Foto AGERPRES Darea de seamă a Consiliului General A. R. L. U. S. prezentată de acad. Petre Constantinescu-Iaşi Tovarăşi. Congresul nostru se­­întruneşte în atmosfera însufleţită a Lunii priete­­niei romîno-sovietice, care a devenit o frumoasă tradiţie în ţara noastră. El coincide cu aniversarea a două date memorabile: aniversarea a 25 de ani de la constituirea Asociaţiei „Amicii U.R.S.S.“ şi împlinirea a 15 ani de la constituirea A.R.L.U.S.-ului. Congresul nostru exprimă senti­mentele de prietenie adîncă pe care întregul nostru popor le nutreşte faţă de marele popor vecin şi frate. De la această tribună trimitem poporului so­vietic, care peste cîteva zile sărbăto­reşte glorioasa aniversare a Marii Re­voluţi Socialiste din Octombrie, ura­rea fierbinte de a obţine, sub condu­cerea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, noi şi măreţe victorii în lupta pentru construirea comunismu­lui, pentru apărarea păcii în lume. Oamenii muncii din ţara noastră au salutat cu un nestăvilit entuziasm victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, naşterea primului stat al muncitorilor şi ţăranilor — Uniunea Sovietică. Chiar din primele zile ale puterii sovietice, muncitorii din Ro­mînia au văzut în tînărul stat socia­­list cea mai importantă cucerire a în­tregii omeniri muncitoare. In cloco­tul luptei revoluţionare, clasa mun­citoare şi-a făurit avangarda ei, Partidul Comunist din Romînia, care a înscris pe steagul său de luptă hotărîrea fermă de a merge­­pe dru­mul marelui Octombrie. El a dus o luptă consecventă și neînduplecată împotriva pregătirilor de război anti­­sovietic, pentru răspîndirea în mase a adevărului despre Uniunea Sovie­tică. Vorbitorul a subliniat că veştile despre succesul construcţiei socialiste, despre lupta nobilă a U.R.S.S. pentru apărarea păcii însufleţeau masele muncitoare, toate forţele patriotice şi antifasciste, le dădeau curaj în lupta lor, încredere în viitor. In acele vre­muri, în urmă cu un sfert de veac, din iniţiativa comuniştilor a fost cre­ată în ţara noastră Asociaţia „Amicii U.R.S.S.“ la care au aderat oameni aparţinînd celor mai diferite categorii sociale şi profesiuni şi care-şi propu­neau să dea la o parte cortina min­ciunilor şi calomniilor pe care le răs­­pîndea reacţiunea, să facă cunoscute poporului nostru realizările epocale ale Uniunii Sovietice. Baza asociaţiei o formau muncito­rii, intelectualii, fruntaşi ai vieţii culturale şi ştiinţifice, oameni lumi­naţi, patrioţi încercaţi, printre care se numărau: prof. univ. C­ I. Parhon, Radu Cernătescu, scriitorii: Alexan­dru Sahia, N. D. Cocea, George Mi­hail Zamfirescu, Scarlat Calimachi, avocat C. Paraschivescu Bălăceanu şi alţii. După ce s-a referit pe larg la acti­vitatea desfăşurată de Asociaţia „Amicii U.R.S.S.“, în ciuda obstaco­lelor ridicate la tot pasul de către autorităţile statului burghez, vorbito­rul a arătat că guvernul burghezo­moşieresc a interzis Asociaţia „Amicid U.R.S.S.“, dar această măsură nu a însemnat înăbuşirea muncii puse în slujba prieteniei cu Uniunea Sovie­tică. In anul 1935 a luat fiinţă o nouă organizaţie, „Societatea pentru întreţinerea raporturilor culturale din­tre Romînia şi Uniunea Sovietică“, printre membrii căreia se aflau, a râ­turi de muncitori, fruntaşi ai ştiinţei şi culturii româneşti, scriitori şi ar­tişti cu renume : marele George Enes­­cu, Traian Săvulescu, N. Tonitza, To­ny Bulandra, V. Maximilian, Gheor­ghe Ti­mică, Matei Socor şi alţii. Ur­mărită pas cu pas de organele sigu­ranţei burghezo­ moşiereşti, Societatea a reuşit totuşi să-şi desfăşoare acti­vitatea pînă în anul 1936 şi apoi, sub denumiri schimbate, în grupări mai mici, pînă în anul 1937—1938. Chiar şi în condiţiile odiosului război anti­­sovietic în care guvernul trădător fascist a tîrît poporul român, cei mai hotărâţi fii ai poporului, în frunte cu comuniştii, înfruntînd cu curaj sălba­teca teroare, nu au pregetat să ducă în rândurile poporului cuvîntul adevă­rului despre Uniunea Sovietică. Exprimăm de aici omagiul şi recu­noştinţa noastră tuturor acelora care, în condiţiile grele ale regimului bur­­ghezo-moşieresc, au militat cu hotă­­rîre pentru prietenia cu Uniunea So­­vietică. In continuare vorbitorul a spus: In cei 15 ani care s-au scurs de la (Continuare in pag. 3-a) RAIONUL BRĂNEŞTI poate livra Capitalei cantităţi sporite de lapte Datorită situării lui in imediata ve­cinătate a Capitalei, raionul Brăneşti dispune de condiţii dintre cele mai bune pentru valorificarea produselor agricole vegetale şi în mod deosebit a­­produselor animale: lapte, carne, ouă, etc. ... In primele trei trimestre ale aces­tui an, oficiul raional pentru colecta­rea şi industrializarea laptelui Bră­neşti şi-a depăşit sarcinile de plan. Aparent lucrurile se prezintă satisfă­cător.­ O analiză a problemei arată însă limpede că, dacă ţinem seanţă de posibilităţile raionului Brăneşti, can­tităţile de lapte livrate Capitalei prin ICIL sunt cu totul necorespunzătoare. Mari posibilităţi, insuficient folosite Practica a dovedit în mod convin­gător că ferma de vaci constituie pen­tru gospodăria colectivă nu numai o sursă de venituri permanente, în tot cursul anului (ceea ce permite acor­darea de avansuri băneşti şi satisfa­cerea diferitelor necesităţi financiare operative), dar reprezintă şi un izvor de bogate beneficii care contribuie la creşterea valorii zilei-muncă. Grăitor în această privinţă este însuşi exem­plul unei gospodării colective din Bră­neşti, G.A.C. din Livedea, care deşi deţine o suprafaţă relativ mică de te­ren, a sporit continuu numărul vaci­lor furajate, realizând în primele 9 luni ale anului o producţie medie de 2000 t, pe cap de vacă. Gospodăria a livrat ICIL-ului aproape 50.000 li­tri lapte, încasînd circa 75.000 lei. Ra­portată la mărimea colectivei, suma aceasta reprezintă un venit aprecia­bil care influenţează simţitor creşte­rea valorii zilei-muncă. In raionul Brăneşti există nu mai puţin de 38 gospodării colective. Or, din păcate, numai la gospodăriile co­lective din Livedea, Drăgoeşti, Boten­ şi Vasilaţi s-a făcut simţită o preocu­pare pentru dezvoltarea fermei de vaci şi sporirea producţiei de lapte,marfă. Gospodăriile colective din Gălbinaşi, Chiroiu, Biţina, Cătrăneşti, Cloşca, Sîneşti, Cojeşti şi altele, nici nu au ferme de vaci. Este adevărat că mare parte din aceste unităţi sunt tinere, de puţină vreme întemeiate. Ele au avut înscris în planul de producţie procurarea de vaci şi dacă conduce­rile respectivelor gospodării se pre­ocupau în această direcţie, dacă ele erau mai mult sprijinite de organele raionale, ar fi putut realiza cel puţin nucleul viitoarelor ferme. Şi în ce priveşte producţiile reali­zate în G.A.C. pe cap de vacă fura­jată există încă mari rezerve, prin a căror valorificare se poate mări con­siderabil cantitatea de lapte,marfă. Aşa de pildă, în vreme ce la G.A.C. ,,Drumul lui Lenin“ în primele trei trimestre ale anului producţia medie a fost de 2000 litri lapte, la gospodă­riile colective din Fundulea, Sohatu, Afumaţi, Găneasa şi Seinoiu, Polceşti şi altele, nu s-a realizat în aceeaşi pe­rioadă decât aproximativ 1000 t. de vacă în lactaţie. Cauzele sunt mai multe: furajarea defectuoasă, insufi­cientă (G.A.C. din Polceşti), reparti­zarea la ferme a unor oameni insufi­cient pregătiţi în creşterea animale­lor, lipsa de preocupare pentru selec­tarea vacilor şi înlocuirea celor im­proprii producţiei cu exemplare valo­roase puse la dispoziţie de unităţile de stat (cazul G.A.C. Afumaţi), etc. Rezultatele obţinute de unele uni­tăţi agricole de stat, cum sunt: G.A.S. Belciugatele, care a îndeplinit planul producţiei de lapte în proporţie de 120 la sută; baza experimentală I.C.A.R. Moara Domnească, unde pro­ducţia medie pe primele 9 luni ale anului­­a fost de 2.800­­. lapte şi multe altele — pot şi trebuie să con­stituie exemple pentru toate gospodă­riile colective din raionul Brăneşti. De altfel, şi în gospodăriile de stat exis­tă încă suficiente posibilităţi de creş­tere a producţiei de lapte-marfă. Sprijinite de organele raionale de partid şi de stat, consiliile de condu­cere şi organizaţiile de partid din fiecare G.A.C. au datoria de a ac­ţiona cu hotărâre şi spirit gospodă­resc în vederea dezvoltării fermelor de vaci. La elaborarea planului de producţie pe anul 1960, lucrare care va începe curînd, trebuie urmărită cu perseverenţă realizarea indicilor pre­conizaţi de Consfătuirea de la Cons­tanţa cu privire la încărcătura de a­­nimale la 100 de hectare, trebuie avu­te în vedere asigurarea bazei fura­jere, ridicarea construcţiilor zooteh­nice, etc.­­Pînă la înfăptuirea acestor obiec- M. PANDREA (Continuare în pag. 3­a) 9 Sîmbătă seara, membrii delega­ţiei Asociaţiei, de prietenie sovieto­­romîne în frunte cu A. I. Afanasenko, preşedintele Asociaţiei, ministrul învă­ţământului al. R.S.F.S.R., care ne vizi­­tează ţara cu prilejul Lunii prieteniei, s-au Miluit la Casa prieteniei romî­­no-sovietice cu oameni ai muncii din Capitală. Oaspeţii sovietici au împăr­tăşit participanţilor din activitatea oa­menilor sovietici în construcţia desfă­şurată a comunismului. • Amatorii de muzică din Capitală au reîntâlnit la concertul dat sîmbă­tă seara în sala Ateneului R. P. Romíno de Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enes­cu“, dirijată de Mircea Basarab, pe apreciata pianistă maghiară Annie Fischer. • (Agerpres). r­ irina— Veşti d­in Giurgiu 103 tone conserve peste plan In campania de fabricaţie a acestui an, colectivul întreprinderii „Fructo­­nil“ a realizat peste plan 103 tone conserve de fructe şi legume. Aceste realizări se datoresc activităţii de fie­care zi duse de muncitori, ingineri şi tehnicieni. 22 tone carne peste plan­ ­Secţia Giurgiu a întreprinderii regi­onale de creştere şi îngrăşare a anima­lelor, a obţinut peste plan 22 tone car­ne. Această realizare s-a obţinut prin creşterea sporului mediu de îngrăşare a animalelor, cu 0,300 kg faţă de sarcina planificată precum şi printr-o mai bună gospodărire a furajelor. Prin muncă patriotică Elevii şcolilor elementare şi, medii din Giurgiu ",prestează sute­ de ore de muncă, patriotică. La astuparea şan­,­ţului făcut pentru instalarea cablului electric, elevii au prestat 700 ore. De asemenea, au fost prestate multe ore la scoaterea pietrei din piața orașului, care a fost apoi reparată. Să asigurăm îndeplinirea­­ planului zilnic de lucrări­ pe şantierele­­ de hidroamelioraţii ! La începutul lunii octombrie, co-­­ mandamentul regional pentru lucră-; rile de îmbunătăţiri funciare şi co­ mandamentele raionale au stabilit­­ măsuri concrete pentru lichidarea­­ răminerii în urmă a lucrărilor de pe­­ unele şantiere şi îndeplinirea volu- • mului de terasamente planificat pen-­­ tru acest an. 3 Trebuie arătat că deşi în ultima 3 săptămină volumul lucrărilor a ‘ crescut cu 10 la sută faţă de săp-* tămina trecută, totuşi situaţia in• 3 deplinirii planului operativ pe regiu-3 ne este cu totul ne­satisfăcătoare. • Raioanele Vidra, Olteni, Răcari, 3 Slobozia, Brănești și altele au rea-3 Uzat sub 10 la sută din planul 3 stabilt pentru săptămină de la 23— 3 30 octombrie a.c., nefolosind din 3 plin timpul prielnic pentru efectua* 3 rea unui volum sporit de lucrări, 3 In raionul Giurgiu, planul pe săp- 3 tămina trecută a fost realizat la o proporţie de 7,1 la sută, iar­­ în raionul Zimnicea doar în • proporţie de 2 la sută. In aceste ra- ■ ioane, comandamentele n-au mim- • cit efectiv pe Teren și n-au luat mi» • suri practice pentru îndeplinirii • planului operativ. De asemenea şi • în celelalte raioane care figurează • codaşe pe hartă, volumul de tera- j samente executat este mult sub po •­sibilităţi. • Pentru îndeplinirea lucrărilor pla- * nificate pe şantierele de hidroame­ • lioraţii, comandamentele raionale,­ cu sprijinul comitetelor raionale da­­ partid și al sfaturilor populare, tre­? buie să treacă de îndată la organic ? zarea temeinică a muncii pe şan- ? fiere asigurînd numărul de brațe și? atelaje necesar îndeplinirii volumu*­u­lui de terasamente planificat pe ? fiecare zi, pe fiecare săptămină. TERMININD CIT MAI CURÎND? LUCRĂRILE DE ÎNDIGUIRI, DE­? SECĂRI ŞI IRIGAŢII, ŢĂRANII ? MUNCITORI DIN SATELE RE­? GIUNII BUCUREŞTI VOR DO-? BINDI UN ÎNSEMNAT SPOR DE ? CEREALE DE PE ACESTE SU­? PRAFEȚE. ? « Programe cît mai legate de viaţa satului pe marginea activităţii căminului cultural din comuna Chirnogi Nu arareori vreun ţăran muncitor, fiind spectator al unui program artis­tic, plecînd de la cămin, nu are de spus despre cele văzute decît că „a fost frumos“. Ca învăţăminte, nu a aflat însă nimic nou. De ce? Pen­tru că melodiile prezentate erau tan­­gouri şi tumbe, piesa făcea parte din repertoriul clasic, iar conferinţă avea un caracter general. Nimic concret nu amintea despre viaţa satului respectiv. Aceasta nu înseamnă însă că ţăranul muncitor nu doreşte să cunoască o piesă­ de circulaţie largă, să audieze muzica uşoară. Nicidecum. Totuşi, pentru instruirea lui, este necesar ca prin mijloacele ce le oferă activitatea cultural-artistică, să se prezinte asemenea programe care să oglindească în primul rînd frământă­rile actuale ale ţărănimii muncitoare, cum ar fi transformarea socialistă a agriculturii, schimbul de mărfuri din­tre sat şi oraş, lupta pentru ducerea la bun sfîrşit a diverselor campanii agricole, acţiunile obşteşti pentru în­frumuseţarea comunelor şi altele. Un asemenea spectacol interesează. După o asemenea manifestare ce ar avea ca temă una din aceste probleme, orice ţăran muncitor, pe lîngă că ar avea posbilitatea să admire măiestria artiş­tilor amatori, ar pleca şi cu preţioase învăţăminte ce ar contribui la forma­rea conştiinţei lui, la lărgirea orizon­tului său politic şi cultural. Despre asemenea spectacole se poate vorbi urmărind activitatea cămi­nului cultural din comuna Chirnogi, directoare Petrica Marinescu. Munca desfăşurată aci este îndrumată şi spri­jinită în permanenţă de comitetul co­munal de partid, fiind subordonată ac­ţiunii pentru continua întărire econo­mico-organizatorică a sectorului so­­cialist-cooperatist din comună. Ceea ce asigură în acelaşi timp buna desfă­şurare a tuturor acestor manifestări, este participarea intelectualilor din co­mună la aceste acţiuni, sprijinul ofe­rit de către sfatul popular comunal cît şi de comisia permanentă de în­­văţămînt şi cultură. Ca formaţii artistice există la Chir­nogi o echipă de teatru, de dans, un cor şi o brigadă artistică de agitaţie. Programele acestor formaţii­­sunt va­riate, boga­te în idei­, şi întocmite de aşa manieră încât să­­ fie cît mai strîns legate de viaţa comunei. Pe lîngă a­­cest fapt se urmăreşte şi calitatea în ceea ce priveşte prezentarea spectaco­lelor într-o formă artistică corespun­zătoare. O activitate susţinută desfăşoară şi brigada artistică de agitaţie. Prin caracterul ei operativ, prin forma ei de manifestare vioaie, această forma­ţie şi-a cîştigat pe drept cuvînt mulţi admiratori. Acest succes este urmare a faptului că brigada — instructoare Hăidăuţu Aspasia — şi-a axat specta­colele pe cele mai actuale probleme ale satului. Aşa au fost popularizate succesele colectiviştilor, ale întovărăşi­­rilor agricole fruntaşe în efectuarea di­feritelor lucrări agricole; aşa au fost criticate anumite stări de lucruri care frînau bunul mers al muncii. De ase­menea, brigada a mai popularizat as­pecte din viaţa nouă a gospodăriei co­lective, a făcut cunoscute acţiunile TR. POPESCU (Continuare in pag. 2-a) Lucrări de îndiguiri Pe şantierul de hidroamelioraţii din Valea Cociovaliştea, raionul Snagov, se ridică un baraj de păm­int care ea reţine apa necesară irigărilor. In clişeu, ţărani muncitori din împrejurimi, lucrind voluntar pe şantier.

Next