Steagul Roşu, decembrie 1959 (Anul 11, nr. 3255-3281)

1959-12-01 / nr. 3255

2 ess±5s.- Pentru îmbunătăţirea continuă a reţelei de drumuri şi poduri în regiunea Bucureşti (Urmare din pag. 1-a) Planul de contribuţie în muncă­­ cu braţele şi atelajele nu numai că a fost îndeplinit, dar şi depăşit. Acest fapt demonstrează interesul şi dorinţa cetăţenilor de a avea la dispoziţie drumuri şi poduri cît mai bune.­ Nu­mai prin contribuţia în muncă în acest an s-au întreţinut 1970 km. dru­muri din care 464 km. drumuri re­gionale, 893 km. drumuri raionale şi 614 km. drumuri comunale. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de ra­ioanele Titu, Răcari, Urziceni, urmate de Vidra, Domneşti, Olteni şi Olte­niţa. In discuţiile purtate, mai mulţi vor­bitori printre care Ion Zachiu, Petre Constantin, M­ Nisipaşu, preşedinţii sfaturilor populare raionale Olteni, Lehliu şi Olteniţa au arătat că rezul­tatele bune obţinute de raioanele lor se datoresc activităţii rodnice desfă­şurate de comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, de ma­rea majoritate a deputaţilor în cadrul circumscripţiilor electorale, cît şi a­­portului adus de comitetele cetăţe­neşti. Spre exemplu, comitetele de ce­tăţeni din comuna Kiselef, raionul Ol­teniţa, în frunte cu deputaţii Radu Dumitru, Enache Marin şi Gheorghe Iordan au antrenat aproape pe toţi locuitorii comunei la transportul ba­lastului din portul Olteniţa. O altă măsură luată în acest an a fost şi aceea în legătură cu reduce­rea lungimii mari a drumurilor din pămînt şi împietruirea cu balast din carierele locale a 300 km. drum. Pînă acum, cele mai bune rezultate sînt în raioanele Răcari, Olteniţa şi Olteni. Bilanţul făcut de a 8-a sesiune a sfatului popular regional asupra re­zultatelor obţinute în privinţa asigu­rării unei reţele de drumuri şi poduri din ce în ce mai bune, este în general pozitiv. Insă, faţă de posibilităţile existente rezultatele nu sunt încă pe deplin satisfăcătoare. Aceasta pentru că nu peste tot munca în acest do­meniu de activitate a fost suficient de bine organizată. Nu peste tot în re­giunea noastră sfaturile populare şi deputaţii au acordat acestei probleme atenţia cuvenită. Mai sînt încă co­mune şi raioane unde masele largi de cetăţeni care doresc să contribuie la îmbunătăţirea reţelei de drumuri nu sînt suficient antrenate şi îndru­mate de către comitetele executive, de către inginerii şi tehnicienii de drumuri. De asemenea se poate apre­cia că în regiunea noastră mai sînt destule posibilităţi locale nedescope­rite şi care valorificate cu grijă ar putea contribui la reducerea şi mai mult a preţului de cost pe km. de drum modernizat, la creşterea numărului de km. de drumuri practicabile. Sesiunea a arătat că pînă la sfîr­­şitul acestui an se mai pot executa o serie de lucrări. Este necesar însă ca toţi deputaţii să meargă în mijlocul alegătorilor şi să îi antreneze şi mai activ decît pînă acum, la cărarea ma­terialului pietros din gări şi aşter­­nerea lui pe drumuri, la săparea de şanţuri şi terasamente, etc. Sesiunea a mai atras atenţia că nu este sufi­cient să se construiască şi să se re­pare drumurile. Ele trebuiesc însă în permanenţă întreţinute pentru a fi tot timpul anului şi pe ori­ce vreme bune de folosit. Bilanţul ce-l vom face la sfîrşitul anului poate şi trebuie să fie mai bogat. Prod­ucători Uniunea Raională a Cooperaţiei de Consum RĂCARI ACHIZIŢIONEAZĂ prin cooperativele din raioanele Titu şi Răcari orice cantităţi de cereale, legume, fructe, fîn, paie, ouă, păsări şi alte produse agro­alimentare, PLĂTIND PREŢURI AVANTAJOASE ♦ VRAJA­RE PARTID Prilej de analiză temeinică Din darea de seamă prezentată de către secretarul comitetului orăşenesc de partid Călăraşi, Nicolae Zaharia a reieşit că planul producţiei glo­bale a întreprinderilor industriale din oraş a fost îndeplinit pe primele 10 luni ale anului 1959 în proporţie de 104,25 la sută. Comentariile care s-au făcut pe marginea acestei probleme atît în darea de seamă cit şi în discu­ţiile participanţilor la conferinţă au scos în evidenţă aportul organizaţii­lor de bază, al comuniştilor, aportul comitetului orăşenesc de partid la ob­ţinerea unor asemenea rezultate în producţie. Organizaţiile de bază de pe cuprinsul oraşului Călăraşi îndrumate îndeaproape de către comitetul orăşe­nesc de partid au desfăşurat o largă muncă politică de masă în vederea susţinerii planurilor de producţie, au sprijinit organizarea consfătuirilor de producţie, a întrecerii socialiste, şi luarea unor măsuri tehnico-organiza­­torice care să asigure îndeplinirea sar­cinilor de plan. Ca urmare a acestei activităţi, colectivul de muncă al staţiei C.F.R. Călăraşi, începând de la 20 septembrie 1959 lucrează în contul anului 1960. Harnicul colectiv de aici a asigurat o bună circulaţie a­ trenu­rilor de persoane şi marfă; printr-o bună organizare a muncii, a fost re­dus timpul de staţionare la încărcare­­descărcare cu 5 ore la vagon. Dato­rită rezultatelor obţinute în producţie, staţia C.F.R. Călăraşi a fost desem­nată ca staţie fruntaşă pe regionala C.F.R. De asemenea muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la Centrul mecanic Călăraşi, îndrumaţi de către organiza­ţia de partid, prin eforturile depuse, şi-au îndeplinit planul de producţie în procent de 105,19 la sută. Prin folo­sirea judicioasă a resurselor locale, au reuşit să ridice productivitatea muncii cu 11,2 la sută peste planul stabilit. In lupta pentru realizarea planului s-au evidenţiat echipele con­duse de comuniştii Ion Purcărea şi Manache Răducanu. Şi întreprinderea de industrie locală a îndeplinit planul pînă la 1 noiembrie în procent de 101 la sută, iar produc­tivitatea muncii a crescut cu 3,8 la sută faţă de plan. Aici, cele mai fru­moase rezultate au fost obţinute de secţiile covoare orientale, tipografie şi altele. Anul acesta, organizaţia de partid s-a ocupat mai mult de îmbu­nătăţirea calităţii produselor şi de mă­rirea sortimentelor acestora. Nu se poate spune însă că aici toate lucru­rile merg bine. Pe bună dreptate a fost criticată aşadar întreprinderea de industrie locală din Călăraşi care, cu toate rezultatele bune obţinute în cî­­teva sectoare, mai are încă unele lu­cruri de pus la punct. Astfel, s-a ară­tat că deşi în general calitatea pîinii s-a îmbunătăţit, totuşi uneori mai a­­pare pe piaţă pîine necoaptă, iar tran­sportul ei se face defectuos. La pre­paratele de carne, nu toate sortimen­tele sunt de bună calitate. Conduce­rea întreprinderii amintite n-a luat toate măsurile necesare pentru reme­dierea lipsurilor existente, iar organi­zaţia de bază n-a sprijinit şi controlat conducerea administrativă în această direcţie. Vorbitorii au criticat conducerea cooperativei „Bărăganul" care nu s-a ocupat în suficientă măsură de orga­nizarea muncii şi organizaţia de bază de aici nu şi-a adus contribuţia la rezolvarea acestei probleme. Secţiile de comandă ale cooperativei „Borcea" dau produse de proastă calitate şi din această cauză populaţia oraşului le ocoleşte. Lucrările conferinţei au arătat că în urma dezbaterii Documentelor ple­narei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie 1959, oamenii muncii din oraşul Călă­raşi s-au angajat în faţa partidului să realizeze anul acesta economii în va­loare de 3 844.878 lei. Pînă la data ţi­nerii conferinţei orăşeneşti de partid, angajamentul luat a fost realizat în proporţie de 98,2 la sută. In fruntea bătăliei pentru obţinerea de cît mai Pe marginea lu-­­­crăiilor conferinţei­­ orăşeneşti de partid­­ Călăraşi multe economii s-au situat comuniştii. Costea Vlădescu de pildă de la secţia strungărie a Centrului mecanic Călă­raşi, prin adaptarea de noi dispozitive la maşina sa, a redus timpii de lucru şi a realizat însemnate economii. An­gajamentul de economii luat de can­didata de partid Manda Pavel, îngri­jitoare la maternităţile 3 şi 4, — a arătat în cuvîntul său tovarăşul Nae Comper, secretarul organizaţiei de bază de la I.C.J.A. — a fost de 10.000 lei. Pînă acum însă, economiile reali­zate de către tovarăşa Manda Pavel însumează cifra de 14.550 lei. Au mai fost arătate în conferinţă şi alte nume de membri şi candidaţi de partid şi alţi muncitori harnici ale căror rezultate în lupta pentru obţinerea de economii le fac cinste. Printre organizaţiile de partid care au desfăşurat o activitate rodnică în sprijinul îndeplinirii şi depăşirii anga­jamentelor de economii se numără cea de la centrul mecanic unde s-au rea­lizat 662.000 lei economii (faţă de 485.000 lei angajament), LC-I.A. cu 551.470 lei (faţă de 380.000 lei anga­jament) şi altele. In oraşul Călăraşi, însă, s-a arătat în conferinţă, sunt şi întreprinderi care nu stau prea bine cu îndeplinirea an­gajamentelor de economii, întreprin­derea de gospodărie orăşenească de pildă, n-a realizat aproape nimic din angajamentul luat. La G.A-S. Călă­raşi, realizările de economii, faţă de angajamentul luat sunt mici, ele re­­prezentînd doar 39 la sută. Darea de seamă prezentată conferinţei şi parti­cipanţii la discuţii au criticat aspru activitatea desfăşurată de organizaţia de bază a G.A.S.-ului, munca consiliu­lui de conducere al gospodăriei şi în special a tovarăşului Guia, organiza­torul de partid al acestei gospodării şi a tovarăşului Gheorghe Nicolae care a răspuns din partea Comitetu­lui raional de partid de activitatea G­A.S.-ului Călăraşi care n-au fă­cut tot ce se putea pentru ca acea­stă unitate să-şi respecte angajamen­tul luat. Munca politică de masă des­făşurată în gospodărie în sprijinul ob­ţinerii de economii a fost slabă. Conferinţa a arătat că deşi comite­tul orăşenesc de partid a iniţiat unele analize economice ale întreprinderilor prin trimiterea de brigăzi de control, această activitate n-a fost dusă pînă la capăt. iN-au fost discutate rezulta­tele acţiunii întreprinse şi ca urmare controlul efectuat n-a avut eficacitate. In centrul atenţiei întregii activităţi desfăşurate de către organizaţiile de bază şi de comitetul orăşenesc de partid Călăraşi, după cum a reieşit din conferinţă au stat omul şi nevoile sale Astfel, faţă de anul 1958, anul acesta s-au pus la dispoziţia locuitorilor prin unităţile comerţului de stat din oraş cu 68,7 la sută mai multă carne, cu 27 la sută mai multe confecţii, cu 200 la sută mai multe biciclete, mai multe motociclete, televizoare, frigidere, ma­şini de spălat rufe, etc. Reţeaua co­merţului de stat din Călăraşi a fost mărită cu încă 5 unităţi, dintre care un magazin specializat pentru copii. Nivelul de deservire a populaţiei prin comerţul de stat a crescut. Anul a­­cesta a fost îmbunătăţit iluminatul public. Reţeaua de energie electrică® fost prelungită în cartierele mărginaşe şi în satele vecine. Aprovizionarea cu apă potabilă a oraşului s-a îmbunătă­ţit, iar reţeaua de canalizare a fost extinsă. Prin luarea unor măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor şi printr-o mai bună îngrijire dată bolnavilor spi­talizaţi asistenţa medicală din oraş s-a îmbunătăţit simţitor. In oraş au fost construite anul acesta două blocuri muncitoreşti. Conferinţa însă n-a trecut cu vede­rea nici lipsurile manifestate în buna gospodărire a oraşului de către orga­nele locale. Aşa bunăoară s-a arătat că comitetul orăşenesc de partid n-a ajutat în suficientă măsură organizaţia de partid de la I.G.O. în activitatea sa. Aceasta a făcut ca organizaţia de bază de aici să exercite o slabă influ­enţă asupra conducerii întreprinderii în a cărei activitate există încă unele deficienţe. Astfel, s-a arătat că dato­rită lipsei de preocupare a I.G.O., deşi există forţă energetică disponibilă, n-au fost echilibrate încă fazele, ceea ce pricinuieşte unele neajunsuri popu­laţiei în ce priveşte iluminatul. Cu­răţenia străzilor, uneori, lasă încă de dorit. Nici parcurile din oraşul Călă­raşi nu sunt întreţinute cum trebuie. Participanţii la discuţii au făcut unele propuneri valoroase în această direc­ţie noului organ. Lucrările conferinţei au scos în evi­­denţă combativitatea şi înaltul spirit de răspundere al comuniştilor din ora­şul Călăraşi faţă de problemele vieţii interne de partid. In continuarea lucrărilor conferinţei a fost ales noul comitet orăşenesc de partid al oraşului Călăraşi. I. COMAN ■ STEAGUL ROŞU Colinele de la Decin­­ea Un curios fenomen Cu patru ani în urmă, drumeţii care mergeau din comuna Ciocăneşti spre satul Decingea din raionul Ră­cari au observat apariţia peste noap­te a cîtorva coline înşirate pe mar­ginea drumului. De unde provin Cercetările întreprinse au dus la concluzia că aceste coline nu au apă­rut în urma unei mişcări a scoarţei pămîntului, ci a unei mişcări de mate­riale de la Bucureşti către aceste locuri. Deci, noua formă de relief este de origină bucureşteană şi nu vulca­nică. Compoziţia geologică Compoziţia lor geologică nu este din pămînt. Că doar pămînt există berechet şi prin aceste locuri şi nu mai trebuia adus cu trenul tocmai de la Bucureşti. Colinele au o compozi­ţie bolovănoasă, adică sînt formate din bolovani. Din cauza mărimii lor, s-a exclus posibilitatea naşterii coli­ nelor în urma unei ploi cu pietre, în­­trucît pînă acum nu s-a văzut nicăieri să plouă cu bolovani. Num­ele noii forme de relief Datorită originii, colinele de la De­­cingea au primit numele de colinele I.C.A.R. Este cea mai potrivită denu­mire pentru ele, deoarece prin grija acestei întreprinderi din Capitală au luat naştere pe drumul dintre comuna Ciocăneşti şi satul Decingea. I . A.B.­­ul a transportat aici cele cîteva vagoane de bolovani, în vederea amenajării unui dig la apa Colentinei din apropiere. După trecerea celor 4 ani de la apariţia colinelor, sătenii au ajuns la concluzia că ele au devenit un monument. Dar nu un monument al naturii, ci un monument al nepă­sării tovarăşilor de la I.C.A.R. La ce sînt folosite Respectivele coline servesc numai la împiedicarea circulaţiei pe acest drum. Ele nu au putut fi utilizate la con­struirea digului proiectat, întrucît, — după afirmaţia I.C.A.R.-ului — nu s-a găsit în patru ani un specialist în a­­semenea construcţii. Sfatul popular comunal a solicitat mereu materialul pentru repararea drumurilor, dar pro­prietarii s-au arătat de fiecare dată la fel de neclintiţi ca bolovanii lăsaţi pe aceste meleaguri. De aceea, ei se lasă atît de greu urniţi şi la amena­jarea digului la care se tot orîndesc de peste 4 ani. Asta face pe săteni să spună de cîte ori trec pe lingă cele cîteva vagoane de bolovani : — De fier să fim şi tot nu putem rămîne nesimţitori pînă nu ni se iau pietrele astea de pe inimă. Sau mai bine zis de pe drum ! c. georgescu MIHAI ION din Călăraşi ne în­treabă dacă şi în ce condiţiuni, fraţii şi surorile unui pensionar de­cedat pot primi pensie de urmaş ? RĂSPUNS : Potrivit prevederilor le­gale, au drept la pensie ca urmaşi ai unui salariat ori pensionar decedat, fraţii şi surorile : a) pina la vîrsta de 16 ani, sau dacă urmează o şcoală, pină la vîrsta de 18 ani; b) dacă au devenit invalizi de orice grad, pînă la împlinirea vîrstelor ară­tate la lit. a sau în termen de cel mult un an de la împlinirea acestor vîrste, pe toată durata invalidităţii. Pensia se acordă numai dacă soli­citantul este orfan de ambii părinţi sau, dacă aceştia sînt în viaţă, sînt invalizi de gradul I sau II şi nu au pensie, ori sînt lipsiţi de mijloace de întreţinere. TRIFU GHEORGHE din Bă­­băiţa-Olteni lucrează la o între­prindere d­in Bucureşti din febru­arie a.c. şi ne întreabă care este alocaţia de stat pentru copil la care are dreptul. RĂSPUNS: Salariaţii permanenţi care au beneficiat de compensaţia bă­nească de cartelă şi pentru ei perso­nal şi pentru copii sau ar fi beneficiat de aceasta dacă ar fi fost angajaţi* înainte de 26 dec. 1954, au dreptul la­­ o alocaţie de stat de 100 lei pentru­­ copil. * SANDULESCU R. din Giurgiu] ne întreabă cum poate face dovada­­ că un bun este propriu în spiritul­ prevederilor Codului Familiei. RĂSPUNS: Potrivit prevederilor, art. 5 din Decr. 32/54, dovada că un­­ bun este propriu se va face, între soţi, prin orice mijloc de probă. In cazul căsătoriilor încheiate îna­inte de intrarea în vigoare a Codului Familiei (1 febr. 1954), dovada că un bun este propriu se va putea face, de toţi cei interesaţi, de asemenea prin orice mijloc de probă. ZAMFIR C. din Roşiori ne în­treabă dacă membrii majori ai fa­miliei devin colectivişti prin în­suşi faptul că tatăl a cerut să in­tre în gospodăria agricolă colec­tivă, sau trebuie să solicite acest lucru fiecare din ei în parte. RĂSPUNS: Potrivit prevederilor Statutului pot deveni membri ai G A.C. persoanele, indiferent de sex sau naţio­nalitate, care au vîrsta de 16 ani îm­pliniţi. Intrarea în gospodăria colectivă se face pe baza unei cereri scrise în care cel care doreşte să devină colectivist va arăta : numele, pronumele şi domi­ciliul lui şi al membrilor familiei care fac parte din gospodăria sa, averea ce posedă el şi membrii familiei şi ade­ziunea lor liber consimţită la prevede­rile Statutului. Cererea de înscriere trebuie semnată de toţi membrii familiei care au împli­nit vîrsta de 16 ani şi care devin ast­fel, şi ei, colectivişti. Pentru sezonul de toamnă şi iarnă COOPERATIVELE DE CONSUM DIN RAIONUL OLTENI sînt bine aprovizionate cu: ţesături de bumbac, lină şi mătase încălţăminte pentru femei, bărbaţi şi copii articole metalo-chimice articole de menaj şi de uz casnic A­NUNŢ CENTRUL MECANIC MNITA livrează piese de schimb pentru tractoare RD 35, IAR 22 şi 23 şi Lantz. Se pot obţine cu forme legale de plată. Comenzile se trimit pe adresa : Centrul Mecanic Ciulniţa, raionul Călăraşi, regiunea Bucureşti sau telefon Ciulniţa 8. Aspect de la Expoziţia de prezentare a produselor cu vînzare a întreprinderii de industrie locală Urziceni LA G. A. C. DIN SĂPUNARI 600.000 lei venituri din sectorul zootehnic Creşterea producţiei agricole la hec­tar şi dezvoltarea ramurilor economice aducătoare de venituri, îndeosebi a sectorului zootehnic, au constituit una din preocupările permanente ale co­­lecti­viştilor din Săpunari, raionul Lehliu­ Recent, vizitînd această gos­podărie am avut prilejul să consta­tăm progresele înregistrate de har­nicii colectivişti în creşterea averii obşteşti­ Astfel, la sectorul taurin, nu­mărul animalelor s-a dublat faţă de anul trecut ajungîndu-se la 128 ca­pete din care 50 vaci cu lapte. Ferma de porci şi-a triplat efectivul ajun­­gînd la 141 din care 42 scroafe matcă, iar la oi s-a urmărit nu numai îmbu­nătăţirea rasei ci şi sporirea efectivu­lui cu încă 300 capete. Gospodăria mai posedă aproape 3000 păsări, 20 stupi de albine şi altele, fapt ce a fă­cut ca în acest an numai prin valori­ficarea produselor obţinute din sec­torul zootehnic, să se realizeze veni­turi în valoare de peste 600.000 lei. Comuniştii Marin David, Anghel Oan­­cea şi alţii, dovedesc multă expe­rienţă în îngrijirea animalelor şi de­pun mult suflet în sporirea venituri­­lor ce se acumulează din acest sector. Prin valorificarea unor însemnate cantităţi de cereale şi a altor produse agroalimentare, în condiţiile avanta­joase oferite pe baza contractelor în­cheiate cu statul, veniturile gospodă­riei agricole colective „Pămînt desţe­lenit“ din satul Săpunari, raionul Lehliu, vor ajunge la sfîrşitul anului la peste 3.000.000 lei, iar fondul de bază va creşte la 1.400.000 lei­ Creş­terea averii obşteşti aduce după sine creşterea veniturilor repartizate colec­tiviştilor pe baza zilelor muncă efec­tuate în cadrul gospodăriei­ Pentru cele peste 1000 zile-muncă, realizate împreună cu cei 4 membri ai familiei sale, colectivistul C­osti­că Ciocan a pri­mit pînă în prezent însemnate canti­tăţi de cereale de produse­ agroalimen­­tare, precum şi peste 15.000 lei. Veni­turi însemnate atît în natură cît şi în bani, au primit Stan Anghel, Marin David şi mulţi alţi colectivişti din sa­tul Săpunari, sat cu agricultura în în­tregime colectivizată­ P. GHEORGHE corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Lehliu Veşti din raionul Titu Succesele mecanizatorilor Mecanizatorii de la S.M.T. Vînătorii Mici, raionul Titu, şi,au luat ca anga­jament să realizeze în acest an 154.000 lei economii. P­rin recondiţionarea pie­selor şi prin prelungirea duratei de funcţionare a tractoarelor, cuantumul sumei de mai sus a fost depăşit cu 242.000 lei. Echipa de motoare, condusă de mecanicii Radu Cotnari şi Va­sile Stănilă, a executat reparaţii de bună calitate la toate tractoarele, devenind cu această ocazie echipă fruntaşă în obţinerea de economii. In afară de re­paraţii unde s-au înregistrat 319.000 lei economii, s-au mai obţinut economii la carburanţi, lubrefianţi precum şi la cheltuielile gospodăreşti. Prin obţinerea economiilor arătate mai sus, mecanizatorii ocupă primul loc pe raion. 5.000 ore muncă voluntară Acţiunile patriotice desfăşurate de elevii şcolii mecanice agricole din Titu-Gară sînt bine cunoscute în ca­drul raionului, tineretul acestei şcoli, fiind prezent la cele mai importante lucrări din raion cum sînt şantierul de hidroamelioraţii de la Conţeşti, amena­jarea stadionului din localitate, cons­truirea şcolii medii de II ani, etc. In perioada de practică, la S.M.T.­­urile din raion cele cinci brigăzi de muncă patriotică, conduse de către ca­drele didactice, au prestat 3000 ore muncă voluntară la înfrumuseţarea parcurilor din aceste staţiuni. După a­­ceasta, odată cu începerea cursurilor noului an şcolar, în zilele libere elevii au participat şi la diferite alte munci obşteşti. Numărul tuturor orelor de muncă voluntară prestate de către elevi la lucrările amintite mai sus se ridică la 5.000. Fruntaşi în acţiunile patriotice au fost Constantin Alecu, Tănase Clement, Marinică Mîtroiu și alții. Lucrări de plantaţii Acţiunea de plantare a pomilor fruc­tiferi a căpătat un caracter de masă şi în comuna Sălcuţa. încă de anul tre­cut, primii în plantarea pomilor în li­vezi s-au dovedit a fi membrii întovă­răşirilor „Drum Nou“ şi ,,30 Decem­brie“ din această localitate Exemplul lor a fost urmat şi de alţii. In acest an, de pildă, un număr tot mai mare de locuitori din Sălcuţa au cerut sec­ţiei agricole raionale să le livreze cît mai mulţi puieţi. La îndemnul depută­ţiilor, cetăţenii din­­stat au pregătit­­240 de gropi şi în scurt timp vor planta sute de puieţi de paişi, vişini, meri şi peri. Printre primii care au început plantarea puieţilor se numără Ghiţu­­lescu Petre şi Ion Brătuleanu. COOPERATIVA „UNIREA MEŞTEŞUGARILOR“ I IC­D I C K X I SEDIUL CENTRAL, STR. 30 DECEMBRIE 45, TELEFON 264. EXECUTĂ pentru deservirea populaţiei şi pentru sectorul socialist: confecţii pentru bărbaţi şi copii încălţăminte , comenzi, reparaţiuni şi încăpuţări reparaţiuni radio şi televizoare confecţionări de piese pentru stilouri şi reparaţiuni reparaţiuni ceasornice reparaţiuni de instalaţii electrice lucrări de construcţii, care se fac şi în rate pentru salariaţi. MARŢI 1 DECEMBRIE 18,30: Informaţiile du­pă amiezii ; 18,35 : Emisiune pentru cei mici ; 19,00 : Filmul artistic pentru copii „Mama s-a îmbolnă­vit" ; 19,10 : Recitalul baritonului Andrei Hr­­olski din R. P. Polo­nă — prim solist al Operei din Varşovia. La pian Suzana Szöreni ; *19,30: Transmisie de la Teatrul Municipal, sala Filimon Sîrbu: ,,Soţul ideal". In pauze: Emisiune de ştiinţă şi tehnică; Jurnalul televiziunii şi ultimele ştiri. Patria (10; 12,30 ; 15,30; 13,30; 21,15), I. C. Frimu (10; 12,45; 15,30; 13,45; 21) Maxim Gorki (10,30; 16, 20). 8 Martie (15; 13, 21), N. S. Hruşciov în A­­merica —■ S.O.S. în cosmos; Republica (10; 12; 14; 16; 18;15; 20,20; 22,30), Gh. Doja (10; 12; 15; 16; 19; 21) , TizOC . Min­gheru (9;45; 11;15; 13;15; 15; 17; 19; 21), Bucureşti (9,30—13; 15; 17; 19; 21), 1 Mai (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), Libertăţii (9; 11; 13; 15; 17; 19, 21) : Abuz de încre­dere ; V. Alecsandri (10; 14; 15; 17; 19, 21): Nunta lui Figaro; Elena Pavel (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30): Omul de pe planeta Pămint ; Lumina (9,30—14; 16,15; 18,30; 20,30): Marile manevre; Central (9; 11; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30), v. Roaită (10; 12; 15,30; 18; 20,30): Casa părintească; Timpuri Noi (9—16; 17,45; 19,30; 21,10); G. Coşbuc (15; 17; 19, 21): Amnarul fermecat; Tineretului (16; 18;15; 20,30) , 8 Mai (15,30; 18; 20,30): Pentru 100.000 de mărci; Înfrăţirea între po­poare (15,30; 18; 20,30); Tosca; Al. Po­pov (10—21) : Dansez cu tine; Griviţa (15; 17; 19; 21): Ultima aventură a lui Don Juan; Cultural (14,15; 16,30; 18,45; 21): Teodora; Unirea (14,15; 16,30; 18,45; 21): Nu aştepta luna mai; C. David (15; 17; 19; 21): Frumoasele nopţii; Al Sa­­hia (10; 12;­15; 17; 19; 21): Fata cu ul­ciorul; Flacăra (15; 17; 19; 21): Marile familii ; Arta (9,30; 11,45; 14; 16;15; 18,15; 21,15): Cartea junglei; Munca (15; 17; 19; 21): Ani de zbucium; T. Vlad­imi­­rescu (15; 17; 19; 21), 30 Decembrie (15; 17; 19; 21); M. Eminescu (15; 17; 19; 21): Soarta unui om; Mioriţa (10; 12; 16; 18,30; 21): In zilele lui Octombrie; 23 August (15; 17; 19; 21): Mama vitre­gă; 13 Septembrie (15; 17; 19; 21): Iile Pintilie (15; 17; 19; 21): în căutarea co­morii; 16 Februarie (16; 18;15; 20;30): Popular (15; 17; 19; 21): Kociubei; Volga (15; 17; 19; 21): Primăvara; N. Bălcescu (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21): Lady Hamil­ton ; G. Bacovia (15; 17; 19; 21) : Misiu­­ne periculoasă; Olga Bancic (15; 17; 19; 21), Donca Simo (14,30; 16,30; 18,30; 20,30) : Moartea în şa; Drumul Serii (16; 19,30) : O întîmplare extraordinară (ambe­le serii); B. Delavrancea (15,30; 17,45; 20): Omul cu pantaloni scurţi. Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R., orele 19,30: Carmen; Teatrul de Stat de Operetă, orele 19,30 : Liliacul ; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (Sala Come­dia) orele 20 : Fata fără zestre; (Sala Stu­dio) orele 20 : Hangi­ţa; Teatrul Municipal (Sala Matei Millo) o­­rele 20: Răzvan şi Vi­dra; (Sala Filimon Sîr­­bu) orele 20: Soţul ideal; Teatrul Tineretului, orele 20: Bri­­tannicus; Teatrul Armatei (Sala Magheru) orele 20: Pygmalion; (Sala Uranus) orele 20: Văduva isteaţă; Teatrul ,,C. Nottara“ (Sala C. Miile), orele 20: Nora (Sala Li­bertatea) orele 20: Fotoliul nr. 16; Tea­trul Evreesc de Stat orele 20: Tinereţea părinţilor; Teatrul Muncitoresc C.F.R.­­Giuleşti orele 19.30: Rapsodia ţiganilor; Teatrul Ţăndărică (Sala Orfeu) orele 15: Păcală; (Sala Academiei) orele 16: Ispră­vile viteazului Heracle; Circul de Stat, orele 20.30. Curaj şi voie bună. Institutul Meteoro­logic Central comuni­că , în Bucureşti şi regiunea Bucureşti, în următoarele 24 de ore vreme în încălzire uşoară cu cer schim­bător, mai mult noros. Vînt slab pînă la po­trivit din sectorul sudic. Temperatura în creştere uşoară, mini­mele vor oscila între minus 1 grad şi plus 1 grad, iar maximele între 4 şi 7 grade, în următoarele trei zile, vreme relativ călduroasă. Cer schimbător. Temporar precipitaţii slabe. Vînt moderat din sec­torul vestic. sa MARŢI 1 DECEMBRIE PROGRAMUL I 14.00 Concert de prînz; 14.40 Mari an­sambluri sovietice de cîntece; 15.00 Buletin de ştiri» 15.05 Reco­mandări din program» 15.10 Concert simfo­nic» 15.49 Din muzica popoarelor sovietice» 16.15 Vorbeşte Mosco­­va I 16.45 Cîntecul săptămânii; 17.00 Ra­diojurnal şi buletin meteorologic» 17.15 Noi medicamente romîneşti; 17.25 Muzică de estradă; 18.00 Revista Economică Ra­dio; 18.25 Ciclul ,,Muzică romînească de cameră"; 19.00 Buletin de ştiri; 19.05 Limba noastră. Vorbeşte acad. prof. Al. Graur; 19.15 Program de cîntece şi jocuri» 19.40 Muzică uşoară executată la orgă» 20.00 Radiojurnal; 20.20 „Noapte bună, copii"» 20.30 Jurnalul satelor» 21.00 Mu­zică populară romînească; 21.30 Cînta­­rea Romîniei. Itinerar liric prezentat de Violeta Zamfirescu; 21.45 Sonata în Fa major K.V. 332 de Mozart» 22.00 Radio­jurnal, buletin meteorologic şi sport » 22.30 Orchestre de muzica uşoară» 23.00 „Simfonia Alpilor“ de Richard Strauss, 23.52—23.55 Buletin de ştiri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri; 14.03 Recoman­dări din program; 14.07 Din cîntecele de luptîi ale popoarelor; 14.30 Program emis de Studioul regional Cluj; 15.00 Vechi melodii populare romîneşti; 15.30 Muzică distractivă; 16.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic; 16.15 Piese vocale de com­pozitori romîni; 16.30 „Acordeoniştii ve­seli" — program de muzică uşoară; 16.45 Carnet de reporter; Universitatea popu­lară muncitorească; 17.00 Muzica popu­lară romînească; 17.25 Sfatul medicului; 17.30 Emisiune muzicală pentru copii; 18.00 Buletin de știri; 18.05 Cîntece pen­tru tineret; 18.30 Concert interpretat de orchestra de muzică populară a Ansam­blului „Ciocîrlia"; 19.00 Instrumentişti so­vietici de muzică uşoară; 19.15 Antolo­gie Radio; Nicolae Tăutu citeşte din ver­surile sale ; 19.30 Piese instrumentale ; 19.50 Din viaţa muzicală a oraşelor şi regiunilor patriei. Fragmente din opera: „Neamul Şoimăreştilor" de Tudor Jarda; In pauză: Radiojurnal, sport, buletin me­teorologic, şi foileton; 22.30 Melodii populare româneşti; 23.00 Radiojurnal ; 23.15—24.00 Concert de noapte. MIERCURI 2 DECEMBRIE PROGRAMUL I 5.00 Radiojurnal şi buletin meteoro­logic; 5.15 Muzică uşoară; 5.45 Lecţia de gimnastica; 5.55 Sfatul medicului; 6.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic; 6.15 Emisiunea pentru sate; 6.30 „Bucuria muncii colective" — emisiune de cînte­ce; 6.45 Salut voios de pionier; 7.00 Bu­letin de ştiri şi sumarul presei centrale; 7.15 Jocuri populare romîneşti; 7.30 Val­suri instrumentale; 7.45 Anunţuri şi mu­zică; 8.00 Din presa de astăzi; 8.30 Mici piese simfonice; 9.00 Melodie şi ritm,­­ program de muzică uşoară; 9.30 Vreau să ştiu» 10.00 Program interpretat de cvintetul instrumental condus de Hans Boll, formaţie din R. D. Germană; 10.20 Concert de muzică din opere; 11.00 Bu­letin de ştiri; 11.03 Muzică de estradă; 11.30 Cîntece de prietenie; 11.50 Ciclul „Muzică romînească de cameră"; 12.20 Povestirea „Ynge Memned" de scriitorul turc Yaşar Kemal; 12.35 Din muzica po­poarelor; 13.00 Buletin de ştiri; 13.05 Concert de muzică ușoară. 13.45 Cotele apelor Dunării.

Next