Steagul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 23, nr. 6690-6714)

1971-01-03 / nr. 6690

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV Al P.C.R. $1 Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII — Nr. 6690 I Duminică 3 ianuarie 1971 I 4 pagini 30 bani CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, In aceste clipe solemne, cînd se termină încă un an de activitate rodnică şi înfăptuiri remarcabile, cînd ne aflăm în pragul unui an nou, vă adresez tuturor un călduros mesaj de salut din partea Comite­tului Central al Partidului Comu­nist Român, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii Socia­liste România. Pentru poporul nostru, această sărbătoare are o semnificaţie deo­sebită deoarece ea marchează nu numai sfîrşitul unui an de viaţă şi muncă, ci şi încheierea planului cincinal 1966—1970 cu rezultate bune, cu un bilanţ bogat. In aceşti ani, România socialistă a urcat o nouă treaptă în ascensiunea ei con­tinuă pe calea civilizaţiei. S-au dez­voltat şi modernizat forţele de pro­ducţie ale ţării, a crescut avuţia na­ţională. Ca urmare a rezultatelor obţinute în producţia materială, a crescut venitul naţional, au fost luate noi măsuri pentru îmbunătă­ţirea condiţiilor de viaţă ale popu­laţiei de la oraşe şi sate. In această perioadă s-a înfăptuit majorarea generală a salariilor, îndeosebi a celor mici, au fost sporite pensiile, alocaţiile pentru copii, s-a intensi­ficat construcţia de locuinţe. Sta­tul nostru socialist a alocat fonduri însemnate pentru dezvoltarea în­­văţămîntului, culturii, ocrotirii să­nătăţii. Putem spune că întregul program de edificare economică şi socială adoptat cu cinci ani în urmă de Congresul al IX-lea al partidu­lui a fost îndeplinit cu succes. Anul 1970 a fost, după cum se ştie, şi un an de grele încercări pentru poporul român ; inundaţiile din primăvară au pricinuit pagube mari economiei naţionale şi popu­laţiei. Poporul nostru şi-a dovedit însă şi cu acest prilej înalta forţă morală, eroismul, patriotismul său fierbinte. In ciuda greutăţilor, pla­nul industrial a fost îndeplinit, a­­gricultura a furnizat economiei na­ţionale importante cantităţi­­ de produse. Măsurile luate au permis asigurarea fondului de mărfuri agroalimentare necesare aprovizio­nării populaţiei. Toate acestea sunt o dovadă elocventă a trăiniciei şi superiorităţii orînduirii noastre so­cialiste, a capacităţii poporului ro­mân de a infringe şi depăşi orice obstacole în mersul său triumfător spre comunism. Progresele pe care le-am obţinut sunt o vie şi pregnantă întruchi­pare a activităţii neobosite desfă­şurate de clasa muncitoare, de ţă­rănime şi intelectualitate, de toţi cetăţenii, fără deosebire de naţio­nalitate, care urmează cu încre­dere nestrămutată politica partidu­lui — expresie a intereselor funda­mentale şi a aspiraţiilor celor mai arzătoare ale poporului nostru. Daţi-mi voie ca pentru toate aceste realizări, pentru munca nobilă în­chinată înfloririi patriei noastre scumpe, România socialistă, să vă adresez tuturor, dragi concetăţeni, cele mai sincere şi cordiale felici­tări. O dată cu începutul anului 1971, intrăm într-o nouă etapă a dezvol­tării economice şi social-culturale a ţării, concretizată în prevederile noului plan cincinal. Pe drept cu­­vint se poate spune că cincinalul viitor, întocmit pe baza Directive­lor celui de-al X-lea Congres al partidului, va asigura ridicarea la un nivel superior a întregii econo­mii naţionale, atît ca potenţial, dar mai ales din punct de vedere cali­tativ, îndeplinirea planului de stat pe 1971 — adoptat recent de Ma­rea Adunare Naţională­­— va crea premisele pentru realizarea în cele mai bune condiţii a acestui măreţ program. Au fost luate — şi se vor lua în continuare — măsuri pen­tru perfecţionarea activităţii econo­mice, pentru creşterea eficienţei întregii producţii materiale. S-a trecut la aplicarea măsurilor pen­tru ridicarea nivelului agriculturii, atît prin dezvoltarea şi moderni­zarea bazei materiale, cît şi prin perfecţionarea organizării, conduce­rii şi planificării producţiei, în centrul preocupărilor partidu­lui şi statului nostru va sta grija pentru satisfacerea într-un grad tot mai înalt a cerinţelor materiale şi spirituale ale poporului. Recenta plenară a Comitetului Central a adoptat în acest scop o serie de măsuri importante. In cursul anu­lui 1971, ca şi în ceilalţi ani ai noului cincinal vor fi luate noi mă­suri pentru creşterea nivelului de trai al maselor. Se vor asigura, pe măsura sporirii resurselor materiale şi financiare, venituri tot mai mari pentru oamenii muncii, condiţii de viaţă din ce în ce mai bune pen­tru întregul popor. Tot ceea ce se făureşte în ţara noastră, întreaga activitate de construcţie socialistă au drept ţel major bunăstarea oa­menilor muncii, asigurarea accesu­lui tuturor membrilor societăţii la binefacerile civilizaţiei moderne, dezvoltarea multilaterală a perso­nalităţii umane. Realizarea acestor mari obiective cere din partea tuturor celor ce muncesc — în calitatea lor dublă de producători şi proprietari ai mijloacelor de producţie — o acti­vitate susţinută, o contribuţie ac­tivă la soluţionarea problemelor ge­nerale ale vieţii economice, poli­tice şi sociale. Perfecţionarea orga­nizării şi planificării economiei, dezvoltarea democraţiei socialiste creează cadrul propice pentru par­ticiparea efectivă a oamenilor mun­cii, fără deosebire de naţionalitate, la conducerea producţiei, la activi­tatea tuturor organismelor sociale, la elaborarea şi înfăptuirea întregii politici de construcţie socialistă. Mersul înainte al României spre progres şi prosperitate este astfel rezultatul nemijlocit al creaţiei con­ştiente a poporului, deplin suveran în ţara sa, stăpîn pe destinele sale, liber să-şi făurească viitorul aşa cum doreşte. Dispunem de o bază economică puternică, avem o perspectivă cla­ră, ţeluri precise. La cîrma ţării se află încercatul nostru partid co­munist, strîns legat de clasa mun­citoare, de masele largi ale oame­nilor muncii, trup din trupul po­porului, care îşi îndeplineşte cu cinste rolul istoric de forţă poli­tică conducătoare a societăţii socia­liste, călăuzindu-se după legile ge­nerale ale noii orînduiri, după în­văţătura marxist-leninistă aplicată creator la condiţiile istorice şi so­ciale ale României. Semnificaţia deosebită a noului an este accen­tuată şi prin faptul că în 1971 vom aniversa semicentenarul Parti­dului Comunist Român, a cărui glorioasă existenţă demonstrează că idealul suprem al comuniştilor ro­mâni a fost şi rămîne slujirea de­votată a poporului în mijlocul că­ruia s-au născut, asigurarea liber­tăţii şi prosperităţii patriei, a vi­itorului ei fericit. Dragi tovarăşi, Anul 1970 a fost un an bogat in evenimente internaţionale. Deşi cercurile imperialiste au întreprins o serie de acţiuni menite să pună în pericol cauza păcii, securitatea popoarelor, să agraveze încordarea pe arena mondială, putem afirma că linia dominantă a evoluţiei in­ternaţionale a constituit-o succesele forţelor progresiste în lupta pentru înlăturarea pericolului unui nou război, pentru destindere şi cola­borare. Viaţa a adus noi şi noi dovezi că popoarele lumii doresc cu ardoare să trăiască liber şi in­dependent, că ele sînt hotărîte să nu mai admită politica imperia­listă de dominaţie, dictat şi agre­siune, să lupte pentru ca toate na­ţiunile să poată colabora în deplină egalitate. In folosul propriu şi al progresului general. In anul 1970, Republica Socia­listă România, credincioasă politi­cii sale de pace, securitate, pătrun­să de un înalt spirit de răspundere faţă de soarta poporului român şi a păcii mondiale, a desfăşurat o­­ intensă activitate internaţională. S-au lărgit relaţiile de prietenie şi colaborare ale ţării noastre cu toate statele socialiste, s-a dezvoltat co­operarea noastră­ cu numeroase ţări ale lumii. In acest an, au avut loc schimburi de vizite, contacte şi intîlniri între reprezentanţii Româ­niei şi ai unui mare număr de state de pe toate continentele. S-au dez­voltat raporturile dintre Partidul Comunist Român şi celelalte deta­şamente ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, ale frontului antiimperialist. Ţara noas­tră a depus eforturi susţinute pen­tru normalizarea situaţiei pe con­tinent şi înfăptuirea securităţii eu­ropene, pentru crearea unui climat care să favorizeze o largă şi fruc­tuoasă cooperare între state. In acelaşi timp, au­ acţionat consec­vent pentru stingerea focarelor de război şi încordare care periclitea­ză securitatea şi liniştea omenirii, pentru rezolvarea paşnică a litig r­giilor internaţionale. Ca rezultat al­­ politicii şi activităţii sale, Repu­blica Socialistă România se bucură de prestigiu­s­ , c­vr­e în triadul­­ tuturor popoarelor, are prieteni pe toate meridianele globului, ocupă un loc de cinste în viaţa interna­ţională. Intrăm în noul an cu hotărîrea fermă de a extinde şi mai mult relaţiile de prietenie, alianţă şi co­laborare cu toate ţările socialiste, de a face totul pentru întărirea unităţii şi coeziunii sistemului mon­dial socialist, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a tu­turor forţelor antiimperialiste. în acelaşi timp, acţionînd în spiritul coexistenţei paşnice, vom lărgi le­găturile economice, politice, tehnico­­ştiinţifice şi culturale cu toate ţă­rile lumii, fără deosebire de orîn­­duire socială. Vom milita neabătut pentru ca în raporturile dintre state să triumfe principiile egalităţii în drepturi, încrederii şi stimei reci­proce, pentru ca fiecare popor să se poată bucura nestingherit de dreptul sacru de a-şi hotărî singur soarta, corespunzător voinţei, in­tereselor şi aspiraţiilor naţionale. Ne vom consacra eforturile şi în anul ce vine luptei pentru stinge­rea focarelor de război şi a conflic­telor din Indochina şi Orientul Apropiat, pentru împlinirea idealu­rilor de progres, pace şi securitate ale omenirii contemporane. Fie ca anul 1971 să aducă po­porului român noi înfăptuiri în opera de făurire a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate, în ri­dicarea bunăstării sale materiale şi spirituale, să marcheze succese şi mai mari în lupta popoarelor pen­tru progres, libertate, independenţă şi colaborare, să aducă noi victorii forţelor socialismului şi păcii. In această noapte de sărbătoare vă urez din adîncul inimii — dum­neavoastră, muncitori, ţărani, inte­lectuali, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, ger­mani şi de alte naţionalităţi, tutu­ror celor care prin activitatea şi eforturile lor înalţă luminosul edi­ficiu al României socialiste — un an nou fericit, multă sănătate, îm­plinirea tuturor dorinţelor, realizări cît mai mari în muncă şi viaţă. La mulţi ani dragi compatrioţi! T­­. v . 1 1 Un nou lot de materiale pentru construcţii produse la fabrica din Urziceni va lua drumul şantierelor O­îr c/m­­m Toastul constructorilor navali După ce un an întreg au dat vibraţie calelor scăldate de bă­­trînul Danubiu, meşterii făurari ai navelor au venit să sărbăto­rească în clinchete de pahare şi voie bună propriile succese. Res­taurantul „Modern“ din Olteniţa i-a primit in straiele alese ale festinului, în decorul... apetisant al serii din care n-au lipsit tradiţionalele fripturi de curcan, cîrnăciorii de porc şi piftiile şi în cadrul căruia vinul de Ştefă­­neşti şi şampania „Zarea“ s-au întîlnit la confluenţa... cupelor. Mulţi dintre invitaţi veniseră cu prieteni, cu cei mai apropiaţi to­varăşi de muncă. In fruntea an­trenului, Ion Şurughin cu... 14 ti­neri constructori de nave. Gheor­­ghe Chirlemez era şi el însoţit de 10 tovarăşi din colectivul său de la şantier. Erau prezenţi şi maistrul Aurel Dumitrescu, Ion Uşurelu, Constantin Şerban şi mulţi alţii, dintre cei care dau oţelului personalitatea concretă a navelor fluviale. Ora 12. Oaspetele mult aşteptat se pregăteşte să bată la poarta vremii. Este un moment emoţio­nant. Prin intermediul micului e­­cran cei prezenţi urmăresc salu­tul şi urările pline de căldură pe care secretarul general al parti­dului le adresează ţării, poporului întreg. Sub jerbele de lumină ale serii, răsună un singur cuvînt de ordine: — La mulţi ani, 1971! Vivat şi la mai mare! „La mai mare“ înseamnă nave mai puternice şi mai moderne, înseamnă tot atîtea fapte destoi­nice, tot atîtea bilanţuri fruc­tuoase ca şi acelea pentru care s-a toastat în seara aceasta nu numai la restaurantul „Dună­rea“. In casele olteniţenilor cîteva mii de cupe s-au ridicat în noap­tea Revelionului , simbolizând nu numai împlinirile strădaniei de peste an, dar şi bucuria pentru anticipaţiile lui 1971, pentru mi­nunatele perspective pe care noul cincinal le deschide marii unităţi constructoare de nave de la Du­năre. Reportaj cu,, paharul în mină Lampioane, serpentine, confete... Ochi mai strălucitori decît magia multicoloră a globurilor şi iar... lampioane, serpentine, confete. Cristalul paharelor sclipeşte şi el şugubăţ, „îmbătat“ de chihlimbarul vestitului Murfatlar, felicitări cu tradiţionalul „La mulţi ani !“, risi­pite la tot pasul şi din nou... lam­pioane, serpentine, confete. Şi ochii noştri încep să strălu­cească, ale noastre pahare să îm­partă şi ele urări. Lampioanele ne atrag cu razele lor minim,­­r­­pentinele înlănţuie ametho -­tn vîrtejul lor spiralat, iar pesi nu­ plutesc confete, confete... Şi cum să nu porneşti a pluti şi tu ? ! Periniţa-i periniţă, veci­nul... ca vecinul... Cum să nu te ia valul aflîndu-te de fapt la res­taurantul „Dunărea“ din Giurgiu. Deci „navigăm“ în paşi de dans, cu muzica şi voia bună o dată cu ultimele clipe ale celui ce a fost ’70 şi care-şi transmite ştafeta, anului 1971. Nerăbdarea te cuprin­de şi vinul se duce şi el şi peri­­niţa se termină (hai, spune sincer, n-o aştepţi din nou ?). Iar propriul apetit este cuprins şi el de... ne­răbdare. In sală în cîteva clipe, îşi fac apariţia, purtate de către ANCA BALEANU GRU­JINSKI MIHAIL GOSPODIN Continuare in pag. a 2-a) REVELION 1971 SEMNE BUNE ANUL­ARE! • Păşind în 1971 cu încredere şi energii sporite • Petroliştii raportează cele dintîi succese din noul cincinal • Realizări promiţătoare la Industria laptelui li Marinarii de pe Dunăre le datorie Am păşit in noul an. Cu speranţe şi aspiraţii, cu bucurie şi încredere, cu hotărîrea fermă de a-1 face mai rodnic decit predecesorii săi. Ne stau in faţă sarcini deosebite, de mare însemnătate. Vastul program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, adoptat de Congresul al X-lea al P.C.R., ne schiţează clar viitorul pe care poporul nostru, liber şi stăpîn pe soarta sa, il va transforma intr-o luminoasă realitate. Pe răbojul timpului s-au înscris deja primele zile din noul an, din noul cincinal. O ploaie caldă, prevestitoare de recolte bune, a udat Cim­pia Dunării in cea dinţii zi a anului in care am păşit. Cum spun agricultorii, „semne bune anul­are!“ Dar ceea ce este de natură să ne întă­rească optimismul constă In forţa, in hărnicia oamenilor. Puterea lor creatoare s-a afirmat incă din această primă zi a anului. Sint sectoare de muncă unde lucrul nu încetează nici o clipă. Sint sectoare unde sosirea anului nou a fost săr­bătorită prin muncă, în aceste sectoare s-au înre­gistrat primele succese din noul cincinal. Le con­semnăm astăzi cu satisfacţie. Primele tone de ţiţei peste plan A trecut clipa solemnă de la miezul nopţii. Sîntem în dimineaţa zilei de 1 ianuarie 1971. întuneri­cul nu s-a risipit încă. Din casele oamenilor continuă să răzbată zvon de cîntec şi voie bună. Aici, la secţia 1 a Schelei Cartojani domneşte liniştea şi calmul. Maistrul Marcu Aurel şi sondo­rul şef Ion Georgescu şi-au urat, după datină, la mulţi ani. Ei fac parte din detaşamentul acelora care în noaptea de Revelion s-au aflat la datorie, păşind în noul an in plină activitate. Cu atenţie şi răspundere urmă­resc indicatorii care reflectă buna funcţionare a sondelor. Totul se desfăşoară normal. Este ceva totuşi care te emoţionează în această noapte. In jurul meselor încărcate cu bucate, oamenii închină paha­rele pline cu mustul dulce al stru­gurilor. La Schelă, se înregistrează primele tone de ţiţei din 1971. Pă­­mîntul întîmpină şi el noul an, revărsînd în conductele petroliere mustul său preţios, aurul negru. Iar petroliştii trăiesc cu emoţie a­­cest moment. Pentru producţia din noul cin­cinal s-au luat măsuri judicioase. S-au luat măsuri care să asigure funcţionarea ireproşabilă a sonde­lor încă din prima zi. S-au stabi­lit dispecerate speciale pentru fie­care sector. Pretutindeni au fost mobilizate cadrele cele mai califi­cate, ingineri, maiştri, brigadieri. Echipamentele au fost verificate cu minuţiozitate. Toate operaţiunile au fost programate cu precizie. Brigă­zile de intervenţie s-au aflat în alertă, gata să intervină operativ la orice sondă, în caz de nevoie. La Schela Cartojani, anul a început cu o premieră. A intrat în funcţiu­ne o sondă nouă, prima din 1971. Aşadar, semne bune anul­are , în cursul zilei de 1 ianuarie, numeroşi petrolişti s-au aflat la punctele de lucru, conform grafi­celor stabilite. Sondorul şef Ion Georgescu, maistrul principal Mar­cu Aurel, maistrul Marin Vlăscea­­nu, inginerul Vasile Sandu Dum­i­­trescu sunt numai cîţiva dintre ei. Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan­ei şi toţi ceilalţi şi-au expri­mat hotărîrea de a-şi mobiliza toate forţele, de a pune în valoare cit mai multe rezerve interne, pen­tru a obţine succese cît mai mari în noul cincinal. Indicaţiile date de T. DAMIAN (Continuare în pag. a 3-a) Sondorii de la Cartojani în plină activitate Foto : N. SCAHLET HOTĂRÎRI ALE CONSILIULUI DE MINIŞTRI privind: • Înfiinţarea întreprinderilor şi staţiunilor pentru MECANIZAREA AGRICULTURII ŞI ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII ACESTORA ; • Îmbunătăţirea cointeresării materiale a lucrătorilor DIN ÎNTREPRINDERILE PENTRU MECANIZAREA AGRICULTURII Pentru înfăptuirea în continua­re a măsurilor adoptate de con­ducerea partidului privind îmbu­nătăţirea organizării, conducerii şi planificării agriculturii cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu din 23 noiembrie 1970, Consiliul de Miniştri a aprobat două hotărîri cu privire la orga­nizarea întreprinderilor şi staţiuni­lor pentru mecanizarea agricultu­rii, precum şi în legătură cu spo­rirea cointeresării materiale a lu­crătorilor din aceste unităţi. Corespunzător primei hotărîri, se înfiinţează în fiecare judeţ, cu începere de la 1 ianuarie 1971, ci­te o întreprindere pentru mecani­zarea agriculturii, organizaţii eco­nomice republicane care vor func­ţiona pe principiul gestiunii econo­mice proprii. Ele vor fi subordo­nate Ministerului Agriculturii şi Silviculturii şi Comitetelor execu­tive al consiliilor populare jude­ţene. Hotărîrea prevede, de asemenea, că începînd tot de la 1 ianuarie vor funcţiona 772 staţiuni pentru mecanizarea agriculturii, ca uni­tăţi ale întreprinderilor susmenţio­nate. Staţiunile vor fi organizate de principiul gestiunii economice (Continuare în pag. a 3-a) BLOCNOTES .... S-asculte numai cine vrea. Cine nu poate sa n-asculte... Eu, alte daruri pen­tru voi, in aceas­tă noapte de înnoire a anului, nu am. Chiar sacul cu poveşti îmi este pe sfîrşite, mai am pentru un an sau pentru doi, aşa că grăbiţi-vă, veniţi , în jurul meu să le pri­miţi, să nu le spun doar vintului şi stele­lor..." Cu aceste vorbe, bătrâna Bela şi-a che­mat in jurul ei copiii, nepoţii şi vecinii, iar in liniştea care se lă­sase, doar nerăbdarea fremăta tainic, şi un­deva, la marginea sa­tului de cimpie, ulti­mii purtători ai „Plu­­guşorului", însurăţeii, meşter d­ar cu nevasta şi cu copiii lui. Era vestit peste nouă mări şi nouă ţări pentru mi­i şi începeau colindul de după miezul nopţii. „Trăia odată în sa­tul nostru, sau poate în alte sate de pe apa Glavaciocului, trăia un o inimă. Mulţi oameni îl întrebau dacă este adevărat că fiecare de­get are inima lui. Meş­terului însă, nu-i plă­cea să sporovăiască, el răspundea în limba lui, adică făcea oale frumoase din pămint ars şi nu făcea multe căci năduşea zile un şir pină isprăvea una să-i placă, iar apoi le dăruia oamenilor şi a­­ceştia i le lăudau cu griu şi porumb, după cit erau în stare să laude, sau după cite bucate aveau. In fie­care zi de pe urmă a DORINA BĂDESCU (Continuare în pag. a 3-a) nunea de oale şi stră­chini ce ieşeau de sub degetele lungi şi înde­­mînatice, iar lumea spu­nea că în fiecare deget al meşterului bătea cite Ce i s-a intimplat vestitului d­ar in cea de pe urmă zi a anului

Next