Steagul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 23, nr. 6690-6714)
1971-01-03 / nr. 6690
Paga 20 STEAGUL ROŞU VISURILE NOASTRE- VISURILE TĂRII • Cincinalul nou - năzuinţi şi certitudini noi * Ce vă doriţi in 1971 ? * Ce doriţi PATRIEI—leagăn şi vatră strămoşească Gheorghe IVĂNESCU , primarul comunei Ghimpari „Un an şi mai rodnic, cu multe bucurii" Ing. Petre MÎNDRU, antrenorul echipei de fotbal „Dunărea“-Giurgiu „Performanţe de răsunet../" Prof. I. HO1POI. I.C.C.P.T. Fundulea „Doresc ca ţara sa se bucure mai mult de rezultatele cercetării ştiinţifice" . ___ r * o Dr. Constanţa POPESC!!, medic primar, director al Spitalului Periş „Un gind fierbinte omului Laboratoarele şi cîmpurile experimentale de la I.C.C.P.T. Fundulea Unde Imi desfăşor activitatea de mulţi ani, au furnizat cantităţi considerabile din hibrizi nou creaţi la culturile cerealiere şi de plante tehnice. Solurile de mare productivitate pot fi întîlnite astăzi în toată ţara. Ca cercetător am încercat, alături de colegii mei, şi în acest an satisfacţii pentru reuşitele experienţelor. Am amintit toate acestea pentru că în anul viitor doresc să fiu cit mai util şi cît mai apropiat de tînăra generaţie de ingineri agronomi pe care am primit sarcina să-i îndrum spre perfecţionarea cunoştinţelor lor profesionale, pentru a duce mai departe faima ştiinţei agricole româneşti. Şi, ca unul care am studiat şi cercetat, doresc ca în următorii ani irigarea culturilor să fie încununată de roade. Iar ţării ii doresc ca în anul care vine să se bucure mai mult de rezultatele cercetării ştiinţifice, ale dezvoltării rapide şi intensive a agriculturii socialiste, spre binele întregului nostru popor care sub conducerea înţeleaptă a partidului, îşi făureşte o viaţă nouă şi înfloritoare. ' 9 „1970 a fost pentru locuitorii din comuna Ghimpaţi un an rodnic. S-au obţinut succese importante în activitatea unităţilor economice din comună. Pentru mine, aceste succese înseamnă un prilej de satisfacţii şi o bază de plecare spre noi realizări. Anul acesta am obţinut locul II pe judeţ în întrecerea patriotică, pentru anul 1971 doresc să obţinem primul loc, să contribuim în măsură mai mare la ridicarea gradului de urbanizare a comunei, la dezvoltarea ei complexă şi armonioasă. Doresc ca eforturile pe care le voi depune, împreună cu toţi locuitorii din Ghimpaţi, să fie mai spornice, pentru înflorirea localităţii noastre, pentru progresul multilateral al României socialiste. Fie ca, fiecare filă din cronica noului an în care păşim, să aducă noi şi noi mărturii despre eroismul harnicului popor român, despre aportul său la pacea şi progresul lumii*. La poarta timpului se aude parcă o bătaie... La răscrucea vremii, oaspetele mult aşteptat, Anul Nou, prilej de adînci bucurii şi pentru purtătorii halatului alb, pentru toţi acei care îşi dăruie elanul gîndurile, priceperea în apărarea omului ca supremă valoare socială. Cu ce sentimente întîmpin anul care vine? Cu acelea ale satisfacţiei ce-mi aminteşte că voi intra în cel de al 23-lea an de exercitare a profesiunii. Anul 1970 a fost bogat în realizări şi pentru unităţile forului metodologic ce-l reprezint. Spitalul Periş a fost înzestrat cu încă un pavilion, la Snagov circumscripţia sanitară s-a mutat într-un local nou, un dispensar model a luat fiinţă la Baloteşti iar la Buftea, un ambulatoriu, înfăptuiri minunate datorate grijii pe care partidul şi statul o manifestă pentru dezvoltarea asistenţei medicale, pentru înzestrarea bazei materiale a unităţilor sanitare. Ce alte gînduri mai frumoase poate să încerce pe un medic, director de spital, decit acelea de a trăi şi în viitor satisfacţia continuării actualelor împliniri. Pentru aceste înfăptuiri şi pentru cele viitoare... sus cupa ! Sănătate ţării ! începutul meseriei mele de antrenor s-a contopit cu începutul de performanţă al echipei giurgiuvene pe care o antrenez. Vreau ca în anul care vine să obţinem ceea ce îşi doresc jucătorii, conducătorii şi mai ales numeroşii suporteri ai echipei noastre : promovarea în prima divizie de fotbal a ţării. Poate să pară o dorinţă exagerată, greu accesibilă. Avem acum posibilitatea să ne măsurăm forţele cu cele mai bune echipe din seria noastră. Dunărea Giurgiu va fi cu adevărat o forţă în anul care vine. Patriei mele îi doresc cît mai multe succese de prestigiu pe arena internaţională, calificarea echipei reprezentative în Campionatul Europei. Vreau ca tot ceea ce s-a realizat în 1970 să fie doar preludiul unor mari performanţe fotbalistice ale „tricolorilor”. REVELION 1971 (Urmare din pag. 1) personalul restaurantului, ied de platouri. Printre mese, curcanul împodobit ca pentru ultima lui seara îţi Sfidează parcă Înghiţiturile în sec. Iar cîteva duzini de peşti aliniaţi în şir comun de suferinţă, în raportul ce ţi-l dau, te ameţesc de parcă ar fi... somn, nn crap de-al nostru de la „Dunăre“. O întreagă paradă a măiestriei culinare se desfăşoară printre mese spre invidia nevestelor ce se vor afla de gospodine şi spre triumful bărbaţilor ce au şi ei o dată dreptate : „Ei, vezi. Că mai ai de învăţat dragă soţioară?!“ Dar „victoria" nu durează mult căci se poate afla uşor că cea care a dat atita frăgezime curcanului îmbietor şi cea care învîrteşte cea mai grozavă mămăligă pentru tradiţionalele Sarmale este tot... femeie. Cine nu o cunoaşte pe Petra Chialiu, maestra bucătăriei restaurantului „Dunărea" ! în cîteva clipe ne aducem aminte că n-am mîncat de cîteva zile pentru a ne „păstra“ de Revelion, că în sală este cam cald şi deci e cazul să umplem încă un pahar, iar dacă vecinul îţi spune că... astă seară vrea să danseze numai cu tine, „uiţi“ că de fapt solista fredonează melodia, faci abstracţie că poate şi... soţul îi spune acelaşi hlarU tinerei blonde cu care închină o cupă. Clipele au trecut în zbor. Noul an soseşte o dată cu ultimul minut al bătrînului *70, în pocnetele sticlelor de şampanie, în clinchetul paharelor pline. — Bucuria acestei clipe să vă însoţească tot anul, feţele să vă fie luminate de veselie, mereu ca şi în această seară cînd vă dorim sănătate, fericire şi tradiţionalul „La mulţi ani“. O dată cu această urare paharul este închinat şi sorbit de către Gheorghe Petrescu, ospitaliera gazdă a acestei seri, şeful unităţii „Dunărea". Alături se aliniază întregul personal care ne urează o seară plăcută şi multe, multe revelioane... tot Împreună. De-abia sosit, prichindelul trimis de Cronos, puştiul ’71, a şi făcut primele farse. De la tombola restaurantului, Mircea Marinescu a cîştigat o... ţigară. Se uită cu jind şi cu tristeţe fiindcă este încă liceean. Dan Boborodea, cel mai tînăr invitat se uită şi el tot cu jind la dansatori (a se citi dansatoare). Explicaţia : venise cu mămica şi tăticu’ şi înţelegeţi... Dar, numai acestea să fie necazurile pe 1971 ! Ca la orice revelion, n-au lipsit nici micile vorbe de duh, de data aceasta nu numai sub forma răvaşelor ci şi a inspiratului monolog satiric pe care Gheorghe Petrescu, şeful restaurantului, l-a interpretat cu vervă şi aptitudini de actor. — A fost una dintre marile surprize ale serii care ne-a delectat şi ne-a menţinut antrenul o dată cu ambianţa atît de atractivă, cu ospitalitatea cu care gazdele au ţinut să intîmpinăm noul an — ne spune Vasile Gîscă, secretarul comitetului de partid de la O.C.L.M. Nu este de fapt singura apreciere la adresa gazdelor. Una din tinerele perechi care nu a scăpat un dans pe ringul atît de‘ solicitat, au fost Mariana şi Costică Dogaru. I-am întrebat cu ce gînduri întîmpină şi noul an. Costică Dogaru ne-a răspuns simplu, omeneşte : „Pentru acest an, ne-am dori un băieţel cu ochi albaştri şi frumos ca... mine“. Revelion ’71... O seară plăcută, presărată de glume şi care nu va rămîne o simplă amintire. Fiindcă, vorba cîntecului pe care l-am ascultat cu toţii în zorii zilei, la ciorba de potroace, cînd cel care ne-a cîntat la ureche n-a fost de data aceasta lăutarul ci... tot Gheorghe Petrescu, nu este bine... „dacă ai iubit să laşi !" Este de fapt Credinţa celor care au ciocnit paharul pentru acest nou an că vor reveni acolo unde s-au simţit atît de bine. Veselie la babord! (Miezul nopţii pe eleganta motonavă „Oltenită*1. îâ0 de membri ai portonajului navigant cinstesc, alături de docheri şi invitaţi de la Şantierul Naval Giurgiu, ocupă în cinstea noului an. Pe întreg vasul nu răsună decit un cuvînt de ordine: „Veselie la babord!“. „Ordinul“ dat de Iulian Petrescu, directorul C.N.F. „Navrom“ — Giurgiu este respectat cu stricteţe de comandanţii de nave Mihai Popescu şi Ştefan Dan. » căpitanul Gheorghe Dragomir, ofiţerul fluvial Florian Ristea, docherul Virgil Cercel şi Încă mulţi alţii care toastează cu bucuria năzuinţelor împlinite, cu satisfacţia bilanţului rodnic ce se profilează la confluenţa a două cincinale. Ultimele clipe ale anului. 12 bătăi în miez de noapte ce reprezintă un simbol. Este momentul în care invitaţii serii de pe vasul „Olteniţa“ răspund cu paharele pline însufleţitelor urări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Moment Vibrant de îndemnuri şi pentru viitor de realizări frumoase pentru cei care muncesc cu abnegaţie pentru buna desfăşurare a transportului fluvial de mărfuri şi pasageri, multi dintre ei fiind prezenţi şi in seara aceasta, la postul lor, navigînd, undeva, pe ape. Este de fapt şi gîndul cu care Iulian Petrescu, directorul D.N.F. s-a adresat invitaţilor urîndu-le ca anul 1971, primul an din noul cincinal, să le aducă satisfacţii şi năzuinţe cit mai mari. Vivat, tinereţe! — Noroc, noroc... şi la mai mare, căci de-abia ai devenit major! Aceasta a fost de fapt urarea simbolică la Clubul tineretului din Olteniţa, unde comitetul orăşenesc U.T.C. a organizat anul acesta Revelionul pentru 120 de tineri din diferite unităţi productive. Chiar de la intrare, un semn bun vorba zicalei, le-a ieşit cu plin Cîteva duzini de sticle le făceau cu ochiul din rafturile bunul, amenajat chiar la intrare, înăuntru... decorul n-a desminţit avanpremiera cu care au fost întîmpinaţi. Masa festinului, pregătită de Gheorghe David, responsabilul restaurantului „Dunărea“ s-a dovedit la înălţime, avînd destule temeiuri picante Nu este singurul revelion al tineretului, în timp ce Clubul tineretului din Olteniţa îmbrăcase straiele de sărbătoare, la Giurgiu restaurantul ..Meteor“ devenise şi el în aceeaşi seară un loc de întîlnire cu tinereţea fără... bătrîneţe. 100 de tineri de la unităţile din oraş s-au întîlnit în faţa bradului împodobit şi a lui Moş Gerilă, ca să petreacă în această noapte de revelion. O cupă din partea oraşului nou Buftea, cel mai tînăr oraş al judeţului, a intîmpinat Anul Nou cu exuberanţa caracteristică tinereţii. Ţîncu 1071 nu poposise încă pe aripi de vis cînd mesele încărcate cu cele mai alese bucate i se aliniaseră în întâmpinare. Cel mai tînăr oraş al judeţului nu-şi ascundea emoţiile şi nici bucuriile. Toasturile din seara aceasta aveau temeiuri adinei. Vechea aşezare din apropierea Capitalei* întîmpină numai de doi ani pe vestitorul lui Cronos cu ţinuta-i de oraş şi prefacerile înnoitoare au început să-i anunţe de pe acum frumuseţea chipului de mîine. După cum anticipează edilii, Buftea urmează să devină un mare complex urban. Cu emoţia dată de anticipaţii, cu bucuriile prezentului s-a sărbătorit aci sosirea noului an. In salonul elegantului restaurant „Central“ din noul complex comercial erau prezenţi 250 de muncitori de la Fabrica de conserve, Fabrica de vară şi alte unităţi. In acest timp, alţi 200 de muncitori de la Fabrica de ambalaje metalice, în frunte cu ing. Dumitru Udrescu, directorul acestei unitâţi şi inginerul şef Valentin Panait ridicau în sala Centrului de producţie cinematografică o cupă în cinstea frumoaselor rezultate cu care au încheiat anul. Deşi cu o existenţă atît de tînără, această unitate a industriei ilfovene a reuşit să înscrie în bilanţ importante beneficii peste plan. — Pentru aceste succese, pentru împlinirile de mîine, să ridicăm orna sus! Un toast pe adresa hărniciei! Un toast ca atîtea multe altele care în seara aceasta au cinstit, după datina străbună, hărnicia, priceperea, cutezanţa „Ciocîrlia" a fost la înălţime! Oraşul Urziceni a dat Revelionului dimensiunea unei adevărate sărbători. Unul dintre locurile festinului, restaurantul „Ciocîrlia“, i-a primit pe oaspeţi într-o haină aleasă, cu tradiţionalul brad împodobit cu lampioane şi globuri, aflat în paza bătrînului Moş Gerilă. Oameni ai muncii de la Fabrica de ceramică şi alte întreprinderi ale oraşului se aflau la mese alături de numeroşi invitaţi de la I.A.S. Urziceni. De pe mesele pregătite cu alese mincăruri nu lipseau nici trandafirii. Bineînţeles... tradiţionalii trandafiri de casă ce se lăfăiau alături de purcelul şi curcanul la tavă, de piftiile de porc şi celelalte preparate. „Ciocîrlia“ a fost la înălţime . Ion Mihai, şeful acestei unităţi a fost o gazdă ospitalieră ce a ţinut să confere sărbătorii o ambianţă cît mai plăcută în care paleta artei gastronomice să strălucească şi cu nuanţe şi cu arome. In timp ce cupele se ridicau la unison, alţi invitaţi, de data aceasta artişti amatori, se întîlniseră la Case de cultură pentru a întîrmpina primul ceas al anului 1971 pentru a închina în cinstea succeselor repurtate cu prilejul turneului întreprins peste hotare. O seriă minunată de bun augur pentru cel ce a fost întîmpinat cu atîta veselie — 1971. O, brad frumos! În ambianţa creată de acest vers, citeva sute de tineri au ţinut să ciocnească o cupă şi cu... Moş Gerilă. Este lesne de înţeles această dorinţă ştiind că plaiurile ilfovene nu le-a oferit blana de hermină a zăpezii. Cu rucsacurile in spate şi la braţ cu voia bună, 85 de tineri de la schela Cartojeni, Fabrica de vară Buftea, din comunele Gurbăneşti, Floreşti-Stoeneşti. Cernica au poposit la vilele „Caraiman“ şi „Vînători“ ca şi la rpul şi elegantul hotel din Buşteni La un pas de ei, alţi aproape 100 de tineri de la I.T.A., Institutul de proiectări Bucureşti etc. — au sărbătorit Revelionul la Timişul de Sus. De la poalele Bucegilor au răsunat in seara aceasta, într-un singur glas, urări de prosperitate şi veşnică tinereţe, asemenea bradului care de astă dată se afla... în locuri natale. DUPĂ REVELION A doua zi — Clatină-te Costică, să nu vadă vecinii că te întorci treaz acasă ! Desene de FRED GUENADESSCU Liber, băietele, liber ? Desene de C. CRĂCIUN ©isassifn tpa@K®üras După festin.. Desen de VIOREL SANDU De la Revelion Desen de V. TIMOC M-a rugat Costică să vă spun, că nu i-a plăcut vinul... Desen de F. GRONSCHI — ...mai rîzi de mine si tu nu pofi ocoli un pom... ! Desen de GH. BADEA Fara cuvinte Desen de G. FRED