Steagul Roşu, februarie 1971 (Anul 23, nr. 6715-6738)
1971-02-02 / nr. 6715
IN PREZENTA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, IERI A AVUT LOC LA SLOBOZIA CONSFĂTUIREA DE LUCRU A CADRELOR DE BAZA DIN AGRICULTURA ŞI ACTIVULUI DE PARTID DIN JUDEŢUL IALOMIŢA După vizita pe care tovarăşulicolae Ceauşescu a făcut-o sîmbătă, 30 ianuarie, în unităţi agricole din judeţul Ialomiţa, oamenii muncii de pe ogoarele Bărăganului au avut bucuria, în cursul dimineţii de luni 1 februarie, de a primi din nou în mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului şi statului, care a venit să participe la Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricultură şi activului de partid al Judeţului Ialomiţa. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Însoţit de tovarăşii Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, Angelo Miculescu, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, a fost întîmpinat la Slobozia de membrii biroului Comitetului judeţean al P.C.R., de toţi participanţii la Consfătuire. Prezenţa secretarului general a prilejuit o nouă şi vibrantă manifestare de dragoste şi ataşament faţă de partid, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de fierbinte recunoştinţă pentru grija statornică ce o poartă dezvoltării agriculturii socialiste, ridicării continue a nivelului de viaţă a lucrătorilor de pe ogoare, a întregului nostru popor. Ca şi vizitele de lucru ale conducătorului partidului şi statului în întreprinderi industriale, în unităţi agricole, prilej de amplu şi fructuos dialog cu făuritorii de bunuri materiale, de analiză concretă, la faţa locului a problemelor complexe pe care le pune viaţa, realităţile construcţiei socialiste, şi Consfătuirea de ieri a stat sub semnul aceleiaşi participări nemijlocite a oamenilor muncii la elaborarea şi înfăptuirea politicii partidului. Şi-a găsit încă o dată o expresie grăitoare stilul de muncă propriu secretarului general al partidului , de a se sfătui permanent cu poporul, de a asculta cuvîntul oamenilor despre succesele şi preocupările lor, jalonînd prin indicaţiile sale preţioase noi direcţii pentru ridicarea întregii activităţi la nivelul marilor sarcini ale noului cincinal, pentru lichidarea lipsurilor şi neajunsurilor, ca societatea noastră socialistă să păşească neabătut înainte pe drumul progresului său multilateral. In aceeaşi atmosferă de lucru, de puternic entuziasm, mărturie elocventă a democratismului orînduirii noastre, a legăturilor indisolubile dintre partid şi popor, se desfăşoară în aceste zile în toate judeţele ţării consfătuiri ale cadrelor de bază din agricultură şi ale activului de partid, la care sunt prezenţi membri ai Prezidiului Permanent, ai Comitetului Executiv al Comitetului Central. Adînc grăitor pentru înalta responsabilitate patriotică a lucrătorilor din agricultura judeţului Ialomiţa, hotărîţi să-şi aducă aportul sporit de muncă şi hărnicie, la obţinerea de noi succese, a fost cuvîntul participanţilor la Consfătuire, atît debogat în substanţă, atît de preţios prin încărcătura de idei, reflectînd acea profundă transformare a oamenilor, din Bărăgan pe care avea s-o sublinieze tovarăşul Ceauşescu în cuvîntarea sa. Preşedinţi de cooperative agricole, brigadieri, mecanizatori, şefi de ferme, directori de întreprinderi agricole de stat şi staţiuni pentru mecanizarea agriculturii, ingineri agronomi, ţărani cooperatori pensionari, secretari ai Comitetelor comunale de partid au dat o înaltă apreciere expunerii tovarăşului Ceauşescu la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, subliniind importanţa ei deosebită pentru mersul înainte al agriculturii noastre socialiste, pentru tiporirea contribuţiei sale la dezvoltarea economiei naţionale. Ei au exprimat adeziunea unanimă a tuturor celor ce muncesc în agricultură faţă de întregul complex de măsuri elaborat de conducerea partidului, adresînd in numele zecilor de mii de ţărani cooperatori, mecanizatori, lucrători din întreprinderile agricole de stat, cele mai vii mulţumiri tovarăşului Ceauşescu pentru neobosita sa preocupare de a găsi căile prin care agricultura să prospere, Incit viaţa oamenilor de la sate şi a întregului popor să devină tot mai îmbelşugată, mai înfloritoare. Cu îndreptăţită mîndrie, vorbitorii au înfăţişat tabloul marilor prefaceri din anii socialismului, rezultat al sprijinului permanent primit din partea partidului şi statului, al muncii însufleţite a ţărănimii, a tuturor celor ce fac tot mai roditoare ogoarele Bărăganului. Cu puterea de convingere a faptelor, a cifrelor participanţii la Consfătuire au demonstrat că o dată cu creşterea an de an a producţiei animale şi vegetale, au sporit veniturile oamenilor, iar satele ialomiţene, ca de altfel satele din întreaga patrie, şi-au schimbat înfăţişarea. Trăsătura dominantă a lucrărilor Consfătuirii, a constituit-o analiza multilaterală, bazată pe o bogată experienţă, pe realităţi, a muncii din toate sectoarele agriculturii judeţului. Ca adevăraţi gospodari, ca oameni care îşi pun la inimă bunul mers al treburilor, cei ce au luat cuvîntul, au arătat că recentele hotărîri ale conducerii partidului au stimulat şi mai mult iniţiativa creatoare a celor de pe ogoare, declanşînd entuziasmul şi hotărîrea lor de a face totul pentru transpunerea în viaţă a complexului de măsuri elaborat de partid. In acest spirit, de la tribuna Consfătuirii s-au făcut auzite propuneri valoroase menite să conducă la valorificarea mai deplină a mijloacelor şi resurselor de creştere a producţiei vegetale şi animale pe care le oferă Bărăganul, au fost exprimate angajamente solemne nu numai de a realiza exemplar sarcinile planului pe anul 1971 ci şi de a le depăşi prin producţii suplimentare. Totodată, vorbitorii au conferit lucrărilor un spirit combativ, îmbinînd recunoașterea deschisă a propriilor lipsuri cu critica judicioasă la adresa muncii ministerului de resort, a altor foruri centrale legate nemijlocit, prin activitatea lor, de problemele agriculturii ca și la adresa organelor locale, în încheierea lucrărilor Consfătuirii, primit cu vii şi puternice ovaţii, care nu contenesc minute în şir, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea amplă, atotcuprinzătoare a secretarului general care deschide noi orizonturi, noi perspective muncii din agricultură, a fost urmărită cu cel mai viu interes de toţi participanţii fiind subliniată în repetate rînduri cu îndelungi aplauze. La sfîrşit, sutele de participanţi aclamă, scandează numele partidului, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Este o atmosferă de puternic entuziasm, vibrantă expresie a unităţii de monolit dintre partid şi popor, a adeziunii ferme a oamenilor muncii la politica internă şi externă marxist-leninistă a Partidului Comunist Român. ION MARGINEANU SEMNALE PROLETARI DIN TOATE TAkE, MÎŢI-VA! ORCAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII — Nr. 6715 I Marţi 2 februarie 1971 ! 4 pagini 30 bani ÎN DEZBATEREA COOPERATORILOR EXTINDEREA ŞI COOPERĂRII ÎN PRODUCŢIE Adunarea generală a cooperatorilor din Călugăreni a analizat cu mult simţ de răspundere activitatea desfăşurată în anul 1970 in toate sectoarele de muncă, trăgînd concluzii folositoare pentru îmbunătăţirea activităţii în acest an. Sarcinile ce revin în acest an unităţii, în lumina prevederilor planului de producţie supus aprobării, au fost apreciate de cooperatorii care au luat cuvîntul drept mobilizatoare şi pe deplin realizabile. Din dezbateri s-a desprins că venitul global planificat pe anul în curs , aproape 7,5 milioane lei, poate fi depăşit printr-o mai bună organizare a muncii, prin extinderea mecanizării lucrărilor agricole şi mai buna valorificare a resurselor de care dispune unitatea. Vorbitorii au subliniat necesitatea de a se utiliza mai bine fondul funciar, de a se trece hotărît la înfăptuirea măsurilor luate pe Linia îmbunătăţirii organizării, planificării şi conducerii agriculturii. Discuţiile ample purtate asupra sarcinilor de producţie, a modului în care urmează să prindă viaţă obiectivele înscrise în planul de măsuri adoptate de adunarea generală, au scos în evidenţă două probleme a căror rezolvare a fost pusă în atenţia consiliului de conducere al cooperativei agricole. Este vorba despre extinderea mecanizării în toate compartimentele de lucru şi de dezvoltarea cooperării în producţie în cadrul consiliului intercooperatist, precum şi între C.A.P. Călugăreni şi I.A.S. Uzunu. Astfel, în acest an la Călugăreni, în cooperativa agricolă, se prevede introducerea pe scară largă a unei game cit mai variate de lucrări agricole, prin folosirea tuturor maşinilor şi agregatelor de care dispune secţia de mecanizare. In legătură cu aceasta s-a evidenţiat în dezbateri faptul că în noile condiţii de lucru, cu mijloacele mecanice existente este posibilă aplicarea, cu rezultate mult mai bune, a acţiunii de combatere pe cale chimică a buruienilor la cultura griului şi a porumbului ceea ce va face mai spornică munca cooperatorilor, va asigura sporirea simţitoare a producţiei cerealiere. Secţia de mecanizare va fi mai mult antrenată în direcţia realizării de producţii superioare pe terenurile afectate plantelor furajere, în acţiunea de introducere a micii mecanizări în sectorul zootehnic. In aceeaşi măsură se va acorda atenţia cuvenită executării la timp şi în condiţii agrotehnice corespunzătoare a lucrărilor în grădina de legume de unde se aşteaptă obţinerea unor B. NACIU (Continuare in pag. a 6-a) Cale liberă pe magistralele de oțel ale patriei Dansul fetelor.. Fotó : EMIL COJOCARU EFICIENŢA MUNCII COMITETELOR DE PARTID DIN COOPERATIVELE AGRICOLE SE REFLECTA ÎN ACTIVITATEA ORGANIZAŢIILOR DE DATĂ Continuarea p© o treaptă mai înaltă a procesului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, complexitatea obiectivelor pe care le avem de îndeplinit, impunea o necesitate obiectivă creşterea rolului conducător al partidului, a operativităţii şi eficienţei întregii activităţi de îndrumare şi control desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid, şi, implicit, sporirea răspunderii fiecărui comunist pentru înfăptuirea exemplară a tuturor sarcinilor încredinţate. Comitetele de partid din cooperativele agricole, căci la ele ne vom referi în cele ce urmează, aflate în fruntea unor organizaţii puternice, contribuie într-o măsură tot mai mare la punerea în valoare a potenţialului economic şi uman din aceste unităţi. Ele au un rol însemnat în conducerea şi îndrumarea întregii activităţi economice, politice şi cultural-educative. Locul şi rolul acestor comitete în agricultura cooperatistă a judeţului nostru sunt bine definite. Ele coordonează într-un tot unit eforturile comuniştilor din unităţi agricole, canalizind acţiunile, iniţiativele spre realizarea obiectivului principal , întărirea continuă economicoorganizatorică a cooperativelor agricole. Acestei sarcini îi sunt subordonate măsurile politico-organizatorice, activitatea plină de răspundere a membrilor de partid, a tuturor cooperatorilor. Faptul că organizaţiile de partid din C.A.P îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea directă a comitetelor cominale de partid, le oferă ION CONSTANTIN şeful secţiei organizatorice a Comitetului judeţean de partid posibilităţi mai largi pentru studierea atentă a problemelor din diferite sectoare şi, totodată, pentru găsirea celor mai potrivite măsuri îndreptate spre îmbunătăţirea muncii. Aşa de pildă, analizele făcute cu ajutorul comisiilor pe probleme ale comitetelor comunale au permis organizaţiilor de partid din C.A.P. Bucşani, Ghimpaţi, Chiriacu,Mînâstirea şi altora să iniţieze o serie de acţiuni eficiente în sectorul vegetal şi în zootehnie, acţiuni ce s-au bucurat de adeziunea deplină a comuniştilor şi celorlalţi cooperatori. Atribuţiile largi cu care sunt investite, dreptul de control asupra consiliului de conducere al cooperativei agricole permite comitetelor de partid să conducă şi să orienteze activitatea economică în direcţia valorificării depline a fondului funciar, a resurselor materiale şi a forţei de muncă de care dispune cooperativa. Instruirea şi îndrumarea sistematică a birourilor organizaţiilor de bază din ferme şi brigăzi, controlul îndeplinirii hotărîrilor, organizarea acţiunilor politico-educative, îndrumarea organizaţiilor de masă şi obşteşti, sunt alte cîteva obiective înscrise cu regularitate în planurile de muncă. Consider că rezultatele puteau fi mai bune dacă toate organele comunale ar fi studiat cu atenţie obiectivele cuprinse spre a fi analizate în şedinţele comitetului de partid din C.A.P. Lipsa unui astfel de studiu face ca activitatea unor comitete cum sunt cele din Trestieni, Răsuceni, Butimanu, Hotarele să lase uneori impresia că sunt verigi în plus. Dacă la comitetul comunal de partid se analizează activitatea fermei zootehnice sau legumicole, atunci comitetul de partid din cooperativa agricolă ce face ? Şi să nu uităm : ferma îşi are şi ea organizaţia sa de bază care analizează şi acţionează concret pentru lichidarea unor neajunsuri. Atunci ? Soluţia este una singură : evitarea suprapunerii, a dublei analize, substituirii de atribuţii şi răspunderi fac eficienţă conducerea politică concretă, delimitarea problemelor şi domeniilor de acţiune. A intrat în practica celor mai multe comitete de partid din C.A.P. să repartizeze membrii lor pe organizaţiile de bază subordonate pentru a le ajuta în rezolvarea multiplelor probleme ce le stau în faţă. Cît de eficientă este această metodă ne-o dovedesc rezultatele bune obţinute de cooperativele agricole Chiriacu, Ulmeni, Bâneasa, Fierbinţi etc. în creşterea producţiei vegetale şi animale. Membrii comitetelor au ajutat efectiv birourile atunci cînd au analizat anumite aspecte ale muncii. Periodic ei au raportat ca-(Continuare in pag. a 3-a) Diversificarea prestărilor pentru populaţie — Pe scurt, tovarăşe Florea Enache, prin ce se caracterizează activitatea grupului pe care îl coordonaţi ? — în principal, prin construcţii de locuinţe cu plata în numerar sau în rate, precum şi diferite reparaţii, ne răspunde şeful Grupului III Urziceni al cooperativei meşteşugăreşti „Prestarea“. — Cum s-a soldat activitatea grupului în anul 1970 ? — Prin construcţia a 25 de clădiri noi în localităţile Brazi, Alexeni, Manasia, Coşereni şi Urziceni, construcţii în valoare de 550.000 lei. De asemenea am reparat peste 350 de sobe de teracotă în valoare de 450.000 lei, s-au făcut 10 instalaţii de încălzire centrală cu o valoare de 200.000 lei precum şi numeroase alte prestări. — Preocupări pentru anul 1971 ? — înfiinţarea de două noi centre de deservire a populaţiei în oraşul Urziceni, care vor executa lucrări de construcţii şi reparaţii locuinţe , vom construi, de asemenea, un cămin cultural la Brazi în valoare de 600.000 lei. Ne gîndim şi la extinderea activităţii unităţilor noastre de confecţii de cărămizi în comuna Brazi. In anul 1970 am realizat 250.000 cărămizi presate şi 100.000 cărămizi subţiri necesare construcţiilor noastre. — Alte proiecte? — înfiinţarea unor ateliere de prefabricate din beton şi dale de beton la Grindu şi Brazi şi un atelier de prefabricate la Urziceni. — Doleanţe ? — O mai bună aprovizionare a unităţii noastre cu materiale de construcţii. Ne referim la cele pe care nu le putem fabrica singuri şi anume tablă, cherestea, bilemanele şi altele. In orice caz profitînd de această scurtă convorbire, ţinem să ne reînnoim angajamentul ca, în acest an, colectivul grupului nostru din Urziceni să-şi aducă un aport mai substanţial la asigurarea de prestări servicii către populaţie în sectoarele specifice muncii noastre. L. FRIMU Producţia de medicamente româneşti în continuu progres In ultimii cinci ani, pe baza tehnologiilor elaborate de specialiştii Institutului de cercetări chimico-farmaceutice, au fost asimilate G2S noi medicamente — antibiotice de semisinteză, sulfamide retard, hormoni, şi altele. Valoarea producţiei acestor medicamente reprezintă 4 148 milioane lei, de aproape 1,9 ori mai mare decât în anii 1960—1965. Institutul a elaborat, de asemenea, mai bine de 175 de studii originale, din care o mare parte au şi fost aplicate în industria farmaceutică. Bazată pe aceleaşi principii ale eficacităţii şi promovării noului, activitatea de cercetare ştiinţifică în domeniul chimiei farmaceutice îşi propune pentru actualul cincinal să realizeze o creştere a producţii de medici sente in valoare de circa un miliard lei. • „Lebăda Mării Negre" se pregătește pentru viitoarele cune turistice Cunoscuta motonava turistică „Transilvania**, denumită și Lebăda Mării Negre, se află pe una din calele şantierului naval „Burmeister and Wain“, de la Copenhaga, pentru revizii tehnice periodice. In cadrul acestor lucrări, se verifică modul de funcţionare a motoarelor principale şi auxiliare, instalaţiile electrice, de telecomunicaţii şi de navigaţie. Totodată, nava îşi sporeşte gradul de confort prin montarea unor echipamente pentru condiţionarea aerului şi, prin reamenajarea restaurantului şi a barului, conform informaţiilor primite de la Departamentul transporturilor auto, navale şi aeriene, motonava urmează să-şi reia cursele în luna aprilie pe itinerarul Constanţa, Istanbul, Atena-Fireu, Beirut, Alexandria, Neapole, Marsillia şi La Valleta (Insula Malta). De asemenea, în timpul sezonului estival ea va efectua zeci de curse turistice în bazinul Mării Negre. Amintim că motonava „Transilvania“ păşeşte in cel de al 33-lea an de existenţă. (Agerpres) Cooperaţia meşteşugărească îşi sporeşte numărul unităţilor specializate în construcţii Comitetul executiv UCECOM a stabilit ca in afara celor 28 de cooperative specializate şi a celor 122 sectoare de construcţii existente, să sporească numărul unităţilor care prestează servicii în domeniul construcţiilor. Noile unităţi vor fi organizate in judeţele Alba, Argeş, Bacău, Hunedoara, Satu Mare şi Tulcea. In alte trei judeţe : Bistriţa-Năsăud, Caraş- Severin şi Mehedinţi se vor organiza şantiere de construcţii in cadrul cooperativelor mixte, urmind ca in decurs de doi ani, astfel de unităţi specializate să funcţioneze in toate judeţele ţării. Executarea unei game tot mai largi de lucrări, inclusiv locuinţe proprietate personală — clădiri pină la patru apartamente — impune dezvoltarea producţiei de materiale de construcţii. Pentru aceasta s-a stabilit necesitatea extinderii capacităţilor de producţie existente în judeţele Bacău, Brăila, Buzău, Constanţa, Ilfov, Mureş şi Suceava. Au fost stabilite, de asemenea, măsuri pentru dezvoltarea activităţii de proiectare şi orientare a acesteia în direcţia satisfacerii cerinţelor populaţiei. (Agerpres) Lărgirea spaţiilor de depozitare a mărfurilor în vederea îmbunătăţirii aprovizionării cu mobilă şi alte mărfuri dirijate prin C.F.R., direct la cooperativele de consum din judeţ, IJECOOP-Ilfov a luat măsuri pentru crearea de noi spaţii de depozitare. In afară de amenajarea unor clădiri existente şi refacerea unor magazii şi şoproane, urmează să se monteze în curînd alte 16 barăci metalice cu o suprafaţă totală de 3 ooo mp. Aceste remize sunt în curs de amplasare la cooperativele cu depozite aflate îndeosebi în apropierea staţiilor de cale ferată, unde se primeşte un volum mare de mărfuri, cum ar fi, de exemplu, cooperativele din Peri, Buftea, Domneşti, Fierbinţi, Fundulea. Autobuze noi şi staţii cu refugiu pentru călători N-a trecut multă vreme de cînd pe străzile oraşului Urziceni a apărut primul autobuz destinat transportului in comun al cetăţenilor din localitate şi din comunele învecinate, în prezent LG.O. Urziceni are în total 7 autobuze care asigură deservirea oraşului şi a comunelor Ciocîrlia, Jilavele, Coşereni, Manasia, Alexeni şi Ion Roată. In cursul anului 1971, întreprinderea va primi noi mijloace de transport. O iniţiativă salutară : staţii de autobuze cu refugii. Recent iniţiativa I.G.O. ,Urziceni a fost preluată pe plan judeţean, datorită originalităţii construcţiei şi a eficienţei sale. Este vorba despre staţii pentru autobaze cu refugii, care creează condiţii optime cetăţenilor ce aşteaptă sosirea mijloacelor de transport. Astfel, în oraşul Urziceni au fost înfiinţate 3 asemenea staţii. Merită remarcat că şi cetăţenii din comunele adiacente oraşului au cerut întreprinderii să li se construiască şi lor asemenea staţii. Pină în prezent a fost realizată o asemenea staţie la Alexeni, urmind ca în curînd şi comunele Coşereni, Manasia şi Jilavele să fie dotate cu astfel de construcții. Atenţie, indicatoare luminoase O veste bună pentru conducătorii auto : în oraşul Olteniţa a inceput plantarea indicatoarelor de circulaţie luminoase. Măsura luată de autorităţile locale este salutară. Cu attt mai mult cu cît nu este singura acţiune privind siguranţa circulaţiei. Tot în acest an, In punctele aglomerate se vor amenaja „refugii» pietonale, grilaje la Intersecţiile periculoase, marcaje de trecere şi, In afiralt, indicatoare de orientare. Noi raioane pentru vînzarea confecţiilor O atenţie deosebită se acordă şi In acest an extinderii comerţului confecţii. Printre altele, urmează a fi organizate 30 noi raioane pentru desfacerea confecţiilor in magazine care funcţionează In localităţi reşedinţă de comună. Printre acestea ar număra magazinele dinsilnilii Deal, Sohatu, Mihni Bravu, arhiv, spanţol, Greaca, ciolpani, Mea... V.Istel, Movilița și altele.