Steagul Roşu, februarie 1971 (Anul 23, nr. 6715-6738)

1971-02-02 / nr. 6715

IN PREZENTA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, IERI A AVUT LOC LA SLOBOZIA CONSFĂTUIREA DE LUCRU A CADRELOR DE BAZA DIN AGRICULTURA ŞI ACTIVULUI DE PARTID DIN JUDEŢUL IALOMIŢA După vizita pe care tovarăşul­­­­icolae Ceauşescu a făcut-o sîmbă­­tă, 30 ianuarie, în unităţi agricole din judeţul Ialomiţa, oamenii mun­cii de pe ogoarele Bărăganului au avut bucuria, în cursul dimineţii de luni 1 februarie, de a primi din nou în mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului şi statului, care a venit să participe la Consfătui­rea de lucru a cadrelor de bază din agricultură şi activului de partid al Judeţului Ialomiţa. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, În­soţit de tovarăşii Iosif Banc, vice­preşedinte al Consiliului de Miniş­tri, ministrul agriculturii, industri­ei alimentare, silviculturii şi apelor, Angelo Miculescu, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, a fost întîmpinat la Slobozia de membrii biroului Co­mitetului judeţean al P.C.R., de toţi participanţii la Consfătuire. Prezenţa secretarului general a prilejuit o nouă şi vibrantă mani­festare de dragoste şi ataşament faţă de partid, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de fierbinte re­cunoştinţă pentru grija statornică ce o poartă dezvoltării agriculturii socialiste, ridicării continue a nive­lului de viaţă a lucrătorilor de pe ogoare, a întregului nostru popor. Ca şi vizitele de lucru ale con­ducătorului partidului şi statului în întreprinderi industriale, în unităţi agricole, prilej de amplu şi fructuos dialog cu făuritorii de bunuri ma­teriale, de analiză concretă, la faţa locului a problemelor complexe pe care le pune viaţa, realităţile con­strucţiei socialiste, şi Consfătuirea de ieri a stat sub semnul aceleiaşi participări nemijlocite a oamenilor muncii la elaborarea şi înfăptuirea politicii partidului. Şi-a găsit încă o dată o expresie grăitoare stilul de muncă propriu secretarului ge­neral al partidului , de a se sfătui permanent cu poporul, de a asculta cuvîntul oamenilor despre succese­le şi preocupările lor, jalonînd prin indicaţiile sale preţioase noi direcţii pentru ridicarea întregii activităţi la nivelul marilor sarcini ale nou­lui cincinal, pentru lichidarea lip­surilor şi neajunsurilor, ca societa­tea noastră socialistă să păşească neabătut înainte pe drumul pro­gresului său multilateral. In aceeaşi atmosferă de lucru, de puternic entuziasm, mărturie eloc­ventă a democratismului orînduirii noastre, a legăturilor indisolubile dintre partid şi popor, se desfăşoa­ră în aceste zile în toate judeţele ţării consfătuiri ale cadrelor de bază din agricultură şi ale activului de partid, la care sunt prezenţi membri ai Prezidiului Permanent, ai Comitetului Executiv al Comite­tului Central. Adînc grăitor pentru înalta res­ponsabilitate patriotică a lucrători­lor din agricultura judeţului Ialo­miţa, hotărîţi să-şi aducă aportul sporit de muncă şi hărnicie, la obţinerea de noi succese, a fost cuvîntul participanţilor la Consfă­tuire, atît de­­bogat în substanţă, atît de preţios prin încărcătura de idei, reflectînd acea profundă trans­formare a oamenilor, din Bărăgan pe care avea s-o sublinieze tova­răşul Ceauşescu în cuvîntarea sa. Preşedinţi de cooperative agrico­le, brigadieri, mecanizatori, şefi de ferme, directori de întreprinderi agricole de stat şi staţiuni pentru mecanizarea agriculturii, ingineri agronomi, ţărani cooperatori pen­sionari, secretari ai Comitetelor co­munale de partid au dat o înaltă apreciere expunerii tovarăşului Ceauşescu la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, subliniind importanţa ei deo­sebită pentru mersul înainte al agri­culturii noastre socialiste, pentru tiporirea contribuţiei sale la dez­voltarea economiei naţionale. Ei au exprimat­­ adeziunea unanimă a tuturor celor ce muncesc în agricultură faţă de între­gul complex de măsuri elaborat de conducerea partidului, adresînd in numele zecilor de mii de ţărani cooperatori, mecanizatori, lucrători din întreprinderile agricole de stat, cele mai vii mulţumiri tovarăşului Ceauşescu pentru neobosita sa pre­ocupare de a găsi căile prin care agricultura să prospere, Incit viaţa oamenilor de la sate şi a întregu­lui popor să devină tot mai îm­belşugată, mai înfloritoare. Cu îndreptăţită mîndrie, vorbito­rii au înfăţişat tabloul marilor pre­faceri din anii socialismului, rezul­tat al sprijinului permanent primit din partea partidului şi statului, al muncii însufleţite a ţărănimii, a tuturor celor ce fac tot mai rodi­toare ogoarele Bărăganului. Cu pu­terea de convingere a faptelor, a cifrelor participanţii la Consfătuire au demonstrat că o dată cu creşte­rea an de an a producţiei animale şi vegetale, au sporit veniturile oamenilor, iar satele ialomiţene, ca de altfel satele din întreaga patrie, şi-au schimbat înfăţişarea. Trăsătura dominantă a lucrărilor Consfătuirii, a constituit-o analiza multilaterală, bazată pe o bogată ex­perienţă, pe realităţi, a muncii din toate sectoarele agriculturii jude­ţului. Ca adevăraţi gospodari, ca oameni care îşi pun la inimă bu­nul mers al treburilor, cei ce au luat cuvîntul, au arătat că recen­tele hotărîri ale conducerii parti­dului au stimulat şi mai mult ini­ţiativa creatoare a celor de pe o­­goare, declanşînd entuziasmul şi hotărîrea lor de a face totul pentru transpunerea în viaţă a complexu­lui de măsuri elaborat de partid. In acest spirit, de la tribuna Con­sfătuirii s-au făcut auzite propu­neri valoroase menite să conducă la valorificarea mai deplină a mij­loacelor şi resurselor de creştere a producţiei vegetale şi animale pe care le oferă Bărăganul, au fost exprimate angajamente solemne nu numai de a realiza exemplar sarci­nile planului pe anul 1971 ci şi de a le depăşi prin producţii supli­mentare. Totodată, vorbitorii au conferit lucrărilor un spirit combativ, îmbi­­nînd recunoașterea deschisă a pro­priilor lipsuri cu critica judicioasă la adresa muncii ministerului de resort, a altor foruri centrale lega­te nemijlocit, prin activitatea lor, de problemele agriculturii ca și la adresa organelor locale, în încheierea lucrărilor Consfă­tuirii, primit cu vii şi puternice ovaţii, care nu contenesc minute în şir, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea am­plă, atotcuprinzătoare a secretaru­lui general care deschide noi ori­zonturi, noi perspective muncii din agricultură, a fost urmărită cu cel mai viu interes de toţi participan­ţii fiind subliniată în repetate rîn­­duri cu îndelungi aplauze. La sfîrşit, sutele de participanţi aclamă, scandează numele partidu­lui, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Este o atmosferă de puternic en­tuziasm, vibrantă expresie a uni­tăţii de monolit dintre partid şi popor, a adeziunii ferme a oame­nilor muncii la politica internă şi externă marxist-leninistă a Parti­dului Comunist Român. ION MARGINEANU SEMNALE PROLETARI DIN TOATE TA­kE, M­ÎŢI-VA! ORCAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII — Nr. 6715 I Marţi 2 februarie 1971 ! 4 pagini 30 bani ÎN DEZBATEREA COOPERATORILOR EXTINDEREA ŞI COOPERĂRII ÎN PRODUCŢIE Adunarea generală a cooperatorilor din Că­­lugăreni a analizat cu mult simţ de răspun­dere activitatea desfă­şurată în anul 1970 in toate sectoarele de muncă, trăgînd conclu­zii folositoare pentru îmbunătăţirea activită­ţii în acest an. Sarcinile ce revin în acest an unităţii, în lumina prevederilor pla­nului de producţie su­pus aprobării, au fost apreciate de coopera­torii care au luat cu­vîntul drept mobiliza­toare şi pe deplin rea­lizabile. Din dezbateri s-a desprins că venitul global planificat pe a­­nul în curs , aproa­pe 7,5 milioane lei, poate fi depăşit prin­­tr-o mai bună organi­zare a muncii, prin ex­tinderea mecanizării lucrărilor agricole şi mai buna valorificare a resurselor de care dis­pune unitatea. Vorbi­torii au subliniat ne­cesitatea de a se utili­za mai bine fondul fun­ciar, de a se trece ho­­tărît la înfăptuirea măsurilor luate pe Linia îmbunătăţirii organi­zării, planificării şi con­ducerii agriculturii. Discuţiile ample pur­tate asupra sarcinilor de producţie, a modu­lui în care urmează să prindă viaţă obiective­le înscrise în planul de măsuri adoptate de adunarea generală, au scos în evidenţă două probleme a căror rezol­vare a fost pusă în a­­tenţia consiliului de conducere al cooperati­vei agricole. Este vor­ba despre extinderea mecanizării în toate compartimentele de lu­cru şi de dezvoltarea cooperării în producţie în cadrul consiliului intercooperatist, pre­cum şi între C.A.P. Că­­lugăreni şi I.A.S. U­­zunu. Astfel, în acest an la Călugăreni, în coopera­tiva agricolă, se preve­de introducerea pe scară largă a unei game cit mai variate de lucrări agricole, prin folosirea tuturor maşi­nilor şi agregatelor de care dispune secţia de mecanizare. In legătură cu aceasta s-a eviden­ţiat în dezbateri faptul că în noile condiţii de lucru, cu mijloacele mecanice existente este posibilă aplicarea, cu re­zultate mult mai bune, a acţiunii de combatere pe cale chimică a bu­ruienilor la cultura griului şi a porumbului ceea ce va face mai spornică munca coope­ratorilor, va asigura sporirea simţitoare a producţiei cerealiere. Secţia de mecanizare va fi mai mult antre­nată în direcţia reali­zării de producţii su­perioare pe terenurile afectate plantelor fura­jere, în acţiunea de in­troducere a micii me­canizări în sectorul zootehnic. In aceeaşi mă­sură se va acorda a­­tenţia cuvenită execu­tării la timp şi în con­diţii agrotehnice co­respunzătoare a lucră­rilor în grădina de le­gume de unde se aş­teaptă obţinerea unor B. NACIU (Continuare in pag. a 6-a) Cale liberă pe magistralele de oțel ale patriei Dansul fetelor.. Fotó : EMIL COJOCARU EFICIENŢA MUNCII COMITETELOR DE PARTID DIN COOPERATIVELE AGRICOLE SE REFLECT­A ÎN ACTIVITATEA ORGANIZAŢIILOR DE DATĂ Continuarea p© o treaptă mai înaltă a procesului de făurire a societăţii socialiste multilateral dez­voltate, complexitatea obiectivelor pe care le avem de îndeplinit, im­pun­ea o necesitate obiectivă creş­terea rolului conducător al partidu­lui, a operativităţii şi eficienţei în­tregii activităţi de îndrumare şi con­trol desfăşurată de organele şi or­ganizaţiile de partid, şi, implicit, sporirea răspunderii fiecărui comu­nist pentru înfăptuirea exemplară a tuturor sarcinilor încredinţate. Comitetele de partid din coope­rativele agricole, căci la ele ne vom referi în cele ce urmează, aflate în fruntea unor organizaţii puternice, contribuie într-o măsură tot mai mare la punerea în valoare a po­tenţialului economic şi uman din aceste unităţi. Ele au un rol în­semnat în conducerea şi îndruma­rea întregii activităţi economice, po­litice şi cultural-educative. Locul şi rolul acestor comitete în agricultura cooperatistă a judeţu­lui nostru sunt bine definite. Ele co­ordonează într-un tot unit efor­turile comuniştilor din unităţ­­i agri­cole, canalizind acţiunile, iniţiative­le spre realizarea obiectivului prin­cipal , întărirea continuă economico­­organizatorică a cooperativelor a­­gricole. Acestei sarcini îi sunt sub­ordonate măsurile politico-organiza­­torice, activitatea plină de răspun­dere a membrilor de partid, a tu­turor cooperatorilor. Faptul că organizaţiile de partid din C.A.P­ îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea directă a comitete­lor com­i­nale de partid, le oferă ION CONSTANTIN şeful secţiei organizatorice a Comitetului judeţean de partid posibilităţi mai largi pentru studie­rea atentă a problemelor din di­ferite sectoare şi, totodată, pentru găsirea celor mai potrivite măsuri îndreptate spre îmbunătăţirea mun­cii. Aşa de pildă, analizele făcute cu ajutorul comisiilor pe probleme ale comitetelor comunale au permis organizaţiilor de partid din C.A.P. Bucşani, Ghimpaţi, Chiriacu,­­Mî­­nâstirea şi altora să iniţieze o serie de acţiuni eficiente în sectorul ve­getal şi în zootehnie, acţiuni ce s-au bucurat de adeziunea deplină a comuniştilor şi celorlalţi coopera­tori. Atribuţiile largi cu care sunt in­vestite, dreptul de control asupra consiliului de conducere al coopera­tivei agricole permite comitetelor de partid să conducă şi să orienteze activitatea economică în direcţia va­lorificării depline a fondului fun­ciar, a resurselor materiale şi a for­ţei de muncă de care dispune co­operativa. Instruirea şi îndrumarea sistema­tică a birourilor organizaţiilor de bază din ferme şi brigăzi, controlul îndeplinirii hotărîrilor, organizarea acţiunilor politico-educative, îndru­marea organizaţiilor de masă şi obşteşti, sunt alte cîteva obiective înscrise cu regularitate în planurile de muncă. Consider că rezultatele puteau fi mai bune dacă toate organele co­munale ar fi studiat cu atenţie o­­biectivele cuprinse spre a fi anali­zate în şedinţele comitetului de par­tid din C.A.P. Lipsa unui astfel de studiu face ca activitatea unor co­mitete cum sunt cele din Trestieni, Răsuceni, Butimanu, Hotarele să lase uneori impresia că sunt verigi în plus. Dacă la comitetul comu­nal de partid se analizează activi­tatea fermei zootehnice sau legumi­cole, atunci comitetul de partid din cooperativa agricolă ce face ? Şi să nu uităm : ferma îşi are şi ea organizaţia sa de bază care anali­zează şi acţionează concret pentru lichidarea unor neajunsuri. Atunci ? Soluţia este una singură : evitarea suprapunerii, a dublei ana­lize, substituirii de atribuţii şi răs­punderi fac eficienţă conducerea politică concretă, delimitarea proble­melor şi domeniilor de acţiune. A intrat în practica celor mai multe comitete de partid din C.A.P. să repartizeze membrii lor pe or­ganizaţiile de bază subordonate pentru a le ajuta în rezolvarea mul­tiplelor probleme ce le stau în faţă. Cît de eficientă este această me­todă ne-o dovedesc rezultatele bune obţinute de cooperativele agricole Chiriacu, Ulmeni, Bâneasa, Fierbinţi etc. în creşterea producţiei vegetale şi animale. Membrii comitetelor au ajutat efectiv birourile atunci cînd au analizat anumite aspecte ale muncii. Periodic ei au raportat ca-(Continuare in pag. a 3-a) Diversificarea prestărilor pentru populaţie — Pe scurt, tova­răşe Florea Enache, prin ce se caracteri­zează activitatea gru­pului pe care îl co­ordonaţi ? — în principal, prin construcţii de locuinţe cu plata în numerar sau în rate, precum şi diferite re­paraţii, ne răspunde şeful Grupului III Urziceni al coopera­tivei meşteşugăreşti „Prestarea“. — Cum s-a soldat activitatea grupului în anul 1970 ? — Prin construcţia a 25 de clădiri noi în localităţile Brazi, Alexeni, Manasia, Coşereni şi Urziceni, construcţii în valoa­re de 550.000 lei. De asemenea am repa­rat peste 350 de sobe de teracotă în valoa­re de 450.000 lei, s-au făcut 10 insta­laţii de încălzire cen­trală cu o valoare de 200.000 lei pre­cum şi numeroase alte prestări. — Preocupări pen­tru anul 1971 ? — înfiinţarea de două noi centre de deservire a popu­laţiei în oraşul Ur­ziceni, care vor exe­cuta lucrări de con­strucţii şi reparaţii locuinţe , vom cons­trui, de asemenea, un cămin cultural la Brazi în valoare de 600.000 lei. Ne gîn­­dim şi la extinderea activităţii unităţilor noastre de confecţii de cărămizi în co­muna Brazi. In anul 1970 am realizat 250.000 cărămizi pre­sate şi 100.000 cără­mizi subţiri necesare construcţiilor noa­stre. — Alte proiecte­? — înfiinţarea u­­nor ateliere de pre­fabricate din beton şi dale de beton la Grindu şi Brazi şi un atelier de prefa­bricate la Urziceni. — Doleanţe ? — O mai bună aprovizionare a uni­tăţii noastre cu ma­teriale de construc­ţii. Ne referim la cele pe care nu le putem fabrica sin­guri şi anume­­ ta­blă, cherestea, bile­­manele şi altele. In orice caz profitînd de această scurtă convorbire, ţinem să ne reînnoim angaja­mentul ca, în acest an, colectivul grupu­lui nostru din Urzi­ceni să-şi aducă un aport mai substanţi­al la asigurarea de prestări servicii că­tre populaţie în sec­toarele specifice muncii noastre. L. FRIMU Producţia de medicamente româneşti în continuu progres In ultimii cinci ani, pe baza tehnologiilor elaborate de specialiştii Insti­tutului de cercetări chimico-farmaceutice, au fost asimilate G2S noi medica­mente — antibiotice de semisinteză, sulfamide retard, hormoni, şi altele. Va­loarea producţiei acestor medicamente reprezintă 4 148 milioane lei, de aproape 1,9 ori mai mare decât în anii 1960—1965. Institutul a elaborat, de asemenea, mai bine de 175 de studii originale, din care o mare parte au şi fost aplicate în industria farmaceutică. Bazată pe aceleaşi principii ale eficacităţii şi promovării noului, activi­tatea de cercetare ştiinţifică în domeniul chimiei farmaceutice îşi propune pentru actualul cincinal să realizeze o creştere a producţii de medici sente in valoare de circa un miliard lei. • „Lebăda Mării Negre" se pregătește pentru viitoarele cune turistice Cunoscuta motonava turistică „Transilvania**, denumită și Lebăda Mării Negre, se află pe una din calele şantie­rului naval „Burmeister and Wain“, de la Co­penhaga, pentru revizii tehnice periodice. In cadrul acestor lucrări, se verifică modul de funcţionare a motoare­lor principale şi auxi­liare, instalaţiile elec­trice, de telecomunica­ţii şi de navigaţie. Tot­odată, nava îşi sporeşte gradul de confort prin montarea unor echipa­mente pentru condiţio­narea aerului şi, prin reamenajarea restauran­tului şi a barului, conform informaţiilor primite de la Departa­mentul transporturilor auto, navale şi aeriene, motonava urmează să-şi reia cursele în luna a­­prilie pe itinerarul Constanţa, Istanbul, A­­tena-Fireu, Beirut, Ale­xandria, Neapole, Mar­­sillia şi La Valleta (In­sula Malta). De aseme­nea, în timpul sezonu­lui estival ea va efec­tua zeci de curse tu­­ristice în bazinul Mării Negre. Amintim că motonava „Transilva­nia“ păşeşte in cel de al 33-lea an de exis­tenţă. (Agerpres) Cooperaţia meşteşugărească îşi sporeşte numărul unităţilor specializate în construcţii Comitetul executiv UCECOM a sta­bilit ca in afara celor 28 de coopera­tive specializate şi a celor 122 sec­toare de construcţii existente, să spo­rească numărul unităţilor care pres­tează servicii în domeniul construc­ţiilor. Noile unităţi vor fi organizate in judeţele Alba, Argeş, Bacău, Hu­nedoara, Satu Mare şi Tulcea. In alte trei judeţe : Bistriţa-Năsăud, Caraş- Severin şi Mehedinţi se vor organiza şantiere de construcţii in cadrul coo­perativelor mixte, urmind ca in de­curs de doi ani, astfel de unităţi spe­cializate să funcţioneze in toate jude­ţele ţării. Executarea unei game tot mai largi de lucrări, inclusiv locuinţe proprie­tate personală — clădiri pină la pa­tru apartamente — impune dezvolta­rea producţiei de materiale de con­strucţii. Pentru aceasta s-a stabilit necesitatea extinderii capacităţilor de producţie existente în judeţele Ba­cău, Brăila, Buzău, Constanţa, Ilfov, Mureş şi Suceava. Au fost stabilite, de asemenea, măsuri pentru dezvol­tarea activităţii de proiectare şi ori­entare a acesteia în direcţia satisfa­cerii cerinţelor populaţiei. (Agerpres) Lărgirea spaţiilor de depozitare a mărfurilor în vederea îmbunătă­ţirii aprovizionării cu mobilă şi alte mărfuri dirijate prin C.F.R., di­rect la cooperativele de consum din judeţ, IJECOOP-Ilfov a luat măsuri pentru crearea de noi spaţii de depo­zitare. In afară de a­menajarea unor clădiri existente şi refacerea unor magazii şi şo­­proane, urmează să se monteze în curînd alte 16 barăci metalice cu o suprafaţă totală de 3 ooo mp. Aceste remize sunt în curs de ampla­sare la cooperativele cu depozite aflate îndeo­sebi în apropierea sta­ţiilor de cale ferată, unde se primeşte un volum mare de mărfuri, cum ar fi, de exemplu, cooperativele din Peri­, Buftea, Domneşti, Fier­binţi, Fundulea. Autobuze noi şi staţii cu refugiu pentru călători N-a trecut multă vreme de cînd pe străzile oraşului Urziceni a apărut primul autobuz destinat transportu­lui in comun al cetăţenilor din loca­litate şi din comunele învecinate, în prezent LG.O. Urziceni are în total 7 autobuze care asigură deservirea oraşului şi a comunelor Ciocîrlia, Jilavele, Coşereni, Manasia, Alexeni şi Ion Roată. In cursul anului 1971, întreprinderea va primi noi mijloace de transport. O iniţiativă salutară : staţii de au­tobuze cu refugii. Recent iniţiativa I.G.O. ,Urziceni a fost preluată pe plan judeţean, datorită originalităţii construcţiei şi a eficienţei sale. Este vorba despre staţii pentru autobaze cu refugii, care creează condiţii opti­me cetăţenilor ce aşteaptă sosirea mijloacelor de transport. Astfel, în oraşul Urziceni au fost înfiinţate 3 asemenea staţii. Merită remarcat că şi cetăţenii din comunele adiacente oraşului au ce­rut întreprinderii să li se construi­as­că şi lor asemenea staţii. Pină în prezent a fost realizată o asemenea staţie la Alexeni, urmind ca în curînd şi comunele Coşereni, Manasia şi Ji­lavele să fie dotate cu astfel de con­­strucții. Atenţie, indicatoare luminoase O veste bună pentru conducătorii auto : în oraşul Olteniţa a inceput plantarea indicatoarelor de circulaţie luminoase. Măsura luată de autorităţile locale este salutară. Cu attt mai mult cu cît nu este singura acţiune privind siguranţa circulaţiei. Tot în acest an, In punctele aglomerate se vor amenaja „refugii» pieto­­nale, grilaje la Intersecţiile periculoase, marcaje de trecere şi, In afiralt, indi­catoare de orientare. Noi raioane pentru vînzarea confecţiilor O atenţie deosebită se acordă şi In acest an extinderii comerţului confecţii. Printre altele, urmează a fi organizate 30 noi raioane pentru desfacerea confecţiilor in magazine care funcţionează In localităţi reşe­dinţă de comună. Printre acestea ar număra magazinele din­­silnilii Deal, Sohatu, Mihni Bravu, arh­iv, spanţol, Greaca, ciolpani, Mea... V.Istel, Movilița și altele.

Next