Steagul Roşu, aprilie 1971 (Anul 23, nr. 6765-6790)

1971-04-01 / nr. 6765

PROLETARI DIN TOATE ȚÂ UK­i, UNITI-VÂ ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P . R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN * & ... ■■ S4MMWK'. . ............... I Anul XXIII — Nr. 6765 Joi 4 aprilie 1971 PE ŞANTIERUL ŢESĂTORIEI „DUNĂREANĂ" GIURGIU RITMURI. INIŢIATIVE. REZULTATE Dincolo de imaginea impunătoare a construcţiei, oaspetele viitoarei ţesătorii este impresionat de întîl­­nirea cu o largă paletă de meserii. Oameni veniţi de pe diverse plaiuri ale ţării, simbolizînd parcă efortul întregului popor în „lupta pentru făurirea noii societăţi, participă la înălţarea ţesătoriei .„Dunăreană“ Giurgiu. Şi dacă, întocmai preve­derilor cit şi a angajamentelor luate, imaginile conturate pe planşele proiectanţilor au prins chip în îmbinarea armonioasă a betonului şi fierului, agenda acti­vităţii constructorilor consemnea­ză o reuşită semnificativă ritmul intens al lucrărilor. Ing. Mircea Pop , şeful şantie­rului, ne invită la o plimbare pe drumurile unei hărţi ce înfăţişează macheta viitoarei întreprinderi. Pe lingă alte elemente, se remarcă ha­­șurarea în diverse culori a nume­roase sectoare. „Secretul“ acestor culori avea să nu-1 dezlege gazda. — Este un fel de țintar al nos­tru, al constructorilor, care, pe lin­gă faptul că indică realizările de pînă acum, prefigurează pentru­­ viitor, etapele de predare către be­neficiar a spaţiilor de producţie. — Aţi amintit şi de realizări, în acest context, finalul primului tri­mestru ce noutăţi aduce ? — Deosebite consider că sunt două fapte : primul — îndeplinirea şi depăşirea indicatorilor de plan, ceea ce reprezintă 26,2 la sută din sarcinile anuale, precum şi preda­rea la timp către beneficiar, întoc­mai graficelor întocmite, a anumi­tor suprafeţe construite, ceea ce a permis montarea şi trecerea la efec­tuarea probelor tehnologice a circa 400 de războaie.­­ Pentru anul în curs, dat fiind succesele obţinute, este prevăzută o perioadă de vîrf în activitatea dv. ? — Am convingerea că o aseme­nea etapă va fi chiar trimestrul doi. Actualul ritm de lucru, condi­ţiile materiale de care dispunem ne dau garanţia executării unor lu­crări cu mult înainte de termenul prevăzut. Trebuie reţinut că în acest sens se materializează şi an­gajamentele noastre luate în întîm­­pinărea aniversării partidului. Pe prim plan se înscrie predarea cu 3 luni înainte de termen, adică la 30 iunie, a ultimei suprafeţe aferente punerii în funcţiune a primei ca­pacităţi de lucru cu o producţie a­­nuală de 25 000 000 mp ţesături cru­de ; apoi la 8 mai, în loc de 30 sep­tembrie, va fi gata corpul anexă­­sud pentru ca cele 3 uzine de con­diţionare să primească „bunul de lucru“ între 30 mai şi 15 iunie ; de asemenea, vor fi terminate şi uzi­nele 7 şi 8 din anexa centrală şi în acelaşi timp vom pune la dispo­ziţia beneficiarului în tronsonul II al ţesătoriei, la începutul şi la sfîr­­şitul lunii iunie, un spaţiu in su­prafaţă de 1700 mp pentru magazia de fire şi un altul de 2000 mp — maşini control metraj precum şi postul trafo nr. 3 din anexa nord. — După cum se vede, cel puţin pînă acum, aţi reuşit să cîştigaţi bătălia cu timpul. Care sînt roa­dele acestei reuşite din punctul de vedere al beneficiarului, mai bine zis al urgentării punerii în funcţiu­ne a ţesătoriei ? — Pînă la 15 septembrie a.c. se va reuşi montarea a 1160 de răz­boaie. — Pe agenda dv. de lucru desigur că s-a prevăzut şi devansarea altor lucrări. — Informat. Bunăoară, puntr-1 iunie 1072 avem ca principală sar­cină de producţie terminarea obiec­tivului finisaj. Pînă acum, colectivul nostru a reuşit să execute în pro­porţie de 50 la sută structura de TRAIAN POPESCU Continuare In pag. a 3-a) Giganții susținători ai magistralelor de lumină sunt des întîlniți pe plaiurile ilfovene. IN ZONA CONSILIULUI INTERCOOPERATIST SARULESTI ACŢIUNI PENTRU MODERNIZAREA ACTIVITĂȚII ÎN SECTOARELE ZOOTEHNICE • ATELIER SPECIALIZAT PENTRU LUCRĂRI DE MECANI­ZARE ÎN FERME • CONCENTRAREA COLONIILOR DE AL­BINE • AMENAJAREA UNEI INGRASATORII DE BERBECUTI • SCHIMB DE ACTIVITĂȚI ÎNTRE COOPERATIVELE AGRICOLE SARULESTI ŞI FUNDULEA Cele cinci unităţi cooperatiste din zona Consiliului intercoopera­­t­ist Săruleşti au înscris în progra­mul acţiunilor lor obiective de importanţă majoră pentru creşte­rea producţiei în toate sectoarele. O parte din aceste obiective se re­feră la activitatea fermelor zoo­tehnice. Fermele zootehnice din această zonă sînt profilate pentru produc­ţia de lapte de vacă. Era în firea lucrurilor ca unităţile cooperatiste să acorde o atenţie deosebită per­fecţionării tehnologiilor în sectorul respectiv, măsură ce condiţionează realizarea exemplară a sarcinilor ce revin unităţilor în cadrul obliga­ţiilor contractuale asumate. Consi­liul cu sprijinul specialiştilor din cooperativele componente, a exa­minat amănunţit condiţiile şi cerinţele fiecărei cooperative, posi­bilităţile de realizare a obiective­lor necesare aşezării producţiei pe baze moderne. La acţiunea de „inventariere“ a acestor posibilităţi a fost atras şi reprezentantul S.M.A., astfel incit studiul între­prins s-a încheiat cu o documen­taţie detaliată, cu soluţii practice, în ajunul întocmirii planurilor de producţie, fiecare cooperativă ştia ce trebuie făcut şi de ce posibili­tăţi dispune, ce avantaje oferă co­operarea cu celelalte unităţi. A­­dunările generale au fost în mă­sură să repartizeze în cunoştinţă de cauză fondurile băneşti necesa­re zootehniei, în acest an se execută lucrări de mecanizare a adăpatului în 15 grajduri din 25 existente. Totoda­tă se fac lucrări de amenajare la unele construcţii astfel încît să se poată efectua mecanizat ap­izio­­narea cu furaje, evacuarea gunoiu­lui de grajd şi alte operaţiuni de deservire. Cunoscând volumul de lucrări solicitate de cooperativele de producţie din zona sa, Staţiu­nea de mecanizare a agriculturii Săruleşti a organizat un atelier specializat în prestări cu profil zootehnic. Acest atelier execută lu­crările complexe pe care nu le pot face secţiile de mecanizare. Unităţile din zona consiliului in­­tercooperatist Săruleşti dispun şi de un număr de 275 colonii de albine. Studiul întreprins a relevat că organizarea producţiei în sis­temul actual este dezavantajoasă din punct de vedere economic. De aceea s-a hotărît concentrarea co­loniilor de albine într-o zonă cu o GH. ŢAPÎRDEA Continuare it. pag. a I-a) — Cum găsești inovația mea ? — Bună, dar ar fi și mai bună dacă am semna-o îm­preună... — Aha ! asta e „inovația" dumitale ? ! Desen de FRED GHENADESCU Aspecte din timpul consfătuirii privind cultura porumbului de la Ştefăneşti Foto : N. SCARLET Consfătuire privind culturea PORUMBULUI Ieri, la Centrul de instruire a mecanizatorilor de la Ştefăneşti, a avut loc consfătuirea privind cul­tura porumbului, organizată sub e­­gida Direcţiei generale a agricul­turii, industriei alimentare, silvi­culturii şi apelor. La consfătuire au participat to­varăşii GHEORGHE NECULA, prim-secretar al Comitetului jude­ţean Ilfov al P.C.R., Nicolae şte­fan, adjunct al ministrului agricul­turii, industriei alimentare, silvi­culturii şi apelor. Au fost pre­zenţi numeroşi specialişti din a­­gricultura judeţului, reprezentanţi ai I.A.S., ingineri şefi din C.A.P., directori ai S.M.A., cercetători de la I.C.C.P.T.-Fundulea. Referatul prezentat participanţi­lor de către ing. Nicolae Stoica, directorul Direcţiei generale agri­cole, a reliefat succesele obţinute la cultura porumbului de către unităţile agricole din judeţul nos­tru în anul 1970, subliniindu-se în acelaşi timp neajunsurile ce au e­­xistat în aplicarea tehnologiei spe­cifice acestei culturi ; expunerea a cuprins şi principalele măsuri ce se impun a fi luate în această pe­rioadă premergătoare însăminţării porumbului de către specialiştii şi ceilalţi factori de răspundere din unităţile agricole. In cadrul consfătuirii au luat cu­­vintul numeroşi participanţi care au împărtăşit din experienţa acumu­lată de-a lungul anilor in culti­varea porumbului şi care, în lumi­na învăţămintelor trase şi a con­cluziilor desprinse de la recenta consfătuire pe ţară pe această te­mă au făcut propuneri valoroase privind executarea lucrărilor pre­gătitoare pentru semănatul acestei culturi, extinderea mecanizării, îm­bunătăţirea fertilizării solului, a­plicarea erbicidării, ridicarea căîîi­tăţii lucrărilor specifice. în încheierea lucrărilor consfă­tuirii a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Necula, care a subliniat rolul important ce revine specia­liştilor în asigurarea succesului de­plin al actualei campanii agricole de primăvară, a realizării unor producţii de porumb pe măsura po­sibilităţilor, a capacităţilor existen­te în agricultura judeţului. In telegrama adresată Comitetu­lui Central al partidului, tovarăşu­lui NICOLAE CEAUŞESCU, parti­cipanţii la consfătuire s-au anga­jat să depună eforturi susţinute pentru realizarea şi depăşirea pro­ducţiilor planificate la cultura po­rumbului, într-unul din numerele viitoare vom publica o largă relatare a problemelor dezbătute la Consfă­tuirea porumbului. Radiogramă de la bordul cargoului „Bucureşti" La staţia radio a D.M.M. „Navrom“, Constanţa, a fost recep­ţionată următoarea radiogramă de la bordul cargoului „Bucureşti“, plecat din Kenya spre Kuweit : „Azi, 30 martie, ora 12 Grinwich, am îmbarcat pe nava noastră expediţia ştiinţifică românească trans­­africană, condusă de prof. univ. dr. docent Nicolae Bodnariuc“. Mesajul este semnat de comandantul navei, Victor Rădulescu. Cei opt membri ai expediţiei, care au străbătut un lung şi com­plex itinerar­ transafrican, urmează să sosească în ţară în prima parte a lunii iunie. (Agerpres) Creşterea volumului vînzărilor de chimicale pe pieţele externe Ca urmare a creşterii producţiei de 2,6 ori, volumul vînzărilor de chimicale efectuat de ţara noastră pe pieţe externe a crescut, în perioada cincinalului trecut, de 2,4 ori. Anul trecut, aportul chi­miei în balanţa comercială ex­ternă a fost de circa 8 la sută, faţă de 6,3 la sută în 1965. Potri­vit calculelor, în 1970, România a acoperit 16,6 la sută din expor­turile mondiale de sodă calcinată, 34 la sută din cele de carbid, 8 la sută din cele de negru de grum şi fenol. Ea a participat, de aseme­nea, cu circa 6 la sută la expor­turile mondiale de metanol. 4* O sută la cele de acetonă şi sodo­caustică. In actualul cincinal, cînd po­ducţia acestei ramuri urmează crească cu 89—92 peste nivelul a­­tins în perioada celor cinei an anteriori, exporturile de chimice româneşti vor creşte de 2,3 o La unele produse se vor înre­gistra sporuri superioare : carbid — 3 ori, fibre sintetice — 3,5 ori, sodă caustică — 4 ori, pvc praf — 6 ori. (Agerpres) In curînd din salariile I.A.S. „30 Decembrie" vor pleca primele can­tităţi de legume. Pînă atunci te lueremntă la întreținerea lor. Muzeele - mijloc de studiere a istoriei a partidului Importanţa documentelor in stu­diul istoriei reprezintă un postulat pentru această ştiinţă. Indiferent de natura provenienţei, de clasificarea în care se încadrează, documentul istoric original sau reprodus : ceramică, mo­nede, acte, documente redate prin fotografii, permite explicarea şi re­descoperirea trecutului, demonstrează exactitatea faptelor şi evenimentelor petrecute într-o anumită epocă. Adresîndu-se elevilor documentele conţin o pluralitate de valori : ilus­trativă, afectivă, de motivare, filozofi­că. Pasionaţi pentru informarea ştiin­ţifică a elevilor pe care-i pregătesc, mulţi profesori de istorie din judeţ se străduiesc să colecţioneze variate şi numeroase documente a căror utilitate se relevă în predarea lecţiilor, in ex­plicarea materialist-dialectică a pro­ceselor şi fenomenelor istorice stu­diate. In oraşul Buftea, profesorii Aurel Popescu şi Kricor Baclagian, directori la şcoala generală nr. 1, împreună cu profesoara Mariana Florescu au ame­najat în interiorul unei săli din noul şi spaţiosul local dat in folosinţă la începutul acestui an şcolar, diferite grupaje tematice de piese istorice, nu­mismatice şi etnografice adunate de elevi şi clasificate cu sprijinul ca­drelor didactice amintite. O vitrină­­ numismatică cuprinde într-o succe­siune cronologică monede străine care au circulat în cele trei ţări române în secolele XVI—XIX. Sub o pano­plie pe care sunt aşezate diferite arme, arcuri, pistoale, săbii stau expuse me­dalii, decoraţii din războiul pentru in­­dependenţa României (1877—1878) şi livrete militare. Acte şi documente din veacul tre­cut şi din prima jumătate a secolului nostru ilustrează titluri de proprie­tate ale ţăranilor primite de aceştia cu prilejul împroprietăririlor din anii 1921 şi 1945 precum şi scrisori adre­sate de persoane particulare unor ofi­cialităţi administrative. Ceramică din diferite judeţe ale ţării : Teleorman, Vîlcea, Ilfov din se­colul trecut şi din producţia curentă se materializează în vase de diferite mărimi şi fărme, destinate îndeletni­cirilor casnice sau pentru ornamen­taţia locuinţelor rurale. Este prezentă ceramica din Pisc — Ciolpani cunos­cută pentru coloritul şi motivele sale originale. Obiecte etnografice reprezentate de Prof. MIRCEA DUMITRIU Inspector al Inspectoratului şcolar judeţean (Continuare in pag. a 2-a) 0 INTO ' if EMOJir Zilele trec *r ■ larii din comuna R â au luat parte J «i : i - În­chinată ani ver- i • u - tuna­rului partidului.C • Intr-un cartrnĂ' 8-a inaugurat - xp-v-dție de desene ale . S t­rma j,As­pecte eh , . a T C.F • T­ Q pă ?. 'fi es. I! a v e ? orelor d­e pi.'i&iorU intîlnit cu - *ar&? • M inai s.chn Nicolae, He­ia greva de la Ba­diu, G. tărie 1933. Căl- O ' j cu, care • nalache Nicolae a­­­i: momente dramatice din timpul grevei a emoţionat în trea­că asistent. Copiilor le-a rămas i vă jertfa pe care man- ■ vrişti au dat-o în lupta \ . exploatatorilor, pentru vii, mai bună, testarea a continuat prin­­program artistic prezentat ’evi. S-au remarcat pionierii Gheorghiţa, Vasile *!: . • Florica, prin versurile ca­ l* ie, :i cîntecele lor sincere. heierea acestei acţiuni s-a »ur filmul „Eroii nu mor ch­irxlPta**, Prc- K. BACLAGIAN Centre de practică pert­ru studenţi Ministerul Invăţămlntului împreună rnculturii In­dustriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor . . .­­ . practică per­manentă pentru studenţii din invăţămintul iston silvic econo­mic, precum şi de la facultăţile de mecanică . . .mătăţiri fun­ciare, in scopul perfecţionării instruirii practic. . ... ... enti In aceste centre, Înfiinţate in unităţi de c­ercetare ti­nerii îşi completează pregătirea de specialitate,­­ noţiunile teoretice dobindite la cursuri, işi însuşesc tehnologii­ ... domeniul agriculturii. Participind direct la procesul de pros! i . ... .... sictirind — pc 1)ş i/.a i planunlor şi programelor de învăţămînt ~ i ■ i cîn­tru­c'f ip • , j agricole şi cu modul de exploatare şi întreţinere a maşinilo. ii,li­ . d­aţiilor. La sfirşitul fiecărei perioade de instruire, sn­.: vor ... un co­locviu de practică. Din comisia de examinare va fa • I-\L. 1 r 1 , Ui șef al unităţii respective, a cărui apreciere se va inclus . . «V .t.*ti icului mediei pentru activitatea practică. Promovarea colocvii ;; mintii obli­gatorie pentru trecerea in anul superior de studii t'. p rpres) VESTI DIN GIURG­IU .„ A fost terminat un nou bloc de locuinţe Constructorii de pe şantierele de locuinţe din municipiul Giurgiu au terminat de curînd lucrările unui nou bloc de locuinţe. După cum ne-a informat ing. Ion Olaru, şeful şan­tierului, în cartierul Oinac in ziua de In vederea însuşirii temeinice a noţiunilor teoretice de contabilitate, conducerea Liceului economic din Giurgiu, director Valter Costea, a amenajat recent un modern labora­tor de contabilitate care este dotat cu diverse maşini de calculat, ma­şini de scris de diferite mărimi pen­26 martie au fost terminate lucrările de construcţie a unui bloc cu 40 de apartamente. Pină la sfirşitul a­­nului aici vor mai fi date in folo­sinţă un număr de 265 apartamen­te cu confort diferenţiat,­tru întocmirea balanţelor şi alte ma­teriale a căror valoare se ridică la peste 200.000 lei. La acest liceu mai funcţionează şi un lab­orator de chi­mie şi fizică, bine utilat care ajută la acumularea noţiunilor de către elevi. Laborator şcolar Bază sportivă pentru elevi în aceste frumoase zile de primă­ de vară cadrele didactice şi elevii li­­ch­­eului economic au amenajat prin sin muncă patriotică în curtea școlii o lui frumoasă bază sportivă care cuprin­­de te­renuri de volei, handbal, b^»s­­și pistă de alergări. Terenurile iluminate fluorescent. Valoarea oilor executate se cifrează la 250.000 lei. Aspect din noua secție a Fabricii de porțelan-menaj din Alba Iuli^.

Next