Steagul Roşu, aprilie 1971 (Anul 23, nr. 6765-6790)

1971-04-22 / nr. 6783

Pag. a 2-a Pe urmele sesizărilor de la cititori REZOLVĂRI ȘI... „REZOLVĂRI" VÎNZĂTOARE INCORECTĂ SANCȚIONATĂ De obicei, cînd te ocupi de a­­provizionarea cu produse alimen­tare, pleci la drum cu gîndul de a face cît mai repede cum­părăturile. Insă gîndul de acasă nu întotdeauna poate fi împli­nit, deoarece neprevăzutul îţi „fură“ din timp. Acest neprevă­zut se întruchipează fie în mo­dul defectuos de servire, fie în negăsirea mărfurilor în unitatea respectivă sau, cel mai adesea, în „toanele“ unui vînzător care nu ţine cont de timpul tău des­tul de preţios şi aplică propriile sale „reguli“ de comerţ. Despre un asemenea incident a scris redacţiei tov. Ion Tudo­­rache, şef sector construcţii la I.A.S. Avicola Crevedia. Vom spicui din conţinutul scrisorii : „Obişnuiesc ca duminica şi une­ori şi în alte zile din săptămână să cumpăr de la bufetul din Crevedia unele produse pentru familie. Nemulţumirea mea este legată de faptul că la acest bu­fet lucrează Ioana Lazăr, care în tot timpul manifestă lipsă de respect faţă de clienţii ce vin să-i solicite diverse articole. Ori cit de politicos­­ te adresezi cînd îi soliciţi ceva, salariata de dincolo de tejghea îţi aruncă cuvinte de mahala, injurii, fără pic de jenă. Mai mult, condiţio­nează vînzarea unor produse (berea la sticlă pentru acasă) de cumpărarea unor preparate din carne a căror prospeţime este dubioasă“. în scrisoare reclamantul ne mai spune că a fost nevoit să piardă mult timp căutîndu-l pe tov. Pandele, responsabilul bu­fetului, pentru a pune capăt a­­cestor procedee folosite de Ioana Lazăr în servirea cumpărători­lor Lucrurile sesizate de I. Tudo­rache corespund adevărului, ne informează U.J.C.C. Ilfov în urma cercetărilor făcute la faţa locului. Pentru abaterile săvîr­­şite, salariata Ioana Lazăr a fost sancţionată cu „avertisment“, iar conducerea cooperativei de consum Crevedia va urmări ca asemenea fapte să nu se mai repete în viitor. Din măsura luată la această unitate din Crevedia, credem că vor învăţa şi alţi lucrători din comerţul cooperatist. .CINE CERE, NU PIERE..." Cetăţeanul Florea Tudor din satul Valea Roşie, comuna Mi­tre­ni, a ajuns în cele din urmă la concluzia că trebuie să mai facă o ultimă încercare, cerînd sprijinul ziarului nostru pentru rezolvarea unor probleme le­gate de obţinerea drepturilor ce i se cuveneau pe anul 1970 de la sectorul de exploatare a lemnului Călăraşi, unde fusese salariat nu de alta, dar re­petatele sale încercări scrise sau verbale pe lîngă mai marii acestei unităţi au rămas fără rezultat. Ce şi-a zis omul ! Cine cere, nu piere... şi poate se va îndura cineva şi îi va re­zolva situaţia personală. Şi n-a greşit cînd a gîndit astfel. La intervenţia redacţiei, Sectorul de exploatare a lemnului Călă­raşi a trecut la fapte. I-a tri­mis reclamantului pe data de 7 aprilie adeverinţa pentru timpul lucrat în cadrul secto­rului, iar pentru celelalte pe­rioade i-a indicat sursa de unde să ceară actele doveditoare. De asemenea, în urma acestei se­sizări s-a dat dispoziţie a i se calcula şi drepturile de conce­diu legal cuvenit pentru timpul lucrat în anul 1970. De ce nu i s-a rezolvat pînă acum cererea reclamantului, cine se face vinovat de nepă­sare faţă de nevoile unui om nu am putut să aflăm de la sectorul din Călăraşi, dar am văzut cît de prompt a fost rezolvată această ultimă cerere a lui F. Tudor. CAM TÎRZIU DAR S A REZOLVAT Câteodată îţi mai pierzi răb­darea tot aşteptînd un drept consfinţit prin lege, mai ales cînd ştii că ai făcut demersu­rile de rigoare şi că ţi s-a pro­mis că în cel mai scurt timp lucrurile vor fi rezolvate. Tot aşa a procedat şi Preda I. Ve­lini din comuna Băneasa care e­ste pensionară C.A.P. de mai mulţi ani. Conform noilor mă­suri adoptate de la 1 ianuarie a.c. pensionarilor din C.A.P., deci şi respectivei reclamante li s-au majorat drepturile de pen­­­sie. Aceasta a aşteptat o lună, două, s-a prezentat personal In Filiala Casei de pensii Ilfov şi aici i s-a promis că i se vor da de urgenţă drepturile cuve­nite. A trecut şi a treia lună şi totuşi nu a primit nimic. In această situaţie a apelat la spri­jinul redacţiei. De astă dată răspunsul Filialei Casei de pen­sii nu s-a mai lăsat aşteptat! pensia lunară cuvenită recla­mantei a fost recalculată în conformitate cu vechimea în muncă, iar diferenţa de cuan­tum o va primi cu siguranţă în luna aprilie. Am adresa totuşi conducerii Filialei Casei de pensii rugă­mintea de a da atenţie mai mare cererilor şi sesizărilor oa­menilor muncii, întrucît la acest capitol sîunt deficitari. Nici re­dacţia nu a primit încă unele răspunsuri la sesizările înain­tate. Rubrică realizată de T. IACOB Cooperaţia meşteşugăreasca la expoziţiile internaţionale ■ L­a expoziţia „România se pre- Izintă“ care va avea loc In vara I aceasta la Düsseldorf (R.F.G.), co- Ioperaţia meşteşugărească va par­it­icipa cu o gamă variată de pro- Iduse­ de artă populară inspirate Idin folclor, jucării, bunuri de l­arg consum din metal, lemn etc.­­ Cu acest prilej se vor organiza magazine de desfacere a articole­lor de artizanat, o expoziţie de ceramică artistică populară şi stilizată, o paradă a modei în cadrul căreia vor fi prezentate confecţii inspirate din costumul popular românesc, care se dove­desc de o surprinzătoare esență „modernă“. TELEVIZIUNE JOI 22 APRILIE PROGRAMUL I 18.00 Deschiderea emisiunii. Emi­siune in limba maghiară. 18.30­­ La volan — emisiune pen­tru conducătorii auto. 18.50 Mult e dulce și frumoasă. 18.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 50 de ani în 50 de evocări. 20.20 Romănia in lume. 20.50 Jocul salbelor. 21.05 Planeta se grăbeşte. 21.45 Emisiune literara. 22.05 Teledivertisment — selecţiuni din musicalurile ,.Romeo şi Ju­­lieta“, „Alcor şi Mona“ şi „Poveste din Cartierul de Vest“. 22.50 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL II 20.00 Concert simfonie 21.00 Univers xx. 11.20 Buletin de *tiri. Sport. 11.30 Istoria fumului. Omagiu pio­nierilor filmului române*a. RADIO JOI X APRIL la PROGRAMUL I 14,00 Compozitorul sâpt&minU * 14,40 Muzici ; 15,00 Buletin de Jtiri * 15,05 Semicentenarul P.C.R. ; 15,25 pagini vocale­­și orchestrale din muzica de estradă ; 16,00 Radiojur­nal. Buletin meteo-rutier ; 16,15 Prelucrări corale ; 16,30 Melodii ; 16,50 Publicitate radio ; 17,00 Antena tineretului ; 17,30 Omagiu Partidu­lui ; 18 Orele serii ; 30,00 Ta­bleta de seară ; 20,05 Zece melodii preferate ; 20,40 Muzică populară ; 20,55 ştiinţa la zi ; 21,00 Bijuterii muzicale ; 21,25 Consemnări ; 21,30 Revista şlagărelor ; 22,00 Radiojur­nal. Buletin meteorologic. Sport. • 22.30 Pentru magnetofonul dumnea­voastră — arii de virtuozitate din opere ; 22.55 Moment poetic : 23.00 Concert de seară ; 24.00 Buletin de ştiri ; 0.03—6.00 Estrada nocturnă PROGRAMUL 0 14.00 Buletin de ştiri ; 14.05 Cân­­tece şi jocuri ; 14.30 Ateneu ; 15.00 Muzică uşoară de Gherase Dendri­­no ; 15.20 Piese de virtuozitate de muzică populară ; 15.30 Radio—şcoa­lă ; 16.00 Radiojurnal. Buletin me­teo-rutier ; 16,15 Contraste sonore ; 16,35 Cronica lirică ; 16,55 Sfatul me­dicului ; 17,00 Buletin de ştiri ; 17,05 Din comoara folclorului nos­tru ; 17,30 Lecturi paralele ; 18,00 Publicitate radio ; 18,20 Corul Ma­drigal ; 18,55 Partidului, Inima şi versul ; 19,00 Buletin de ştiri ; 19,05 Cîntecul e pretutindeni ; 19,30 Ca­dran ; 19,50 Noapte bună, copii i 20,00 Concertul orchestrei de stu­dio a Radioteleviziunii ; 22,00 Jazz ; 22,30 Vocile artei moderne; 22,50 Muzică de estradă i 23,06 Buletin de știri ; 22,05 Actualitatea muzi­cală i 23,45 Muzică de cameră ■ 0,55—1,00 Buletin de ştiri. ▼ muu M­­UMUUV PROGRAMUK I 9,99 Do U 5 la 5,10 t MO Memoria pămtn tului român de* (reluare) 1 10,00 Buletin de ştiri • îi.do Muzică populari din Tran­silvani­aj 10,00 fonoteca pentru copii t 11,66 Buletin de flirt ; 11,01 Din folclorul muzical al popoarelor; 11,13 Consultaţie Ju­ridică » 11,20 Prietenii muzicii co­rale ; 11,50 Cotele apelor Dunării) 12,00 Georges Moustaki — compozi­tor şi Interpret­­ 12,10 Un interpret şi rolurile sale; 12,30 Intonire cu melodia populară şi Interpretul preferat ; 13,00 Radiojurnal ; 13,15 Avanpremieră cotidiană ! 13,17 Re­­­bus melodii. PROGRAMUL : 6,00—8,10 Program muzical de di­mineaţă : 8,10 Tot Înainte ? 8,25 Mari interpreţi — dirijorul I Leopold Stokowski ; 9,00 Cîntecul săptămî­­ nii ; 9,10 Curs de limba spaniolă ; 9,30 Buletin de ştiri ; 9,35 Omagiu Partidului ; 9,55 Matineu teatral ; 11.20 Cîntece de ieri şi de azi ; 11,55 ştiinţa la zi ; 12,00 Buletin de ştiri ; 12 03 Avanpremieră cotidiană; 12,15 Estrada melodiilor ; 12.40 Selecţiuni din opereta „Sezon la Salzburg“ de Fred Raymond ; 13.00 Radiojurnal ; 13.15 Concert de prînz, teatre JOI 22 APRILIE Seară Gershwin, ora 19,30 : Opera Română. Soarele Londrei, ora 19,30 : Tea­trul de Operetă. Nicnic, ora 20 : Teatrul de Co­medie. Iubire pentru iubire, ora 20 : Tea­trul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Sala Schitu Măgureanu). Gluga pe ochi ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Sala Studio). Zadarnice Jocuri de iubire, ora 20 l Teatrul Mic Bimbirică, ora 19,30 . Teatrul sa­­tirio—muzical. „a Tănaso« (Sala ■avoy). La grădina Cărăbuş, ora 10,1« I Teatrul aatirio—muzical­­.O. Tănaso* (Sala Victoriei). Bărbaţi fără nsTStto, ora 19,301 Teatrul »Ol­­ Nottara" (Sala Ma­­rhsru). 6 luni la ţară ora I­­ Teatrul „C. I. Nottara“ (Sala Studio). Omul care a văsut moartea, ora 19,30 : Teatrul Ciuleşti. Comoara din Insula piraţilor, ora 10 : Teatrul „Ion Creangă". Mazel—Tov !, ora 19,30 : Teatrul Evreiesc de Stat. Siciliana, ora 19,30 : Teatrul „Ion Vasilescu“. Circul Mare din Moscova, ora 19.30 l 'Circul „Globus“. CINEMATOGRAFE Zestrea domniţei Ralu Patria (10; 13. 16; 18.45; 21.15); Luceafărul (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 20.45); Modern (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30). Haiducii lui Şaptecai — Zestrea dom­­niţei Ralu, Favorit (9; 12.30; 16; 19.30). Haiducii lui Șaptecai. Central (9.12; 11.30; 13.45; 16; 18.15; 20.30); Feroviar (9; 11.15; 13.30; 16; 13.15; 20.30); Gloria (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20 30) Trimis extraordinar: Victoria (9; 11.15; 13 30; 16; 18.30; 20.45). Domiciliul conjugal: Capitol (9.30; 11.45; 14; 16.30; 18.45; 21.) Mihai Viteazul: Lumina 9.45; 15. 19); înfrăţirea între popoare (15. 19); Dili­mul Sorii (15. 19); Floreasca (15.30; 19.30) ; Butch Cassidy si Sundance Kid: Bucureşti (8.30; 11; 13.30; 16; 13.30; 21); Melodia (8.45; 11; 13.30; 16; 18.30; 20.45) Sunetul muzicii: Festival (9; 12.30; 16.15; 20.15). Mexic *70: Timpuri Noi (19.15; 11.15; 13.15; 13.15; 17.15; Lanin documente, fapte, amintiri — In împrejurimile Fichtelbergului: (19.15; 20.45). Cei trei care au speriat restul : Ex­celsior­­l; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 20.45); Aurora (9; 11.15; 13.30; 15.43; 18; 20.15); Tomis (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30); Flamura (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30) . Secretul din Santa Vittoria: Grivita (0;11.40; ÎS; 17.45; 20.00); Miorita (9; 11.40; 14.30; 17.15; 20). Doar un telefon­. Buzesti (15.80; 18; 20.50) Eliberarea: Dacia (6.45 — 19.80 In continuare) Preţul puterii: Bucegi (10. 18; 18.30; 50.80); Lira (15.30; 18; 20.15); Gluiesti (15.30; 18; 20.30). Vagabondul: Unirea (10. 16; 19.30). Clanul sicilienilor: Ferentari (15.15; 17.45; 20.15); Munca (15.30; 18; 20.15). Trandafiri roşii pentru Angelica : Pacea (15.45; 18. 20) Tripla verificare: Cringaşi (15.30; 18; 20.15) Adio, Granada !: Volga (9.30; 11 30; 13.30; 16; 18.15; 20.30) Poienile roşii: Viitorul (16; 18. 30). O duminică in familie: Moşilor (16; 18. 20). Renegata: Flacăra (15; 17.30. 20). Cinci pentru Infern: Cosmos (15.30; 18. 20.15). Los Tarantos: Aria (10; 11.45; 13 30; 15.15; 13. 20.15); Rahova (15.30; 13. 20.15 Băieţi buni, băieţi răi: Vitan (15.30; 18. 20.15) Trec zilele: Progresul (16; 18. 20). Genoveva de Brabant: Clubul uzi­nelor Republica (rulează sîmbăta şi duminica). începutul: Laromet (15.30; 17.30; 19.30). GIURGIU Bucureşti : Dacii Lumina : băieţi buni, băieţi răi OLTENIŢA Flacăra : Omul din Sierra URZICENI Pacea : cintecele mării BUFTEA Libertăţii : loc de carabine BOLINTIN Luceafărul­­ Tiffany Memorandum Institutul Meteorologic comunică: In următoarele 24 de ore, vremea se menţine frumoasă şi va continua să se încălzească. Cerul va fi mai mult senin. Vine in general slab. Tempe­ratura minimă va fi cuprinsă între 2 şi 4 grade, iar maxima între 19 şi 21 grade. In următoarele trei zile, vremea se menţine frumoasă şi călduroasă, cu cerul variabil mai mult senin. Virul slab plnă la potrivit. Temperatura se STEAGUL ROŞU CRON­ICA FILMULUI „PRINTRE COLINELE VERZI" al NICOLAE BREBAN Nicolae Breban a intrat in lite­ratură numai acum patru ani, cu acel roman premiat de Academia română, „Francisca“. De la debutul deloc îndepărtat au trecut trei ro­mane şi un scenariu de film care s-a bucurat de un mare succes de public şi o distincţie internaţională pentru vedeta sa. Ultima realizare — un film de autor, primul din ca­riera romancierului, primul din is­toria cinematografiei româneşti. Din multe şi justificate motive, acest film de debut — pe un sce­nariu care reprezintă de fapt tran­scripţia cinematografică a excelen­tului român „Animale bolnave“ ,■ a fost aşteptat cu nerăbdare. Va reuşi oare autorul să aducă pe e­­cran lumea aceea complicată şi tul­burătoare, o lume simbolică in e­­senţă, atmosfera pregnantă şi sufo­cantă a ,,Animalelor bolnave“ ? Sau va fi altceva decit cartea ? Sau va fi pur şi simplu din eşec ?“ Nicolae Breban a evitat soluţia facilă, la îndemînă, care i-ar fi a­­dus ceea ce se cheamă un „succes onorabil“. Aceasta ar fi fost desigur trama poliţistă a cărţii, spectaculo­sul ei, care, cu o trupă excelentă de actori ar fi fost uşor de realizat. Breban o refuză însă şi nu numai atît, face o tentativă cu totul teme­rară şi de la bun început plină de riscuri. O tentativă pe care practic n-a mai încercat-o decit Alain Resnais cu „Anul trecut la Marien­bad“­­şi apropierea, în suita noastră de idei, nu este forţată. Adică, în plină pledoarie şi ofensivă a ima­ginii nude, a specificului cinemato­grafic în esenţa sa, el proclamă şi în film forţa cuvîntului, supre­maţia sa chiar şi în film, adică ■face literatură în cinematograf. A­­lain Resnais a reuşit magistral dar irepetabil şi reuşita sa se datora în primul rind faptului că literatura pe care o propaga el in „Marien­bad“ era una strict ideatică, meta­forică. Breban nu este însă adeptul nouvelle vagues-ului, atmosfera şi jocul ideilor din cărţile sale au to­tuşi un fundament clasic, adică o suită de intimplări şi caractere foarte puternice, care se confruntă, gindesc şi pierd sau ciştigă, dar mai ales există ca atare. Aceasta este de altfel şi originalitatea scrii­torului, mult mai greu de transpus fidel pe ecran, de aceea rezultatul urma să fie fatal altul. Adică inegal. Simbioza nu este la înălţimea cărţii, filmul este de­rutant, cu momente superbe şi al­tele stîngace şi dacă nu ne-am... speria de cuvintul atît de puţin po­trivit lui Nicolae Breban, specifice unui debut atît de îndrăzneţ. Cine­va spunea la premieră că ceea ce este bun în carte este şi în film bun şi invers. Opinie discutabilă, pentru că ceea ce ni s-a părut e­­senţial şi intr-un fel şi în celălalt se referă strict la demonstraţia pe care fără doar şi poate şi-a propu­s-o autorul, şi despre care vorbeam la început. Graniţa dintre lumea reală şi lumea imaginată de Paul, eroul fără memorie, este şi trebuie să fie labilă, lucrurile se interpă­­trund; acolo însă unde legile filmu­lui sunt prea violent ignorate, rup­tura este violentă şi ea, filmul sca­de în tensiune şi-şi vădeşte strigă­­ciile. Unde autorul se lasă cucerit de aceste legi fascinante cărora le conferă şi dreptul la cuvînt, rezul­tatul ne lasă să credem că Nicolae Breban va avea de spus şi in cine­matografie un cuvînt serios. Urt lu­cru este cert: artistul ştie şi ca imaginea să compună o atmosferă, o stare tensională care iscă emoţia estetică. Asemenea secvenţe nu lip­sesc şi ele atirnă greu in analiză. Ceea ce încă nu este la înălţimea intenţiilor este, paradoxal, lucrul cu echipa. Şi spunem paradoxal pentru că autorul se părea că s-a „asigurat“ din acest punct de ve­dere: Dan Nuţu, Ion Canamitru, Mircea Albulescu, Vasile Niţulescu, Ion Dichiseanu. Dar aceşti excelenţi actori fie că nu au înţeles exact sensurile demonstraţiei, fie că n-au fost riguros conduşi sau serviţi de scenariul cinematografic, nu răs­pund la unison trimiterilor atît de complicate şi sensibile cărora ur­mau să­­le fie „haină şi suflet“. O surpriză pe care nu ne-am fi dorit-o o reprezintă de pildă Mircea Albu­lescu care sărăceşte personajul său — Kriniţki, devenit în film Arion — interpretindu-l intr-un diapazon unic şi monoton. Relaţia lui cu Mi­­loia (înţeles admirabil de Vasile Niţulescu, dar nelăsat să se desfă­şoare), atît de semnificativă în car­te, lipseşte aproape cu totul şi a­­ceasta este o pierdere regretabilă. Amindoi devin mult prea schema­tici, abia schiţaţi, şi sensurile „ani­malelor bolnave“ se întunecă. O greşeală sigură de distribuţie a fost Emilia Dobrin în Irina, femeia fas­cinantă şi stranie, care dispare a­­proape cu totul ca atare în film. Escamotat a fost şi ciudatul perso­naj Racolţea, un fel de pandant la altă scară al lui Paul, păstrat într-o singură secvenţă nesemnificativă în care Ion Besoiu nu a avut ce face. Apoi vin ceilalţi, care pledează pentru film, care l-au înţeles şi cu care deci regizorul însuşi s-a înţe­les. Dan Nuţu, acest descendent au­tohton al marelui James Dean, cu aerul său suav şi dureros de sin­cer, cu zîmbetul infantil şi curat şi mişcările armonios discontinue, este interpretul ideal pentru Paul, interpretul ideal pentru proza lui Breban. El a înţeles ce vrea autorul şi­­ spune textul deosebit de fru­mos, cu convingere, câştigat pentru „cauză“ ,oricît de hazardată ar fi ea. Secvenţele finale, deosebit de frumoase ale filmului, sunt jucate intr-o explozie de juventute şi tris­teţe, un amestec poematic şi cald, aşa cum este însuşi sufletul lui Paul. Foarte bun ni s-a părut un excentricul personaj al plutonieru­lui Mateiaş actorul subtil şi inteli­gent care este Ion Caramitru. Ase­meni, potrivit în rol, crispat şi ner­vos cu decenţă actoricească, Ion Dichiseanu, redescoperit în această postură. Un film inegal deci, in orice caz interesant pentru ideea pe care o propune. O menţiune specială pen­tru muzica lui Tiberiu Olah, încă unul din „oamenii echipei“, care a ştiut să citească pe note scenariul. Iar pentru scriitorul Nicolae Bre­ban o experienţă in plus, care s-a dovedit, ca de fiecare dată, şi o nouă treaptă in creaţie. SMARANDA JELESCU Secvenţa din film INSPECTORATUL JUDEŢEAN DE MILIŢIE NE INFORMEAZĂ Băieţi buni dar cu... antecedente penale Nu de mult, Alexandru şi Con­stantin Stănescu au fost anga­jaţi, primul ca gestionar, celă­lalt ca barman, la bufetul din Roata de Jos. Cum amîndoi au prezentat la angajare drept ga­ranţie antecedentele lor penale, nu e de mirare că în cîteva săptămîni gestiunea bufetului a intrat la apă cu... 12.281 lei ! Acum bufetul e sigilat, se face inventarul, se cercetează actele. Cum rămîne însă cu vicepre­ședintele cooperativei de con­sum, Ion Radu, care a emis decizia de încadrare a celor doi fără avizul organelor de mili­ţie ! Cu ţigara aprinsă în braţele lui Merfeu Stelică Radzicovschi din Giur­giu, str. Dunării nr. 46, s-a în­tors acasă cu chef, îmbătat de aromele lui Bachus, a adormit cu ţigara aprinsă din care cau­ză în scurt timp au luat foc plapoma şi cearceaful. Incen­diul n-a luat proporţii dar im­prudenţa a plătit scump : din cauza fumului provocat de ar­derea obiectelor, susnumitul a fost asfixiat. Cind autocamionul pierde o roată Un neobişnuit accident de cir­culaţie s-a petrecut deunăzi pe raza comunei Floreşti-Stoeneşti. In timp ce circula cu autocamio­nul nr. 31-P1-3187, Gheorghe Bratu s-a trezit cu una din ro­ţile din faţă desprinzîndu-se de autovehicul. Cum în acelaşi timp, din partea opusă a şose­lei, venea cu motoreta Vasile To­­nescu, accidentul nu a putut fi evitat. Roata răzleaţă l-a trîntit pe V.I. la pămînt, provocîndu-i fractura mîinii și a piciorului sting. Victima a fost internată la spitalul I. C. Frimu. Lovitură în vacanţă Deunăzi, elevul Ion Duţă, în virsta de 10 ani, se afla la bu­nica lui din satul Pădureni, unde îşi petrecea vacanţa. Cum a venit în localitate, a şi găsit un loc nimerit de joacă , în faţa bufetului cooperativei de con­sum. Bunica nu s-a sesizat, ni­meni n-a zis nimic şi nepoţel­ui a făcut surpriza. Intr-una din zile pătrunde, prin spargerea unui geam, în unitate şi fură 4.000 de lei. Duţă nu s-a mai întors la şcoală. Ii aşteaptă, de­sigur, o pedeapsă. Dar să nu uităm nici responsabilitatea fa­miliei . A dat foc... „supărării" Fiindcă concetăţeanul său, Constantin Trifu, a refuzat să-l ia cu autoturismul, Dumitru Po­­pescu din comuna Dascălu s-a gîndit să se răzbune. Drept ur­mare, într-una din serile tre­cute a turnat o canistră cu ben­zină peste autoturismul proprie­tatea primului, după care i-a dat foc. La cercetări Dumitru Popescu s-a scuzat: „Ce să fac ? Eram beat şi voiam să i-o coc !“. Simplu, nu ? Să vedem însă cum o să suporte şi consecinţele în­tre care şi achitarea sumei de 15.000 lei cît reprezintă valoarea pagubelor provocate autovehicu­lului ! UZINA 23 AUGUST Bd. Muncii 256, sector 3 Bucureşti, tramvai 23, 24 maşina 65, 79, 100, 101 ANGAJEAZĂ URGENT DIN BUCUREŞTI ŞI PROVINCIE — Strungari — Lăcătuşi — Frezori — Sudori — Rectificatori - __■ — Găuritori “ Turna*n — Rabotori “ Oţelari — Economişti­­pentru Serviciul *— Electricieni — Tehnicieni de aprovizionare — Macaragii — Merceologi cu Buletin de Capitală) — Muncitori necalificaţi pentru calificare prin cursuri de scurtă durată în meseriile de : — Strungari — Electricieni — Frezori — Turnători — Rabotori _ otelari * — Rectificatori IT ■ • ' -Găuritori -Forfor. — Sudori *“ Macaragii Candidaţii pentru cursurile de calificare trebuie să în­deplinească următoarele condiţii: — studii minim­e—8 clase elementare — vîrsta de la 18 la 40 ani. Pentru meseriile de turnători, forjori, oţelari şi maca­ragii se primesc şi absolvenţi a 4 clase elementare. Pe timpul şcolarizării salarizarea se face conform HCM 2105/1969. Cei interesaţi se vor adresa zilnic la Serviciul Personal Invăţămînt, telefon 43.04.40 interior 4. ŞANTIERUL NAVAL OLTENIŢA Olteniţa Port. — Strada Portului nr. 26 Adresa telegrafică — Naval Olteniţa Telefon Interurban 4—35 ANGAJEAZĂ URGENT: STRUNGARI CALIFICAŢI COMBINATUL DE ÎNGRĂŞĂMINTE AZOTOASE SLOBOZIA - JUDEŢUL IALOMIŢA Şoseaua Slobozia — Călăraşi ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS — Maiştri chimişti specialitatea „Tehnologia chimică anorganică şi tratarea apei". — Maiştri electroenergetici. — Cererile de înscriere la concurs vor fi depuse la sediul combinatului împreună cu actele prevăzute prin H.C.M. în vigoare. Concursul se va ţine la sediul combinatului la data de 25.05.1971, iar cererile de înscriere se primesc pînă la data de 20.05.1971. Informaţii suplimentare asupra concursului pot fi obţinute la serviciul Personal, telefon 1090. ANUNŢ COMBINATUL SIDERURGIC GALAŢI Recrutează pînă la 30 aprilie muncitori necalificaţi pentru a-i califica în meseriile : — Finisatori laminate — Cocsari — Zidari-şamotori Acte pentru înscriere : — Copie legalizată de notariat de pe certificatul de studii (7—8 ani) ; — Copie nelegalizata a certificatului de naştere. Solicitanții se vor prezenta la serviciul învățâmînt.

Next