Steagul Roşu, mai 1971 (Anul 23, nr. 6791-6815)

1971-05-01 / nr. 6791

Pag. a 2-a A4///C4 E decor de sărbătoare Nu-i pe boltă nici un nor, Ameţit de-atita soare Trece un bondar în zbor. Rai de flori cu vii petale Este strada principală Şi, din deal şi pînă-n vale, E-o beţie generală. Păsărelele, şi ele, c­u mult dor de zbenguială, Se abat pe la cişmele Şi fac chef cu... apă goală. Doar o pupăză hazlie, Mindră de penajul ei f­ace-o Straşnică beţie Cu mireasma unui tei. Doi îndrăgostiţi trec drumul Cu un aer cam pierdut, Turmentaţi rău de parfumul Unui nesfîrşit sărut. Din şofer, cu o remorcă Intr-un gard a nimerit Şi-a­poi zice el: „Să mor că Nici nu ştiu că sunt pilit“, „Poate florile cu-aromă MS-mbâtară nu ştiu cum. Că n-avui nici o simptomă Şi nici circiumă în drum“. Iar un ţine, de-un an juma­te, Poticnindu-se în grai, Tipâ­cit de tare poate : „Vreu şi eu pelin de mai!“. BARBU ALEXANDRU — Nu înţeleg de­ ce tot mormăi! În definitiv, o plimbare în aer liber te face mai puternic, mai sprin­ten... Primăvara este anotimpul care vine după iarnă, conform celor învăţate de colegii mei în clasă la Geografie că mie imi place din materia asta doar Carpaţii cu filtru. Acum răsare iarba verde, o pătură vegetală aşe­zată sub pătura de lină pusă in foc de faţă de masă cînd mergem la pă­dure întotdeauna la 2 mai anul cu­rent că in natură cam trage. Tata, mama şi cu mine ne ducem acolo cu mîncare, cu băutură şi cu autobuzul, care îmi aminteşte de şcoa­lă deoarece in ziua asta şi el dă exa­men de capacitate. Eu car plasele în­cărcate cu felurite articole de ale gu­rii, în afara pastei de dinţi şi a pe­riuţei cu acelaşi nume pentru că la iarbă verde nu ai ce face cu ele din moment ce nu există chiuvetă cu oglindă. Mama, cu o zi înainte, prepară to­tul pentru excursie. Mai m­ici, o pre­găteşte pe bunicuţa, spunindu-i că o va lăsa acasă întrucît ca mîine vine iarna şi nu şi-a terminat puloverul pe care îl tricotează in timpul „Tele­­divertismentelor ’71”. Mama mare, după ce ne mulţumeşte că ii purtăm de grijă să n-o îmbrâncească lumea d­in autobuz, prevesteşte, în baza reu­matismului moştenit cum va fi vre­mea de 2 mai. După aceea, pregătim meniul pentru iarbă verde, compus din ouă fierte, chiftele, friptură de miel, brînză, ceapă și altele denumite cu pseudonimul de hrană rece intru­­cît, pînă plecăm, stau in frigider. Tata cumpără nişte pelin că — zice el — s-a obişnuit cu amărăciunea de la eliminarea Rapidului din Cupă. Mai ia şi apă minerală care e foarte bună pentru gastrită şi pentru copii ca mine. Cînd nu găseşte la Alimentara, mi-o dă la iarbă verde în numerar, să beau­ă limonada de la Chioşcul cu răcoritoare închis pentru inventar că şi gestionarul are dreptul să meargă la iarbă verde. După ce terminăm de mincat în pă­dure. tata nu ascultă programul de radio la tranzistori că s-a consumat bateria de cînd a uitat în şifonier aparatul deschis şi a cintat două zile, de unul singur, doine şi romanţe, de credeau vecinii că garderobul nostru este din lemn de salcie plingătoare. De aceea dînsul ia o carte cu poezii din alea noi, moderniste, altfel repa­li noi adormi deoarece iarba verde nu se compară cu studioul nostru de aca­să care are lină şi nu clorofilă. îna­inte, cere însă unui acordeonist din vecini o .,Periniţă”, ca să aibă pe ce pune capul. Aşa doarme pînă se alege cu o minge în cap sau cu un junghi în spate. Cînd se înserează, o pornim spre autobuz și ne uităm cum alții se în­ghesuie la scară, tata refuzind să circule pe ea în sens retur spre casă deoarece n-a făcut armata la pompieri. Cum ar dori-o EA — Draga mea — Da, dragul meu. — N-ai vrea să mergem în excursie? —* Să văd daca e frumos afară. — Vai, dar cum o sâ te duci tu ? ! Mă duc eu, că sînt bărbat. — Ce faci ? Ca să te duci pînă la fereastră, îți pui costumul ? — Da, fiindcă dacă tot am pornit-o, mă duc pînă la piață. — Ca să vezi cum e timpul ? — Da, draga mea. Și — cu dru­mul — fac și cumpărăturile pentru excursie. —­ Ce iei, dragul meu ? — Unt, caşcaval, parizer şi o cremă de faţă. — Pentru după masă ce iei ? avînd fobia apei. După ce se termină cu toată aglomeraţia din staţie, ne urcăm şi noi într-o maşină goală că şoferul merge la garaj. Cum nu avem ce căuta acolo, o pornim pe jos spre casă şi aşteptăm la uşă pînă la ora 5 dimineaţa, cind se trezeşte mama mare şi ne deschide. Tata nu ia la iarbă verde cheile, de teamă să nu le piardă şi să dormim la hotel care este arhiplin cu localnici din alte oraşe, dacă nu-i întinzi portarului mina cu 10 lei în ea. Astfel ne distrăm la iarbă verde, unde ne duce tata, ca să nu mai spună mama că nu o scoate niciodată în lume şi să pot face eu această compunere de nota 10, dar este bun şi un 6, ca să-mi iasă media de tre­cere măcar anul acesta că la celelalte trec eu un carnet notele care îmi convin. Altfel, dacă cămin şi acum repetent, tata o să mă ducă în excur­sie la pădure iarna şi — zice — mă lasă acolo, poate mă confundă un lup cu Scufiţa roşie. Ion I. Ion elev fruntaş la învăţătura de munte pt. conf. RADU POP — Un ruj de buze. — Ia şi o sticlă cu vin. — Aşi ! Dacă-i vorba să iau o sticlă, îţi iau fie o sticluţă cu apă de colonie. — Şi ce o să bei la masă, dragul meu ? — Apă. Doar n-ai vrea, în mijlocul naturii, să mirosim a bodegă... — Atunci eu — între timp — să fac pachetele. ■— Nu, draga mea. Le fac eu, că eu o să le şi duc. — Pe toate ? ! — Dar nu sunt prea multe : două sacoşe, trei plase, pătura şi o duc şi pe maică-ta de braţ, să vizităm şi grădina zoologică. Să vadă şi ea... — O invităm şi pe vecina ? — Care vecină, draga mea ? — Aceea tînără, drăguţă. Studenta. — Nu, draga mea. Nici nu mă gîn­­desc. E prea tînără. Strică echi­librul. Şi e în stare să ne spună tot timpul, numirile latinești ale plantelor, animalelor, insectelor. Şi mai e ceva, draga mea. — Ce, dragul meu?, — Umblă prea mini-jupată. Mă și revoltă. Trebuia să păstrăm o mă­sură, nu ? — Ah, dragul meu. Cum te gîndești tu la toate ! Este o plăcere să merg cu tine în excursie... N­. .. .și cum ar dori-o EL — Dragul meu. — Da, draga mea. — N-ai vrea să mergem în excursie? — Să văd dacă e frumos afară. — Vai, dar cum o să te duci tu ? ! Mă duc eu, că sînt femeie. — Ce faci ? Ca să te duci pînă la fereastră, îți pui taiorul ? — Da, fiindcă dacă tot am pornit-o, mă duc pînă la piață. — Ca să vezi cum e timpul ? — Da, dragul meu. Şi — cu timpul fac şi cumpărăturile pentru excursie. — Ce iei, draga mea ? — Indiferent ce... şi ziarul „Spor­­tul“. — Pentru după masă ce iei ? — Tranzistorul. Poate se transmite vreun meci. — Ia­ fi şi o sticluţă cu apă de co­lonie. — Aşi ! Dacă-i vorba de sticluţă, îţi iau ţie o sticlă cu vin. — Şi cu ce o să te parfumezi, draga mea ? — Cu nimic. Doar n-ai vrea, în mij­locul naturii, să mirosim a dro­gherie. . — Atunci eu — între timp — să fac pachetele. — Nu, dragul meu. Le fac eu, că eu o să le şi duc. — Pe foaie ? ! — Dar nu sunt prea multe : două sacoşe, trei plase, pătura... — S-o luăm şi pe maică-ta, că doar vizităm şi grădina zoologică. — De ce să plăteşti intrarea şi pen­tru ea ? In-o vezi tot anul ? Mai bine o invităm pe vecina. — Care vecină, draga mea ? — Aceea tînără, drăguţă. Studenta. — De ce, draga mea ? —■' Fiindcă e tinerică. Aduce un echilibru. Şi pe urmă, ştie să ne spună numele latineşti aie plan­telor, animalelor, insectelor. Mai învăţăm şi noi cîte ceva. — Dar e prea mini-jupată. — Ei şi ? Doar n-ai vrea să meargă la pădure, în maxi ? Trebuie să păstrăm o măsură, nu ? — Ah, draga mea ! Cum te gîndeşti tu la toate ! Este o plăcere să merg cu tine în excursie... FRED FIREA Pregătirea excursiei Lucrare scrisă... caligrafic Nu sta Vasile ! Cronometrează-mă... Desen de FEED GHENADESCU Deconectare, deconectare, dar ce facem că nu pica nici măcar o fîță de baboi !... Desen de FRED GRONSKI Escapadă... cosmică hitt-o simbătă, pe Ene, II cuprinse brusc, ispita, S-o pornească spre Selene Cu-n modul Auto-ITA. Iar acasă (ce idee!) Dete-o cosmogramă, scurt: „Sunt pe Căile Lactee, După lapte și iaurt“. Deci, intrind la.. Vărsătorul ,i-ntilnindu-se cu „fraţii", Comandă (să-i treacă dorul), Un pelin de... mai turnaţi-i ! Ocolind un zbor Pegasul, Au pornit apoi cu „clica“ $i-au făcut Astro-Popasul Intr-un parc... Cosmo-Săftica. Au mincat şi căprioară, Săgetată-n munţi de cremeni Iar ... Berbecul, îl tăiară Cu un foarfece ... Doi gemeni. Lyra le-a cintat în strună Şi-admirînd-o, în spendoare­i, Ei căzură... ca din lună, In at­rac­ţia ... Fecioarei. Invitară şi Pleiada, Chiar pe Venus cea divină Şi ţinură escapada Căi de ciţiva... „ani lumină“. Şi cum nu i-a prins nevasta, S-au vorbit ca, împreună, Ei să facă treaba asta Cei mai multe ori... pe lună. VICTOR HILMU Faust XX-bis — Opera in trei acte... fără copii — ACTUL I (ACASA LA FAUST) FAUST: M-am îndrăgostit eu, bietul, am ajuns la bătrinețe, De frumoasa Margareta, radiind de tinerețe. Fata însă nu mă place că nu-s june ca Ben Quik­, Cel care-o iubea pe Clara lunea, pe ecranul mic. Ce păcat că Necuratul e ceva imaginar! De m-ar face din nou tînăr, i-aş da sufletul in dar. Să-l supună la mari chinuri, să mănînc Sapca de pui. Iar la radio să-mi evite, zi de zi, numai Furdui... MEFISTO: M-ai chemat, bătrîne Faust ?... Gata sint să iţi fac placul Şi s-ajungi un june Piersic... FAUST:­­ Aoleu, am dat de dracul! ACTUL II (PE STRADA) FAUST: Drace , unde-i Margareta, idealul meu magnific, Pentru care, după moarte, sufletul o să-mi sacrific ? MEFISTO : Astăzi n-a putut să vină. E acasă Valentin... FAUST: Valentin ?... Cine-i și ăsta ? MEFISTO : Frate-său, un om meschin, Care o incuie-n casă. FAUST: Fug pînă la el și-i cer Cont de-acesată barbarie... MEFISTO : Nu te duce ! E boxer ! FAUST: Cassius Clay de-ar fi, nu-mi pasă de nefastele urmări Căci in prima tinerețe am fost as la alergări! ACTUL III (LA UȘA MARGARETEI) FAUST : Am sunat!... Ah, iată, iese !... Margareta mea curată .­ MARGARETA : Tu eşti Faust, ?... Ce-ndrăzneală Valentin revine-n­dată Că s-a dus după rezerve pentru autosifon. FAUST: Păi de ce nu spui, iubito ?... Uite ce noroc plocon ! Pină va găsi rezerve dînsul la sifonării, Noi vom fi soţ şi soţie, cu o casă de copii. MARGARETA : Vrei să te însori cu mine ? FAUST : Dacă s-ar putea pe loc ! MARGARETA : Ce-mi oferi ? Un Renault 10 și apartament in bloc ? FAUST : Vom munci și le vom face ! MARGARETA : Bravo ! Ai ceva la CEC ? FAUST : Cum să nu ? Am o nepoată... MARGARETA : Vai de mine, ce zevzec Știi ceva, domnule Faust ? Ce fac eu cu tinereţea, Dacă n-ai nimic Hai, du-te cu­ nu-mi pierd delicateţea. FAUST: Nu vrei să-mi acorzi iubirea?... Eu te blestem, egoisto, Că-mi zdrobești sărmanul suflet. Cum o să-l mai ia Mefisto Pe tărîmul lui cu smoală, plin de suflete frivole, In cazan încet să-l ardă, ca pe-o ciorbă de fasole ? MARGARETA: Dacă treci la romantisme, ca în dramele lui Goethe. Vezi, un colţ, la florărie. Poate are margarete! FAUST: Unde eşti, Mefisto ?... Fă-mă iar bătrîn, dar dă-mi maşină! Mă descurc după aceea, dacă e o marcă fină MEFISTO : O maşină ?!... Dar ce, iadul e uzina din Pitești, Să le fabrice pe bandă, ca să te căsătorești ?... Deci, cu coada-ntre picioare, o să părăsesc planeta Că nu-i dracu-atit de negru, pe cit este Margareta! FAUST: Nu pleca, Mefisto dragă ! Fă și tu pe dracu-n patru... MEFISTO : De miracol sunt în Stare doar pe scenele de teatru. FAUST : Dar ce-a fost întinerirea ? MEFISTO ; A, nimica anormal! Ţi-am făcut, iată secretul, cură de Gerovital! V. D. POPA STEAGUL ROŞU Afurisisme • O dată cu venirea primăverii co­piii care se joacă in curte sunt bucuria părinţilor şi amărăciunea vecinilor. • Singurul covor pe care nu-l poţi pune in locuinţa ta este cel de iarbă. • Damigenele seamănă înttr-o anume privinţă cu copiii neascultători. Sunt mereu luate de urechi. • Sosit pe pajişte şi văzând-o plină de alţi excursionişti, şah­istul oftă. Pa­­să-mi-te şi aici avea.. tot timpul ocu­pat. • Pentru bieţii miei luna mai este, de fapt luna lui cuptor. • Dacă ar avea proprietăţile mime­tice ale cameleonului, iarba verde s-ar îngălbeni de minte pentru halul în care o lasă excursioniştii la plecare. • Pe pajişte găseşti tot felul de flori, cu excepţia florilor de stil. Pe acestea se cultivă literaţii pentru care sunt floa­re la ureche. • Copacii au ciudăţeniile lor. Cum vine primăvara, se îmbracă, iar cum dă iarna rămin gol. • In excursie părinţii sint liniştiţi In privinţa odraslelor. Nu pot sparge gea­murile cel mult timpanele. • Muzica Iţi dă aripi. Aşa se explică, probabil, de ce privighetorile fac parte dintre m­aripate. • Plecînd în excursie, toţi soţii devin voleibalişti : trag la plasă. • De multe ori, la chioșcurile cu­ ră­coritoare, rece este numai vinzâtoru... cu publicul. • Luna mai este luna florilor. De aceea, In parcuri este si luna amen­zilor. GH. ZANEA cuvinte încrucişate La munte ORIZONTAL: 1) Munţii noştri — Vîrf în Bucegi (neart.) 2) Vine la vale — Fala munţi­lor (pi). 3) Opreşte Bistriţa la Bicaz — Ţine tactul. 4) Mulţime — Aria păstorilor. 5) Spre ieşirea din b­ău! — Stîncă. 6) Munteanul de la urmă ! — Achi­tat (moldit — Teme ! 7) Relief montan — vîrf în munţii Rodnei. 8) Versantul apusean — îşi adună apele din Alpii Lepontini. 9) In depresiune ! — Munte­le mare... 10) Locuiesc la munte — Munţi în Europa. VERTICAL: 1) Popas în munţi — La poalele munţilor (pi). 2) Se desprind năval­nic de pe munte. 3) Masiv muntos în Car­paţii orientali — Con­tinent predominat de înălţimile munţilor Hi­malaia. 4) Drum di munte — Armă grea. 5) A se reţine de tea­mă. 6) Tub gol ! — O nacatică de munte (pl). 7) Enervată — La Si­naia. 8) Duce greul, pe mume — Munţi In U.RS.S. 9) Specific a­­erului de munte — Se încurcă într-o clipă ! 10) Galerie în subsolul munţilor — înălţimi a­­meţitoare.. în careu. GH. TULEA Invitaţie Barbălată zis „tocmeală“. Şeful meu, om în etate, A avut fenomenală Criză de-amabilitate. Nu ii cunoşteam prea bine Pin­ia astă­ împrejurare. Cînd m-a invitat pe mine. Cu soţia, la plimbare Să mă ducă şi afară Din oraş cu-al său Fiat E-o iniţiativă rară Şi-am rămas impresionat ! Ca dovadă imediată A recunoştinţei mele, l-am­ dat doamnei Barbălată Un buchet de viorele. Şi-am pornit la drum agale Cu mîndreţea de maşină. Să prînzim pe iarbă moale; Dar nu prea aveam benzină De aceea subsemnatul N-aşteptai nici un minut Şi, făcînd pe-ndatoratul Rezervorul l-am umplut Şeful meu, nici trei cuvinte N-a găsit ca mulţumire Şi-am pornit-o înainte înspre vechea minăstire Insă n-am ajuns degrabă, C-a pleznit un cauciuc Şi-am făcut atîta treabă De-am rămas complet năuc Cînd, in fine, la Cernica. Am parcat pe o cărare. Constatarăm că nimica Nu luasem de mincare Şeful nu se indispuse. Nu avu nici un regret. Ba din contra, vesel spuse: „Hai să mergem la bufet“. Şi am mers, să-i facem cheful Eu şi scumpa mea soţie Iar la urmă zise şeful : „Dă tu bani, că-ţi dau eu ţie !* Cu atît efort şi plată N-aş jura că m-am distrat... Dar, în schimb, pe Barbălată Sigur l-am îndatorat A. BARBU JOCURILE DIVIZIONARE DE FOTBAL Acum, formaţiile divizionare de fotbal se află în preajma unor noi jocuri im­portante pentru configuraţia clasamen­telor. În prima divizie se va desfăşura etapa a 22-a (a 7-a din retur). Din nou „pronosportiştii“ au probleme. Sunt pro­gramate mai multe meciuri care pro­mit dispute dîrze şi echilibrate, jocuri în care se întîlnesc echipe situate în zona periculoasă, sau care asaltează prima poziţie in clasament. Astăzi, pe stadionul Dinamo din Ca­pitalii de la ora 17, se intîlnesc Pr­o­­gresul (locul 15) şi s. C. Bacău (locul 12). Deci, o confruntare între două for­maţii aflate în zona retrogradării şi ca­re îşi vor disputa şansele cu ardoare. Etapa continuă mîine, duminică 2 mai. Liderul va juca pe ..teren neutru“, la Slatina, cu Universitatea Craiova (este ştiut că studenţii craioveni au terenul suspendat pe două etape). Faţă de ul­timele evoluţii, credem că Rapid poate obţine cel puţin un punct. Politehnica Iaşi primeşte vizita echipei Steaua, care se­ află în plină ascensiune spre pri­mul loc. Rămâne de văzut dacă fotba­liştii militari vor reuşi să treacă cu bine şi acest examen. La Bucureşti, secunda clasamentului, Dinamo intîl­­neşte echipa lui Dobrin. Desigur, dina­­moviştii vor căuta să recupereze cele două puncte pierdute în etapa prece­dentă, deşi F. C. Argeş se anunţă un adversar dificil. Jocuri echilibrate sunt programate la Ploieşti (Petrolul — Farul Constanţa) şi Petroşani (Jiul — Universitatea Cluj). C.F.R. Clu­ 1 porneşte ca favorită in par­tida pe care o susţine acasă cu C.F.R. Timişoara. De asemenea, la Arad, for­maţia pregătită de Coco Dumitrescu are şanse să obţină ambele puncte în par­tida cu Steagul roşu Braşov. In divizia B, mîine se dispută jocurile etapei a 23-a. Echipele ilfovene, Dună­rea Giurgiu şi ş. N. Olteniţa au de înfruntat adversari redutabili, în depla­sare. Dunărea va juca la Tîrgu Mureş, cu lidera seriei I, iar ş. N. Olteniţa evoluează la Paşcani, unde va întîlni forrmaţia locală C.F.R. Şi formaţiile de divizia C. Olimpia Giurgiu şi Unirea Ilfov joacă mîine în deplasare, în com­pania unor adversari care ştiu să bene­ficieze de avantajul terenului propriu. Olimpia se deplasează la Slobozia, pen­tru meciul cu echipa locală Azotul, in timp ce Unirea va juca la Medgidia, cu Cimentul. M. L. PRONOSTICUL NOSTRU LA CONCURSUL PRONOSPORT NR. 18 1. Petrolul — Barul 1, x 2. Politehnica — Steaua 1, x, 2 3. U.T.A. — Steagul roşu 1 4. Dinamo — F. C. Argeş 1 5. Jiul — „U“ Cluj 1, x S. „U“ Craiova — Rapid x, 1 7. C.F.R. Cluj — C.F.R. Tim. 1 8. Poli. Galaţi — F. C. Galaţi 1 8. Prog. Brăila — Portul C-ţa 1 10. Gloria Bistriţa — C.S.M. Reşiţa 1, x 11. Ol. Oradea — U. M. Tim. 1 12. Electroputere Cr. — C.S.M. Sibiu 1 13. Corvinul Hd. — Min. Anina 1 Magazinele cooperativei de consum din satul dumneavoastră s-au aprovizionat în ultime­le zile cu noi sortimente de ţesături pentru rochii de vară, articole de galanterie, tricotaje, lenjerie. Vă puteţi înnoi garderoba cu lucruri moderne şi ele­gante pe care le puteţi procura în această perioa­dă de la magazinul din sat, fără a face deplasări incomode la oraș. ŞANTIERUL NAVAL OLTENIŢA Olteniţa Port. — Strada Portului nr. 26 Adresa telegrafică — Naval Olteniţa Telefon Interurban 4—35 ANGAJEAZA URGENT: STRUNGARI CALIFICAŢI UZINA „SEMĂNĂTOAREA" din Bucureşti, Spl. Independenţei nr. 319, sectorul 7, ANGAJEAZA DE URGENJA : — Dactilografă principală — Contabil principal — Contabil cantină — Economişti — Telexistă cu îndeplinirea condiţiilor de stagiu şi studii, sâ aibe domi­ciliul în Capitală. MAI ANGAJEAZA: — Lăcătuşi — Electricieni — Instalatori — Frezori şi strungari — Muncitori recalificaţi aceştia pot fi şi din provincie cu condiţii de navetă sau viza de flotant. A­N­U­N­T CENTRALA INDUSTRIALĂ DE ANVELOPE ȘI MASE PLASTICE cu sediul la UZINA DE ANVELOPE „DANUBIANA", şos. Olteniţei nr. 181, Popesti-Leordeni, sector 5, autobuz 44 ANGAJEAZA pentru UZINA DE ANVELOPE „DANUBIANA", următoarele categorii de personal : — Tehnicieni cu răspundere gestionară pentru depozitele de materii prime folosite la fabricarea anvelopelor ; — Lăcătuşi mecanici întreţinere utilaje tehnologice categ 2—6 ; — Electricieni instalaţii lumină şi forţă categ. 2—6 ; — Electronişti categoria 3—6 ; — Bobinatori categoria 3—6 ; — Matriţeni categoria 1—6 ; — Strunguri pentru strunguri paralele categ 2—6 ; — Operatori exploatare cazane categ. 2—5 ; — Operatori turbine categoria 2—5 ; — Muncitori (bărbaţi) absolvenţi ai cursului elementar, in vîrstă de 18—40 ani, pentru a fi calificaţi în meseria de ope­ratori chimişti la fabricarea anvelopelor prin cursuri de scurtă durată, cu participarea în producţie. Se primesc candidaţi cu domiciliul stabil în municipiul Bucureşti, comune subordonate sau localităţi apropiate de unde să poată face naveta zilnic de la uzină la locul de domiciliu, precum şi tineri nefamilişti din toate judeţele, care vor fi cazaţi în căminul unităţii, contra cost. Pentru relaţii suplimentare, doritorii se pot adresa zilnic la serviciul personal al centralei, telefon nr. 23.42.80, interior 151.271.

Next