Steagul Roşu, iunie 1971 (Anul 23, nr. 6818-6841)
1971-06-02 / nr. 6818
pag. a 2-a In atentia scolii si a familiei Noi orizonturi de absolvenţilor şcolii generale Interviu la prof. emerit RADA MOCANU, inspector-general al Inspectoratului şcolar judeţean Ilfov In condiţiile făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră asigurarea cadrului corespunzător de instruire şi afirmare a capacităţii fizice şi intelectuale a viitorilor făuritori de bunuri materiale şi spirituale, constituie una din preocupările esenţiale ale partidului şi statului nostru socialist. „Este necesar să asigurăm ca în toate domeniile de activitate să lucreze oameni cu un larg orizont de cunoştinţe profesionale, ştiinţifice şi de cultură generală, cu o atitudine înaintată faţă de muncă, faţă de interesele majore ale societăţii, cu un înalt spirit de răspundere în gospodărirea acelei părţi din avuţia naţională, care le-a fost încredinţată“ — sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în expunerea la adunarea solemnă cu prilejul aniversării gloriosului semicentenar al Partidului Comunist Român. Primul an al actualului cincinal va aduce peste puţin timp prima promoţie a şcolii generale de 10 ani precum şi o nouă promoţie de absolvenţi ai şcolii de 8 ani, în scopul cunoaşterii perspectivelor pe care le oferă şcolile post-generale acestor absolvenţi, vă rugăm tovarăşă inspector general să ne spuneţi ce perspective se deschid absolvenţilor şcolilor generale din judeţul nostru ? — Absolvenţii şcolilor de 8 ani şi de 10 ani au mari perspective de a-şi continua studiile în şcoli post-generale (şcoli profesionale, licee de specialitate şi de cultură generală, atît pe teritoriul judeţului Ilfov cit şi in Capitală). In general, in liceele şi şcolile profesionale din judeţul nostru există condiţii materiale deosebite. Multe din aceste şcoli au localuri noi, bine dotate, cu internate, cantine, laboratoare pentru experienţă, constituind adevărate baze pentru schimburile de experienţă organizate cu alte şcoli din ţară. De pildă, şcoala profesională de mecanici agricoli din Ciorogîrla, liceele din Dragomireşti Vale, Fundulea şi Brăneşti, care pregătesc cadre pentru agricultură,liceul economic din Giurgiu. Exemplele sunt mult mai numeroase, în liceele de cultură generală se asigură elevilor o pregătire teoretică de bază dar şi una practică, se formează deprinderi de muncă pentru însuşirea mai accesibilă a viitoarelor profesii. Modernizarea laboratoarelor şi introducerea activităţilor tehnico-productive în liceele de cultură generală vor asigura elevilor o pregătire mult mai solidă. Şcolile profesionale de pe teritoriul judeţului nostru asigură pregătirea de cadre necesare atît pentru industria locală, cît şi pentru cea republicană, pentru mecanizarea şi modernizarea agriculturii, pentru comerţ şi cooperaţie. în acest sens, putem aprecia că reţeaua şcolilor profesionale şi a liceelor de specialitate din judeţul Ilfov satisface cerinţele pregătirii corespunzătoare a viitoarelor cadre de specialişti, la majoritatea meseriilor. — Ne puteţi oferi cîteva exemple ? — M-aş referi îndeosebi la şcolile profesionale ale consiliului popular judeţean, cum sunt cele de la Giurgiu şi Urziceni, unde se pregătesc electricieni în construcţii şi instalaţii industriale, precum şi în alte specialităţi, aşa cum rezultă din „îndrumătorul pentru admiterea în şcolile profesionale“, în judeţul nostru există 13 şcoli profesionale, 5 licee de specialitate, două licee pedagogice (de învăţători şi educatoare) şi 12 licee de cultură generală. Ţinind seama de faptul că in acest an vor fi două categorii de absolvenţi ai şcolii generale, există deosebiri la examenul de admitere in şcolile profesionale? — Este adevărat că vor concura pentru aceleaşi locuri absolvenţii şcolii de 8 ani şi de 10 ani. Dar va fi o deosebire în ceea ce priveşte atît examenul de admitere cît şi durata de şcolarizare. Subiectele pentru admitere vor fi diferite, în funcţie de categoria de absolvenţi. Cei cu 8 clase vor continua stu- diile pe o durată de 2—3 ani , iar cei cue 10 clase se vor specializa, după cum e şi firesc, într-un timp foarte scurt, un an şi jumătate sau chiar doi ani. Durata studiilor este,, bineînţeles, în funcţie de profilul şcolii. Admiterea presupune, însă, o mare exigenţă de selecţie. De aici concluzia ca absolvenţii şcolii generale să privească cu toată seriozitatea pregătirea pentru asemenea examene, să-şi recapituleze cu mult discernămînt materia spre a se prezenta cît mai bine pregătiţi. — Ce posibilităţi de calificare mai rapidă au absolvenţii şcolilor de 10 ani,in judeţul nostru ? — Absolvenţii şcolilor de 10 ani se pot califica mai repede şi prin învăţămîntul seral şi cu ucenicie la, locul de muncă, atît în întreprinderile judeţului nostru cît şi în Capitală. Pregătirea lor se va face pe o durată de 2—3 luni pe an, conform programului stabilit de fiecare şcoală a întreprinderii respective. Aş vrea să se reţină bine faptul că în Capitală pot fi primiţi acei absolvenţi care locuiesc în comunele de pe teritoriul judeţului nostru, la o distanţă de pînă la 50 km. de întreprinderea unde vor lucra dispunînd de condiţii de navetă. — Ce ne puteţi spune în legătură cu obiectele examenului de admitere la şcolile profesionale ? — Acestea vor fi, fără îndoială în funcţie de specialitate. Probele scrise şi orale se vor desfăşura după programele claselor V—VIII ale şcolilor generale, pentru candidaţii înscrişi pe baza adeverinţei de promovare a clasei a VIII-a şi după programul şcolii de 10 ani, pentru cealaltă categorie de absolvenţi. Ce schimbări au intervenit la examenul pentru liceele de Specialitate ? — Din acest an, candidatul are posibilitatea să-şi aleagă între obiectul limba şi literatura română şi un obiect de profil (fizică, chimie etc.) In Capitală există noi licee pentru specialităţile ţesătorie, tricotaje, maşini şi utilaje din industria uşoară, unde candidaţii pot opta pentru limba română sau fizică. La liceele pedagogice de învăţători şi educatoare proba de muzică este eliminatorie. Examenul constă în probe scrise şi orale la limba română şi matematică şi o probă orală la istoria României. La liceele de cultură generală se dă examen la limba română şi matematică (scris şi oral) şi la istoria României (oral). La liceele pedagogice şi de cultură generală elevii sunt examinaţi potrivit programei care a fost publicată şi se află la toate şcolile. Ce perspective se deschid absolvenţilor şcolii generale care vor să se specializeze în domeniul agriculturii şi să lucreze în judeţul Ilfov ? — In judeţul Ilfov se prevede un larg sistem de irigaţii. E vorba de complexul Mostiştea — Dunăre, care va cuprinde un mare număr de specialişti în lucrări de îmbunătăţiri funciare, de mecanizare şi modernizarea agriculturii. Către asemenea specialităţi considerăm că e bine să se orienteze un mare număr de absolvenţi. Dezvoltarea complexelor intercooperatiste, presupune, de asemenea, un mare număr de specialişti. Ce pot face absolvenţii şcolii de 8 ani, care din diferite motive nu vor avea posibilitatea să urmeze o şcoală post-generală ? — Vor putea să continuie studiile în şcoala de 10 ani, de acum existentă în fiecare oraş sau comună. Incepînd din anul şcolar 1971—1972, numărul şcolilor de 10 ani se va înăli considerabil, încît toţi absolvenţii a 8 clase vor fi cuprinşi in noul sistem de şcolarizare. De altfel, potrivit noilor îmbunătăţiri aduse prin introducerea pregătirii tehnico-productive, elevii din şcoala de 10 ani vor avea posibilitatea să-şi formeze anumite deprinderi necesare învăţării diferitelor meserii. Prin urmare, există posibilităţi suficiente ca toţi absolvenţii clasei a 8-a să fie cuprinşi în şcolile de 10 ani, şcoli profesionale, licee de specialitate, pentru ca nici un tînăr să nu rămînă în afara vreunei forme de calificare. Ceea ce trebuie să reţină părinţii şi elevii, este faptul că în condiţiile in care ţara noastră merge pe calea dezvoltării impetuoase a economiei, ştiinţei şi culturii, aşa cum rezultă din directivele celui de al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, e nevoie de cadre temeinic pregătite, care nu se mai pot limita la cunoştinţe minime. Suntem convinşi că părinţii vor înţelege necesitatea ca vlăstarele lor, cetăţenii de mîine ai patriei noastre, să fie pregătiţi pentru a putea răspunde cît mai bine sarcinilor tot mai sporite impuse de ritmul accelerat al dezvoltării ştiinţei şi tehnicii în lume. — Ce aţi recomanda familiei şi şcolii în această perioadă ? — Părinţii să ţină seama de aptitudinile copiilor, şi în mod deosebit de îndrumărilepe care le dă şcoala, singura în măsură să le fie cel mai bun sfătuitor, întrucît ea cunoaşte elevii într-o perioadă mai îndelungată, în procesul de învăţămint. Orientarea copiilor în funcţie de preferinţele şi aptitudinile lor, va dezvolta mai bine personalitatea acestora. Cadrele de specialitate din şcolile generale trebuie să ţină seama de prevederile îndrumătoarelor pentru admiterea în şcolile post-generale, să întreprindă măsuri corespunzătoare privind sistematizarea recapitulării materiei şi a pregătirii în cele mai bune condiţii a absolvenţilor, în vederea examenelor ce se apropie. G. BAJENARU Preparat farmaceutic La Institutul de cercetări medico-farmaceutice din Bucureşti a fost realizat un preparat care poate fi folosit ca test pentru determinarea capacităţii funcţionale a ficatului. Reactivul chimic şi metoda de utilizare a acestuia, brevetate ca invenţie, au fost create de ing. Ion Niţeiea, cercetător ştiinţific. De la primele experimente pe om, reactorul şi-a dovedit valoarea sa deosebită permiţând a se determina cu precizie capacitatea metabolică a ficatului. NOU reactiv umple un gol în practica medicală universală, constituind un mijloc de prevenire a insuficienţelor hepatice care apar la unii bolnavi şi care adesea pot fi fatale. Produsul care se administrează bucal, s-a dovedit, de asemenea, a fi uşor tolerat de organism. Reactivul realizat la institutul bucureştean este primul de acest fel in industria farmaceutică mondială, capabil să asigure controlul rapid al capacităţii funcţionale a ficatului şi individualizarea exactă a terapiilor cu medicamente. (Agerpres) TELEVIZIUNE MIERCURI 2 IUNIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Exterra ’71 — emisiune—concurs de construcţii tehnice pentru pionieri şi şcolari. 18.25 Mult e dulce şi frumoasă... Emisiune de prof. Sorin Statt. 18.40 Confruntări. Eficienţa unei dezbateri. 19.10 Tragerea pronoexpres. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de Seară. Sport. 20.10 Reflector. 20.30 Fotbal — Finala 7,Cupei campionilor europeni de Ajax Amsterdam — Panathinaikos Atena — transmisiune directă de la stadionul Wembley din Londra. 22.15 Aventuri in epoca de piatră — film de desene animate. 22.40 Secvenţe italiene. 22.50 Telejurnalul de noapte; 23.00 închiderea emisiunii. 15.05 — 100 de legende româneşti ; 15.30 Pagini vocale şi orchestrale din muzica de estradă ; 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo—rutier ; 16.15 Cîntece ; 16.30 Muzică uşoară ; 16.50 Publicitate radio ; 17,00 Antena tineretului ; 17,30 Concert de muzică populară ; 18,00 Orele serii ; 20,00 Tableta de seară ; 20,05 Zece melodii preferate ; 20,40 Cîntă Lucreţia Ciobanu ; 20,55 Ştiinţa la zi ; 21,00 Bijuterii muzicale ; 21,30 Revista şlagărelor ; 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport ; 22,30 Concert de seară ; 22,55 Moment poetic ; 23,00 Concert de seara (continuare) ; 24,00 Buletin de ştiri ; 0,03—6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14,00 Buletin de ştiri ; 14,05 Interpreţi ai cîntecului popular ; 14,30 Cartea ştiinţifică ; 14,40 Muzică simfonică ; 15,02 Melodii de Titel Popovici şi Marcel Ionescu ; 15,20 Jocuri de perechi ; 15,30 Radio—şcoală ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo— rutier ; 16,15 Muzică uşoară ; 16,30 Muzică simfonică ; 16,50 Pe teme medicale ; 17,00 Buletin de ştiri ; 17,05 Vechi melodii populare ; 17,25 Muzică din R. P. Chineză ; 17,50 Glume muzicale ; 18,00 Publicitate radio ; 18,20 Concert din opere ; 19,00 Buletin de știri ; 19,05 Melodii de estradă ; 19,30 Meridiane lirice ; 19,50 Noapte bună, copii ; 20,00 Din înregistrările Măriei Tănase ; 20,15 Teatru radiofonic ; 21,25 Muzică ; 22,00 Muzică de cameră ; 22,30 Universitatea radio ; 22,45 Formaţia Ray Connil ; 23,00 Buletin de ştiri ; 23,05 Un eveniment artistic — muzică simfonică ; 24,00 Din operetele lui Gherase Dendrino ; 0,25 Recital de lăută Cecile Bauwiens ; 0,55—1,00 Buletin de ştiri. JOI 3 IUNIE PROGRAMUL I 6.00 De la 6 la 9.30 ; 9.30 Odă limbii române ; 10,00 Buletin de ştiri ; 10,05 Flori alese din folclorul maramureşan ; 10,30 Clubul călătorilor ; 11,00 Buletin de ştiri ; 11,05 cîntă Luminiţa Cosmin ; 11,15 Din ţările socialiste ; 11,30 Formaţii corale de cameră româneşti ; 11,50 Cotele apelor Dunării ; 12,00 Microrecital Roy Black ; 12,10 Un interpret şi rolurile sale ; 12,30 întâlnire cu melodia populară şi interpretul preferat ; 13,00 Radiojurnal ; 13,15 Avanpremieră cotidiană ; 13,27 Cîntecul e pretutindeni. PROGRAMUL II 6.00—8.10 Program muzical de dimineaţă ; 8,10 Tot înainte ; 8,25 Mari interpreţi ; 8,50 înregistrări de la cel de al II-lea Festival cultural artistic al pionierilor şi şcolarilor ; 9,10 Curs de limba rusă ; 9,30 Buletin de ştiri ; 9,35 Muzică populară ; 10,00 Matineu de operă ; 10,40 Solişti de muzică uşoară ; 11,00 Muzică populară ; 11,20 Sunt şi astăzi preferinţele dumneavoastră .• 11,55 Ştiinţa la zi ; 12,00 Buletin de ştiri ; 12,03 Avanpremieră cotidiană ; 12,15 Muzică uşoară ; 12,30 Operetă ; 13,00 Radiojurnal ; 13,15 Concert de prînz. RADIO MIERCURI 7 IUNIE PROGRAMUL I 14:00 Compozitorul săptămînii : Serghei Prokofiev * 14,40 Muzică populară ; 15,00 Buletin de știri ; STEAGUL ROŞU Un roman a!„desprinderii de ţăr" De ce şi-a intitulat Dorina Bădescu romanul „Şansa“ ? După lectura acestei cărţi cu o simbolistică poematică, lineară şi incantatorie m-am gîndit îndelung la acest titlu care poate părea la prima vedere fie accidental, fie nedefinitoriu. Dar nu este nici una nici alta, dimpotrivă. Există astfel de cărţi ,bu cheie“, în care titlul poate spune esenţialul, poate dezvălui tema cărţii şi mai ales, tema autorului — întrucît sînt două lucruri diferite, ultimul, teoria autoruli fiiind îndeobşte mai subtil, mai greu de depistat. Liniile cărţii Dorinei Badescu curg convergent, un destin este urmărit paralel, în devenirea sa pe deoparte, în anii unei tineţeţi mature, creatoare, iar pe de alta, la rădăcinile acestui destin se întreprinde o incursiune lirică, în universul în care a venit pe lume eroina! Care este „şansa“ ? Această naştere şi acest univers, sau desprinderea de el survenită mai tîrziu ? In roman tema plecării revine c insistenţă, este în fapt un leit-fitativ, eroina insăşi pleacă mereu dintr-un loc în altul, dintr-o vîrstă în alta, cu o perpetuă înfrigurare. Ţăranii din Baciu vorbesc mereu despre copiii lor „plecaţi la Bucureşti“ şi ura dintre plecările fundamentale, care şiea este prezentă obsesiv in roman, este cea din viaţă, moartea descrisă îndelung şi exact, cu tot ritualul ei protocolar intr-o ceremonie — o iniţiere mai bine spus — proprie unui cerc închis, etnografic, social şi psihologic care nu îngăduie nici modificarea nici simplificarea ritului. Deci tema autorului ar fi în cazul acesta plecarea, înţeleasă ca o iminenţă, singura capabilă să modifice structuri, tema autorului ar fi deci cîştigarea complexităţii care nu se obţine decit prin chin, de vrerile ce a pleca, înseamnă „a muri puţin“... Sabina este istoria închegării unei conştiinţe intelectuale, proces întotdeauna dureros, cu atît mai mult cu cît el se petrece pe un teren psihic impregnat de amintirea baladescă a primatului etnografic înrădăcinat profund în această natură sensibilă prin excelenţă. Nu este o întîmplare că Sabina este la ceasul povestirii pictoriţă, adică un om bolnav de armonii cromatice, apt de a percepe pitorescul, forma esenţială, încremenirea aproape hieratică a portretisticii morale. Adică, intr-un fel, tocmai acele fundamente ale „ciclului ţărănesc“ de la Baciu, unde timpurile noi modifică stări de lucruri şi modifică profund însăşi complexitatea vieţii spirituale a oamenilor, dar nu poate modifica structuri Chiar Sabina, în patima ei de devenire — structural este nemodificată. Ea își acuză plecările ca pe o fugă, dar aceste considerente sunt pur sentimentale, întoarcerea în amintire la satul natal, la matcă, este un memento melopeic, și cu toată Încercarea autoarei de a fi cit mai exactă cu culoarea locală, întreprinderea rămîne intelectuală, o încercare de a depista esenţele acelui farmec definitiv pierdut, logic pierdut, farmec pe care eroina îl reconstituie poetic, fiind de altfel o pictoriţă de culoare nu de construcţie. Aşa este de fapt şi autoarea care exprimă admirabil culoarea stărilor trăite, densitatea şi adincimea emoţiilor, semnificaţia lor sintetică, dar a cărei construcţie — fundamentul epic — nu este suficient de solid. Să recunoaştem de altfel că ambiţiile cărţii sunt mari, şi întreprinderea Dorinei Bădescu deosebit de dificilă — m-aş hazarda să afirm, fără precedent, pentru că deşi motivul „plecării“ este curent în literatura română, autoarea îi atribuie sensuri multiple intre care, atît de dificil de exprimat, paradoxul dintre necesitate, dintre şansa de a pleca şi durerea surdă pe care această şansă o provoacă la o natură aleasă. Paralelismul între prezent şi trecut — prezentul aparţinînd unui mediu intelectual, trecutul fiind copilăria petrecută la Baciu in mediul ţărăneşti provoacă, asemeni, fatal o discrepanţă stilistică greu de trecut fără o deplină maturitate artistică. In legătură cu aceasta, îmi îngădui de altfel o paranteză : nu-mi place să spun că un autor de operă artistică „are talent“. Este o exprimare păgubitoare deopotrivă pentru autor şi operă, păgubitoare pentru prestanţa unei culturi mature, ca a noastră. Nu se discută despre valabilitatea scrisului — ca scriitură — pentru că de la bun început rebutul nul are ce căută sub analiză. Firește că Dorina Bădescu are talent, nu despre aceasta, este vorba. Important este „ce faci“ cu acest talent într-o carieră de scriitor, dacă alegi calea comodă sau sinuozităţile pline de riscuri ale adevărului artistic. Poate de aceea mi-a plăcut această „Şansă“ cu curajul ei de a aborda un teren atît de alunecos şi insolit. Insolit pentru că nu găsesc modele evidente, apropierea de Marin Preda ar fi o greşeală, acela fiind un scriitor profund epic şi analitic — deşi pentru Maria Preda lumea satului de cimpie este, cu toată profunda cunoaştere, tot un pretext intelectual — iar tînăra scriitoare este o natură lirică, un lirism de forţă este adevărat, lirism de proză, dar... lirism. Ea reuşeşte admirabil să închege atmosfera de la Baciu din dialog, ceea ce este o performanţă stilistică, dar se simte evident mai in largul ei în paginile rituale, de pură poezie, cum sunt mai toate cele în care personajul principal este „baba“, păstrătoarea întregului arsenal de eresuri, personaj ocult şi pitoresc, personaj definitiv pentru copilăria Sabinei — adică pentru amintirile Sabinei despre copilărie. Una dintre cele mai frumoase pagini din carte de altfel, este aceea în care Sabina nu mai pricepe descintecele de moarte şi naştere ale Babei, pentru că „Duda“, a crescut şi a plecat, ea este aci în Sabina cea sofisticată in simţire şi gîndire, Sabina cea dureros de sensibilă, a cărei natură este deschisă tuturor „şanselor“. Astfel incit dacă autoarea va şti să-şi epuizeze cu cruzime stilul de poetisme fragile şi uneori incongruente — descrierea concertului strică finalul cărţii — personal sunt sigur de... şansa ei în literatura română. MIHAI ELIN PREMIERĂ LA TEATRUL „ION VASILESCU" „Spargere la miezul nopţii" Cea de a şaptea premieră a Teatrului „Ion Vasilescu”, din stagiunea 1970 —1971 face cunoştinţă spectatorilor bucureşteni cu o comedie a dramaturgului iugoslav Miroslav Mitrovici, comedie al cărei istoric — înserat în programul de sală apare de-a dreptul impresionant. Prezentată pentru prima dată în decembrie 1968 la Belgrad, piesa este reprezentată pe zece scene din Iugoslavia, iar in prezent se așteaptă cea de a paisprezecea premieră în Uniunea Sovietică. Succesul acestei comedii este garantat, pe de o parte, de conţinutul ei incisiv satiric ţintind necinstea, hoţia „la lumina zilei“, justificată cu acte de ges- Comedie in două părţi de Miroslav Mitrovici time, iar pe de altă parte de desfăşurarea dramatică, mai mult sau mai puţin clasică (în orice caz, agreată de marele public spectator) proprie vodevilului. Dacă în această formulă dramaturgul s-a simţit la el acasă, realizatorii spectacolului sînt pe alocuri handicapaţi tocmai de structura eterogenă a piesei, declanşată di o atmosferă poliţistă, simulînd o secundă absurdul, continuînd pe tipicul comediei bulevardiere, pigmentată spre final cu puţin din comedia dela cărte. In orice caz, această imixtiune de formule dramatice are în vedere un conţinut actual, exprimat cu vervă satirică, la obiect. Comedia nu are un singur mare „nod" de dezlegat, ci cîteva în fiecare dintre cele două părţi, încurcăturile se succedpoliţiste şi amoroasei, tensiunea urcă pe o pantă, apoi îşi schimbă direcţia şi chiar dacă procedeele sînt cunoscute, dezlegările nu sînt tocmai previzibile. De fapt, conflictul esenţial rămîne cel dintre spărgătorul de meserie şi delapidatorul... de meserie, responsabilul unui magazin universal, în rolul celui de al doilea, permanent în scenă şi ducînd pe umeri greul spectacolului, Dunea depăşeşte toate dificultăţile de structură ale piesei ; el construieşte un personaj complex, amestec de candori şi totală lipsă de scrupule, îl trăieşte nuanţat pe acesta de la început pînă la sfîrşit, conferind spectacolului girul unităţii. Convingător în postura hoţului care porneşte „la treabă", Stelian Cremenciuc apare uşor stîngaci în ipostaza hoţului cu... revelaţii. De altfel, acestui personaj textul îi oferă poate cele mai multe dintre hapurile de care vorbeam. Doina Tarhas, în rolul frumoasei Miţa, ni s-a părut dezorientată . Tamara Buciuceanu (Stoianca) impetuoasă şi cu gene tremurînde salvează pur şi simplu personajul „nevestei cu cununie“, lipit de autor doar din imperativele complicării acţiunii prin triunghiul conjugal. (În acelaşi roi — Ica Molin). Comedia se rotunjeşte, se împrospătează prin delicioasa compoziţie a lui Constantin Răşchitor, picatul din lună într-un magazin cu hoţi „de treabă" şi cu femei care se încaieră... Hazul din abundenţă nu înăbuşe niciodată ideea amar-satirică a piesei şi acesta este primul punct cîştigat de spectacolul regizorului Călin Florian, spectacol integrat în decorul complet, sugestiv datorat lui Igor Skakun. DORINA BĂDESCU Dumitru Dunca (Miloto) Tamara Buciuceanu (Stoianca) TEATRE MIERCURI 2 IUNIE Fanny, ora 20 : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia). Travesti, ora 20 : Teatrul „I. L. Caragiale“ (Sala Studio). Play Strindberg, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Sala Schitu Măgureanu). Bimbirică, ora 19,30. Teatrul Satiric—muzical „C. Tănase“ (Sala Savoy). Pinocchio, ora 16 : Teatrul „Ion Creangă“. Peter Pan, ora 17 : Teatrul „Ţăndărică“ (Sala Victoria). De ce a furat zmeul mingea, ora 17 : Teatrul „Ţăndărică“ (Sala Academiei). Spargere la miezul nopţii, ora 19,30 : Teatrul „Ion Vasilescu“. CINEMATOGRAFE Hello Dolly : Patria (13 ; 16,30 ; 20,00). şi caii se împuşcă, nu-i aşa... 7 Capitol (8.30 ; 11 ; 13.30 ; 11 ; 18.31 ; 21) ; Favorit ! (9 ; 11.24 ; 14.30 ; 17.15 ; 20) Facerea lumii : Central (9.15 ; 11 30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) Tomis (9 ; 11.45 ; 14.30 ; 17.15) ; Giuleşti (15.30 ; 18 ; 20,30) ; Aurora (9.30 ; 12 . 15 ; 17.45). Dâi înainte cowboy : Bucureşti (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16.30 ; 18.45 ; 21). Elefantul Slowly : Festival (8.30 ; 11 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 21). Vulpile şi şoarecii : Doina (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 13.15 ; 21.30) O floare şi doi grădinari : Luceafărul (9 ; 12.20 ; 18 ; 19.30) ; Excelsior (9 ; 12.30 ; 16 ; 19.30), : Grivița (9 ; 12.30 ; 16 ; 19.30) ; Flamura (9 ; 12.30 ; 16; 19.30); Modern (9; 12.20; 16 ; 19.30) Bătălia de pe Neretva: Feroviar (9 ; 12.30 ; 17 ; 19.30) ; Melodia (9 ; 12.30 ; 16 ; 19 30) ; Gloria (9 ; 12.30 ; 16 ; 19.30) Cazul C.L. : Victoria (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 20.45) Aventurile lui Tom Sawyer Moartea lui Joe Indianul : Timpuri Noi (9.15 ; 12.30 ; 15.45). : Documentare : Şantier naval — Salut Rusia ! — Rapsodia din Kolesa — Fata şi munca patriotică —Ramura de brad — lepattan (18 45 — 20.45 In continuare). Preţul puterii — Lumina (9. 11.15 ; 13.30; 16; 18.30; 20.45). In arşiţa nopţii : Înfrăţirea Intre popoare (15.30 ; 17.45 ; 20). Secretul din Sama Vittoria ! Buzeşti (14.40 — 17.15). Eu, Ftancisc Skorina : Dada (8 45 — ?0' Sunetul muzicii : Bucegi (10 ; 16.30 ; 20) ; Arta (16) Mihai Viteazul : Unirta (16.30 — 20.13) Bubch Casidy şi Sundance Kid : Lira (15.30 — 18) ; Floreasca (15.30 ; 18 ; 20.15) ; Mioriţa (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.15 ; 20.30). Haiducii lui Şaptecal — Zestrea domniţei Ralu :Drumul Sării (15.30 ; 19.15) ; Ferentari (15 . 19) ; Moşilor (15.30 ; 19) Serata : Volga (9.15 ; 11.30 ; 13.45 ; 16 ; 18.15 ; 20.30). Printre colinele verzi i Rahova (15.30 ; 18 : 20.15) Pan Wolodyjowski : Progresul (15.30 ; 19). Cei trei care au speriat vestul i Pacea (16 ; 18 ; 20) Doar un telefon : Crîngași (16 ; 18 ; 20) Cronometrul : Popular (15.30) ; Pe cometă : Munca (16; 18 ; 20) Chemarea frontului : Cosmos (15.30) . Cei trei care au speriat Vestul (18 . 20.15) Ultimul samurai : Vitan (15.30. 18) Adio, Granada ! Laromet (15.30 ; 17.30 ; 19.30), Flacăra (15.30 ; 18 . 20.15) . Moartea filatelistului Clubul uzinelor Republica Domiciliul conjugal : Viitorul (16 . 18 . 20). Grădini O floare şi doi grădinari : Stadionul Dinamo (20) Facere,*, lumii : Doina (20) Elefamul Slowly : Festival (20) Şi caii se Împuşcă, nu-i aşa ? : Capitol (20) Butch Casidy şi Sundance Kid : Vitán (20,15) ; Lira (20,15). Bătăla de pe Neretva : Modern (20,15) Facerea lumii : Tomis (20.15) ; Aurora (20.15) Secretul din Santa Vittoria : Buzeşti (20.30) Sunetul muzicii : Bucesi (20) • Arta (20) Mihai viteazul s unirea (20.50). GIURGIU Bucureşti : Serata Lumina : Ultimul samurai OLTENIŢA Flacarai Tripla verificare s.N.p. : Noul angajat URZICENI Pacea : Căpitanul Florian BUFTEA Libertăţii : Ultimul drum BOLINTIN Luceafărul : Aventurile lui Juan DE PRIN SATE ADUNATE... Scrisoare recomandată „Dragă Setilă, dară ţi-ai pus cumva in gînd să vii şi pe la Dridu, ia aminte la sfatul nostru. Noi te iubim şi de aceea vrem să te punem in... gardă din vreme. Nu încerca sa fii oaspetele lui Ion Ghiriţă şi Achim Pavel, deoarece s-ar putea să te lase să te... usuci de sete. Te asigurăm că nu spunem vorbe goale şi n-avem nici un interes să le ştirbim aiurea onoarea şi bunul nume murdur tim gospodari. Dar au dovedit-o ei nu de mult, ci noi au lsat vacile din ferma zootehnică a C.A.P S 5 de ore fără să le dea un strop de apă. Tu ce te-ai face intr-o situaţie ca asta ? I-ai înghiţi şi pe ei, nu? P. S. Te rugăm să-l avertizezi şi pe prietenul tadliff* nedespărţit Pornită să nu aibă de a face tu îngrijitorii cihennurie Mălescu şi Ion Soche din aceeaşi fermă deoarece aceştia in mod sigur îi vor diminua din rafia de mincare, aşa cum obișnuiesc să facă cu rafia bietelor animale. Și schimb, poate întrebi despre ei la consiliul de conducere al C.A.P." Marele of: ambalajele — Cum staţi cu cheltuielile de circulaţie ? — Bine, mersi, ne răspunde preşedintele cooperativei de Ponsum din Gălbinaşi. — Adică ? — Peste necesar avem ambalaj neridicat de aproape 60.000 de lei. Delegaţii depozitului Olteniţa, director Nicolae Podaru, aparţinînd de I.J.C.O.O.P. refuză să le ridice preferind să se întoarcă cu maşinile goale după ce aduc marfă la unităţi. — Bine, dar ei nu sint traşi la răspundere ? — După cum se vede■ nu. Deficienţele persistă de mult, noi le-am adus la cunoştinţă nu o singură dată şi ca noi mulţi alţii însă nimeni nu vede, n-aude. Delegații depozitelor fac cum îi taie capul. — Chiar așa să fie ? Povestea celor două poduri Au fost o dată două poduri arătoase care traversau apa Argeşului. Cu timpul unul din poduri s-a şubrezit şi oamenii n-au mai putut circula pe el. A rămas în părăsire, circulaţia făcindu-se numai pe celălalt. Şi ce mîhnit era podul stricat că nimeni nu se interesa de soarta lui! Il invidia pe celălalt care putea fi de folos oamenilor. Podul teafăr se bucura că zodia i-a hărăzit lui o soartă mai bună. Devenise chiar înfumurat din cale afară că el era atît de căutat. Pînă într-o zi cînd primele semne de bătrîneţe începură să se facă simţite. Şi încet, încet, se şubrezi, acum aşteptînd clipa cînd nici pe el nu vor mai circula nici maşini, nici picior de om. — Bunicuţa, dar asta nu e poveste de adormit copiii. Două poduri să se strice şi nimeni să nu le repare, e ceva de necrezut ! — Aveţi dreptate, dragii mei, dar dacă aşa stau lucrurile... Eu v-am spus doar povestea celor două poduri aflate in dreptul localităţilor Radovanu şi Crivăţ. — Aha, bunicuţo, ne-ai spus-o nouă ca s-o audă şi alţii! E. CHIRU ANUNJ Uzina de anvelope „Danubiana", cu sediul în Bucureşti, Şoseaua Olteniţei nr. 181, Sectorul 5 (autobuz linia 44), recrutează tineri (băieţi) absolvenţi ai şcolii generale, 8 şi 10 clase elementare, în vîrstă de 15—18 ani pentru calificare prin ucenicie la locul de muncă, durata 2—3 ani, în următoarele meserii : — OPERATOR LA FABRICAREA ANVELOPELOR — LĂCĂTUŞ MECANIC — STRUNGAR — ELECTRICIAN ÎNTREŢINERE — REPARAŢII înscrierile se fac la sediul şcolii pînă la data de 5 iulie 1971. Se primesc candidaţi din Bucureşti şi judeţul Ilfov. Pentru meseria de operator se pot înscrie candidaţi şi din alte judeţe, care îşi pot asigura cazarea în Bucureşti sau în comunele învecinate cu posibilităţi de navetă zilnică; în timpul şcolarizării se acordă îndemnizaţii lunare, diferenţiate pe ani de studii. Informaţii suplimentare se pot obţine la Serv. Prog. Cadre şi Centrul Şcolar Chimic al Uzinei „Danubiana", telefon 23.42.80, interior 273 şi 154. DIRECŢIA DE NAVIGAŢIE FLUVIALĂ „NAVROM" GIURGIU organizează un concurs pentru ocuparea a două posturi de maiştri la Secţia de reparaţii nave şi utilaje din care : — un post pentru maistru lăcătuş montator (motoare maşini termice) ; — un post pentru maistru constructor naval. La concurs se pot prezenta absolvenţii şcolilor tehnice de maiştri sau ai unor şcoli echivalate de Ministerul I.tnvâţămîntului, cu şcolile tehnice de maiştri. Cererile de înscriere la concurs se depun la sediul C.N.F. „NAVROM" Giurgiu cu cel puţin 10 zile înainte de data concursului, împreună cu următoarele acte * — Certificatul de naștere (copie). — Diploma de absolvire (în copie) a unei şcoli tehnice de maiştri în specialitate sau a unei şcoli echivalente. — Autobiografie. are l pc 'n ziua de 14 iunie 1971 la C.N.F. „NAVROM" Giurgiu. STAREA TIMPULUI Institutul Meteorologic comunică , în următoarele 24 de ore, vreme instabilă, cu cerul variabil, mai mult noros. Ploi temporare sub formă de averse. Vînt potrivit din sectorul estic. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 12 și 14 grade, iar maxima intre 20 și 22 grade. In următoarele trei zile, vremea continuă să se amelioreze treptat. Cer variabil. Averse de ploaie după amiaza. Vînt potrivit. Temperatura ușor variabilă.