Steagul Roşu, iulie 1971 (Anul 23, nr. 6844-6869)

1971-07-02 / nr. 6844

VIZITA PREŞEDINTELUI CUIULUI DE STAT AL UIMII, VAL CEAUŞESCU, UDA Oaspeţi ai regiunii de sud-est (Urmare din pag. a l-a) realizat în fabricarea hîrtiei din material plastic şi de sistemul de impregnare cu răşini sintetice a lemnului de esenţă moale care-i conferă proprietăţi deosebite, rea­­lizări semnificative pentru grija şi spiritul de economicitate cu care sunt tratate şi valorificate pădurile , atit de abundente în această ţară. In continuare, oaspeţilor le este prezentată macheta marelui petrolier „Enskeri“, de 114 000 tone, din flota societăţii. Se vizitează a­­poi casa de oaspeţi, la a cărei construcţie şi echipare a fost folo­sit, în mare măsură, lemn impreg­nat după procedeul amintit mai sus. Preşedintele Nicolae Ceauşescu, soţia sa, Elena Ceauşescu, şi­ pre­şedintele Urho Kekkonen au dat autografe pe aceeaşi coală de hîr­­tie din material plastic produsă la centrul de cercetare al socie­tăţii. Momentul următor al vizitei a fost marcat de primirea deosebit de călduroasă făcută oaspeţilor români de populaţia oraşului Kar­­hula, formată în cea mai mare parte din muncitori, maiştri, teh­nicieni ai complexului industrial Ahlstrom. Ocupînd trotuarele străzilor care duc spre poarta uzinelor, mii şi mii de oameni aplaudă şi salută cu căldură pe înalţii lor oaspeţi. In piaţa oraşului sunt arborate dra­pelele de stat ale Republicii Socia­liste România şi Republicii Fin­landa. Personalităţile oficiale române şi finlandeze sunt întîmpinate cu cor­diale cuvinte de bun venit. . Oaspeţii vizitează apoi întreprin­derea industrială „Ahlstrom Oy“ din Karhula — fondată in urmă cu un secol — un complex de fabrici, avînd fiecare un profil diferit — utilaje pentru fabricile de hîrtie, pompe, sticlă de ambalaj, lînă din fibre de sticlă. In întreprindere lucrează peste 11 000 muncitori, ingineri şi tehnicieni, însoţiţi de Bengt G. Rehbinder, preşedintele companiei „Ahlstrom“ preşedintele Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, preşedintele Kek­konen şi persoanele oficiale care îi însoţesc, parcurg halele uzinei producătoare de instalaţii şi echi­pamente pentru industria lemnului, celulozei şi hîrtiei. Discuţiile a­­bordează unele aspecte ale proce­sului de producţie, care reliefează preocuparea pentru asigurarea unei înalte competitivităţi a utila­­jelor pe piaţa mondială, atît din punct de vedere al performanţelor tehnice cît şi al preţului, obiective care plasează permanent în centrul atenţiei cercetarea ştiinţifică şi or­ganizarea cît mai eficientă a pro­cesului de producţie. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu remarcă aşeza­rea în flux continuu a maşinilor, folosirea bună a spaţiului de pro­ducţie. Intr-unul din sectoarele fa­bricii, aflate în curs de extindere fără ca activitatea de producţie să fie afectată de lucrările de con­strucţii ce se desfăşoară în ritm rapid, şeful statului român are cuvinte de apreciere pentru mo­dul în care sînt rezolvate aceste probleme. Gazdele propun vizitarea secţiei turnătorie, care, iniţial, nu era, prevăzută îr­ program. Şi aici re­ţine atenţia folosirea la maximum a spaţiului de producţie. . Un ultim popas are loc în sec­ţiile de produse de sticlă şi mate­riale izolante. Preşedintele companiei, Bengt G Rehbinder, prezintă, apoi, activi­tatea de ansamblu a uzinelor, re­le­vînd faptul că, de-a lungul ani­lor, mai multe instalaţii au fost furnizate şi industriei noastre. El şi-a exprimat dorinţa de a dezvolta relaţiile cu întreprinderile din România. In încheiere, preşedintele companiei „Allstrom“ a mulţumit tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale, Elena Ceauşescu, celor­lalţi oaspeţi români, pentru vizita­rea fabricii, pentru bucuria prile­juită salariaţilor şi conducătorilor societăţii de a le fi fost oaspeţi de onoare. Răspunzînd, preşedintele Nicolae Ceauşescu a spus: „Mulţumesc mult pentru toate cele ce ne-au fost arătate în această întreprin­dere şi sper că colaborarea dintre societatea dumneavoastră şi între­prinderile similare din România se va dezvolta mai bine“. Coloana maşinilor oficiale s-a în­dreptat, apoi, spre localitatea Vuok­­senniska, unde, în incinta marelui parc natural Saimaan Hovi, se află Casa de oaspeţi a concernului „Enso Gutzeit Oy“, pusă la dispoziţia pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu. La sosire, în faţa reşedinţei, un cor format din localnici — bărbaţi şi femei — întîmpină pe înalţii oaspeţi români cu un emoţionant cîntec popular de bun venit, da­­tînd din timpuri străvechi. Oficia­lităţile locale le oferă buchete de flori,, salutîndu-i cu căldură. Astfel, ia sfîrşit cea de-a treia zi a vizitei în Finlanda a preşedin­telui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, zi bogată în impresii, în discuţii fructuoase, în manifestări de prietenie şi stimă faţă de şeful, statului român, faţă de ţara şi poporul nostru. A. IONESCU Presa finlandeză despre vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu HELSINKI 1. — Trimisul special Agerpres, Constantin Ţintea, trans­mite : Ziarele finlandeze consacră spaţii ample vizitei în­­ Finlanda a preşedintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, subliniind marele interes pe care îl manifestă faţă de acest eveniment oficialităţile şi opinia publică din ţara gazdă, întreaga presă infor­mează despre desfăşurarea vizitei, relatînd despre întîlnirea preşe­dintelui Nicolae Ceauşescu cu membri ai Parlamentului finlan­dez, convorbirile oficiale cu preşe­dintele Finlandei, Urho Kekkonen, despre vizitarea oraşului Helsinki şi a unor centre de învăţământ, cultură şi urbanistice din apropie­rea capitalei finlandeze, precum şi despre dineul oficial oferit de pre­şedintele Ceauşescu şi de soţia sa, Elena Ceauşescu, în onoarea pre­şedintelui Kekkonen şi a soţiei sale, Sylvi Kekkonen. Se infor­mează, de asemenea despre în­trevederile personalităţilor române care însoţesc pe preşedintele Consi­liului de Stat cu personalităţi finlandeze. Relatările sunt însoţite de foto­grafii. Acordînd o atenţie deosebită con­vorbirilor dintre preşedintele Ceauşescu şi preşedintele Kekko­nen, presa centrală relevă aprecie­rile ministrului de externe finlan­dez, Vaino Leskinen, cu privire la atmosfera acestor convorbiri, pe care le-a calificat ca fiind foarte sincere. Ziarele menţionează, cu a­­cest prilej, evoluţia relaţiilor co­merciale dintre cele două ţări. Astfel „UUSI SUOMI“ inserează declaraţia rectorului Direcţiei co­merţului exterior din Ministerul Afacerilor Externe finlandez, Pentti Uusivirta, care a arătat că „relaţiile comerciale dintre Româ­nia şi Finlanda s-au dezvoltat în mod favorabil, iar in ultimii cinci ani schimburile comerciale au cres­cut de patru ori. In comisia de co­laborare economică — a adăugat . giL— se .studiază In. prezent posibil.. , lităţile de, lărgire a relaţiilor re-’ cip­roce, în­­ acest sens existînd po­sibilităţi diai bune“. Ziarul „K­ANS­AN UUTISET”, or­gan central al Partidului Comunist,­­ referindu-se la prezenţa în Finlan­da a preşedintelui Consiliului de Stat al României, menţionează că această vizită „este un eveniment marcant, căruia i-a fost acordată o mare atenţie cu mult timp îna­inte. Nicolae Ceauşescu este un om de stat şi un conducător de partid foarte cunoscut, a cărui activitate în domeniul politicii externe a stîr­­nit interes în întreaga lume“ , con­tinuă ziarul citat, arătînd apoi că întîlnirea dintre cei doi preşedinţi va fi cu siguranţă rodnică. Deşi cele două ţări au orînduiri sociale diferite, relaţiile reciproce dintre Finlanda şi România au devenit destul de active în ultimii ani. Fin­landezii cunosc în mod nemijlocit România ca o ţară turistică, însă dezvoltarea rapidă a industrei, co­merţului şi a celorlalte ramuri eco­nomice nu au putut rămîne neob­servate nici de cei care nu călă­toresc cu delegaţii oficiale şi în vi­zite speciale, scrie „Kansan Uutiset“. „MAASEUDUN TULEVAISUUS“ relevă la rîndul său, în comenta­riul intitulat „Perspective actuale . Ceauşescu în Finlanda“, faptul că între „Finlanda şi România nu exis­tă nici un fel de contradicţii, iar în politica externă a ambelor ţări sunt de observat unele trăsături simi­lare. Acest fapt s-a relevat clar şi cu ocazia vizitei preşedintelui Fin­landei la Bucureşti, făcută cu doi ani în urmă. Comerţul dintre ţă­rile noastre nu s-a dezvoltat totuşi la nivelul dorit“, apreciază apoi , publicaţia menţionată. Reliefînd personalitatea preşedintelui Nicolae Ceauşescu, ziarul scrie : „In politi­ca internaţională, el a urmărit în­totdeauna să sublinieze indepen­denţa fiecărei naţiuni şi să con­damne amestecul în treburile inter­ne ale altora. Totodată, el a ac­centuat importanţa Înţelegerii şi a colaborării internaţionale în toate domeniile vieţii“, precum şi faptul că problemele litigioase dintre ţări trebuie clarificate în mod paşnic, pe calea convorbirilor. „SUOMEN SOSIALIDEMOKRA­­ATTI“, organ central al Partidu­lui Social-democrat, subliniază că România duce in mod continuu o politică de prietenie şi colaborare cu ţările socialiste şi promovează legături largi în diferite zone ale lumii. „MEDJUNARODNA POLITIKA" despre: Evoluţia favorabilă * a relaţiilor interbalcanice BELGRAD­­ (Agerpres). — In­tr-un articol consacrat colaborării în Balcani, revista iugoslavă a „Med­­junarodna Politika“ scrie că, spre deosebire de deceniile trecute, în ultimul timp, în această zonă s-au înregistrat tendinţe pozitive, o dez­voltare dinamică a raporturilor“. Cea mai nouă evoluţie favorabilă a relaţiilor interbalcanice, scrie re­vista, a fost posibilă ca urmare a acceptării principiului privind po­sibilităţile de colaborare între ţări cu sisteme sociale diferite, paralel cu respectarea reciprocă a inde­pendenţei, suveranităţii şi integri­tăţii teritoriale, a neamestecului în treburile interne ale altor ţări. Se poate afirma clar că iniţia­tivele orientate spre promovarea relaţiilor interbalcanice şi intensi­ficarea colaborării s-au bucurat de o primire foarte favorabilă în rin­­durile opiniei publice din ţările balcanice, care a înţeles foarte bine că ceea ce a constituit „trecutul balcanic“ nu a fost un element po­zitiv şi că viitorul nu trebuie sa se prezinte astfel. Intr-o lume în care se ajunge, în mod inevitabil, la o colaborare tot mai largă. Balcanii nu pot şi nu trebuie să reprezinte o excepţie, afirmă revista. Evocînd colaborarea iugoslavo-ro­­m­ână, revista subliniază că ea a devenit un model de colaborare e­­gală în drepturi, încununată de succes. Relaţiile politice se afla la un nivel foarte înalt, contactele in­tre oamenii de stat reprezintă o practică permanentă şi obişnuită in care se găsesc posibilităţi de pro­movare a schimburilor, a cooperă­rii industriale şi a tuturor formelor de colaborare economică. Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier reprezintă cel mai elocvent şi cel mai cunoscut exem­plu al unei asemenea evoluţii a re­laţiilor iugoslavo-române de prie­tenie şi bună vecinătate, conchide „Medjunarodna Politika“. budapesta: Convorbiri privind dezvoltarea colaborării economice româno — ungare BUDAPESTA 1. — Corespon­dentul Agerpres, Alexandru Pin­­tea, transmite: Tovarăşul Maxim Berghianu, preşedintele Comitetu­lui de Stat al Planificării al Re­publicii Socialiste România, care poartă convorbiri la Budapesta în legătură cu dezvoltarea co­laborării economice româno-un­­gare, a­ fost primit joi de Lajos Feher, vicepreşedinte al Guvernu­lui Revoluţionar Muncitoresc-Ţără­­nesc Ungar. La primire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească, au fost de faţă Imre Pardi, preşedintele Oficiului naţio­nal de planificare al R. P. Ungare, şi Dumitru Turcuş, ambasadorul României la Budapesta. în aceeaşi zi, Maxim Berghianu a făcut o vizită la­ uzinele „Egye­sült Izo“ din Budapesta. Seara, ambasadorul României la Budapesta a oferit un cocteil. Au luat parte Imre Pardi, Gyula Ka­­radi, prim-vicepreşedinte al ofi­ciului naţional de planificare, şi reprezentanţi ai Ministerului Afa­cerilor Externe ungar şi alte per­soane­­ oficiale ungare. IN CITEVA RIIMDURI ! ÎN CITE­VA RÍNPURI BONN. — O delegaţie a Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie din România, condu­să de preşedintele U.N.C.A.P., Gheorghe Petrescu, se află într-o vizită in R. F. a Germaniei la in­vitaţia conducerii Uniunii coopera­tiste „Raiffeisen“ — cea mai mare organizaţie cooperatistă vest-ger­­mană, HAGA. — Ba­rend Biesheuver, şeful grupului parlamentar anti-re­voluţionar (calvinist moderat), a format miercuri un nou guvern de coaliţie in Olanda. Guvernul cu­prinde şase miniştri catolici, trei anti-revoluţionari ,trei liberali, doi creştin istorici şi doi democraţi so­cialişti. SALISBURY. — Studenţii din ca­pitala Rhodestei, Salisbury, au or­ganizat in ultimele zile acţiuni de protest împotriva discriminărilor rasiale la care este supusă popu­laţia de culoare. La colegiile St. Ignatius şi Chishawasha poliţia a intervenit împotriva manifestanţi­lor, operînd numeroase arestări. Studenţii au hotărît să proclame ziua de 1 iulie, în fiecare an, zi de doliu pînă cînd băştinaşilor rhodesieni li se vor asigura drep­turi egale cu ale albilor. BELGRAD. — Preşedintele R.S.F. Iugoslavia, Iosip Broz Tito, a pri­mit pe ministrul afacerilor externe al Guvernului Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei, Sarin Chirak, cu care a avut o convorbire prietenească, anunţă agenţia Tan­ing. WASHINGTON. — In Statele U­­nite a fost coborită limita majora­tului electoral de la 21 la 18 ani. Aproximativ 11 milioane de tineri şi tinere din S.U.A. vor fi incluşi de acum înainte în procesul elec­toral. SANTIAGO DE CHILE. — Vio­lentele căderi de zăpadă şi ploile abundente care au afectat în ulti­mele două săptămîni mai multe provincii din Chile au cauzat moartea a 15 persoane şi au pro­vocat pagube de aproximativ 9 mi­lioane dolari , a anunţat minis­trul chilian de interne, Jose Toba. Se apreciază, totodată, că peste 2 000 de persoane au rămas fără locuinţe. Ministrul de interne a subliniat că guvernul întîmpină e­­norme dificultăţi in eforturile sale de a ajutora pe sinistraţi ca ur­mare a noilor furtuni care afectea­ză numeroase regiuni ale ţării. DÜSSELDORF. — Centrele indus­triei chimice din landurile Rena­­nia de nord-Westfalia şi Hessa şi din oraşul Hamburg cunosc în con­tinuare agitaţia provocată de ac­ţiunile greviste declanşate în urmă cu trei săptămîni. Peste 13 000 de salariaţi de la 13 uzine chimice din Hessa şi 27 000 de muncitori din 20 de uzine din Renania de nord- Westfalia se află in grevă. In po­fida măsurilor de represiune pe care le întreprinde patronatul, nu­mărul celor ce încetează lucrul continuă să crească. In faţa Între­prinderilor, muncitorii au organizat pichete greviste, al căror scop este de a împiedica acţiunile spărgăto­rilor de grevă. LA VALETTA. — In capitala malteză a fost dată publicităţii o de­claraţie oficială care precizează poziţia guvernului Mintoff asupra rela­ţiilor cu Marea Britanie şi accesului în porturile Maltei. Declaraţia arată că acordul militar anglo-maltez încheiat în 1964 este „caduc“ ; orice nou aranjament va trebui, se precizează în declaraţie, „să respecte suveranita­tea Maltei“. Pe de altă parte, declaraţia arată că, pînă în prezent, forţele navale ale N.A.T.O. nu au fost decît „tolerate“ în porturile malteze, ne­­existind o­ bază juridică, a prezenţei lor. In legătură cu cererea ca navele fiotei a şasea americane să viziteze Malta la o dată apropiată, declaraţia dă un răspuns negativ, apreciind că „în condiţiile actuale, asemenea vizite nu corespund intereselor Maltei“. * TENTATIVA DE LOVITURĂ DE STAT ÎN REPUBLICA DOMINICANĂ SANTO DOMIN­GO­ — Preşedintele Republicii Domini­cane, Joaquin Bala­­guer, a anunţat miercuri seara la posturile de radio şi televiziune că, în ţară, a fost dejuca­tă o tentativă de lovitură de­­ stat, pusă la cale de e­lemente ale extre­mei drepte. în ur­ma descoperirii a­­cestei tentative, ge­neralul în retragere Wessin­g Wessin, care anul trecut s-a reîntors din Statele Unite, unde îşi gă­sise azil după ce participase la înăbu­şirea mişcării con­­stituţionaliste, a fost arestat. Serviciile de securitate au intrat în posesia unui „mesaj“ al lui Wessin prin care acesta făcea apel la răsturnarea guver­nului. De la un meridian la altul La catafalcul celor trei eroi ai Cosmosului MOSCOVA I (Agerpres). — Tru­purile neînsufleţite ale cosmonauţi­lor sovietici Gheorghi Dobrovolski, Vladislav Volkov şi Viktor Pataev care au încetat din viaţă miercuri, în timpul înapoierii pe Pămînt, după îndeplinirea unui program ştiinţific de 24 de zile în Cosmos, au fost depuse joi, în clădirea Ca­sei Centrale a Armatei Sovietice, anunţă agenţia TASS. Locuitorii Moscovei şi oaspeţii străini aflaţi în capitala sovietică ,au început să se perinde prin faţa catafalcului, pentru a aduce celor trei eroi ai Cosmosului ultimul lor omagiu. La catafalcul cosmonauților au făcut joi de gardă Leonid Brejnev, Nikolai Podgornîi, Alexei Kosîghin şi alţi conducători ai Uniunii So­vietice. CONFERINŢA CVADRIPARTITĂ DE LA PARIS O nouă iniţiativă constructivă a Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud PARIS­­ (Agerpres).­­ In capi­tala Franţei a avut loc, joi, a 119-a şedinţă plenară a conferinţei cvadri­­partite în problema Vietnamului. După cum anunţă agenţia „Eli­berarea“, conducătoarea delegaţiei Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, Nguyen Thi Binh, a prezentat o declaraţie în şapte puncte, care constituie o nouă , iniţiativă con­structivă, menită sa ducă la solu­ţionarea pe cale pașnică a pro­­­blemei vietnameze. Arătînd că Statele Unite trebuie să pună ca­păt agresiunii lor în Vietnam și politicii de ,,vietnamîzare“ a răz­boiului, Nguyen Thi Binh a decla­rat că, dacă guvernul american sta­bilește o dată lim­ită pentru retra­gerea de pe teritoriul sud-vietna­­mez, în cursul anului 1971, a tutu­ror forţelor S.U.A. şi ale aliaţilor lor,­­părţile--se vor­­puse­ în acelaşi timp de­­acord asupra modalităţilor de evacuare, în condiţii de secu­ritate, a efectivelor militare res­pective şi asupra eliberării tuturor militarilor şi civililor luaţi prizo­nieri, inclusiv a piloţilor americani aflaţi în, R.D.V. „Aceste două ope­raţiuni vor începe şi se vor termina la aceeaşi dată“ , a precizat con­ducătoarea delegaţiei G.R.P., men­­ţionînd că, imediat ce părţile vor ajunge­ la un acord privind retra­gerea totală din Vietnamul de sud a trupelor intervenţioniste, va fi instituită încetarea focului între forţele armate populare de elibe­rare şi efectivele militare ale S.U.A. Nguyen Thi Binh a declarat, de asemenea, că guvernul S.U.A. tre­buie să respecte cu stricteţe drep­tul la autodeterminare al populaţiei sud-vietnameze, să­ pună capăt a­­mestecului în afacerile interne ale Vietnamului de sud şi sprijinului pe care îl acordă administraţiei de la Saigon.. „Forţele politice, sociale şi religioase din Vietnamul de sud, care aspiră spre pace şi înţelegere naţională, vor acţiona în vederea instaurării la Saigon a unei noi administraţii, care să se pronunţe in favoarea păcii, independenţei, neutralităţii şi democraţiei. Guver­nul Revoluţionar Provizoriu al Re­publicii Vietnamului de Sud va începe imediat convorbiri cu o a­­semenea administraţie în vederea constituirii unui guvern larg, de înţelegere naţională, care să-şi a­­sume funcţiile corespunzătoare în perioada dintre restaurarea păcii şi alegerile generale, al căror orga­nizator va fi“ , a declarat con­ducătoarea delegaţiei G.R.P. Ea a menţionat că încetarea focului în­tre forţele armate populare de eliberare şi trupele regimului sai­­gonez va fi instituită imediat ce va fi format guvernul de înţele­gere naţională, care “va avea me­nirea să asigure toate libertăţile democratice ale populaţiei sud­­vietnameze. In continuare, vorbitoarea a a­­rătat că părţile vietnameze­ vor re­glementa împreună problema for­ţelor armate vietnameze din Viet­namul de sud, în spiritul înţele­gerii naţionale, al egalităţii şi res­pectului , reciproc, fără intervenţie străină. In ceea ce priveşte reunificarea Vietnamului, Nguyen Thi Binh a declarat că ea se va realiza „pas cu pas, prin mijloace paşnice, pe baza discuţiilor şi acordurilor din­tre cele două zone“. Conducătoarea delegaţiei G.R.P. a subliniat că Vietnamul de sud va promova o politică externă de pace şi neutralitate, va stabili relaţii cu toate ţările, indiferent de regimul lor politic sau social, în conformi­tate cu principiile coexistenţei paş­nice. In încheiere, Conducătoarea de­legaţiei Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamu­lui de Sud a spus că părţile ur­mează să se pună de acord asupra modalităţilor­ de respectare a ga­ranţiilor internaţionale privind a­­cordurile ce vor fi realizate. Luînd cuvîntul, şeful delegaţiei R.D. Vietnam, Xuan Thuy, a ex­primat sprijinul deplin al R.D.V. faţă de propunerea în şapte puncte a Guvernului Revoluţionar Provizo­riu al Republicii Vietnamului de Sud. Această propunere, care re­flectă aspiraţiile spre independen­ţă, pace, neutralitate şi democraţie ale populaţiei sud-vietnameze, a sub­­liniat Xuan Thuy, „este o mărturie a dorinţei G.R.P. de a ajunge la un acord cu toate părţile în ve­derea restabilirii urgente a păcii în Vietnam, pe baza respectării drepturilor sacre ale poporului vietnamez“. VIETNAMUL DE SUD Puternice atacuri ale patrioţilor SAIGON­­ (Agerpres).­­ Forţe ale Guvernului Revoluţionar Pro­vizoriu au declanşat miercuri un violent atac asupra cartierului ge­neral al trupelor saigoneze din districtul­ Phu Tue, in regiunea Platourilor înalte. In urma atacu­lui, au fost scoşi din luptă zeci de soldaţi saigonezi şi distrusă o mare cantitate de echipament militar. Totodată,­­ forţele patriotice sud­­vietnameze au aruncat în aer, în noaptea de miercuri spre joi, un depozit de muniţii, situat la trei kilometri de localitatea Qui Nhon. Agenţia France Presse scrie că pes­te 1 500 de tone de muniţii au fost distruse. Acesta este al doilea de­pozit de muniţii distrus în ulti­mele două zile de forţele patrio­tice în această regiune. Djemal Biedici va forma noul guvern iugoslav BELGRAD­­ (Agerpres).­­ A­­genţia Tanjug a anunţat, joi, că preşedintele R.S.F. Iugoslavia, Io­­sip Broz Tito, l-a primit la 25 iu­nie pe Djemal Biedici, preşedintele Skupstinei R. S. Bosnia şi Herţe­­govina, şi i-a încredinţat mandatul pentru alcătuirea noii zece Exe­cutive Federale, Djemal Biedici întreprinde în prezent consultări în republici şi provincii în legătură cu formarea noului guvern iugo­slav. Demonstraţie la Londra împotriva aderării Angliei la Piaţa comună Elegie la moartea paserei Era o zi cu soare cald şi blind, o zi in care primăvara izbucnea victorioasă, ca un omagiu adus vieţii, din anul 1961. Amintiţi-vă: Bucureş­­tiul respira profund şi grăbit, oamenii mai mult alergau decit mergeau, frinturi de fraze precipitate, emoţie co­lectivă. La chioşcuri de zia­re, pe străzile înnebunite de strigătul „ediţie specială“!!!, o mare de oameni parcurgea cu ochi lacomi „foaia": de pe ea, zîmbea copilăreşte şi cald, Iuri Gagarin, primul om-pasăre care desfidea gra­vitaţia. Omul pătrundea în Cosmos, odată cu senzaţia noastră plenară de izbindă, cu senzaţia plenară că Icar trăieşte, Icar există aevea, iată-l, zîmbeşte cald şi copi­lăreşte, el este maior, comu­nist, şi se numeşte Iuri Ga­garin. .. Astăzi, primul Icar adevă­rat, intrat în Parthenonul marilor eroi, stă cu aripile strînse în mausoleu. Iar noi, n-am avut alt recviem pen­tru dinsul decît să-i aducem prinosul reţinut, bărbătesc: „nu-l vom uita niciodată. El a fost primul care a strigat, dumnezeu este omul!“. Amintiţi-vă: era o vară fierbinte, cu lună imensă ca un fruct de aur supt de ma­ree, era o noapte de iulie a­­meţitoare, in care pe bătri­­na planetă, matca noastră, nu dormea nimeni, intr-un tic-tac universal, inimile noastre asurzeau Cosmosul. Neil Armstrong punea picio­rul pe lună şi atunci s-au spart corzile tuturor viorilor din lume, sufocate de cea mai patetică simfonie. Nu era, în emoţia noastră, în izbinda noastră, decit ochiul lucid al ştiinţei, poe­mul astral al gîndirii... Nu era, în emoţia noastră, decît parafraza intelectuală a su­fletului nostru, inteligenţa cutezanţei noastre. O rachetă ia foc, încă trei eroi intră în Parthenon. Apollo 13 este gata să se prăbuşească, şi trăim încă trei zile de încordare. Ştiam că nu este simplu, ştiam că un vis măreţ cere singe, ni­mic nu putea împiedica însă zborul paserei lucide. Şi iată, 29 iunie 1971, zece ani de la zborul lui Iuri Ga­garin, O noapte pe pămînt, ca atîtea alte nopţi de vară. Nu. Ci una in care încă trei eroi intră în Parthenon. Se realizase una dintre cele mai spectaculoase epopei cosmice, staţia orbitală locuită. Cu misiunea încheiată, eroii ştiinţei se întorceau pe pă­mînt. Pămîntul nu i-a primit. GHEORGHI DOBROVOLSKI, VLADISLAV VOLKOV, VIK­TOR PATAEV, să le rostim numele cu solemnă recunoş­tinţă, să ne descoperim sobri, cu recviemul mut: eroii nu mor niciodată. Eroii ştiinţei reprezintă luciditatea omeni­rii, sacrificiul suprem al cu­tezanţei noastre. Şi altă ele­gie la moartea paserei nu avem voie să închinăm. Chiar dacă durerea noastră simplă, omenească, ne aduce lacrimi în ochi... SMARANDA JELESCU „Statele Unite trebuie să recunoască guvernul R.P. Chineze drept singurul guvern legal al Chinei" Luări de poziţie in Comisia senatorială pentru relaţii externe a S.U.A. WASHINGTON­­ — Corespon­dentul Agerpres, Constantin Ale­­xandroaie, transmite : In Comisia senatorială pentru relaţii externe au continuat audierile în legătură cu unele proiecte de lege avansate Senatului care, după cum arată „New York Times“, cer recunoaş­terea drepturilor Chinei la Naţiu­nile Unite şi excluderea din aceas­tă organizaţie a regimului lui Cian Kai-şi. Luînd cuvîntul în faţa comisiei, Barbara Tuchman, expert în pro­blemele asiatice, a criticat sever sprijinul acordat d­anbaisiştilor de către S.U.A. „O greşeală fundamen­tală comisă de Statele Unite în Asia, a adăugat Tuchman, constă in disperatul ataşament faţă de re­gimurile căzute în ruină şi degra­dare, lipsite de sprijin popular şi care nu pot supravieţui fără spri­jinul american. Acest lucru este va­labil atît în ce priveşte regimul Cian Kai­ şi, cît şi cel din Saigon“. La rindul său, prof .Arthur Gals­ton, de la Universitatea Yale, a declarat că „Statele Unite trebuie să recunoască guvernul R. P. Chi­neze drept singurul guvern legal al Chinei şi, ca atare, să înceteze a recunoaşte şi sprijini regimul d­an­­baisist“. Jerome Alan Cohen, profesor de drept şi director al catedrei de stu­dii asiatice de la Universitatea Harvard, s-a pronunţat şi el pen­tru „recunoaşterea drepturilor le­gitime ale R. P. Chineze la O.N.U. Organizaţia Naţiunilor Unite, a spus Cohen, nu va putea contri­bui în mod eficient la soluţionarea marilor probl­eme care confruntă astăzi comunitatea internaţională, fără participarea Chinei". REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti, strada Brezoianu nr. 13, telefon 15.43.14; 14.14.72. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzori din întreprinderi şi institute. Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „INFORMAŢIA“ 40 368 i

Next