Steagul Roşu, iulie 1971 (Anul 23, nr. 6844-6869)

1971-07-22 / nr. 6861

PROLETAR! DIN TOATE TAR !LE, U N lVi-VĂ ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P. C. R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN I Anul XXIII - Nr. 6861 | Joi 22 iulie 1971 | 4 pagini 30 bani CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ.............................................................................................................................................................................................................................. ...... UN FLUX TEHNOLOGIC CONTINUU! O ÎNDATORIRE DE PRIMĂ URGENȚĂ: Achitarea obligațiilor contractuale * Decalaj exagerat intre ritmul de recoltare și livrare a cerealelor * Cine suportă pagubele pricinuite de folosirea nejudicioasă a mijloacelor de transport ? * Depozitare sub cerul liber - o soluţie lipsită de răspundere După cum se ştie, în cuprinsul judeţului nostru recoltatul griului s-a efectuat pe suprafeţe însemnate. Este un lucru bun, care evidenţiază hotărîrea oamenilor muncii de pe ogoare de a încheia strînsul recoltei în cel mai scurt timp, pentru a evita pierderile şi risipa. Evidenţiind rezultatele obţinute în această direcţie, trebuie să spunem că nu aceeaşi preocupare au manifestat cadrele de conducere din unităţile agricole în ce priveşte transportul noii recolte la bazele de recepţie. Deşi datoria lor era să organizeze activitatea în aşa fel încît concomitent cu recoltatul să se procedeze şi la livrarea grîului la fondul de stat, faptele dovedesc contrariul. Pînă în momentul de faţa, unităţile agricole cooperatiste şi de stat au livrat doar 27 la sută din cantitatea contractată. Este extrem de puţin ! Decalajul dintre recoltat şi transportat iese şi mai mult în evidenţă dacă avem în vedere că strînsul recoltei se apropie de sfîrşit. O afluenţă caracteristică perioadai simţită în cazul bazelor de vedei şi stadiului de recoltare se face cepţie din OLTENIŢA, BUDEŞTI şi GIURGIU, unde unităţile agricole predau zilnic cantităţile prevăzute în graficul de livrare. In discuţia avută cu Petre Buzatu, preşedintele C.A.P. din Daia, Gheorghe Pandelea, inginer şef, şi Dumitru Ţăpîrlui, secretarul organizaţiei de partid, aceştia ne relatau că în atenţia lor a stat, cum era şi firesc, problema transportului grîului direct din cîmp la baza de recepţie. Griul cuvenit membrilor cooperatori — ne spuneau ei — va fi depozitat în magaziile C.A.P., după ce, mai întîi, vor fi achitate obligaţiile contractuale. Afirmaţiile interlocutorilor noştri îşi găsesc corespondenţa în faptul că, pînă acum, cooperativa agricolă din DAIA a transportat la bază peste 500 de tone grîu. Judicios şi-au organizat activitatea de transport şi livrare şi fermele nr. 12 Buftea (fermier Ene Stoica) şi nr. 5 Joiţa (fermier Dumitru Ivan), ambele aparţinînd de I.A.S. Buftea. De la cele două ferme, baza de recepţie din Ciocăneşti a preluat peste 1500 de tone grîu, operaţiunea efectuîndu-se concomitent cu recoltatul. în discordanţă cu cele constatate la bazele amintite mai sus, sunt situaţiile intîlnite la baza de recepţie din URZICENI bunăoară, urude unităţile agricole cooperatiste şi de stat livrează griul într-un ritm nesatisfăcător. Şi dacă în C.A.P. organizarea transportului şi livrării prezintă carenţe uneori şi din cauze obiective, surprinde faptul că, in ciuda unor condiţii mult mai bune de lucru, ritmul livrărilor se menţine destul de anemic în cazul întreprinderilor agricole de stat. I.A.S. URZICENI, de pildă, din planul iniţial a transportat în bază doar circa 30 la sută, cifră care ilustrează de la sine serioasa rămînere în urmă înregistrată la acest capitol care, după cum se ştie, concură în mare măsură la succesul campaniei de vară. Nu stau strălucit în această privinţă nici I.A.S, PRUNDU, MÎNĂSTIREA şi BUCIUMENI, unde problema transportului cerealelor de păioase în bază trebuie să preocupe cu mai mult simţ de răspundere factorii de conducere de aici, dată fiind perioada de timp înaintată în care ne aflăm. Cu prilejul unui raid efectuat în cursul zilei de marţi prin mai multe unităţi agricole cooperatiste, ne-a fost dat să constatăm că principala cauză care a dus la decalarea prea mare între ritmul de recoltare și cel de livrare în baze este, fără îndoială, organizarea defectuoasă a activității de transport. Ne aflăm la C.A.P. „8 MARTIE“ din ULMENI. Ploaia, căzută în ajun a făcut imposibilă continuarea recoltatului. Dar, spre mirarea noastră, în acea zi cînd s-ar fi putut organiza în bune condiţiuni transportul grîului în bază, conducerea cooperativei n-a luat măsurile corespunzătoare. „Azi nu expediem la bază nicio EUGEN CHIRCULESCU Energia şi priceperea noastră le dedicăm patriei . Pentru un spirit partinic in activitatea cultural-educativa * Să promovăm in rindul tineretului educaţia prin muncă şi pentru muncă Măsurile propuse precum şi analiza pătrunsă de un înalt spirit partinic, făcută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea susţinută la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative a găsit un larg ecou şi în rîndurile zecilor, sutelor de tineri constructori de nave de la Şantierul Naval din Olteniţa. Discuţiile avute cu numeroşi dintre ei, cu unele cadre de conducere au subliniat necesitatea de a se statornici în centrul activităţii U.T.C. principiul unei educări sistematice, permanente a tinerilor în spiritul tradiţiilor revoluţionare ale clasei muncitoare, al patriotismului socialist, al dezvoltării dragostei faţă de muncă. La discuţia noastră, purtată în pauza de prînz, au participat ing. Petre Pavel — secretarul Comitetului de partid din şantier, Stancu Colonelu — membru al biroului comitetului de partid, Ion Stoichici — secretarul comitetului U.T.C. — şi Ion Raiu — membru al biroului comitetului U.T.C. La prima întrebare : „Cum priviţi aceste documente, ce rol consideraţi că au în raport cu specificul muncii dv. ?“, ne-au răspuns . Ing. Petre Pavel : Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu de la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative a avut un puternic răsunet în rîndul colectivului nostru. în calitate de comunist, de părinte, îmi exprim întreaga adeziune la amplul program de măsuri adoptat de conducerea partidului nostru pentru educaţia partinică, marxist-leninistă a tuturor oamenilor muncii, a tinerei generaţii îndeosebi. Şi cînd spun aceasta, am în vedere un fapt. Este ştiut că bună parte din înfăptuirile prezentului sunt rodul muncii celor cu tîmple cărunte- Ei bine, consider că este de datoria noastră de a arăta celor tineri că toate cele dobîndite pînă acum se datorează politicii înţelepte a P.C.R., abnegaţiei cu care a luptat şi a muncit întregul popor muncitor. Iar minunatele perspective ce se deschid ţării noastre impun tineretului să-şi aducă din plin contribuţia la făurirea a tot ceea ce ne-am propus. Toate acestea, însă, îi obligă la construirea unui profil moral, la o concepţie nouă despre viaţă la înălţimea marilor înfăptuiri ale prezentului, la înălţimea viselor îndrăzneţe, dar profund realiste care prefigurează viitorul patriei. — Şi nu numai atît, ne spune Ion Stoichici, aceste documente de partid ne arată că, deşi au fost obţinute numeroase rezultate bune în munca educativă, totuşi nu s-a făcut totul pentru cultivarea stăruitoare a trăsăturilor etice ale omului nou, constructor conştient al socialismului. Mai precis, organizaţia noastră U.T.C., furată de succesele din producţie, a neglijat într-o oarecare măsură latura activităţii educative în rîndurile tineretului, nu a folosit cu eficienţă mijloacele de care dispune pentru a combate la timp şi întotdeauna lipsurile survenite. Cum altfel se poate explica comportarea nedemnă a unor tineri ca Pene Constantin, Tudor Bîră, Costel Lazăr, Tudor Grigore, Nicolae Lungu, Gheorghe Mişa, Dumitru Cătănuş, decît ca un rezultat al slabei noastre activităţi ? Stancu Colonelu : Să nu se uite însă şi bunele rezultate. San- TRAIAN POPESCU (Continuare in pag. a 3-a) La C.A.P. Chiselei, griul este „depozitat" sub cerul liber (Continuare în pag. a 3-a) cala Șantierului Naval Oltenița Culturile duble - bază importantă pentru „păşunea de iarnă" a animalelor Cantităţile însemnate de precipitaţii căzute recent favorizează în continuare — imediat ce se poate intra în mirişte, la arat — intensificarea ritmului de însămînţare a culturilor destinat bazei furajere. De altfel, acolo unde fiecare zi şi oră bune de lucru au fost folosite din plin, acolo unde organizarea muncii a cuprins întregul flux de lucrări, din campania agricolă de vară, s-au obţinut şi rezultate pe măsura posibilităţilor. Merită evidenţiate eforturile mecanizatorilor şi ale ţăranilor cooperatori din zonele consiliilor intercooperatiste GRĂDIŞTEA, GHIMPAŢI, ŞTEFANEŞTI, FUNDENI, VEDEA, ULMENI, MÎNASTIREA, CALUGARENI şi PUTINEIU care n-au precupeţit nici un efort pentru ca să asigure fermelor zootehnice, pentru perioada de iarnă, un volum cit mai mare de furaje suculente. In unităţile cooperatiste din zonele amintite, culturile duble însămînţate ocupă suprafeţe cuprinse intre 61 şi 87 la sută din cele prevăzute in plan. Marin Dobrescu, directorul S.M.A. Grădiştea, ne spunea acum cîteva zile că în cele cinci cooperative din zonă s-a făcut tot ce a fost posibil pentru ca întreaga suprafaţă destinată acestui scop să fie însămînţată pînă la finele acestei luni. Numai timpul nefavorabil a împiedecat încheierea acestei lucrări. La nivelul realizărilor medii pe judeţ se situează majoritatea staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii. Se ridică doar o problemă : diferenţierea pregnantă a modului de organizare a muncii de la o unitate la alta. Aşa se explică faptul că două unităţi vecine, cu aceleaşi condiţii pedoclimatice, obţin rezultate diametral opuse. De pildă, S.M.A. GRĂDIŞTEA se situează în fruntea clasamentului (87 la sută), în timp ce S.M.A. FIERBINŢI ocupă locul 33, doar cu 10 la sută din suprafaţa planificată a fi insămînţată cu culturi duble. La fel stau lucrurile şi cu unităţile coperatiste deservite de S.M.A. GHIMPAŢI şi GORNENI. Harta alăturată ne pune la îndemână şi alte asemenea comparaţii. Cauzele care au determinat asemenea situaţii rezidă în faptul că, în timp ce în unităţile fruntaşe eliberatul terenurilor şi efectuarea arăturilor s-au desfăşurat concomitent cu recoltatul păioaselor, în cooperativele agricole rămase în urmă la recoltat, nici celelalte lucrări de sezon nu s-au putut desfăşura la nivelul posibilităţilor existente. De asemenea, o influenţă negativă asupra realizării planului de culturi duble a avut şi modul de organizare a muncii, atît în cooperativele agricole cît şi în S.M.A. Acesta ar fi motivul pentru care zonele S.M.A. Fierbinţi, Gorneni, Gîrbovi, Periş, Ciorogîrla, Frumuşani, Tărtăşeşti, Băneasa, Condeeşti şi Bolintin Vale culturile duble însămînţate pină în prezent ocupă suprafeţe ce nu depăşesc 23 la sută din prevederile de plan. In aceste unităţi, ca şi în celelalte, marcate pe hartă ca fiind cu "realizări medii, se impune luarea unor măsuri energice pentru ca imediat ce timpul va permite să se treacă cu toate forţele la însâmînţarea in întregime a suprafeţelor destinate completării bazei furajere a sectorului zootehnic. Situaţia insămînţării culturilor duble pe zone S.M.A. se prezintă la data de 20 iulie a.c. după cum urmează : 1) Grădiştea 87 la sută 2) Ghimpaţi 83 „ 3) Ştefăneşti 70 „ 4) Fundeni 66 „ 5) Vedea , 63 „ 6) Jumeni 63 „ 7) Mînăstirea 62 „ 8) Călugăreni 62 „ 9) Putineiu 61 „ 10) Frăţeşti 55 „ 11) Izvoarele 52 „ 12) Giurgiu ~ 52 „ 13) Urziceni 52 „ 14) Budeşti 46 „ 15) Vinătorii Mici 44 „ 16) Frăsinet 43 „ 17) Hagieşti 42 „ 18) Horia 41 „ 19) Vidra 40 „ 20) Angheleşti 39 „ 21) Hotarele 36 „ 22) Sărueşti 33 „ 23) Chirnogi 32 „ 24) Bolintin Vale 28 „ 25) Condeeşti 27 „ 26) Băneasa 26 „ 27) Tărtăşeşti 26 „ 28) Frumuşani 23 „ 29) Ciorogîrla 22 „ 30) Periş 18 „ 31) Gîrbovi 15 „ 32) Gorneni 15 „ 33) Fierbinţi 10 „ Noi complexe turistice Pe Valea Doljanei, la punctul denumit „Valea Neagră“, a fost inaugurat un original complex turistic, destinat îndeosebi vinătorilor şi pescarilor amatori, care găsesc aici spaţii de cazare, bucătărie, loc de depozitare a ustensilelor pescăreşti şi vinătoreşti, precum şi alte dependinţe. Asemenea localuri vînătoreşti sunt prevăzute a fi construite în masivul Bucegilor, pe văile Buzăului, Teleajenului şi Ialomiţei. La Sighetul Marmaţiei a fost amenajat un complex turistic, construit in stilul vechi maramureşan. O nouă cabană turistică a fost pusă la dispoziţia vizitatorilor în Munţii Rodnei, zonă în care a fost terminată în acest an şi construcţia drumului naţional de trecere către obiectivele turistice din nordul Moldovei. De asemenea, a început construcţia a două noi hoteluri turistice cu 330 de locuri fiecare, la Borşa şi Mogoaşa. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe tovarăşul Agostino Novella Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit miercuri dimineaţa, la Mangalia Nord, pe tovarăşul Agostino Novella, membru al Direcţiunii şi al Biroului Politic al Partidului Comunist Italian, care se află în ţara noastră la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român. La primire a participat tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. In cursul convorbirilor s-a realizat o informare reciprocă privind activitatea celor două partide, a fost reafirmată hotărîrea comună a P.C.R. şi P.C.I. de a dezvolta în continuare relaţiile de prietenie şi colaborare dintre ele şi s-a efectuat un schimb de păreri asupra unor probleme actuale ale situaţiei internaţionale, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti. Intîlnirea s-a desfăşurat într-oatmosferă de caldă prietenie şi înţelegere tovărăşească. VIGILENŢA SCOASĂ LA RAPORT INTR-O NOAPTE DE CONTROL # Concluzii pe marginea unor anchete privind modul în care se asigură paza, securitatea şi păstrarea secretului de stat in unele întreprinderi şi instituţii din judeţ . Legitimarea salariaţilor la intrarea in întreprindere e o treabă facultativă ? • Dulapuri şi birouri la discreţia... indiscreţiei # Un test pentru ,,gură cască" : patru sigilii fictive şi nimeni n-a observat O discuţie purtată nu de mult la Inspectoratul de securitate al judeţului Ilfov ne-a pus în temă cu rezultatele a două controale inopinate, întreprinse de echipe de ofiţeri de securitate în unele întreprinderi şi instituţii din judeţ pentru a verifica modul în care sunt asigurate, păstrate şi manipulate documentele secrete şi, legat de aceasta, cum funcţionează sistemele de pază şi securitate în unităţile respective. Nota generală care a dominat în controalele efectuate a fost aceea că majoritatea conducerilor de unităţi s-au îngrijit cu răspundere ca legislaţia în vigoare cu privire la apărarea secretului de stat să fie temeinic cunoscută şi întocmai aplicată de factorii care manipulează şi lucrează cu documente secrete. S-a constatat că materialele cu acest caracter sunt în general păstrate conform normelor în vigoare. Dar în această notă generală pozitivă au apărut din păcate şi unele excepţii... negative. Echipele de control au semnalat conducerilor de unităţi neregulile găsite reamintind totodată prevederile legale care nu dau dreptul nimănui la încălcări şi diminuări ale vigilenţei. Peste tot s-au exprimat mulţumiri pentru sprijinul dat, cu asigurări că toate neajunsurile vor fi lichidate... Şi, la un interval de alte două săptămîni, controlul a revenit pentru a verifica de această dată modul în care s-au aplicat recomandările făcute şi cum îşi respectă cuvîntul dat conducătorii unităţilor vizitate. Intr-o noapte, în mod inopinat vigilenţa a fost scoasă din nou la raport în cîteva întreprinderi economice şi instituţii. De această dată constatările le facem publice în scopul atenţionării acelor cadre de conducere şi salariaţi care nesocotesc asigurarea temeinică, prin toate mijloacele a secretului de stat, lăsînd paza şi securitatea acestuia pe seama unor oameni certaţi cu disciplina şi responsabilitatea. Cit poate fi de formidabilă memoria vizuală a portarilor ? O cerinţă elementară pentru asigurarea securităţii obiectivelor este aceea ca în întreprinderi şi insti- tuţii să nu pătrundă decît salariaţii acestora, pe bază de legitimaţii, iar persoanele venite în interes de serviciu să aibă acces numai dacă sunt purtătoare a unor delegaţii. Dar, controlul făcut a arătat că atît la Şantierul Naval Olteniţa şi Consiliul popular judeţean, cît şi la Institutul judeţean de proiectări, sub pretextul că salariaţii sunt cunoscuţi, portarii dau drumul tuturor dimineaţa, la începutul programului, fără a controla legitimaţiile. La S. N. Olteniţa, s-au găsit salariaţi cu legitimaţiile nevizate pe 1971, unii cu ele pierdute, iar lucrătorii unui şantier de construcţii, aflate în incinta şantierului naval, n-aveau niciun fel de legitimaţii. Cu un cuvânt, în această unitate se putea intra numai pe criteriul „cunoscut de portar“... Or, după opinia noastră, tocmai cu legitimarea salariaţilor şi a celorlalte persoane care intră în unităţi, începe alfabetul grijii pentru asigurarea securităţii obiective M. STEFANESCU (Continuara lt. pag. a 2-a)