Steagul Roşu, august 1971 (Anul 23, nr. 6870-6895)

1971-08-01 / nr. 6870

pag. a 2-a Vă rog să-mi acordaţi un bal! Căminul cultural, În sala de spectacole, mulţi tineri antrenaţi la o masă „mare“ în frunte CU re­gina balului şi numeroşi artişti amatori de tombolă şi alte acţiuni cu scop „educativ“. Este prezent şi directorul căminului cultural, regi­zorul obişnuit de culise al acestei manifestări. Reuniunea începe în mod instructiv cu un concurs ful­ger de îmbogăţire a cunoştinţelor pe tema „Cine ştie dans, dansea­ză !“ după care toată lumea se re­trage la bufet pentru deconectarea spirituală. Răsună clinchete de pa­hare, veselie, şi deodată „cade“ trăznetul : instructorul metodist vine pe nepusă masă și sur­prinde tot acest decor dansant ră­­mînînd... tablou în trei acte, fără epilog. ACTUL I INSTRUCTORUL (privind pere­chile de dansatori) : Asta vă este activitatea artistică ? DIRECTORUL : Doar asta, to­varășe inspector ? Dar sîmbăta trecută? Dar cealaltă? De la Anul Nou o ţinem tot aşa în dans, an­treu şi voie bună la sfîrşit de săptămînă... INSTRUCTORUL : Cu voie bună dar fără brigadă artistică.­. DIRECTORUL : Se poate să vor­biţi astfel ! Uitaţi că sîntem pri­mii pe judeţ în tombolă şi bufet ? INSTRUCTORUL : Ce-aveţi astă seară în repertoriul curent ? DIRECTORUL (consultă progra­mul bufetului): O tocană... INSTRUCTORUL : In sol major? DIRECTORUL: In sos minor urmată în partea a doua a pro­gramului de o suită de sărmăluţe prezentată în primă audiţie la bu­fet. Ne-am axat numai pe folclo­rul local­ INSTRUCTORUL: Dar cîntece de masă n-aveţi ? DIRECTORUL : Avem şi de masă şi de pahar. Bun e vinul ghiurghiuliu... Toarnă vin, toarnă pelin... INSTRUCTORUL (perplex) : Vin ? Pelin ? Daţi-mi carbaxin ! (cortina cade ameţită). ACTUL II INSTRUCTORUL (revenindu-şi) : Tovarăşi, să fim expliciţi. Eu v-am întrebat de cîntece mobilizatoare. DIRECTORUL (inger nevinovat): Dar astea nu sînt mobilizatoare că antrenează toată masa ? INSTRUCTORUL (prinzînd ulti­mul cuvînt): Masa ? Păi de masă vorbim. Aranjamente pe două voci, pe patru voci. .. DIRECTORUL : De ce n-aţi spus aşa de la început ? Cîntăm şi pe patru şi pe şase, şi pe Cîte voci poftiţi. Vă rugăm să vă con­vingeţi personal. INSTRUCTORUL : M-am con­vins. .. Dar orchestră, e? DIRECTORUL: Ye„ ye! Ubi­­du, prima pe judeţ. INSTRUCTORUL: Ăştia sînt singurii interpreţi ? DIRECTORUL: Mai avem şi în echipa de eba-eha că jucăm şi pe stînga şi pe dreapta, iacă, iacă, aşa ! INSTRUCTORUL (perplex) : Tacă aşa, halal să vă fie ! DIRECTORUL: Dar ce faceţi, tovarăşe inspector ? Tocmai la că­min aţi dat-o pe carbaxin ? (cor­tina cade impacientată). ACTUL III INSTRUCTORUL (revenindu-şi, pe un ton oficial): Tovarăşe direc­tor, stimaţi dansatori şi dansatoare, iluştri consumatori de ceai dam­­sant...­Cred că la mijloc este vor­ba de o gravă neînţelegere. Eu vă-ntreb pe dv. de munca cultu­rală, de activitatea artistică, d­e conferinţe, de simpozioane. Aţi ţinut vreo întîlnire la cămin ? DIRECTORUL: Cum să nu ţi­nem­­ întîlniri între dansatori şi dansatoare pe tema „Tinereţe, parteneri, dansuri moderne“. INSTRUCTORUL : Şi-altceva n-aţi mai învîrtit pe la cămin ? DIRECTORUL: Piruetele, tova­răşe inspector. Păi, nu v-am spus ! De la Anul Nou o ţinem tot aşa cu bucurie... 40 de baluri, 24 de ceaiuri şi 12 matinee dansante ca să-i instruim şi pe cei mici. Este că munca culturală s-a ales cu ceva ? INSTRUCTORUL (leşinînd): Da... c-o invitaţie la dans ! ! ! (Cortina cade zîmbind cu amă­răciune şi fugind pe onoraţii di­rectori de cămine culturale din ju­deţul Ilfov care se vor recunoaşte în situaţiile de faţă să nu aştepte vreun alt instructor pentru lămu­rirea definitivă a problemei). GEORGE MIHU Proces verbal Noi, membrii asociaţiei „Ex­tensia”, analizînd cu­ simţ de răspundere posibilităţile noilor candidaţi în proba sfănţuielii, declarăm admişi ca membri­­ de onoare ai susamintitei asociaţii pe următorii : a) Ştefan Duţă, zis Neghiniţa, alias Grîu Măsluit din comuna Fundulea, găsit loco domiciliu cu 640 kg. de grîu, 119 kg. de mazăre şi 63 kg. de orz pe care le-a sfeterisit din avutul coope­rativei agricole. Luat la scurt de organul de control, susnumitul a declarat că griul nu a stat 08%. pomună la el de vreme ce i-a bi­­necuvîntat numele scoţîndu-l la tărîţe, întrebat de ce a s pus-o şi cu orzul de mămăliga. Ştefan Dutu a recunoscut că este vorba de nişte „fura­je" care l-ar fi deochiat în faţa ochilor satului. b) Tot ca membru al susnumi­­tei asociaţii este propus şi Ion Ion, zis Griuşor Rătăcitor, con­sătean cu primul, şi nedespărţiţi unul de altul precum sacul şi peticul cu care de altfel au lu- FOILETON crat în lipsa paznicului făcind-o cu boabele fiartă. c) Virgil Rizescu de la una din fermele I.A.S. Mihăilești, experi­mentatul prestidigitator care lu­crează potrivit celebrului proce­deu bazat pe iuțeala sa de mina si nebăgarea de seamă a pazni­cului Ilie Ciugulitu care a ciugulit bine din avutul obştesc al unită­ţii eliberînd unui­­ beneficiar, din dispoziţia primului, 1.298 kg. de orz deşi respectivul plătise costul unor gazuri. Fiind prins cu mîţa-n 39 de saci, Virgil Rizescu a con­firmat că într-adevăr a stricat orzul pe gîşte fiind vorba la mij­loc de o sămînţă rea. Adică de distinsa dumisale persoană. d) Dumitru Alecu care, în loc să tundă oaia şi berbecul a tuns, împreună cu Alexandru Dobre şi Gheorghe Sava, 415 kg. de lu­­cernă de pe tarlaua din Comana a I.A.S. „30 Decembrie". Fiind întrebat asupra provenienţei „tun­sorii", Dumitru Alecu a precizat că era firesc ca în ceea ce pri­veşte furajele să-i pască ghinio­nul motivînd că ferma din Coma­na de unde a sustras lucerna poartă nr. 13. e) Dobre Ciocânişteanu, mare fachir din Buftea care şi-a bătut singur cuie în talpă la încheie­rea mai multor contracte cu O.C.L. „Tehnometal" pentru procu­rarea de mărfuri cu plata expre­să, în rate, la calendele greceşti. Băiat bun cu lipsuri şi cu un de­bit de 5.892 lei, Dobre Ciocăniş­­teanu nu stă de lemn cînd este căutat de „Tehnometal", pe mo­tiv că ţine la cheresteaua lui. Drept pentru care am încheiat prezentul proces verbal acordînd persoanelor mai sus citate drep­tul de a se bucura, în virtutea expunerii de motive făcute, de toate drepturile şi onorurile pro­fund ştirbe ale asociaţiei noastre, în numele asociaţiei, D. O. CHIATU pt. coif. M. GHEORGHIU Unii tovarăşi din conducerea filaturii susţin că „producţia este producţie“ iar „educaţia rămine educaţie“ (Urmare din pag. a l-a) şedinţele organizaţiei de tineret dar şi atunci cînd am urmărit efi­cienţa tuturor mijloacelor de in­fluenţare educativă — ne spune Iosif Lapcsak, secretarul comite­tului de partid. După cum bănuiţi, preocuparea noastră principală in această direcţie o constituie urmă­rirea modului cum tinerele cunosc şi îşi însuşesc politica partidului, cum transpun in faptă sarcinile ce le stau in faţă. în general avem rezultate bune. — Dumneavoastră ce părere a­­rţi? întrebarea adresată secretarei co­mitetului U.T.C., Elena Ţifrea. Iată şi răspunsul: — Am urmărit cu mai multă perseverenţă îmbunătăţirea conţinu­tului analizelor din cadrul dezba­terilor organizate. în ultima vre­me s-au organizat cu membrele U.T.C. discuţii pe teme ca „Mun­ca, nobil simţămînt omenesc“, „Disciplina — factor important în realizarea sarcinilor de producţie“ şi altele. Am avut şi un curs de etică condus de un profesor de spe­cialitate din invăţămintul supe­rior care ne-a oferit posibilitatea unor colocvii în jurul unor teme ca „Tinereţea, vîrsta acumulării culturii“, „Cum să ne comportăm în societate, familie, întreprinde­re“. Aş aminti şi de manifestările con­­filatoarelor ţinute la Clubul tineretului din oraş, apoi concursu­rile pe meserii, în genere, subli­niez, avem rezultate îmbucurătoare, în genere, într-adevăr, se obţin aici, ca şi în alte părţi, rezultate mulţumitoare. Dar lucrurile nu se judecă numai la „general“, ci şi în particular. Chiar în ziua anche­tei noastre am fost puşi în cunoş­tinţă de cauză cu hotărîrea luată în vederea punerii în discuţia co­lectivului a filatoarei Vasilica Du­­mitrache, un caz tipic, după cum ni s-a spus, de „neintegrare“ în viaţa colectivului tinerelor care lo­cuiesc la cămin. Am aflat şi despre alte multe cazuri de indisciplină ale unor ti­nere ca Maria Despotovici, Vucica Feteniţă, Georgeta Dragomir etc. faţă de care s-a luat atitudine, in şedinţele organizaţiei de tineret. Nici absenţele nemotivate nu au fost în întregime lichidate. Secre­­tarul comitetului de partid evi­denţia cu satisfacţie faptul că pro­centul lor a scăzut substanţial faţă de aceeaşi perioadă a anului tre­cut. Nimic de zis. Dar tributul plă­tit irosirii timpului încă îşi pune amprenta pe indicatorii producţiei, creează multe neajunsuri, ceea ce arată că nu întotdeauna s-a acor­dat atenţia cuvenită muncii poli­tico-educative, influenţării, pe a­­ceastă cale, a tinerelor muncitoare. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Cenuşescu în propunerile de măsuri prezentate recent Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., „Munca politică trebuie să acţione­ze hotărît împotriva oricăror ma­nifestări de indisciplină, de încăl­care a normelor de convieţuire so­cială, in­direcţia dezvoltării res­pectului faţă de avutul obştesc, faţă de legile ţării, pentru întări­rea legalităţii socialiste şi a ordi­­nei publice“. A acţionat în acest sens cu toată fermitatea comitetul de partid ? Dar comitetul U.T.C. ? Este drept. Ni s-a spus că s-au luat măsuri eficiente pentru combaterea atitu­dinilor înapoiate, a mentalităţilor retrograde, străine principiilor eti­cii comuniste. Dar mai asistăm şi la asemenea cazuri cînd unele ute­­ciste cum sînt Verona Demişcă, Ştefania Dragoş şi altele pleacă din plină şedinţă a organizaţiei U.T.C. Despre ce climat al disciplinei poate fi vorba dacă au loc ase­menea abateri flagrante, dacă nu se iau măsuri hotărîte pentru pre­­întîmpinarea unor astfel de mani­festări care împiedică pe o parte din tineri ca să participe la viaţa or­ganizaţiei lor ? Se pare — şi rea­litatea o confirmă — că în aceas­tă direcţie se manifestă chiar în­găduinţă din partea organizaţiei de partid şi a celei de tineret care se complac în situaţia de acord. Televizorul promis Încă n-a sosit la căminul filaturii pînă şi „scutiri“ unor membri ai lor cu domiciliul în comunele apro­piate pe motiv că „pierd maşina“ dacă iau parte la şedinţă. Ce motiv „scuzabil“, credeţi, că a invocat organizaţia de partid ? „Păi, nu avem nici o sută (îl?) de asemenea cazuri !“ Cu alte cuvinte, aşteptăm să se facă o sută de ca­zuri ca să ne sesizăm asupra si­tuaţiei. Cum se împacă acest spi­rit de automu­lţumire cu faptul că în munca cu oamenii nu trebuie să admitem nici un rebut ? Pina aici se întinde „hotarul" producţiei — dincolo se află „feuda" educaţiei! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sub­linia importanţa conducerii activi­tăţii ideologico-educative, de ridica­re a conştiinţei socialiste a oameni­lor muncii arătînd că aceasta „este o îndatorire principală a organelor şi organizaţiilor de partid“. La Fila­tura Olteniţa această obligaţie pri­mordială nu se înscrie cu autori­tate în preocupările de zi cu zi ale comuniştilor. Mai mult decit atît. Se pare că aici unii tovarăşi sunt tentaţi să afirme, sus şi tare, că „producţia este producţie“ şi „edu­caţia rămîne educaţie“. Ca şi cînd ne-ar fi indiferent câ­te elemente muncim, cum se comportă ele în producţie, şi anume ca simpli ro­boţi sau ca oameni conştienţi de răspunderea lor de constructori ai socialismului. Ce roade culeg ce? Manifestările organizate urmăresc mai mult latura divertismentului care se grăbesc să despartă pro­ducţia de nivelul de conştiinţă al oamenilor, am văzut. Nu putem fi de acord cu asemenea „teză“ cu atît mai mult cu cit, discutind şi cu conducerea filaturii (director ing. Mam­on Cozea), ni s-a spus cu cea mai mare francheţe că de pro­blemele educaţiei tineretului are cine să se ocupe (n.r. comitetul de partid, organizaţia de tineret, co­mitetul sindicatului). Nu este de mirare că în atari împrejurări se pierde din vedere latura politică a activităţii co­mitetului de direcţie, că „adminis­traţia“ îşi declină orice răspundere faţă de problema educării tinere­tului. Practic conducerea uzinei face încă puţin pentru rezolvarea unor cerinţe stringente ale proce­sului de educaţie al propriilor sa­lariaţi. Ca să nu mai spunem că ne este datoare cu un răspuns, că nu înţelegem de ce încă păstrează tăcere deplină în jurul materialu­lui publicat în ziar în care am luat atitudine faţă de unele ca­renţe ale căminului muncitoresc al uzinei. Oare procurarea unui televizor, a unei biblioteci la cămin, etc., care să sprijine acţiunea de educare să reprezinte o atît de mare îm­povărare pentru bugetul uzinei ? Dacă conducerea filaturii mani­festă o atare optică, ne-am aştepta barem ca tovarăşii din comitetul de partid să fie mai fermi în ce priveşte urmărirea procesului e­­ducativ, ridicarea conţinutului lui la nivelul exigenţelor actuale. Este adevărat că se desfăşoară oare­care activităţi la Clubul tineretu­lui din oraş (filatura nu are club). Dar conţinutul acestora alunecă încă pe panta celei mai uşoare re­zistenţe predominînd divertismen­tul în dauna manifestărilor de con­ţinut. înţelegem. Tineretul vrea să pe­treacă cit mai plăcut timpul liber. Să-i oferim această posibilitate dar să nu pierdem din vedere şi la­tura educativă. Unul din obiecti­vele principale ale muncii politice este combaterea fermă a manifes­tărilor înapoiate, a mentalităţii re­trograde, şi în strînsă legătură cu aceasta cultivarea răspunderii şi a datoriei de a munci în slujba patriei, a societăţii socialiste. Cum au acţionat mijloacele de influen­ţare educativă ? După cum se ştie, munca politică se desfăşoară cu rezultatele pe care le-am văzut, brigada artistică de agitaţie se află în vacanţă, televizorul întîrzie să vină, cursul de etică se va deschi­de la toamnă etc­, etc. Munca educativă nu trebuie însă să se desfăşoare pe „stagiuni“. Re­centele documente de partid se re­fereau la necesitatea dezvoltării acestei activităţi în sensul de a fi extinse formele muncii politice de masă, activitatea agitatorilor.­­ Mai sunt tineri navetişti care nu participă la şedinţele U.T.C. pe mo­tiv că pierd autobuzul . Să mai zică cineva că activitatea organizaţiei noastre nu merge ca pe roate ! Desene de FRED GRONSKI brigăzilor artistice, a diferitelor forme de agitaţie vizuală la locul de muncă ş.a.m.d. Este de datoria noastră să luăm măsuri temeinice în domeniul muncii cultural-edu­cative pentru ca acţiunile organi­zate să nu se rezume numai la o simplă deconectare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat recent în expunerea sa la consfătuirea de lucru a activului de partid din do­meniul ideologiei că „activitatea noastră cultural educativă, politică de masă trebuie să fie îndreptată spre ridicarea nivelului de conştiin­ţă socialistă a întregului popor". Este firesc. Activitatea po­­litico-educativă constituie o parte componentă inseparabilă a operei de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Cine lucrează cu indicatorul • r - - ■« ,**■ w ’w- ^ « .• M * .*« , «»«.*-• « . fc - •• ' „OM" nu trebuie să piardă din vedere beneficiul moral — „Coboa­ră-ncet Luceafăr blind, alunecînd pe-o rază !" Te-ai hotârit să mergi la fila­tură ? — Nu, că nu mi-am venit încă in... fire ! Asta-i joia filatoarelor ? Mai de­grabă cred că-i joia „dansatoarelor". CâNTĂREŢUL Acu are microfon şi n-o să ceară Că Vocea lui şi-aşa răsună-n spaţii, De git nu îşi agaţă vreo ghitară Din cele ce consumă kilowaţii. N-a aşteptat un an să-i crească plete Sau lungi cotleţi ce-aduc cu măturoii, Nu poartă, drept încălţăminte, ghete Cu toc înalt, aşa cum au cow-boy-i. Nu-mbracă un veston pînă la poale, Bogat în nasturi ca o mercerie Şi ruct jabou la coardele vocale, Ca prada răguşelii să nu fie. E totuşi cîntăreţ cu bun renume Recunoscut de omul de pe stradă Şi nu imită nici o stea din lume, El rămînînd... cocoşul din ogradă! V. D. POPA STEAGUL ROŞU Fără cuvinte Desen de G. BADEA — Tovarașe director, lo telefon... Desen de VIOREL SANDU Singură pe acoperiș. Foto : EMIL COJOCARU — Dar d-ta n-ai treabă ? De două ore nu te-ai mișcat de aici ! — Sunt în deplasare... Desen de FRED GHENADESCU CE-O SĂ SPUNĂ? — Recunosc în totul vina, însă... (zise inculpatul) Rog să-mi amînaţi pricina, Până-mi vine avocatul. . . — Orice-ar spune apărarea, Faptul este foarte clar : Ai comis delapidarea Cit ai fost gestionar ? — Am comis ! — Nu vei susţine Că ai fost alienat Ori că ce-ai făcut e bine... — Nici prin minte nu mi-a dat — Probele sunt prea­­ flagrante, Precum vezi şi dumneata . Circumstanţe­ atenuante, De vor fi, ţi le vom da. Cum reiese din dosare, Ai şi alte condamnări... — Mai am trei. — Şi ni se pare, Tot pentru delapidări. — Absolut ! Şi-acum, gata ! ii mai zise, magistratul. Se amină judecata, Că-fi lipsește avocatul. Vreau să văd peste o lună Ce-o să spună, omul tău ? — Apăi tocmai : Ce-o să spună ? Asta vreau să știu și eu ! V. HÎLMU Pe valuri albastre ORIZONTAL : 1) Flo­ta navală a ţării... — ...şi navele ei (sing.). 2) A acosta la ţărm — Partea inferioară a navelor. 3) Şi clima lor — Fluxul şi re­fluxul mărilor. 4) Con­cepţie falsă — Nava^ şcoală „Mircea“. — La vîsle ! 5) O parte din cală î — Comună in jud. Hunedoara — în viaţă ! 6) Şi in colonii ! — Susţine roţile — Furia lui Neptun. 7) Prieten pentru toată viaţa — Marina mili­tară, de exemplu. 8) Morală — In raft ! — Pene . 9) Drum fără pulbere — Armă veche — Teritorii. 10) Nave — Cifrat pe jumătate ! — In curse . 11) Navă ae­riană — Introdus... şi la apă. 12) La­­ ele ! — „Vint de ope­retă de Dunaevski in care se cîntă aria ma­­teloţilor. VERTICAL : 1) Mari­narul de pe punte — Spre vărsarea apelor. 2) Marele comandant al mărilor — Navă nau­fragiată. 3) Vîsle — Marinarii noştri. 4) A face risipă — In slo­iuri ! — Subalternul lui Neptun în materie de furtuni 5) în finanţe ! — Luntre pescărească — Nichel. 6) Adîncul marilor şi oceanelor — Veche armă de luptă. 7) Cetate veche ,sub ocupaţie. — Măsuri ma­rine. 8) La graniţele ţării (pl) — Se termină croaziera ! — Semafo­rul mărilor. 9) Suport nn vie (pl) — Ministe­rul Forţelor Armate — Vînt d­in sud . 10)» In operă ! — cursă ma­rină. — Limbă slavă. b­) Comportare demni de ostaş — Corsarul mărilor de altădată. ri) Localitate in Norver­a — în împărăţia apelor. GH. TULEA Dicţionar : ARM, RAEL. j 2. 3 4 d 6 1 S 9 io VY JZ

Next