Steagul Roşu, august 1971 (Anul 23, nr. 6870-6895)
1971-08-01 / nr. 6870
pag. a 2-a Vă rog să-mi acordaţi un bal! Căminul cultural, În sala de spectacole, mulţi tineri antrenaţi la o masă „mare“ în frunte CU regina balului şi numeroşi artişti amatori de tombolă şi alte acţiuni cu scop „educativ“. Este prezent şi directorul căminului cultural, regizorul obişnuit de culise al acestei manifestări. Reuniunea începe în mod instructiv cu un concurs fulger de îmbogăţire a cunoştinţelor pe tema „Cine ştie dans, dansează !“ după care toată lumea se retrage la bufet pentru deconectarea spirituală. Răsună clinchete de pahare, veselie, şi deodată „cade“ trăznetul : instructorul metodist vine pe nepusă masă și surprinde tot acest decor dansant rămînînd... tablou în trei acte, fără epilog. ACTUL I INSTRUCTORUL (privind perechile de dansatori) : Asta vă este activitatea artistică ? DIRECTORUL : Doar asta, tovarășe inspector ? Dar sîmbăta trecută? Dar cealaltă? De la Anul Nou o ţinem tot aşa în dans, antreu şi voie bună la sfîrşit de săptămînă... INSTRUCTORUL : Cu voie bună dar fără brigadă artistică.. DIRECTORUL : Se poate să vorbiţi astfel ! Uitaţi că sîntem primii pe judeţ în tombolă şi bufet ? INSTRUCTORUL : Ce-aveţi astă seară în repertoriul curent ? DIRECTORUL (consultă programul bufetului): O tocană... INSTRUCTORUL : In sol major? DIRECTORUL: In sos minor urmată în partea a doua a programului de o suită de sărmăluţe prezentată în primă audiţie la bufet. Ne-am axat numai pe folclorul local INSTRUCTORUL: Dar cîntece de masă n-aveţi ? DIRECTORUL : Avem şi de masă şi de pahar. Bun e vinul ghiurghiuliu... Toarnă vin, toarnă pelin... INSTRUCTORUL (perplex) : Vin ? Pelin ? Daţi-mi carbaxin ! (cortina cade ameţită). ACTUL II INSTRUCTORUL (revenindu-şi) : Tovarăşi, să fim expliciţi. Eu v-am întrebat de cîntece mobilizatoare. DIRECTORUL (inger nevinovat): Dar astea nu sînt mobilizatoare că antrenează toată masa ? INSTRUCTORUL (prinzînd ultimul cuvînt): Masa ? Păi de masă vorbim. Aranjamente pe două voci, pe patru voci. .. DIRECTORUL : De ce n-aţi spus aşa de la început ? Cîntăm şi pe patru şi pe şase, şi pe Cîte voci poftiţi. Vă rugăm să vă convingeţi personal. INSTRUCTORUL : M-am convins. .. Dar orchestră, e? DIRECTORUL: Ye„ ye! Ubidu, prima pe judeţ. INSTRUCTORUL: Ăştia sînt singurii interpreţi ? DIRECTORUL: Mai avem şi în echipa de eba-eha că jucăm şi pe stînga şi pe dreapta, iacă, iacă, aşa ! INSTRUCTORUL (perplex) : Tacă aşa, halal să vă fie ! DIRECTORUL: Dar ce faceţi, tovarăşe inspector ? Tocmai la cămin aţi dat-o pe carbaxin ? (cortina cade impacientată). ACTUL III INSTRUCTORUL (revenindu-şi, pe un ton oficial): Tovarăşe director, stimaţi dansatori şi dansatoare, iluştri consumatori de ceai damsant...Cred că la mijloc este vorba de o gravă neînţelegere. Eu vă-ntreb pe dv. de munca culturală, de activitatea artistică, de conferinţe, de simpozioane. Aţi ţinut vreo întîlnire la cămin ? DIRECTORUL: Cum să nu ţinem întîlniri între dansatori şi dansatoare pe tema „Tinereţe, parteneri, dansuri moderne“. INSTRUCTORUL : Şi-altceva n-aţi mai învîrtit pe la cămin ? DIRECTORUL: Piruetele, tovarăşe inspector. Păi, nu v-am spus ! De la Anul Nou o ţinem tot aşa cu bucurie... 40 de baluri, 24 de ceaiuri şi 12 matinee dansante ca să-i instruim şi pe cei mici. Este că munca culturală s-a ales cu ceva ? INSTRUCTORUL (leşinînd): Da... c-o invitaţie la dans ! ! ! (Cortina cade zîmbind cu amărăciune şi fugind pe onoraţii directori de cămine culturale din judeţul Ilfov care se vor recunoaşte în situaţiile de faţă să nu aştepte vreun alt instructor pentru lămurirea definitivă a problemei). GEORGE MIHU Proces verbal Noi, membrii asociaţiei „Extensia”, analizînd cu simţ de răspundere posibilităţile noilor candidaţi în proba sfănţuielii, declarăm admişi ca membri de onoare ai susamintitei asociaţii pe următorii : a) Ştefan Duţă, zis Neghiniţa, alias Grîu Măsluit din comuna Fundulea, găsit loco domiciliu cu 640 kg. de grîu, 119 kg. de mazăre şi 63 kg. de orz pe care le-a sfeterisit din avutul cooperativei agricole. Luat la scurt de organul de control, susnumitul a declarat că griul nu a stat 08%. pomună la el de vreme ce i-a binecuvîntat numele scoţîndu-l la tărîţe, întrebat de ce a s pus-o şi cu orzul de mămăliga. Ştefan Dutu a recunoscut că este vorba de nişte „furaje" care l-ar fi deochiat în faţa ochilor satului. b) Tot ca membru al susnumitei asociaţii este propus şi Ion Ion, zis Griuşor Rătăcitor, consătean cu primul, şi nedespărţiţi unul de altul precum sacul şi peticul cu care de altfel au lu- FOILETON crat în lipsa paznicului făcind-o cu boabele fiartă. c) Virgil Rizescu de la una din fermele I.A.S. Mihăilești, experimentatul prestidigitator care lucrează potrivit celebrului procedeu bazat pe iuțeala sa de mina si nebăgarea de seamă a paznicului Ilie Ciugulitu care a ciugulit bine din avutul obştesc al unităţii eliberînd unui beneficiar, din dispoziţia primului, 1.298 kg. de orz deşi respectivul plătise costul unor gazuri. Fiind prins cu mîţa-n 39 de saci, Virgil Rizescu a confirmat că într-adevăr a stricat orzul pe gîşte fiind vorba la mijloc de o sămînţă rea. Adică de distinsa dumisale persoană. d) Dumitru Alecu care, în loc să tundă oaia şi berbecul a tuns, împreună cu Alexandru Dobre şi Gheorghe Sava, 415 kg. de lucernă de pe tarlaua din Comana a I.A.S. „30 Decembrie". Fiind întrebat asupra provenienţei „tunsorii", Dumitru Alecu a precizat că era firesc ca în ceea ce priveşte furajele să-i pască ghinionul motivînd că ferma din Comana de unde a sustras lucerna poartă nr. 13. e) Dobre Ciocânişteanu, mare fachir din Buftea care şi-a bătut singur cuie în talpă la încheierea mai multor contracte cu O.C.L. „Tehnometal" pentru procurarea de mărfuri cu plata expresă, în rate, la calendele greceşti. Băiat bun cu lipsuri şi cu un debit de 5.892 lei, Dobre Ciocănişteanu nu stă de lemn cînd este căutat de „Tehnometal", pe motiv că ţine la cheresteaua lui. Drept pentru care am încheiat prezentul proces verbal acordînd persoanelor mai sus citate dreptul de a se bucura, în virtutea expunerii de motive făcute, de toate drepturile şi onorurile profund ştirbe ale asociaţiei noastre, în numele asociaţiei, D. O. CHIATU pt. coif. M. GHEORGHIU Unii tovarăşi din conducerea filaturii susţin că „producţia este producţie“ iar „educaţia rămine educaţie“ (Urmare din pag. a l-a) şedinţele organizaţiei de tineret dar şi atunci cînd am urmărit eficienţa tuturor mijloacelor de influenţare educativă — ne spune Iosif Lapcsak, secretarul comitetului de partid. După cum bănuiţi, preocuparea noastră principală in această direcţie o constituie urmărirea modului cum tinerele cunosc şi îşi însuşesc politica partidului, cum transpun in faptă sarcinile ce le stau in faţă. în general avem rezultate bune. — Dumneavoastră ce părere arţi? întrebarea adresată secretarei comitetului U.T.C., Elena Ţifrea. Iată şi răspunsul: — Am urmărit cu mai multă perseverenţă îmbunătăţirea conţinutului analizelor din cadrul dezbaterilor organizate. în ultima vreme s-au organizat cu membrele U.T.C. discuţii pe teme ca „Munca, nobil simţămînt omenesc“, „Disciplina — factor important în realizarea sarcinilor de producţie“ şi altele. Am avut şi un curs de etică condus de un profesor de specialitate din invăţămintul superior care ne-a oferit posibilitatea unor colocvii în jurul unor teme ca „Tinereţea, vîrsta acumulării culturii“, „Cum să ne comportăm în societate, familie, întreprindere“. Aş aminti şi de manifestările confilatoarelor ţinute la Clubul tineretului din oraş, apoi concursurile pe meserii, în genere, subliniez, avem rezultate îmbucurătoare, în genere, într-adevăr, se obţin aici, ca şi în alte părţi, rezultate mulţumitoare. Dar lucrurile nu se judecă numai la „general“, ci şi în particular. Chiar în ziua anchetei noastre am fost puşi în cunoştinţă de cauză cu hotărîrea luată în vederea punerii în discuţia colectivului a filatoarei Vasilica Dumitrache, un caz tipic, după cum ni s-a spus, de „neintegrare“ în viaţa colectivului tinerelor care locuiesc la cămin. Am aflat şi despre alte multe cazuri de indisciplină ale unor tinere ca Maria Despotovici, Vucica Feteniţă, Georgeta Dragomir etc. faţă de care s-a luat atitudine, in şedinţele organizaţiei de tineret. Nici absenţele nemotivate nu au fost în întregime lichidate. Secretarul comitetului de partid evidenţia cu satisfacţie faptul că procentul lor a scăzut substanţial faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Nimic de zis. Dar tributul plătit irosirii timpului încă îşi pune amprenta pe indicatorii producţiei, creează multe neajunsuri, ceea ce arată că nu întotdeauna s-a acordat atenţia cuvenită muncii politico-educative, influenţării, pe această cale, a tinerelor muncitoare. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Cenuşescu în propunerile de măsuri prezentate recent Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., „Munca politică trebuie să acţioneze hotărît împotriva oricăror manifestări de indisciplină, de încălcare a normelor de convieţuire socială, indirecţia dezvoltării respectului faţă de avutul obştesc, faţă de legile ţării, pentru întărirea legalităţii socialiste şi a ordinei publice“. A acţionat în acest sens cu toată fermitatea comitetul de partid ? Dar comitetul U.T.C. ? Este drept. Ni s-a spus că s-au luat măsuri eficiente pentru combaterea atitudinilor înapoiate, a mentalităţilor retrograde, străine principiilor eticii comuniste. Dar mai asistăm şi la asemenea cazuri cînd unele uteciste cum sînt Verona Demişcă, Ştefania Dragoş şi altele pleacă din plină şedinţă a organizaţiei U.T.C. Despre ce climat al disciplinei poate fi vorba dacă au loc asemenea abateri flagrante, dacă nu se iau măsuri hotărîte pentru preîntîmpinarea unor astfel de manifestări care împiedică pe o parte din tineri ca să participe la viaţa organizaţiei lor ? Se pare — şi realitatea o confirmă — că în această direcţie se manifestă chiar îngăduinţă din partea organizaţiei de partid şi a celei de tineret care se complac în situaţia de acord. Televizorul promis Încă n-a sosit la căminul filaturii pînă şi „scutiri“ unor membri ai lor cu domiciliul în comunele apropiate pe motiv că „pierd maşina“ dacă iau parte la şedinţă. Ce motiv „scuzabil“, credeţi, că a invocat organizaţia de partid ? „Păi, nu avem nici o sută (îl?) de asemenea cazuri !“ Cu alte cuvinte, aşteptăm să se facă o sută de cazuri ca să ne sesizăm asupra situaţiei. Cum se împacă acest spirit de automulţumire cu faptul că în munca cu oamenii nu trebuie să admitem nici un rebut ? Pina aici se întinde „hotarul" producţiei — dincolo se află „feuda" educaţiei! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sublinia importanţa conducerii activităţii ideologico-educative, de ridicare a conştiinţei socialiste a oamenilor muncii arătînd că aceasta „este o îndatorire principală a organelor şi organizaţiilor de partid“. La Filatura Olteniţa această obligaţie primordială nu se înscrie cu autoritate în preocupările de zi cu zi ale comuniştilor. Mai mult decit atît. Se pare că aici unii tovarăşi sunt tentaţi să afirme, sus şi tare, că „producţia este producţie“ şi „educaţia rămîne educaţie“. Ca şi cînd ne-ar fi indiferent câte elemente muncim, cum se comportă ele în producţie, şi anume ca simpli roboţi sau ca oameni conştienţi de răspunderea lor de constructori ai socialismului. Ce roade culeg ce? Manifestările organizate urmăresc mai mult latura divertismentului care se grăbesc să despartă producţia de nivelul de conştiinţă al oamenilor, am văzut. Nu putem fi de acord cu asemenea „teză“ cu atît mai mult cu cit, discutind şi cu conducerea filaturii (director ing. Mamon Cozea), ni s-a spus cu cea mai mare francheţe că de problemele educaţiei tineretului are cine să se ocupe (n.r. comitetul de partid, organizaţia de tineret, comitetul sindicatului). Nu este de mirare că în atari împrejurări se pierde din vedere latura politică a activităţii comitetului de direcţie, că „administraţia“ îşi declină orice răspundere faţă de problema educării tineretului. Practic conducerea uzinei face încă puţin pentru rezolvarea unor cerinţe stringente ale procesului de educaţie al propriilor salariaţi. Ca să nu mai spunem că ne este datoare cu un răspuns, că nu înţelegem de ce încă păstrează tăcere deplină în jurul materialului publicat în ziar în care am luat atitudine faţă de unele carenţe ale căminului muncitoresc al uzinei. Oare procurarea unui televizor, a unei biblioteci la cămin, etc., care să sprijine acţiunea de educare să reprezinte o atît de mare împovărare pentru bugetul uzinei ? Dacă conducerea filaturii manifestă o atare optică, ne-am aştepta barem ca tovarăşii din comitetul de partid să fie mai fermi în ce priveşte urmărirea procesului educativ, ridicarea conţinutului lui la nivelul exigenţelor actuale. Este adevărat că se desfăşoară oarecare activităţi la Clubul tineretului din oraş (filatura nu are club). Dar conţinutul acestora alunecă încă pe panta celei mai uşoare rezistenţe predominînd divertismentul în dauna manifestărilor de conţinut. înţelegem. Tineretul vrea să petreacă cit mai plăcut timpul liber. Să-i oferim această posibilitate dar să nu pierdem din vedere şi latura educativă. Unul din obiectivele principale ale muncii politice este combaterea fermă a manifestărilor înapoiate, a mentalităţii retrograde, şi în strînsă legătură cu aceasta cultivarea răspunderii şi a datoriei de a munci în slujba patriei, a societăţii socialiste. Cum au acţionat mijloacele de influenţare educativă ? După cum se ştie, munca politică se desfăşoară cu rezultatele pe care le-am văzut, brigada artistică de agitaţie se află în vacanţă, televizorul întîrzie să vină, cursul de etică se va deschide la toamnă etc, etc. Munca educativă nu trebuie însă să se desfăşoare pe „stagiuni“. Recentele documente de partid se refereau la necesitatea dezvoltării acestei activităţi în sensul de a fi extinse formele muncii politice de masă, activitatea agitatorilor. Mai sunt tineri navetişti care nu participă la şedinţele U.T.C. pe motiv că pierd autobuzul . Să mai zică cineva că activitatea organizaţiei noastre nu merge ca pe roate ! Desene de FRED GRONSKI brigăzilor artistice, a diferitelor forme de agitaţie vizuală la locul de muncă ş.a.m.d. Este de datoria noastră să luăm măsuri temeinice în domeniul muncii cultural-educative pentru ca acţiunile organizate să nu se rezume numai la o simplă deconectare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat recent în expunerea sa la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei că „activitatea noastră cultural educativă, politică de masă trebuie să fie îndreptată spre ridicarea nivelului de conştiinţă socialistă a întregului popor". Este firesc. Activitatea politico-educativă constituie o parte componentă inseparabilă a operei de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Cine lucrează cu indicatorul • r - - ■« ,**■ w ’w- ^ « .• M * .*« , «»«.*-• « . fc - •• ' „OM" nu trebuie să piardă din vedere beneficiul moral — „Coboară-ncet Luceafăr blind, alunecînd pe-o rază !" Te-ai hotârit să mergi la filatură ? — Nu, că nu mi-am venit încă in... fire ! Asta-i joia filatoarelor ? Mai degrabă cred că-i joia „dansatoarelor". CâNTĂREŢUL Acu are microfon şi n-o să ceară Că Vocea lui şi-aşa răsună-n spaţii, De git nu îşi agaţă vreo ghitară Din cele ce consumă kilowaţii. N-a aşteptat un an să-i crească plete Sau lungi cotleţi ce-aduc cu măturoii, Nu poartă, drept încălţăminte, ghete Cu toc înalt, aşa cum au cow-boy-i. Nu-mbracă un veston pînă la poale, Bogat în nasturi ca o mercerie Şi ruct jabou la coardele vocale, Ca prada răguşelii să nu fie. E totuşi cîntăreţ cu bun renume Recunoscut de omul de pe stradă Şi nu imită nici o stea din lume, El rămînînd... cocoşul din ogradă! V. D. POPA STEAGUL ROŞU Fără cuvinte Desen de G. BADEA — Tovarașe director, lo telefon... Desen de VIOREL SANDU Singură pe acoperiș. Foto : EMIL COJOCARU — Dar d-ta n-ai treabă ? De două ore nu te-ai mișcat de aici ! — Sunt în deplasare... Desen de FRED GHENADESCU CE-O SĂ SPUNĂ? — Recunosc în totul vina, însă... (zise inculpatul) Rog să-mi amînaţi pricina, Până-mi vine avocatul. . . — Orice-ar spune apărarea, Faptul este foarte clar : Ai comis delapidarea Cit ai fost gestionar ? — Am comis ! — Nu vei susţine Că ai fost alienat Ori că ce-ai făcut e bine... — Nici prin minte nu mi-a dat — Probele sunt prea flagrante, Precum vezi şi dumneata . Circumstanţe atenuante, De vor fi, ţi le vom da. Cum reiese din dosare, Ai şi alte condamnări... — Mai am trei. — Şi ni se pare, Tot pentru delapidări. — Absolut ! Şi-acum, gata ! ii mai zise, magistratul. Se amină judecata, Că-fi lipsește avocatul. Vreau să văd peste o lună Ce-o să spună, omul tău ? — Apăi tocmai : Ce-o să spună ? Asta vreau să știu și eu ! V. HÎLMU Pe valuri albastre ORIZONTAL : 1) Flota navală a ţării... — ...şi navele ei (sing.). 2) A acosta la ţărm — Partea inferioară a navelor. 3) Şi clima lor — Fluxul şi refluxul mărilor. 4) Concepţie falsă — Nava^ şcoală „Mircea“. — La vîsle ! 5) O parte din cală î — Comună in jud. Hunedoara — în viaţă ! 6) Şi in colonii ! — Susţine roţile — Furia lui Neptun. 7) Prieten pentru toată viaţa — Marina militară, de exemplu. 8) Morală — In raft ! — Pene . 9) Drum fără pulbere — Armă veche — Teritorii. 10) Nave — Cifrat pe jumătate ! — In curse . 11) Navă aeriană — Introdus... şi la apă. 12) La ele ! — „Vint de operetă de Dunaevski in care se cîntă aria mateloţilor. VERTICAL : 1) Marinarul de pe punte — Spre vărsarea apelor. 2) Marele comandant al mărilor — Navă naufragiată. 3) Vîsle — Marinarii noştri. 4) A face risipă — In sloiuri ! — Subalternul lui Neptun în materie de furtuni 5) în finanţe ! — Luntre pescărească — Nichel. 6) Adîncul marilor şi oceanelor — Veche armă de luptă. 7) Cetate veche ,sub ocupaţie. — Măsuri marine. 8) La graniţele ţării (pl) — Se termină croaziera ! — Semaforul mărilor. 9) Suport nn vie (pl) — Ministerul Forţelor Armate — Vînt din sud . 10)» In operă ! — cursă marină. — Limbă slavă. b) Comportare demni de ostaş — Corsarul mărilor de altădată. ri) Localitate in Norvera — în împărăţia apelor. GH. TULEA Dicţionar : ARM, RAEL. j 2. 3 4 d 6 1 S 9 io VY JZ