Steagul Roşu, august 1971 (Anul 23, nr. 6870-6895)

1971-08-05 / nr. 6873

PROLETARI DÍN TOATE Ţ­Ă­R i L­E, U N i­Ţi-V­Â ! r I ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN­­ Anul XXIII — Nr. 6873 j Joi 5 august 1971 j 4 pagini 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU şi în staţiunile din zona Mangalia-Nord In dupâ-amiaza zilei de miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu sofia sa, Elena Ceauşescu, a făcut o vizită de lucru în staţiunile turistice din zona Mangalia-Nord. Cu acest prilej, a fost analizat stadiul înfăptuirii planurilor privind amenajarea lito­ralului Mării Negre în perimetrul Saturn-Venus-Jupiter-Neptun, co­respunzător soluţiilor adoptate anul trecut, cînd secreta­rul general al partidului, împreună cu arhitecţii şi urbaniştii cărora li s-a încredinţat sarcina realizării acestui grandios ansamblu de construcţii au studiat la faţa locului variantele cele mai indicate din punct de vedere estetic, funcţional şi economic ce urmau să fie puse în practică. In această vizită, secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Maxim Berghianu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Miron Constantinescu, Vasile Patilineţ, Ion Stânescu, precum şi de Ion Cosma, ministrul turismului, de reprezentanţi ai organelor jude­ţene şi municipale, de partid şi de stat, de specialişti care au colaborat la înfăptuirea măreţelor obiective turistice de pe litoralul Mării Negre. Vizita a început din extrema su­dică a zonei, respectiv din staţiu­nea turistică Saturn, unde, în ulti­mul an, după vizita secretarului general al partidului, s-a înfăptuit un mare volum de construcţii. A­­ceastă staţiune dispune in prezent de hoteluri moderne, cu o capaci­tate de aproximativ 11 200 de locuri. Ritmul construcţiilor In această sta­ţiune a fost intensificat îndeosebi în ultimul an, cind, într-un timp record, de aproximativ opt luni, au fost date în folosinţă hoteluri cu o capacitate de 4 650 de locuri. Oaspeţii fac mai întîi un po­pas la hotelul „Diana“, impunător edificiu cu 14 nivele, realizat din beton, sticlă şi aluminiu, dat în folosinţă în actualul sezon. Un mare număr de turişti aplaudă îndelung pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi oaspeţi, le oferă buchete de flori. Se urcă la al 14-lea etaj al ho­telului. In faţa privirilor ,se des­chide o vastă şi feerică perspec­tivă. Se vede nu numai „Saturn" ; privirea cuprinde toate celelalte stele din constelaţia Mangalia- Nord, se vede oraşul Mangalia, în­tinerit şi el, se profilează în de­părtare conturul Eforiei Sud şi Eforiei Nord. Nu este necesară nici o expli­caţie pentru a înţelege că turis­mul a devenit în România, pe li­toralul Mării Negre mai ales, o ramură în plină dezvoltare a e­­conomiei naţionale. An de an, fru­museţile patriei noastre, ca şi cu­noscuta ospitalitate a poporului român, atrag un tot mai mare nu­măr de turişti de peste hotare. Mangalia, Eforie, Mamaia, Manga­lia-Nord, cu cele patru staţiuni ale sale din Nord, au devenit de mult puncte de atracţie de rezonanţă euro­peană. Preocuparea arhitecţilor, pro­iectanţilor, edililor şi constructorilor­­pentru valorificarea raţională a tuturor frumuseţilor naturale ale litoralului, pentru integrarea lor armonioasă în circuitul de valori al întregii economii, constituie o remarcabilă realitate subliniată de tovarăşul Ceauşescu, de ceilalţi conducători de partid şi de stat. In ceea ce priveşte dezvoltarea în continuare a staţiunii Saturn, gazdele informează că, în partea de nord a acesteia, sunt pregătite planurile pentru crearea unui nou complex hotelier de 1 850 de locuri, care va fi dat în folosinţă în cursul acestui plan cincinal. Se vor amenaja două piscine, se va construi un hotel cu bază de tratament pentru iarnă şi vară, proiect favorizat de existenţa în zonă a unor importante surse de ape mezo­ termale sulfuroase. Este făcută recomandarea ca Manga­lia propriu zisă să fie unită prin construcţii moderne cu sta­ţiunea Saturn, în felul acesta urmind să dispară aspectul actua­lei periferii a acestui oraş. Acţiu­nea trebuie să decurgă dintr-un plan unic de sistematizare, care să integreze într-un tot Mangalia, Saturn, viitoarele obiective econo­mice ce se vor implanta în zonă. Pentru înfăptuirea programului de construcţii în actualul cincinal sunt asigurate toate condiţiile, re­comandările şi indicaţiile primite din partea secretarului general al partidului cu prilejul vizitelor an­terioare pe litoral constituind în­dreptarul deosebit de valoros în alegerea soluţiilor optime, care să îmbine judicios necesităţile func­ţionale şi estetice cu cele econo­mice. Secretarul general recoman­dă proiectanţilor şi arhitecţilor ca, încă din prima fază de elaborare a proiectelor, să gîndească mai mult, să dea dovadă de mai multă imaginaţie, de mai mult spirit creator. Este aici în curs de în­făptuire o operă vastă şi de du­rată. Improvizaţiile, soluţiile insu­ficient studiate se cer excluse de la bun început. La coborîre se vizitează res­taurantul hotelului. Aspectul ge­neral impresionează plăcut. Mobi­lierul este confecţionat cu mult gust. Cu acest prilej, se subliniază că fiecare construcţie hotelieră, res­taurantul ce-i aparţine sunt dotate cu mobilier deosebit atît din punct de vedere al execuţiei, cît şi al coloritului. In bucătăria localului, secretarul general al partidului a­­preciază faptul că zilnic sunt asi­gurate trei feluri de meniuri, la alegere, pentru turişti, că mesele sunt consistente şi bine preparate de personal calificat, potrivit gus­turilor variate ale celor aflaţi la odihnă. Tot la Saturn, se vizitează ho­telul Siret, de categoria a doua de confort, unde se constată condiţii bune de locuit şi odihnă. Şi la a­­cest hotel, restaurantul , cantină şi secţiile aferente fac o im­presie bună. Meniurile pregă­tite pentru turişti, curăţenia, ţi­nuta personalului denotă grijă şi bună gospodărire. In cadrul discuţiilor care au loc, specialiştilor li se dă indicaţia ca noile obiective turistice să fie am­plasate în imediata vecinătate a mării, să se valorifice la maxi­mum suprafaţa plajelor, să se a­­sigure amenajarea cu destinaţii utilitare, iar arterele de comuni­caţie să fie amplasate în afara pînzei de nisip. Să ţinem seama de faptul, subliniază secretarul general, că plaja constituie un pa­trimoniu deosebit de valoros şi se cere valorificată la maximum. înainte de a părăsi staţiunea Saturn, oaspeţii vizitează complexul central de magazine. La acea oră de după­­amiază, toate unităţile erau pline de cumpărători. Adresîndu-se re­prezentanţilor organelor comercia­le, secretarul general al partidului recomandă ca aceştia să se preocu­pe de lărgirea continuă a sortimen­tului mărfurilor puse în vînzare, să aibă în vedere aprovizionarea uni­tăţilor cu mărfurile cele mai soli­citate. La Venus, o altă tînără şi ori­ginală staţiune din zonă, se vizi­tează hotelul Carmen. Continuă şi aici discuţiile privind noile ame­najări de pe litoral. La Venus, de exemplu, au fost date In func­ţiune în ultimul an, noi hoteluri cu o capacitate de 1 000 de locuri. După ce sunt vizitate cîteva în­căperi, conducătorii de partid şi de stat ies pe terasa hotelului, de unde se deschide imaginea pano­ramică a noilor construcţii. In aplauzele şi ovaţiile miilor de turişti, care au făcut o primire caldă şi entuziastă conducătorilor de partid şi de stat pe întreg par­cursul vizitei, oaspeţii ajung apoi in staţiunea Neptun, cea mai mare din această zonă a litoralului Mării Negre. La Neptun au fost date în folosinţă în ultimul an construcţii noi cu o capacitate de peste 5 000 de locuri. Este vizitată o originală cramă făcînd parte din complexul cunoscutului han „La Calul Bălan“. întreaga amenajare este o măiestrită îmbinare de fan­tezie şi artă. La Neptun se vizitează, de ase­menea, complexul de mijloace de agrement „Prichindel“ şi terenul de minigolf. Intre oaspeţi şi gazde are loc, cu acest prilej, un util schimb de opinii privind crearea a cît mai multe amenajări în care turiştii să poată practica jocuri distrac­tive, să se poată recrea într-un mod cît mai plăcut. In toate staţiunile de pe litoral trebuie să se dea curs amenajării unor asemenea mijloace de petrecere a timpului liber. In zona nouă a construcţiilor de la Neptun, in ultimul an au apă­rut numeroase hoteluri de ample dimensiuni ca „Arad“, „Galaţi“, „Sibiu“, „Slatina“, „Craiova“, nu­meroase vile cochete compuse din apartamente cu un grad superior de confort. Se vizitează una din aceste vile şi se apreciază nu nu­mai concepţia arhitectonică, ci şi gradul de funcţionalitate, execuţia îngrijită a lucrărilor. Dar cele mai impunătoare construcţii din a­­ceastă zonă a staţiunii Neptun le constituie cele şapte hoteluri de pe cornişa mării. Construcţia lor a început in vara anului trecut. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu alţi conducători de partid şi de stat au fost oaspeţi ai constructorilor de pe acest şan­tier în chiar zilele cînd se efec­tuau primele lucrări. In prezenţa secretarului general al partidului s-au analizat atunci soluţiile cele mai adecvate pentru amplasarea hotelurilor şi a celorlalte baze tu­ristice aflate aici în plin proces de realizare. Prind, văzînd cu o­­chii, trup de beton alte impună­toare hoteluri, creaţii ale arhitec­ţilor, inginerilor, materializate prin hărnicia şi priceperea unei armate de constructori angajaţi cu hotă­rire, potrivit indicaţiilor partidu­lui, în efectuarea unor lucrări de bună calitate, la un preţ de cost cît mai redus şi într-un timp cit mai scurt. Acest nou com­plex de hoteluri şi amenajări turistice care domină, de pe coama de deal pe care este ampla­sat, celelalte staţiuni din zona Man­galia Nord, va avea în final peste 7 000 de locuri, în hoteluri cu 15 nivele. Cinci dintre acestea au şi fost date în folosinţă, avînd o capacitate de 3 300 de locuri. Fiecare din noile construcţii între­geşte frumuseţile litoralului prin varietatea arhitectonică in care sunt concepute. Gazdele arată că noua zonă a intrat în circuitul tu­ristic într-un timp record — mai puţin de un an de zile. Grăbirea lucrărilor a fost uşurată de folo­sirea unor utilaje moderne, atît la lucrările de excavaţii şi de tur­nare a betoanelor pentru fundaţii, cît şi la cele pentru înălţarea con­strucţiilor. Se vor executa alte construcţii însumînd circa 2 500 de locuri. La unele din aceste obiective, lucră­rile vor începe in cursul acestui an. Conducătorii de partid şi de stat vizitează apoi vila scriitorilor. In noua lor casă de odihnă, dată în folosinţă în cursul acestui an, scrii­torii aflaţi în vacanţă la Neptun fac o călduroasă primire oaspeţi­lor. Vila, formată din apartamente şi garsoniere elegante, frumos do­tate, are o capacitate de 100 de locuri. In numele scriitorilor prezenţi, preşedintele Uniunii Scriitorilor, acad. Zaharia Stancu, adresează secretarului general al partidului, celorlalţi conducători de partid şi de stat, calde cuvinte de bun sosit şi exprimă bucuria mînuitorilor condeiului de a-l avea în mijlocul lor pe conducătorul partidului şi statului, pe cel mai iubit fiu al poporului nostru. La club, după ce se vizitează casa de odihnă, are loc o întîlnire a oaspeţilor cu scriitorii. In nume­le tuturor oamenilor de litere din ţara noastră, preşedintele Uniunii Scriitorilor mulţumeşte conducerii partidului şi statului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru condi­ţiile de viaţă şi de creaţie de care se bucură, şi exprimă hotărirea lor de a depune toate strădaniile pentru a îmbogăţi neîncetat te­zaurul literaturii române cu (Continuare in pag. a 3-a) Aspect de la Şantierul Naval Olteniţa in industria judeţului Ilfov PESTE PREVEDERILE PLANULUI • Producţia globală circa 60 milioane lei • Peste 87 milioane lei producţia marfă • Producţia marfă vîndută şi încasată 90 milioane lei Anunțam zilele tre­cute că întreprinderile industriale din județul Ilfov au realizat planul de producție pe 7 luni înainte de termen. In cadrul întrecerii socia­liste în cinstea zilei de 23 August, colectivele de muncă din industrie, mo­bilizate de organizaţiile de partid, continuă să desfăşoare o activitate susținută obținînd însem­nate depăşiri de plan. Astfel, după cum ne informează Direcţia ju­deţeană de statistică, planul pe 7 luni la pro­ducţia globală a fost depăşit cu circa 60 mi­lioane lei. In acelaşi timp la indicatorul pro­ducţiei marfă s-a înre­gistrat o depăşire de peste 87 milioane lei, iar la producţia marfă vîndută şi încasată rea­lizările suplimentare se ridică la 90 milioane lei. Valoarea producţiei globale obţinute în cele 7 luni este cu 294,8 mi­lioane lei mai mare de­cât în perioada cores­punzătoare a anului tre­cut. Pentru toate aceste succese felicităm cu căl­dură pe muncitorii, in­ginerii şi tehnicienii din industria județului nos­tru. ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAŢILOR Critici întemeiate adresate conducerii unităţii -La cooperativa „Arta meşteşugarilor“-Buftea s-a cerut luarea unor măsuri eficace pentru înlăturarea deficienţelor existente - La 30 iunie a. c. în ziarul „Steagul roşu“ a apărut materia­lul „Arta de a produce haos“ prin care se făceau cunoscute o serie de deficienţe existente în activitatea cooperativei „Arta meşteşugarilor“ din Buftea, pre­cum şi cauzele ce le-au generat. Aşa de pildă se arăta: „în anul trecut cooperativa s-a angajat, pe bază de contract, să livreze la export 5.000 de conteinere. Livră­rile au fost eşalonate, începînd din august 1970, pînă în martie 1971. In anul trecut nu s-a livrat nici un conteiner, fapt care a deter­minat reducerea cantităţii prevă­zute în contract la 2.200 bucăţi. Din această cantitate s-au livrat 241 conteinere in martie,­­iar 264 bucăţi au fost achitate şi lăsate cooperativei în custodie.­ Pînă la noua scadenţă, cooperativa mai are de executat un mare număr de conteinere, ceea ce pune sub sem­nul întrebării respectarea în ter­men a obligaţiilor contractuale, după cum am văzut, reduse“. Mai departe: „In unitate se află uti­laje care nu au fost date încă în exploatare, deşi au fost de mult achiziţionate. In această postură de loc favorabilă se află maşina de îndreptat sîrmă şi presa hidrau­lică de 63 tone de la secţia Buciu­­meni, precum şi unele utilaje de la Staţia autoservire din Săbă­­reni“. Apoi : „Deficienţe grave există în ceea ce priveşte înscrie­rea datelor referitoare la activi­tatea de aprovizionare, producţie şi desfacere, în formularistica fie­cărui sector“ ; „Se expediază pro­duse cu defecte calitative şi lip­suri cantitative, fapt pentru care beneficiarii le refuză“. „Datorită multiplelor deficienţe constatate la această cooperativă, organele su­cursalei judeţene a Băncii Naţio­nale au fost nevoite să conteste realitatea bilanţului contabil pe anul 1970. La cererea sucursalei Băncii Naţionale, s-a întocmit un plan de măsuri pentru redresarea situaţiei, dar acest plan nu a fost adus la îndeplinire“. După cum se vede, fapte deose­bit de grave. Era de aşteptat, fiind cunoscut rolul pe care-l are adunarea generală a salariaţilor, cu darea de seamă, prezentată cu pri­lejul desfăşurării acesteia, făcînd analiza muncii duse, să aibă ca puncte de reper toate aceste ele­mente. Deşi materialul prezentat a avut un caracter autocritic, totuşi nu se poate vorbi de existenţa unui spirit analitic. Cei care l-au întocmit s-au mulţumit să enume­re deficienţele, fără a insista însă asupra cauzelor care le-au gene­rat. Se impunea aceasta cu atît mai mult dacă avem în vedere faptul că în perioada analizată bi­lanţul activităţii este departe de a fi mulţumitor. Aşa de pildă, la indicatorul „încasări de la popu­laţie“ există o realizare de numai 80,4 la sută; la export — 58 la sută; producţia marfă vîndută şi încasată — 90 la sută; beneficii — 75 la sută; impozit pe circulaţia mărfurilor — 91 la sută, pentru ca volumul creditelor restante (30 iunie a. c.) să fie de 1.598.000 lei. Şi în locul unei temeinice anali­ze a cauzelor care au dus la a­­ceastă stare de lucruri, în darea de seamă apar justificări cit se poate de lapidare: „nu au fost luate măsuri de aprovizionare cu materiale şi piese“; „dacă exista o preocupare permanentă şi sus­ţinută pentru o bună servire a clientelei“ ; „cooperativa noas­tră şi-a desfăşurat activitatea în­câlcind dispoziţiunile“ etc. Dacă conducerea cooperativei „Arta meşteşugarilor“ , Buftea nu a reuşit să întocmească o dare de seamă la nivelul actualelor ce­rinţe, nici reprezentantul Uniunii judeţene, tov. GHEORGHE ICHIM, deşi avea calitatea, n-a intervenit pentru a pune degetul pe rană. Mai analitice, mai pline de res­ponsabilitate s-au arătat interven­ţiile multor participanţi înscrişi la discuţii. Aşa de pildă, tov. ION DOBRE , şeful secţiei mobilier metalic şi tapiţerie, s-a referit pe larg la modul defectuos în care se face aprovizionarea cu materii prime şi materiale, fapt ce influen­ţează în mod negativ activitatea de producţie. De asemenea, a ară­tat necesitatea lichidării stocuri­lor de produse nelivrate benefi­ciarilor, precum şi a definitivării unor tarife şi preţuri pentru unele lucrări ce se execută în folosul populaţiei PETRE CIOBANU, sub­ TR. POPESCU I Fabrica de conserve „Valea roşie". O calitate superioară a produselor finite, reclamă o atenţie deosebită în procesul de încărcare a recipienţilor (Continuare in pag. a 3-a) * LA FERMA LEGUMICOLĂ DIN C.A.P. MAIA ACORDUL GLOBAL-FORMA SUPERIOARA DE COINTERESARE MA­TERIALĂ A ŢĂRANILOR COOPERATORI • Munca politică desfăşurată de organizaţia de partid, reflectată direct în rezul­tatele economice * Sera înmulţitor şi cele cinci culturi succesive * Fiecare comu­nist, conducător al formaţiunilor de muncă “ un agitator şi educator al maselor Inginerul Petre George, şeful fermei legumicole din cadrul co­operativei agricole de producţie MAIA a venit în mijlocul coope­ratorilor de aici în urmă cu 4 ani. Din prima zi de muncă s-a înca­drat cu toată fiinţa sa în lupta pentru valorificarea superioară a suprafeţelor destinate culturii le­gumelor. Pe acest drum, deloc uşor, s-a lovit de numeroase greu­tăţi- A cerut sprijinul colegilor mai vîrstnici şi consiliului de con­ducere, iar cînd a observat că nu o poate scoate la capăt a apelat la organizaţia de partid, la comu­niştii din formaţiunea de muncă pe care o conduce. „Poate trebuia să procedez toc­mai invers, adică să mă sfătuiesc in primul rînd cu oamenii de nă­dejde din colectivul fermei şi azi sunt convins că, dacă urmam de la început această cale, rezultatele erau mult mai bune. Dar, facul­tatea ne-a înzestrat cu un bagaj de cunoştinţe tehnice destul de voluminos, însă mai puţin cu mo­dul în care trebuie să rezolvăm acele probleme,­ care deşi nu ţin direct de procesul tehnologic, îl influenţează totuşi hotărîtor“. Il ascultam pe şeful de fermă, pe omul care are sub directa sa îndrumare 300 de membri coope­ratori. Vorbea curgător, cu pasiu­ne despre tot ce a făcut în aceas­tă unitate, despre modul cum ţăranii cooperatori l-au ajutat, i-au împărtăşit din experienţă lor. Şi în acest mod, cu fiecare an, rezultatele muncii evidenţiau o folosire tot mai eficientă a celor­­150 de ha. de teren destinat legu­­miculturii. „Să ştiţi, intervine în discuţie preşedintele cooperativei, Iulian Dinu, că inginerul nostru, în urma sprijinului primit, nu ne-a rămas­­ nimic dator La ajutorul acor­dat a răspuns într-un fel cu totul original, îmbinînd armonios expe­rienţa de ani şi ani a legumicul­­orilor cu tehnologia modernă. Acest proces de formare a colecti­vului s-a derulat în aşa fel incit, pe nesimţite, cele două metode s-au întrepătruns, urmînd în pre­zent o singură cale: aceea a re­coltelor bogate, a veniturilor din ce în ce mai mari obţinute din acest sector de activitate. Ingineru­lui îi datorăm existenţa, în unita­tea noastră, a unei sere înmulţitor de 10 000 m.p., a unei suprafeţe de 5 ha. solarii, a unei structuri a culturilor legumicole care per­mite realizarea anuală a unui ve­nit de aproape 3 000 000 lei“. Aşa stau,­­de fapt, lucrurile. La Maia, ferma legumicolă şi-a cuce­rit un loc de frunte în cadrul co­operativei agricole. In acest an însă cu toate greutăţile cauzate de fenomenele naturale, cantitatea mare de precipitaţii, furtuni şi dese C. CARTARESCU (Continuare In pag. a 3-a)

Next