Steagul Roşu, septembrie 1971 (Anul 23, nr. 6897-6921)
1971-09-02 / nr. 6897
1 pag. a 2-6 Afirmarea socialismului — la cea mai înaltă treaptă a măiestriei artistice! La citeva zile după cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în faţa activului de partid din domeniul ideologic, revista Contemporanul publica un articol exemplar al lui Eugen Jebeleanu care se intitula „Arta în revoluţie“, întreg articolul era o metaforă, o metaforă ilustrată de altfel , de distinsul poet prin cea mai simbolistică dintre arte — dansul. Articolul viza în fond cele două laturi fundamentale ale fenomenului artistic — creaţia şi percepţia creaţiei. Adică, cele două întrebări cheie pe care trebuie să şi le pună orice artist autentic : „de ce scriu, şi pentru cine scriu“. Scriu, pentru că am ceva de spus, scriu, pentru cei cărora cuvîntul meu le poate fi de folos. Le poate modifica trăirile, se pot regăsi în scrisul meu, cu existenţa lor complexă şi zbuciumată, cu plenara desfăşurare a vieţii, cu obsesia morţii chiar, cu fundamentalul sentiment al iubirii , pentru patrie, pentru idee, pentru femeia iubită. Scriu, pentru că îmi esuim destinul patriei mele, destinul umanităţii în ultimă instanţă. Or, acest destin nu poate fi decit unul singur, artistul o simte pentru că marea sa personalitate nu poate fi decît umanistă, revoluţionară — şi nu cunosc nici un mare artist contemporan care să nu fie revoluţionar. De ce a ales Eugen Jebeleanu dansul ? Pentru a sublinia funcţia de esenţă a artei — aceea de a nu fi o copie fidelă, fotografică, a realităţii, ci a fi tocmai esenţa acestei realităţi, fenomen pe care specialiştii îl numesc „realitatea artei“. Artistul tuturor timpurilor a fost o conştiinţă. Menirea lui este aceea de a turna în tiparele frumosului această esenţă a vremii lui despre care vorbeam, şi mi se pare nimerit aici să citez pe Gaetan Picon, care spunea despre „Străinul“ lui Albert Camus: „Dacă peste cîteva secole n-ar rămîne drept mărturie despre omul actual (din societatea capitalistă — n.n.) decît această scurtă povestire, ţi-ai putea forma o părere îndestulătoare — aşa cum este deajuns pentru a cunoaşte omul romantic,să citeşti René...“. Aceasta, pentru că marele scriitor francez era, dincolo de orice talent de excepţie, un umanist, întreaga artă, de la grecul Myron pînă la Samuel Beckett este un imn închinat omului. Marea artă nu a fost pentru că nici nu putea fi „neagră“. Teatrul absurd al lui Beckett este un dureros , semnal de alarmă. El vizează cu o precizie extraordinară alienarea în lumea capitalului. Astfel, autorul devine un luptător care afirmă, pentru că una dintre datele obligatorii ale unei mari culturi este aceea de a afirma — fie că afirmaţia se face direct, fie că ea este mobilul refuzului, negaţiei. Noi, românii, moştenitorii unei culturi de o profunzime extraordinară, de o exemplară originalitate, avem astăzi, prin arta şi cultura noastră, o datorie pe care aş numi-o sfîntă: afirmarea în scrisul, culoarea şi scena românească a esenţei prefacerilor actuale cu care viaţa materială şi spirituală a României socialiste ne face contemporani. Aceasta aşteaptă consumatorul de cultură de la artiştii patriei, aceasta este înalta menire a scriitorului comunist din România, a pictorului şi dramaturgului comunist, menire exprimată vibrant, emoţionant, în chemarea adresată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Trăim un timp al exigenţei. Cuvîntul „exigenţă“, rostit sau nu, există în toate documentele de partid, există, trebuie să existe, în conştiinţa creatorului autentic. Imnul închinat României socialiste trebuie turnat în cuvinte de bronz. Afirmarea culturii socialiste trebuie făcută la cea mai inaltă treaptă a măiestriei artistice, nicicînd artistul nu trebuie să fie mai exigent cu sine, cu scrisul său, cu uneltele artei sale, decît atunci cînd tinde să se facă ecoul vremii sale. Aceasta este de fapt şi esenţa culturii noastre socialiste, datul ei fundamental. Avem scriitori, poeţi, pictori şi dramaturgi cu care ne mîndrim. Ei trebuie cunoscuţi şi iubiţi ca atare. Şi aici intrăm în celălalt termen al accepţiei de cultură, percepţia ei. In patria noastră socialistă, calea spre cultură, spre înţelegerea ei, stă larg deschisă în faţa tineretului, a tuturor cetăţenilor patriei. Se manifestă o sete de artă, de lectură, de instrucţie, fără precedent. Pe toate căile — şcoală, televiziune, radio, presă, abundenţă de spectacole şi de literă tipărită, educaţia etică şi estetică" atinge parametri nevisaţi altădată. Se citeşte, se ascultă, se vizionează enorm, dar niciodată nu este prea mult, şi instrucţia trebuie continuată şi ea la înalt nivel, ca să ne păstrăm în termenii exigenţei. Să dăm, spre argumentare, trei exemple ilustre din cultura românească. Primul este Balada Mioriţei. Unul dintre cele mai fundamentale poeme filozofice din literatura universală. Ca să înţelegi, întreagă, bogăţia, profunzimea gîndirii, autenticitatea tulburător românească în perenitatea ei, a Mioriţei, nu este suficient să te laşi purtat de melodiosul verb. Trebuie să cauţi mineralul pur, tragismul superior al baladei, trebuie să ai în minte secuii de civilizaţie spontană românească. Trebuie să faci un efort de gîndire — fericit — pentru că a şti să percepi cultura este tot un act creator. Al doilea exemplu ar fi marele Ion Barbu. Specialiştii afirmă că poezia sa este „incifrată“ dar cîtă forţă imagistică, cîtă profunzime de gîndire şi simţire trăiesc în versurile „incifrate“ ale lui Ion Barbu ? Şi ce exemplu mai strălucit putem da, decît marele, unicul Eminescu! Poet filozofic prin excelenţă, el nu poate fi simţit în întregimea geniului său fără a avea acces la înaltele dimensiuni filozofice ale Luceafărului. Romanţa se opreşte — din pudoare — la... ,„mă cunoşteau vecinii toţi , tu nu m-ai cunoscut“, căci mai departe, începe zborul abisal al gîndirii poetului ! „Căci te iubeam cu ochi păgîni ! Nebuni desuferinţi ! Ce mi-i lăsară din străbuni ( Părinţii din părinţi“... A deosebi impostura de autentic — iată un lucru dificil, ca acela, ritual şi străvechi, al deosebirii bobului de grîu de neghină. Act care, presupune, din partea consumatorului de cultură, înţelegerea superioară a acesteia. Dar ceea ce pretindem noi, cu îndreptăţire, instituţiilor care pun în circuit cultură, este să faciliteze această alegere. Este adevărat că nu se nasc zilnic capodopere. Este adevărat că un prim gest în crearea emulaţiei intelectuale este abundenţa. Dar nu trebuie uitat că ele, aceste instituţii — fie că se numesc edituri, săli de expoziţie sau scene — fac act de propagandă culturală socialistă, fac act politic deci. In artă cuvîntul „modă“ nu are loc. Artistul care imită fără rost şi discernămînt se sinucide ca atare, nu are nimic de spus „înşiră cuvinte goale ce din coadă au să sune“... sau n-au să sune, după tipicul modern. Cititorul, chiar avînd un spirit deschis şi receptiv, a fost dezorientat, sîcîit, dezamăgit de o super-producţie pretenţioasă şi goală, găunoasă şi nocivă în ultimă instanţă. Poeţi care se descopereau supra-realişti — cînd suprarealismul a murit de mult pe toate meridianele. Prozatori care îşi zic „nouvelle-vaguişti“, dar despre ce fel de valnou, imitaţie după un steril curent franţuzesc, poate fi vorba într-o realitate ca a noastră ? ! Produse în serie, triste prin inutilitatea lor, încercau să ne convingă că sunt modere. Modern — înseamnă să fi nou în conţinut şi formă. Dar conţinutul era nul, iar forma o imitaţie, de cele mai multe ori prost făcută. Am citit de pildă o carte — „Pînă la dispariţie“ a lui Vintilă Ivănceanu. Din toată cartea care se subintitula, ca o sfidare „roman“ nu se pricepea nimic, o înşiruire de fraze precipitate nervos, într-adevăr... pînă la dispariţie. Sau, alt „roman“, aparţinînd lui Mircea Cojocaru, o poveste enervant de incoherentă, în care era vorba de un cîine, un stăpîn angoasat, plin de metafore bolnave. Cărţii autorul i-a spus, nu se ştie de ce, „Ramayana“. Mai grav este că Uniunea scriitorilor mai şi premiază de curînd, cu înaltul titlu de „cea mai bună carte a anului“ — un roman în care personajele sînt pensionarii unei case de nebuni ! Pensionari care vehiculează o filozofie de doi bani şi jumătate, străină de concepţiile noastre despre viaţă, artă, dragoste şi, chiar moarte. In numeleexperimentului, necesar, obligatoriu In artă, s-au strecurat manifestări în cel mai bun caz rizibile. Am avut şi noi parte — „la modă“ — de expoziţii pop-art, sau abstracte pînă la incoerenţa imaginii, ba chiar cîţiva „cake-man“-i (adică, oameni care pretind că e o artă să faci o... prăjitură, şi s-o expui) s-au exhibat în săli de expoziţie prestigioase ale Capitalei. Experimentele se fac în laborator. Publicului trebuie să îi aduci în faţă rezultatul lor, rezultat care să te reprezinte — şi să îl reprezinte. Iar ne întoarcem la exigenţă. La intransigenţă. Intr-o operă de culturalizare, într-o operă de naştere a unei culturi strălucite, socialiste, impostura nu are ce căuta. Dacă cetăţeanul patriei pentru care scriem, pictăm, jucăm teatru, facem filme, trebuie el însuşi să facă un efort spre a atinge limanul minunat, al înţelegerii artei, care îi înalţă concepţia despre viaţă, care îl face mai bun, mai elevat, mai complex, noi avem datoria să-i dăm cultura pe care o merită, de o superioară esenţă, de o superioară originalitate. Aşa cum superioară este societatea care o creează. Iată sarcina tuturor celor care muncesc în frontul ideologic, editori, redactori de reviste literare, artişti şi scriitori. Şi aceasta este o sarcină de partid, investită cu toată răspunderea unei sarcini de partid. SMARANDA JELESCU IMPORTANT I.A.S.-uri C.A.P.-uri INDUSTRIA LAPTELUI BUCUREȘTI B-dul Armata Poporului nr. 19, sector 7 livrează fără repartiție orice cantități de zero zare. Livrarea se face în permanentă ziua și noaptea. ITELEVIZIUNI JOI 3 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 17.30 Deschiderea emisiunii — Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp şi anotimp în agricultură. 19.10 Pentru sănătatea dvs. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.10 Ţară, ţărişoara mea ! 20.30 Aventuri în epoca de piatră — film de desen animat. 20.45 Interpretul săptâminii. Ileana Moţica. 21.05 Cadran internaţional. 21.55 Arabescuri pe un album — Chopin. 22.20 Film documentar din R. D. Vietnam. 23.00 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL 2 20.10 Punct Contrapunct. 20.50 Buletin de ştiri. 20.55 Viaţa economică a Capitalei. 21.10 Film serial. Planeta giganţilor. Reluarea episodului vii. 22.00 Concert popular. Arii din opere şi operete. RADIO JOI 2 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 14.00 Compozitorul săptâminii . 14.40 Melodii populare 15,00 Buletin de ştiri ; 15,06 Tribuna radio ; 15,25 Pagini vocale şi orchestrale ; 16,00 Radiojurnal ; 16,15 Frumoasă ne este tinereţea — cintece ; 16,30 Muzică populară ; 16,50 Publicitate radio ; 17,00 Antena tineretului ; 17,30 Succese pe meridiane — muzică uşoară ; 18,00 Orele serii ; 20,00 Tableta de seară ; 20,05 Zece melodii preferate ; 20,40 Un virtuoz al muzicii populare; 20,55 ştiinţa la zi ; 21,00 Revista şlagărelor ; 21,30 Bijuterii muzicale ; 22,00 Radiojurnal ; 22,30 şlagăre ; 22,55 Moment poetic ; 23,00 Concert de seară ; 24,00 Buletin de ştiri ; 0,03—6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL : 14,00 Buletin de ştiri ; 14,05 Muzică populară ; 14,30 Ateneu ; 15,00 Profil sonor ; 15,20 Pagini din opereta „Culegătorii de stele“ de Florin Comişei; 15,45 Muzică din R. D. Vietnam; 16,00 Radiojurnal; 16,15 Variaţiuni simfonice; 18,55 Sfatul medicului; 17,00 Buletin de ştiri ; 17,05 Muzică populară ; 17,30 Dicţionar de literatură universală ; 18,00 Publicitate radio ; 18,20 Muzică corală ; 18,40 Uverturi la operete ; 19,00 Buletin de ştiri ; 19,05 Melodii de estradă ; 19,30 Cadran ; 19,50 Noapte bună, copii ; 20,00 Suita simfonică din baletul „Curtea veche» de Mihail Jóra ; 21,30 Armonii pentru ore tîrzii ; 22,00 Selecţiuni din opereta „Foc de artificii" de Paul Burkhard ; 22,30 Pagini din literatura vietnameză ; 22,50 Piese corale pe versuri eminesciene ; 23,00 Buletin de ştiri; 23,05 Muzică clasică 23,40 Formaţia Horia Moculescu ; 24,00 Muzică simfonică ; 0,55—1,00 Buletin de ştiri. VINERI 30 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 6,00 Muzică şi actualităţi. 9,30 Memoria pământului românesc. 10,00 Buletin de ştiri, 10,05 Itinerar folcloric, 10,30 Fragmente din opereta „Plutaşul de pe Bistriţa" de Filaret Barbu, 11,00 Buletin de ştiri, 11,05 Muzică populară, 11,15 Pe teme juridice, 11,25 Prelucrări corale, 11,50 Cotele apelor Dunării, 12,00 Cintă Doina Spătaru, 12,10 Arii din opere, 12,30 întâlnire cu melodia populară şi interpretul preferat, 13,00 Radiojurnal, 13,15 Avanpremieră cotidiană, 13,27 CIntecul e pretutindeni. PROGRAMUL 2 6,00 — 8,05 Program muzical de dimineaţă, 8,05 Tot Înainte, 8,20 Concert Dan Maria von Weber, 9,00 Cintece, 9,15 Tineri Interpreţi, 9,30 Buletin de ştiri, 9,35 Muzică populară, 9,42 Matineu teatral, 11,30 Selecţiuni din opereta „Giselle" de Natschinski, 11,55 ştiinţa la zi, 12,00 Buletin de ştiri, 12,03 Avanpremieră cotidiană, 12,15 Cintă Elena Neagu şi Herve Vilard, 12,30 Şlagăre, 13,00 Radiojurnal, 13,15 Varietăţi muzicale, 15,13, 20) I Bucureşti (9, 12.30, 16.30, 20) ; Favorit (9.13, 12.30, 16, 19.30); Cortul roşu ! Timpuri noi (9.30, 12.13, 16, 19); Gimon Bolivart Excelsior (8.43, 11, 13.30, 16, 18.30, 21) ; Aurora (9, 11.15, 13.30, 15.46, 18). Brigada Diverse In alertă ! Arta (15.30, 18) ; Buzeşti (15.30, 18) ; Lira (15.30, 18) ; Volga (9, 11.15, 13 30, 15.45, 18.15, 20.30); Tick, Tick, Tick : Melodia (9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45) ; Modern (9, 11.15, 13 30, 18, 18 15, 20.30). Săptămina nebunilor Ferentari (15.30, 17.45, 20) ; Cosmos (15.30, 18, 20.15) ; Progresul (15.30, 18, 20.15). Floarea soarelui : Pacea (15.45, 18. 20) ; Floreasca (15.30, 18, 20.30); popular (15.30, 18, 20.30). Cum am declanşat al doilea război mondial : înfrăţirea intre popoare (15.30, 19); Omul orchestră Feroviar (9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45) ; Gloria (9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30) ; Mioriţa (9, 11.15, 18.80. 16, 13.15, 20.30). Meridianul zero : Drumul Sării (13.30, 17.43, 20). Un Italian in America : Dacia (8.30— 20 in continuare). Secretul planetei maimuţelor : Bucegi (15.45, 18) ; Giuleşti (15.30, 17.45, 20); Riscul Flacăra (18.30, 11, 20). Un loc pentru Îndrăgostiţi ! Victoria (9, 11.18, 11.30, 10, 18.80, 80.40) | Tornic (0, 11.10, 18.30, 18.48, 18); Flamura (9, 11.18, 13.30, 10, 18.18, 20.30). Un taxi pentru Tobruk : Lumina (9—16 in continuare, 18.19, 20.30). II cunoaşteţi pe Urban T Unirea (15.30, 18), Notre Dame de Paris ! Viitorul (13.48, 18, 20.45); Direcţia Berlin Munca (10, 18, 20). Roala vieţii ! Doina 01-30, 13.45, 16, 18.15, 20.30 ; la ora 10 program de desene animate pentru copil. O floare şi doi grădinari : Cringaşi (10, 15,30. 19) ; Vitan (16); Laromet (15.30, 18.45). Capcana : Rahova (15.30, 18. 20.18). Greşeala fatală a Moşilor (18.18, 17.13). GRĂDINI Cromwell t capitol (19.30). Hello Dolly : Select (19.30) ; Festival (19.30). Articolul 420 : Doina 00.30). Brigada Diverse In alertă Buzeşti (20.15) ; Lira (19.45) ; Arta (20.15). Secretul planetei maimuţelor 2 bucegi (20.15). Jandarmul se Însoară 2 Unirea (20). Simon Bolivar Herăstrău (19.30) . Aurora (20.15). Greşeala fatală 2 Moşilor (20). Un loc pentru Îndrăgostiţi 2 Tomis (20). O floare şi doi grădinari 1 Vitan (20). Tick, Tick, Tick 2 Modern (19.30). GIURGIU Bucureşti : Greşeala fatală, luminat Intilnire cu o necunoscută OLTENIŢA Flacăra s Alarmă în munţi URZICENI Pacea: Serata BUFTEA Lilbertatii 5 Două lozuri BOLINTIN Luceafărul: Serbările galante O verificare neconcludentă, îngrijorătoare chiar, a echipei reprezentative Am aşteptat cu mult interes partida echipei noastre reprezentative cu valoroasa formaţie iugoslavă C.F.R. Beograd, din considerente lesne de înţeles în primul rînd pentru că înainte cu trei săptâmîni de jocul de la Helsinki, trebuia să ştim cu certitudine pe cine contăm. In al doilea rînd, evoluţia de săptâmîna trecută ne-a dezvăluit multe carenţe in pregătirea unora dintre jucători. Fireşte că nu ne aşteptam să se producă minuni într-o săptămîtjă, dar în nici un caz nu gindeam că vom asista la o slabă evoluţie a echipei noastre. In faţa unei echipe foarte bune, care practică un fotbal modern, pur ofensiv (deşi iugoslavilor le lipseau două piese de valoare, prezente in echipa reprezentativă), care din două sau cel mult trei pase ajunge in atac, jucătorii noştri s-au descurcat destul de greu. Sătmăreanu a greşit continuu, dind pase la adversar (dintr-un astfel de pas oaspeţii au şi înscris golul egalizator), mijlocaşii nu au putut organiza deloc jocul la mijlocul terenului, ba mai mult, ingreunindu-i cu driblinguri inutile din care adesea s-au irosit fazele. Soluţia cu Viga mijlocaş este total neinspirată. In afară de faptul că nu este în formă (şi acest lucru s-a putut vedea nu numai din trialul de săptâmîna trecută), îi lipseşte clarviziunea in joc. Destul de curioasă apoi folosirea fundaşului N. Ionescu, care la echipa sa de club joacă fundaş stingă, iar la naţională — fundaş dreapta. La fel se inttmplă situaţia cu Mocanu care la echipa sa de club joacă fundaş central, iar la naţională fundaş lateral. Se şi simte chiar în jocul lui o deplasare spre mijlocul terenului, lăsîndu-şi zona complet liberă. In concluzie, verificarea la care am asistat ne-a strecurat în suflete destul de multe îngrijorări în legătură cu sezonul foarte greu internaţional pe care-1 avem in această toamnă. Trebuie făcut ceva pentru a asigura echipei care o vom alinia, un program special de pregătire, pentru ridicarea gradului de omogenitate, de pregătire fizică. S-a făcut atîta vuvă în jurul unei declaraţii care îl anunţau pe Pîrcălab în formaţie. Mi se pare poate mult mai interesantă soluţia cu Pantea, aflat în formă şi care a jucat un sfert de oră foarte bine. Poate că în cele trei săptămîni care au mai rămas, Tătaru va reveni printre tricolori sau poate se va apela din nou la Neagu. Dacă scorul mai poate interesa pe cineva, el a fost egal : 1—1, autorii golurilor fiind Lucescu și Sandraci. PETRE CRISTEA PE SCURT DIN RUNDA A 13-A a turneului internaţional „Memorialul A Rubinstein“, şahistul român Octav Troianescu (cu piesele negre) a obţinut o victorie de prestigiu in faţa marelui maestru sovietic Zaiţev. Pytel l-a învins pe Monasterski, Nicevski pe Bednarski, iar Spiridonov a cîştigat la Doda. A fost consemnată remiza în partidele Kozma — Pfleger, Szmidt — Adorján şi Espig — Doroşevici. '0 viitoarele CAMPIONATE internaţionale de tenis ale Indiei vor avea loc între 3 şi 4 ianuarie 1912 în oraşul Poona situat în vestul ţării. Organizatorii au anunţat că printre ţările invitate la această competiţie se numără România, U.R.S.S. şi Italia. 0 IERI LA CONSTANTA într-un meci amical echipa de fotbal (tineret) a ţârii noastre a învins cu scorul de 3—0 (3—0) echipa bulgară Dobrudja Tolbuhin. Au marcat Parvu, Nastase şi Calcev (autogol). 0 CEA DE-A XII-A ETAPA a Campionatului de viteză în coastă pentru automobile se va desfăşura duminică la Poiana Braşov. Concursul aflat în organizarea ACR şi a clubului „Politehnica" Braşov va reuni la start pe cei mai buni piloţi ai ţării. (Agerpres) Dăruirea în muncă — componentă a profilului omului nou (Ormata din pag. 1 a) Slav- Sunt adevărate exemple în activitatea de zi cu zi. Harnici, neobosiţi în permanenţă. REPORTERUL: Există şi exemple negative? PETRE NICULESCU : Trebuie să recunoaştem că deşi sunt puţine la număr, totuşi avem în mijlocul nostru şi unele... rebuturi. De pildă, şeful de echipă Dan Ştefan. Ii cam place să bea, are o comportare necorespunzătoare în general. Fiecare dintre noi se străduieşte să-l ajute. Şi sperăm că vom reuşi. ION ALEXE : Acelaşi lucru îl facem şi cu alţi cîţiva, indiferent de natura greşelilor lor. Iată-l de exemplu pe Copăceanu Petre. Foarte mun meseriaş. Lipseşte însă nemotivat de la serviciu. Sau, Ion Daia care, aşa cum obişnuim să spunem, lucrează de mîntuială. De asemenea, St. Georgescu nu se prea împacă cu disciplina de producţie. Faptele lor nu convin nimănui. De aici, o largă opinie de masă în combaterea lipsurilor ce-i caracterizează. Şi aici, aş vrea să fac cunoscut un procedeu pe care-l folosim ca o metodă de educare în cadrul organizaţiei de partid din sectorul unde lucrez. Este vorba de faptul că ori de cite ori aceşti tovarăşi se abat de la buna conduită, „îi punem în faţa exemplelor bune. Le dăm ca pildă activitatea unor muncitori ca Dumitru Popa, Constantin Badea, Petre Avram, Silviu Iscru şi alţii. PETRE NICULESCU : Şi nu numai atît. Plecînd de la principiile şi învăţămintele ce se desprind din programul propus de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, în planul de muncă al comitetului de partid s-au prevăzut diverse acţiuni menite să contribuie la creşterea conştiinţei socialiste, a vigilenţei politice, la sporirea combativităţii revoluţionare faţă de neajunsuri, la dezvoltarea şi întărirea atitudinii socialiste faţă de muncă şi avutul obştesc. REPORTERUL : Bună parte din colectivul şantierului este alcătuit din tineri. Comportarea lor constituie o problemă ? ION ALEXE : Dacă ar fi să dau un răspuns în procente, acesta ar fi extrem de mic. De ce ? Commiinaştii de aici ava îrtţeles ce unii drintre îndatoriri este aceea de a creşte demni urmaşi, constructori ai noii societăţi. Faptul s-a oglindit pe două planuri. O dată prin primirea în rîndurile partidului a celor mai buni, care s-au evidenţiat in activitate prin calităţi moralpolitice şi profesionale. Pe de altă parte prin grija permanentă pentru continua lor educare. VOICU FLOREA - şef de echipă . Şi drept urmare, avem tineri cu care se mîndreşte întreaga unitate. Iată-l bunăoară pe Ion Alexandru. Bine pregătit profesional, nu se mulţumeşte numai cu atît. Este înscris şi la şcoală, la învăţămîntul seral. Sau Daniel Popa, mereu preocupat de ridicarea pe o treaptă superioară a procesului de producţie se numără printre raţionalizatorii şi inovatorii şantierului. Şi ca ei, mulţi alţii — Gh. Bane, Marin Căpriţă, Victor Tindeche, Marian Catană etc. PETRE NICULESCU : Ar fi complet nejust să închidem ochii în faţa excepţiilor, a fenomenelor negative ce se mai ivesc în rîndul unor tineri. Avem de-a face şi cu comportări ce contravin moralei societăţii noastre. VOICU FLOREA : Mi se pare caracteristic exemplul negativ al tinerilor Nicolae Berbec, Dumitru Pătlăgică, Nicolae Raportaru, Ştefan Pîrvan şi Nicolae Prună. Se „evidenţiază“ prin absenţe nemotivate, dezinteres faţă de muncă cît şi prin atitudine necuviincioasă faţă de tovarăşii lor de muncă. Fără îndoială că noi nu-i aprobăm. Dar în egală măsură, considerăm că nu s-a făcut totul pentru a-i debarasa de aceste neajunsuri. PETRE NICULESCU : Consider că în acest caz se face vinovat şi comitetul de partid , care nu a îndrumat şi controlat cu exigenţă organizaţia de tineret. Deşi am acumulat o bogată experienţă în munca de educare, am convingerea că metodele şi formele folosite sunt încă limitate şi insuficiente ca diversitate şi mod de aplicare. De aceea, pentru toţi comuniştii, munca de viitor va urmări intensificarea acţiunilor de educare a tuturor muncitorilor din şantier, urmărindu-se în acest proces complex promovarea a tot ce este mai înaintat, progresist şi corespunde pe deplin idealurilor şi aspiraţiilor întregului popor, dezvoltării multilaterale a societăţii noastr® socialiste. (Urmare din pag. la)tori, comuniştii din unitatea noastră neau sesizat de multă vreme faptul că pentru a valorifica deplin toate resursele din cooperativă sunt necesare unele măsuri prin care să dirijăm excesul de apă de la suprafaţă spre rădăcina plantelor cultivate pe acele terenuri care duc lipsă de umiditate. Atît consiliul de conducere cît şi proiectantul s-au mişcat cam greu, au lucrat cu prea multă încetineală pentru luarea măsurilor pe care azi le transpunem în viaţă. Inginerul şef al C.A.P. Fierbinţi are perfectă dreptate. De prea multe ori se aşteaptă ca pentru luarea unor decizii cu evident caracter înnoitor, răspunderea să şi-o asume nu cei ce au mandat să gospodărească cu maximum de eficienţă avutul obştesc, ci factorii ! „Să dirijăm excesul de apă spre rădăcina plantelor" de la organul tutelar. Ori, pămîntul, proprietate obştească, este patrimoniul cooperativei agricole. Adunarea generală a ţăranilor cooperatori, aşa cum se prevede şi în Statutul C.A.P., este singura în drept să hotărască, să impună consiliului de conducere luarea acelor măsuri menite să crească volumul de produse agricole, să dezvolte avuţia obştească, să sporească veniturile cooperatorilor şi ale unităţii. Şi adunarea generală a cooperatorilor din Fierbinţi a hotărît aprobarea proiectului de desecare fără cheltuieli suplimentare, prin muncă voluntar-patriotică. Pînă la sfîrşitul lunii septembrie, ne mai spune inginerul şef, prevederile proiectului de desecări vor deveni realitate. La AXINTELE, pe lunca Ialomiţei, la PANDURUI şi CONDEEŞTI, pe 2.851 ha, acţiunea „desecări" a început cu multă vreme în urmă. Intr-o singură zi în aceste unităţi, prin mobilizarea tuturor forţelor, au fost efectuate importante lucrări. Tovarăşul Nicolae Drăgan, reprezentantul oficiului de îmbunătăţiri funciare ne transmite o ştire din care desprindem succesele obţinute pînă în prezent . „A mai fost construit un canal în lungime de 1.550 m..l, cu ajutorul căruia va fi eliminata apa de pe o suprafaţă de 500 ha“. Veşti asemănătoare am primit şi de pe şantierele deschise în comunele Izvoarele, Armăşeşti, Patru Fraţi şi Valea Măcrişului. Acţiunea „desecări“ continuă. Aşteptăm noi veşti de pe şantierele tineretului, de la lucrătorii şi specialiştii de pe celelalte 25 de şantiere deschise în judeţul nostru. STEAGUL ROŞU , C/N£MAt/OG*A£E * . .. Parada circului : Patria (10, 12.43, 15.30, 18.00, 20.30). Cromwell : Scala (10,13.30, 17, 20.30). Cantol (11, 14, 17, 20). Cintăretul buclucașs Festival (9, 11.15, 13 30. 16, 18.30, 21). Asediul : Central (9, 11.13, 13.30, 15.45, 18, 20.15) ; Crivita (9.30, 11.15, 18, 18.15, 20.30). Articolul 420 : Luceafărul (9, 12.30, „CASA DE ECONOMII Şl CONSEMNAŢIUNI" informează publicul că acordă lunar 3 607 cîştiguri în valoare de lei 3 471 400 (între 800—100 000 lei), depunătorilor pe obligaţiuni C.E.C. cu cîştiguri, care pot fi cumparate de la orice unitate C.E.C. intre 1—30 ale fiecărei luni. „CASA DE ECONOMII Şl CONSEMNAŢIUNI" informează publicul că, începînd cu trimestrul 11/1971, cîştigul maxim pe libretele cu dobîndă şi cîştiguri a crescut de la 10 000 la 50 000 lei. Orice depunător care are un sold mediu trimestrial între 50—5 000 lei pe libret, poate cîştiga obiecte : frigider, televizor, radio, aragaz cu butelie etc., în valoare de 500 pînă la 50 000 lei. iiîiimiiiiminniiiiimiimmiiiiii MACROURI ÎN ULEI fr\r» îM III FI STAVRIDE Vrî ULEI MARINATE DE STAVRIDE Şl MACROURI Valorificarea superioară a peştelui oceanic, pescuit de traulere româneşti. Au un gust plăcut, carne suculentă şi, datorită grăsimilor pe care le conţin, furnizează multe calorii. ÎNTREPRINDEREA de ambalaje metalice și piese de schimb pentru industria ALIMENTARĂ cu sediul în orașul BUFTEA, organizează CONCURS pentru ocuparea unui post de MAISTRU PRINCIPAL și 3 posturi de MAISTRI IN SPECIALITATEA: — MAISTRU PENTRU ASAMBLAREA AMBALAJELOR METALICE Concursul va avea loc la sediul întreprinderii, la data de 27 septembrie 1971, ora 10,00 Actele necesare, vor fi depuse la Biroul Personal ÎNTREPRINDEREA CANAL APA BUCURESTI Str. Oteteleşeanu nr. 2 ANGAJEAZA URGENT — înotători — salvatori în ştranduri — Barcagii —■ Paznici — Dactilografe Informaţii suplimentare se pot obține s — înotători — salvatori şi barcagii : ICAB — Gospodăria Lacuri, şos. Bucureşti — Ploieşti nr. 4, telefon .17.37.18. — Paznici, ICAB — Biroul Pază, str. Oteteleșeanu nr. 2, telefon 13.28.10 — interior 167. — Dactilografe, ICAB — Serviciul Personal, str. Oteteleșeanu nr. 2, telefon 13.28.10 *— interior 144. MB BMM HM HEB BS3 m E3| B