Steagul Roşu, septembrie 1971 (Anul 23, nr. 6897-6921)

1971-09-02 / nr. 6897

1 pag. a 2-6 A­firmarea socialismului — la cea mai înaltă treaptă a măiestriei artistice! La citeva zile după cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în faţa activului de partid din dome­niul ideologic, revista Contempo­ranul publica un articol exem­plar al lui Eugen Jebeleanu care se intitula „Arta în revoluţie“, întreg articolul era o metaforă, o metaforă ilustrată de altfel , de distinsul poet prin cea mai sim­bolistică dintre arte — dansul. Articolul viza în fond cele două laturi fundamentale ale fenome­nului artistic — creaţia şi per­cepţia creaţiei. Adică, cele două întrebări cheie pe care trebuie să şi le pună orice artist­­ autentic : „de ce scriu, şi pentru cine scriu“. Scriu, pentru că am ceva de spus, scriu, pentru cei cărora cu­­vîntul meu le poate fi de folos. Le poate modifica trăirile, se pot regăsi în scrisul meu, cu existenţa lor complexă şi zbuciumată, cu plenara desfăşurare a vieţii, cu obsesia morţii chiar, cu fundamen­talul sentiment al iubirii , pen­tru patrie, pentru idee, pentru femeia iubită. Scriu, pentru că îmi esuim destinul patriei mele, des­tinul umanităţii în ultimă instanţă. Or, acest destin nu poate fi de­cit unul singur, artistul o simte pentru că marea sa personalitate nu poate fi decît umanistă, revo­luţionară — şi nu cunosc nici un mare artist contemporan care să nu fie revoluţionar. De ce a ales Eugen Jebeleanu dansul ? Pentru a sublinia func­ţia de esenţă a artei — aceea de a nu fi o copie fidelă, fotografică, a realităţii, ci a fi tocmai esenţa acestei realităţi, fenomen pe care specialiştii îl numesc „realitatea artei“. Artistul tuturor timpurilor a fost o conştiinţă. Menirea lui este aceea de a turna în tiparele frumosului această esenţă a vremii lui des­pre care vorbeam, şi mi se pare nimerit aici să citez pe Gaetan Picon, care spunea despre „Străi­nul“ lui Albert Camus: „Dacă peste cîteva secole n-ar rămîne drept mărturie despre omul actu­al (din societatea capitalistă — n.n.) decît această scurtă povesti­re, ţi-ai putea forma o părere în­destulătoare — aşa cum este dea­­juns pentru a cunoaşte omul ro­mantic,să citeşti René...“. Aceasta, pentru că marele scrii­tor francez era, dincolo de orice talent de excepţie, un umanist, întreaga artă, de la grecul Myron pînă la Samuel Beckett este un imn închinat omului. Marea artă nu a fost pentru că nici nu putea fi „neagră“. Teatrul absurd al lui Beckett este un dureros , semnal de alarmă. El vizează cu o preci­zie extraordinară alienarea în lu­mea capitalului. Astfel,­­ autorul devine un luptător care afirmă, pentru că una dintre datele­ obli­gatorii ale unei mari culturi este aceea de a afirma — fie că afir­maţia se face direct, fie că ea este mobilul refuzului, negaţiei. Noi, românii, moştenitorii unei culturi de o­ profunzime extraor­dinară, de o exemplară origina­litate, avem astăzi, prin arta şi cultura noastră, o datorie pe care aş numi-o sfîntă: afirmarea în scrisul, culoarea şi scena româ­nească­­ a esenţei prefacerilor actuale cu care viaţa materială şi spirituală a României socialiste ne face contemporani. Aceasta aş­teaptă consumatorul de cultură de la artiştii patriei, aceasta este înalta menire a scriitorului comu­nist din România, a pictorului şi dramaturgului comunist, menire exprimată vibrant, emoţionant, în chemarea adresată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Trăim un timp al exigenţei. Cu­­vîntul „exigenţă“, rostit sau nu, există în toate documentele de partid, există, trebuie să existe, în conştiinţa creatorului auten­tic. Imnul închinat României so­cialiste trebuie turnat în cuvinte de bronz. Afirmarea culturii so­cialiste trebuie făcută la cea mai inaltă treaptă a măiestriei artis­tice, nicicînd artistul nu trebuie să fie mai exigent cu sine, cu scri­sul său, cu uneltele artei sale, decît atunci cînd tinde să se facă ecoul vremii sale. Aceasta este de fapt şi esenţa culturii noastre socialiste, datul ei fundamental. Avem scriitori, poeţi, pictori şi dramaturgi cu care ne mîndrim. Ei trebuie cu­noscuţi şi iubiţi ca atare. Şi aici intrăm în celălalt termen al accepţiei de cultură, percepţia ei. In patria noastră socialistă, calea spre cultură, spre înţelege­rea ei, stă larg deschisă în faţa tineretului, a tuturor cetăţenilor pa­triei. Se manifestă o sete de artă, de lectură, de instrucţie, fără pre­cedent. Pe toate căile — şcoală, televiziune, radio, presă, abunden­ţă de spectacole şi de literă tipă­rită, educaţia etică şi estetică" atinge parametri nevisaţi altăda­tă. Se citeşte, se ascultă, se vizionea­ză enorm, dar niciodată nu este prea mult, şi instrucţia trebuie continuată şi ea la înalt nivel, ca să ne păstrăm în termenii exi­genţei. Să dăm, spre argumentare, trei exemple ilustre din cultura ro­mânească. Primul este Balada Mi­oriţei. Unul dintre cele mai fun­damentale poeme filozofice din literatura universală. Ca să înţe­legi, întreagă, bogăţia, profunzi­mea gîndirii, autenticitatea tul­burător românească în perenita­tea ei, a Mioriţei, nu este sufici­ent să te laşi purtat de melodi­osul verb. Trebuie să cauţi mine­ralul pur, tragismul superior al baladei, trebuie să ai în minte secuii de civilizaţie spontană ro­mânească. Trebuie să faci un efort de gîndire — fericit — pen­tru că a şti să percepi cultura este tot un act creator. Al doilea exemplu ar fi marele Ion Barbu. Specialiştii afirmă că poezia sa este „incifrată“ dar cîtă forţă ima­gistică, cîtă profunzime de gîndire şi simţire trăiesc în versurile „incifrate“ ale lui Ion Barbu ? Şi ce exemplu mai strălucit putem da, decît marele, unicul Emines­­cu! Poet filozofic prin excelenţă, el nu poate fi simţit în întregi­mea geniului său fără a avea ac­ces la înaltele dimensiuni filozo­fice ale Luceafărului. Romanţa se opreşte — din pudoare — la... ,„mă cunoşteau vecinii toţi , tu nu m-ai cunoscut“, căci mai departe, începe zborul abisal al gîndirii poetului ! „Căci te iubeam cu ochi păgîni ! Nebuni de­­suferinţi ! Ce mi-i lăsară din străbuni ( Părinţii din părinţi“... A deosebi impostura de auten­tic — iată un lucru dificil, ca acela, ritual şi străvechi, al deo­sebirii bobului de grîu de neghi­nă. Act care, presupune, din par­tea consumatorului de cultură, în­ţelegerea superioară a acesteia. Dar ceea ce pretindem noi, cu îndreptăţire, instituţiilor care pun în circuit cultură, este să facili­teze această alegere. Este adevă­rat că nu se nasc zilnic capodo­pere. Este adevărat că un prim gest în crearea emulaţiei intelec­tuale este abundenţa. Dar nu tre­buie uitat că ele, aceste instituţii — fie că se numesc edituri, săli de expoziţie sau scene — fac act de­ propagandă culturală socialistă, fac act politic deci. In artă cuvîntul „modă“ nu are loc. Artistul care imită fără rost şi discernămînt se sinucide ca atare, nu are nimic de spus „înşi­ră cuvinte goale ce din coadă au să sune“... sau n-au să sune, după tipicul modern. Cititorul, chiar avînd un spirit deschis şi receptiv, a fost dezorientat, sîcîit, dezamăgit de o super-producţie pretenţioasă şi goală, găunoasă şi nocivă în ultimă instanţă. Poeţi care se descopereau supra-rea­­lişti — cînd suprarealismul a mu­rit de mult pe toate meridianele. Prozatori care îşi zic „nouvelle-va­­guişti“, dar despre ce fel de val­­nou, imitaţie după un steril curent franţuzesc, poate fi vorba într-o realitate ca a noastră ? ! Produse în serie, triste prin inutilitatea lor, încercau să ne convingă că sunt modere. Modern — înseamnă să fi nou în conţinut şi formă. Dar conţinutul era nul, iar forma o imitaţie, de cele mai multe ori prost făcută. Am citit de pildă o carte — „Pînă la dispariţie“ a lui Vintilă Ivănceanu. Din toată car­tea care se subintitula, ca o sfida­re „roman“ nu se pricepea nimic, o înşiruire de fraze precipitate nervos, într-adevăr... pînă la dis­pariţie. Sau, alt „roman“, aparţi­­nînd lui Mircea Cojocaru, o poves­te enervant de incoherentă, în care era vorba de un cîine, un stăpîn angoasat, plin de metafore bolnave. Cărţii autorul i-a spus, nu se ştie de ce, „Ramayana“. Mai grav este că Uniunea scriitorilor mai şi premiază de curînd, cu înal­tul titlu de „cea mai bună carte a anului“ — un roman în care per­sonajele sînt pensionarii unei case de nebuni ! Pensionari care ve­hiculează o filozofie de doi bani şi jumătate, străină de concepţiile noastre despre viaţă, artă, dra­goste şi­, chiar moarte. In numele­­experimentului, ne­cesar, obligatoriu In artă, s-au strecurat manifestări în cel mai bun caz rizibile. Am avut şi noi parte — „la modă“ — de expozi­ţii pop-art, sau abstracte pînă la incoerenţa imaginii, ba chiar cîţiva „cake-man“-i (adică, oameni care pretind că e o artă să faci o... prăjitură, şi s-o expui) s-au exhibat în săli de expoziţie pres­tigioase ale Capitalei. Experimen­tele se fac în laborator. Publicu­lui trebuie să îi aduci în faţă re­zultatul lor, rezultat care să te reprezinte — şi să îl reprezinte. Iar ne întoarcem la exigenţă. La intransigenţă. Intr-o operă de culturalizare, într-o operă de naş­tere a unei culturi strălucite, so­cialiste, impostura nu are ce cău­ta. Dacă cetăţeanul patriei pentru care scriem, pictăm, jucăm teatru, facem filme, trebuie el însuşi să facă un efort spre a atinge lima­nul minunat, al înţelegerii artei, care îi înalţă concepţia despre viaţă, care îl face mai bun, mai elevat, mai complex, noi avem da­toria să-i dăm cultura pe care o merită, de o superioară esenţă, de o superioară originalitate. Aşa cum superioară este societatea care o creează. Iată sarcina tuturor celor care muncesc în frontul ideologic, edi­tori, redactori de reviste literare, artişti şi scriitori. Şi aceasta este o sarcină de partid, investită cu toată răspunderea unei sarcini de partid. SMARANDA JELESCU IMPORTANT­­ I.A.S.-uri­­ C.A.P.-uri INDUSTRIA LAPTELUI BUCUREȘTI B-dul Armata Poporului nr. 19, sector 7 livrează fără repartiție orice cantități de zer­o zare. Livrarea se face în permanentă ziua și noaptea. ITELEVIZIUNI JOI 3 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 17.30 Deschiderea emisiunii — Emi­siune în limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp şi anotimp în agri­cultură. 19.10 Pentru sănătatea dvs. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.10 Ţară, ţărişoara mea ! 20.30 Aventuri în epoca de piatră — film de desen animat. 20.45 Interpretul săptâminii. Ileana Moţica. 21.05 Cadran internaţional. 21.55 Arabescuri pe un album — Chopin. 22.20 Film documentar din R. D. Vietnam. 23.00 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL 2 20.10 Punct Contrapunct. 20.50 Buletin de ştiri. 20.55 Viaţa economică a Capitalei. 21.10 Film serial. Planeta giganţi­lor. Reluarea episodului vii. 22.00 Concert popular. Arii din ope­re şi operete. RADIO JOI 2 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 14.00 Compozitorul săptâminii . 14.40 Melodii populare 15,00 Buletin de ştiri ; 15,06 Tribuna radio ; 15,25 Pa­gini vocale şi orchestrale ; 16,00 Ra­diojurnal ; 16,15 Frumoasă ne este tinereţea — cintece ; 16,30 Muzică populară ; 16,50 Publicitate radio ; 17,00 Antena tineretului ; 17,30 Suc­cese pe meridiane — muzică uşoa­ră ; 18,00 Orele serii ; 20,00 Tableta de seară ; 20,05 Zece melodii prefe­rate ; 20,40 Un virtuoz al muzicii populare; 20,55 ştiinţa la zi ; 21,00 Revista şlagărelor ; 21,30 Bijuterii muzicale ; 22,00 Radiojurnal ; 22,30 şlagăre ; 22,55 Moment poetic ; 23,00 Concert de seară ; 24,00 Buletin de ştiri ; 0,03—6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL : 14,00 Buletin de ştiri ; 14,05 Mu­zică populară ; 14,30 Ateneu ; 15,00 Profil sonor ; 15,20 Pagini din ope­reta „Culegătorii de stele“ de Florin Comişei; 15,45 Muzică din R. D. Vietnam; 16,00 Radiojurnal; 16,15 Variaţiuni simfonice; 18,55 Sfatul medicului; 17,00 Buletin de ştiri ; 17,05 Muzică populară ; 17,30 Dicţio­nar de literatură universală ; 18,00 Publicitate radio ; 18,20 Muzică co­rală ; 18,40 Uverturi la operete ; 19,00 Buletin de ştiri ; 19,05 Melodii de estradă ; 19,30 Cadran ; 19,50 Noapte bună, copii ; 20,00 Suita simfonică din baletul „Curtea veche» de Mi­­hail Jóra ; 21,30 Armonii pentru ore tîrzii ; 22,00 Selecţiuni din ope­reta „Foc de artificii" de Paul Burk­hard ; 22,30 Pagini din literatura vietnameză ; 22,50 Piese corale pe versuri eminesciene ; 23,00 Buletin de ştiri; 23,05 Muzică clasică 23,40 Formaţia Horia Moculescu ; 24,00 Muzică simfonică ; 0,55—1,00 Buletin de ştiri. VINERI 30 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 6,00 Muzică şi actualităţi. 9,30 Me­moria pământului românesc. 10,00 Bu­letin de ştiri, 10,05 Itinerar folclo­ric, 10,30 Fragmente din opereta „Plutaşul de pe Bistriţa" de Filaret Barbu, 11,00 Buletin de ştiri, 11,05 Muzică populară, 11,15 Pe teme juri­dice, 11,25 Prelucrări corale, 11,50 Cotele apelor Dunării, 12,00 Cintă Doina Spătaru, 12,10 Arii din opere, 12,30 întâlnire cu melodia populară şi interpretul preferat, 13,00 Radio­jurnal, 13,15 Avanpremieră cotidiană, 13,27 CIntecul e pretutindeni. PROGRAMUL 2 6,00 — 8,05 Program muzical de di­mineaţă, 8,05 Tot Înainte, 8,20 Con­cert Dan Maria von Weber, 9,00­ Cintece, 9,15 Tineri Interpreţi, 9,30 Buletin de ştiri, 9,35 Muzică populară, 9,42 Matineu teatral, 11,30 Selecţiuni din opereta „Giselle" de Natschinski, 11,55 ştiinţa la zi, 12,00 Buletin de ştiri, 12,03 Avanpremieră cotidiană, 12,15 Cintă Elena Neagu şi Herve Vil­ard, 12,30 Şlagăre, 13,00 Radiojur­nal, 13,15 Varietăţi muzicale, 15,13, 20) I Bucureşti (9, 12.30, 16.30, 20) ; Favorit (9.13, 12.30, 16, 19.30); Cortul roşu ! Timpuri noi (9.30, 12.13, 16, 19); Gimon Bolivar­t Excelsior (8.43, 11, 13.30, 16, 18.30, 21) ; Aurora (9, 11.15, 13.30, 15.46, 18). Brigada Diverse In alertă ! Arta (15.30, 18) ; Buzeşti (15.30, 18) ; Lira (15.30, 18) ; Volga (9, 11.15, 13 30, 15.45, 18.15, 20.30); Tick, Tick, Tick : Melodia (9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45) ; Modern (9, 11.15, 13 30, 18, 18 15, 20.30). Săptămina nebunilor­­ Ferentari (15.30, 17.45, 20) ; Cosmos (15.30, 18, 20.15) ; Progresul (15.30, 18, 20.15). Floarea soarelui : Pacea (15.45, 18. 20) ; Floreasca (15.30, 18, 20.30); popu­lar (15.30, 18, 20.30). Cum am declanşat al doilea război mondial : înfrăţirea intre popoare (15.30, 19); Omul orchestră­­ Feroviar (9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45) ; Gloria (9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30) ; Mioriţa (9, 11.15, 18.80. 16, 13.15, 20.30). Meridianul zero : Drumul Sării (13.30, 17.43, 20). Un Italian in America : Dacia (8.30— 20 in continuare). Secretul planetei maimuţelor : Bu­­cegi (15.45, 18) ; Giuleşti (15.30, 17.45, 20); Riscul­­ Flacăra (18.30, 11, 20). Un loc pentru Îndrăgostiţi ! Vic­toria (9, 11.18, 11.30, 10, 18.80, 80.40) | Tornic (0, 11.10, 18.30, 18.48, 18); Fla­mura (9, 11.18, 13.30, 10, 18.18, 20.30). Un taxi pentru Tobruk : Lumina (9—16 in continuare, 18.19, 20.30). II cunoaşteţi pe Urban T­­ Unirea (15.30, 18), Notre Dame de Paris ! Viitorul (13.48, 18, 20.45); Direcţia Berlin­­ Munca (10, 18, 20). Roala vieţii ! Doina 01-30, 13.45, 16, 18.15, 20.30 ; la ora 10 program de desene animate pentru copil. O floare şi doi grădinari : Cringaşi (10, 15,30. 19) ; Vi­tan (16); Laromet (15.30, 18.45). Capcana : Rahova (15.30, 18. 20.18). Greşeala fatală a Moşilor (18.18, 17.13). GRĂDINI Cromwell t capitol (19.30). Hello Dolly : Select (19.30) ; Fes­tival (19.30). Articolul 420 : Doina 00.30). Brigada Diverse In alertă­­ Bu­zeşti (20.15) ; Lira (19.45) ; Arta (20.15). Secretul planetei maimuţelor 2 bu­­cegi (20.15). Jandarmul se Însoară 2 Unirea (20). Simon Bolivar­­ Herăstrău (19.30) . Aurora (20.15). Greşeala fatală 2 Moşilor (20). Un loc pentru Îndrăgostiţi 2 Tomis (20). O floare şi doi grădinari 1 Vitan (20). Tick, Tick, Tick 2 Modern (19.30).­ GIURGIU Bucureşti : Greşeala fatală, lumina­t Intilnire cu o necunoscută OLTENIŢA Flacăra s Alarmă în munţi URZICENI Pacea: Serata BUFTEA Lilbertatii 5 Două lozuri BOLINTIN Luceafărul: Serbările galante O verificare neconcludentă, îngrijorătoare chiar, a echipei reprezentative Am aşteptat cu mult interes partida echipei noastre reprezentative cu va­loroasa formaţie iugoslavă C.F.R. Beo­grad, din considerente lesne de înţe­les în primul rînd pentru că înainte cu trei săptâmîni de jocul de la Helsinki, trebuia să ştim cu certitudine pe cine contăm. In al doilea rînd, evoluţia de săptâmîna trecută ne-a dezvăluit multe carenţe in pregătirea unora dintre ju­cători. Fireşte că nu ne aşteptam să se producă minuni într-o săptămîtjă, dar în nici un caz nu gindeam că vom asista la o slabă evoluţie a echipei noastre. In faţa unei echipe foarte bune, care practică un fotbal modern, pur ofensiv (deşi iugoslavilor le lipseau două piese de valoare, prezente in echipa repre­zentativă), care din două sau cel mult trei pase ajunge in atac, jucătorii noş­tri s-au descurcat destul de greu. Săt­­măreanu a greşit continuu, dind pase la adversar (dintr-un astfel de pas oas­peţii au şi înscris golul egalizator), mij­locaşii nu au putut organiza deloc jo­cul la mijlocul terenului, ba mai mult, ingreunindu-i cu driblinguri inutile din care adesea s-au irosit fazele. Soluţia cu Viga mijlocaş este total neinspirată. In afară de faptul că nu este în formă (şi acest lucru s-a putut vedea nu nu­mai din trialul de săptâmîna trecută), îi lipseşte clarviziunea in joc. Destul de curioasă apoi folosirea fundaşului N. Ionescu, care la echipa sa de club joacă fundaş stingă, iar la naţională — fundaş dreapta. L­a fel se inttmplă situaţia cu Mocanu care la echipa sa de club joacă fundaş central, iar la naţională fundaş lateral. Se şi simte chiar în jocul lui o deplasare spre mijlocul te­renului, lăsîndu-şi zona complet liberă. In concluzie, verificarea la care am asistat ne-a strecurat în suflete des­tul de multe îngrijorări în legătură cu sezonul foarte greu internaţional pe care-1 avem in această toamnă. Trebuie făcut ceva pentru a asigura echipei care o vom alinia, un program special de pregătire, pentru ridicarea gradului de omogenitate, de pregătire fizică. S-a făcut atîta vu­vă în jurul unei declaraţii care îl anunţau pe Pîrcălab în formaţie. Mi se pare poate mult mai interesantă soluţia cu Pantea, aflat în formă şi care a jucat un sfert de oră foarte bine. Poate că în cele trei săptămîni care au mai rămas, Tătaru va reveni prin­tre tricolori sau poate se va apela din nou la Neagu. Dacă scorul mai poa­te interesa pe cineva, el a fost egal : 1—1, autorii golurilor fiind Lucescu și Sandraci. PETRE CRISTEA PE SCURT D­IN RUNDA A 13-A a turneului internaţional „Memorialul A Rubinstein“, şahistul român Octav Troianescu (cu piesele negre) a obţinut o victorie de prestigiu in faţa marelui maestru sovi­etic Zaiţev. Pytel l-a învins pe Monas­­terski, Nicevski pe Bednarski, iar Spi­ridonov a cîştigat la Doda. A fost con­semnată remiza în partidele Kozma — Pfleger, Szmidt — Adorján şi Espig — Doroşevici. '­0 viitoarele CAMPIONATE inter­naţionale de tenis ale Indiei vor avea loc între 3 şi 4 ianuarie 1912 în oraşul Poona situat în vestul ţării. Organi­zatorii au anunţat că printre ţările in­vitate la această competiţie se numără România, U.R.S.S. şi Italia. 0 IERI LA CONSTANTA într-un meci amical echipa de fotbal (tineret) a ţârii noastre a învins cu scorul de 3—0 (3—0) echipa bulgară Dobrudja Tolbuhin. Au marcat Parvu, Nastase şi Calcev (au­togol). 0 CEA DE-A XII-A ETAPA a Campio­natului de viteză în coastă pentru au­tomobile se va desfăşura duminică la­­ Poiana Braşov. Concursul aflat în or­ganizarea ACR şi a clubului „Politeh­nica" Braşov va reuni la start pe cei mai buni piloţi ai ţării. (Agerpres) Dăruirea în muncă — componentă a profilului omului nou (Ormata din pag. 1­ a) Slav- Sunt adevărate exemple în activitatea de zi cu zi. Harnici, neobosiţi în permanenţă. REPORTERUL: Există şi exem­ple negative? PETRE NICULESCU : Trebuie să recunoaştem că deşi sunt puţine la număr, totuşi avem în mijlocul nos­tru şi unele... rebuturi. De pildă, şeful de echipă Dan Ştefan. Ii cam place să bea, are o comportare necorespunzătoare în general. Fie­care dintre noi se străduieşte să-l ajute. Şi sperăm că vom reuşi. ION ALEXE : Acelaşi lucru îl facem şi cu alţi cîţiva, indiferent de natura greşelilor lor. Iată-l de exemplu pe Copăceanu Petre. Foar­te mun­ meseriaş. Lipseşte însă nemo­tivat de la serviciu. Sau, Ion Daia care, aşa cum obişnuim să spunem, lucrează de mîntuială. De aseme­nea, St. Georgescu nu se prea îm­pacă cu disciplina de producţie. Faptele lor nu convin nimănui. De aici, o largă opinie de masă în combaterea lipsurilor ce-i caracteri­zează. Şi aici, aş vrea să fac cunos­cut un procedeu pe care-l folosim ca o metodă de educare în cadrul organizaţiei de partid din sectorul unde lucrez. Este vorba de faptul că ori de cite ori aceşti tovarăşi se abat de la buna conduită, „îi pu­nem în faţa exemplelor bune. Le dăm ca pildă activitatea unor mun­citori ca Dumitru Popa, Constan­tin Badea, Petre Avram, Silviu Is­­cru şi alţii. PETRE NICULESCU : Şi nu nu­mai atît. Plecînd de la principiile şi învăţămintele ce se desprind din programul propus de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru îmbună­tăţirea activităţii politico-ideologi­ce, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oa­menilor muncii, în planul de muncă al comitetului de partid s-au pre­văzut diverse acţiuni menite să contribuie la creşterea conştiinţei socialiste, a vigilenţei politice, la sporirea combativităţii revoluţiona­re faţă de neajunsuri, la dezvolta­rea şi întărirea atitudinii socialiste faţă de muncă şi avutul obştesc. REPORTERUL : Bună parte din colectivul şantierului este alcătuit din tineri. Comportarea lor consti­tuie o problemă ? ION ALEXE : Dacă ar fi să dau un răspuns în procente, acesta ar fi­ extrem de mic. De ce ? Commii­naştii de aici ava îrtţeles ce unii d­rin­tre îndatoriri este aceea de a­ creş­­t­­e demni urmaşi, constructori ai noii societăţi. Faptul s-a oglindit pe două planuri. O dată prin pri­mirea în rîndurile partidului a ce­lor mai buni, care s-au evidenţiat in activitate prin calităţi moral­­politice şi profesionale. Pe de altă parte prin grija permanentă pen­tru continua lor educare. VOICU FLOREA - şef de echi­pă . Şi drept urmare, avem tineri cu care se mîndreşte întreaga uni­tate. Iată-l bunăoară pe Ion Ale­xandru. Bine pregătit profesional, nu se mulţumeşte numai cu atît. Este înscris şi la şcoală, la învăţămîn­­tul seral. Sau Daniel Popa, mereu preocupat de ridicarea pe o treaptă superioară a procesului de pro­ducţie se numără printre raţionali­­zatorii şi inovatorii şantierului. Şi ca ei, mulţi alţii — Gh. Bane, Ma­rin Căpriţă, Victor Tindeche, Ma­rian Catană etc. PETRE NICULESCU : Ar fi com­plet nejust să închidem ochii în faţa excepţiilor, a fenomenelor ne­gative ce se mai ivesc în rîndul unor tineri. Avem de-a face şi cu comportări ce contravin moralei societăţii noastre. VOICU FLOREA : Mi se pare caracteristic exemplul negativ al tinerilor Nicolae Berbec, Dumitru Pătlăgică, Nicolae Raportaru, Şte­fan Pîrvan şi Nicolae Prună. Se „evidenţiază“ prin absenţe nemoti­­vate, dezinteres faţă de muncă cît şi prin atitudine necuviincioasă faţă de tovarăşii lor de muncă. Fără îndoială că noi nu-i aprobăm. Dar în egală măsură, considerăm că nu s-a făcut totul pentru a-i debarasa de aceste neajunsuri. PETRE NICULESCU : Consider că în acest caz se face vinovat şi comitetul de partid , care nu a îndrumat şi controlat cu exigenţă organizaţia de tineret. Deşi am acu­mulat o bogată experienţă în mun­ca de educare, am convingerea că metodele şi formele folosite sunt încă limitate şi insuficiente ca di­versitate şi mod de aplicare. De aceea, pentru toţi comuniştii, mun­ca de viitor va urmări intensifica­rea acţiunilor de educare a tuturor muncitorilor din şantier, urmărin­­du-se în acest proces complex pro­movarea a tot ce este mai înaintat, progresist şi corespunde pe deplin idealurilor şi aspiraţiilor întregului popor, dezvoltării multilaterale a societăţii noastr® socialiste. (Urmare din pag. l­a)­tori, comuniştii din unitatea noastră ne­­au sesizat de multă vreme faptul că pentru a valorifica deplin toate resur­sele din cooperativă sunt necesare unele măsuri prin care să dirijăm excesul de apă de la suprafaţă spre rădăcina plan­telor cultivate pe acele terenuri care duc lipsă de umidi­tate. Atît consiliul de conducere cît şi proiectantul s-au mişcat cam greu, au lucrat cu prea mul­tă încetineală pentru luarea măsurilor pe care azi le transpu­nem în viaţă. Inginerul şef al C.A.P. Fierbinţi are perfectă dreptate. De prea multe ori se aşteaptă ca pen­tru luarea unor de­cizii cu evident ca­racter înnoitor, răs­punderea să şi-o a­­sume nu cei ce au mandat să gospodă­rească cu maximum de eficienţă avutul obştesc, ci factorii ! „Să dirijăm excesul de apă spre rădăcina plantelor" de la organul tute­lar. Ori, pămîntul, proprietate obşteas­că, este patrimoniul cooperativei agrico­le. Adunarea genera­lă a ţăranilor coo­peratori, aşa cum se prevede şi în Statu­tul C.A.P., este sin­gura în drept să ho­tărască, să impună consiliului de con­ducere luarea acelor măsuri menite să crească volumul de produse agricole, să dezvolte avuţia ob­ştească, să sporeas­că veniturile coope­ratorilor şi ale uni­tăţii.­­ Şi adunarea ge­nerală a cooperato­rilor din Fierbinţi a hotărît aprobarea proiectului de dese­care fără cheltuieli suplimentare, prin muncă voluntar-pa­­triotică. Pînă la sfîrşitul lunii sep­tembrie, ne mai spu­ne inginerul şef, prevederile proiec­tului de desecări vor deveni realitate. La AXINTELE, pe lunca Ialomiţei, la PANDURUI şi CON­­DEEŞTI, pe 2.851 ha, acţiunea „dese­cări" a început cu multă vreme în ur­mă. Intr-o singură zi în aceste unităţi, prin mobilizarea tu­turor forţelor, au fost efectuate im­portante lucrări. Tovarăşul Nicolae Drăgan, reprezentan­tul oficiului de îm­bunătăţiri funciare ne transmite o ştire din care desprindem succesele obţinute pînă în prezent . „A mai fost con­struit un canal în lungime de 1.550 m..l, cu ajutorul că­ruia va fi eliminata apa de pe o supra­faţă de 500 ha“. Veşti asemănătoa­re am primit şi de pe şantierele des­chise în comunele Izvoarele, Armăşeşti, Patru Fraţi şi Valea Măcrişului. Acţiunea „desecă­ri“ continuă. Aştep­tăm noi veşti de pe şantierele tineretu­lui, de la lucrătorii şi specialiştii de pe celelalte 25 de şan­tiere deschise în ju­deţul nostru. STEAGUL ROŞU , C/N£MAt/OG*A£E * . .. Parada circului : Patria (10, 12.43, 15.30, 18.00, 20.30). Cromwell : Scala (10,13.30, 17, 20.30). Cantol (11, 14, 17, 20). Cintăretul buclucaș­s Festival (9, 11.15, 13 30. 16, 18.30, 21). Asediul : Central (9, 11.13, 13.30, 15.45, 18, 20.15) ; Crivita (9.30, 11.15, 18, 18.15, 20.30). Articolul 420 : Luceafărul (9, 12.30, „CASA DE ECONOMII Şl CONSEMNAŢIUNI" informează publicul că acordă lunar 3 607 cîştiguri în valoare de lei 3 471 400 (între 800—100 000 lei), depună­torilor pe obligaţiuni C.E.C. cu cîştiguri, care pot fi cum­­parate de la orice unitate C.E.C. intre 1—30 ale fiecărei luni. „CASA DE ECONOMII Şl CONSEMNAŢIUNI" in­­formează publicul că, începînd cu trimestrul 11/1971, cîşti­­gul maxim pe libretele cu dobîndă şi cîştiguri a crescut de la 10 000 la 50 000 lei. Orice depunător care are un sold mediu trimes­trial între 50—5 000 lei pe libret, poate cîştiga obiecte : fri­gider, televizor, radio, aragaz cu butelie etc., în valoare de 500 pînă la 50 000 lei. iiî­iimiiiiminniiiiimiimmiiiiii MACROURI ÎN ULEI fr\r» îM III FI STAVRIDE Vrî ULEI MARINATE DE STAVRIDE Şl MACROURI Valorificarea superioară a peştelui oceanic, pescuit de traulere româneşti. Au un gust plăcut, carne suculentă şi, datorită grăsimilor pe care le conţin, furnizează multe calorii. ÎNTREPRINDEREA de ambalaje metalice și piese de schimb pentru industria ALIMENTARĂ cu sediul în orașul BUFTEA, organizează CONCURS pentru ocuparea unui post de MAISTRU PRINCIPAL și 3 posturi de MAISTRI IN SPECIALITATEA: — MAISTRU PENTRU ASAMBLAREA AMBALAJELOR METALICE Concursul va avea loc la sediul întreprinderii, la data de 27 septembrie 1971, ora 10,00 Actele necesare, vor fi depuse la Biroul Personal ÎNTREPRINDEREA CANAL APA BUCURESTI Str. Oteteleşeanu nr. 2 ANGAJEAZA URGENT — înotători — salvatori în ştranduri — Barcagii —■ Paznici — Dactilografe Informaţii suplimentare se pot obține s — înotători — salvatori şi barcagii : ICAB — Gospo­dăria Lacuri, şos. Bucureşti — Ploieşti nr. 4, telefon .17.37.18. — Paznici, ICAB — Biroul Pază, str. Oteteleșeanu nr. 2, telefon 13.28.10 — interior 167. — Dactilografe, ICAB — Serviciul Personal, str. Ote­­teleșeanu nr. 2, telefon 13.28.10 *— interior 144. MB BMM HM HEB B­S3 m E3| B

Next