Steagul Roşu, septembrie 1971 (Anul 23, nr. 6897-6921)
1971-09-15 / nr. 6908
S TELEVIZIUNE MIERCURI 15 SEPTEMBRIE 15.55 Deschiderea emisiunii. Fotbal : Dinamo Bucureşti — Spartak Trnava (Cupa Campionilor Europeni) — Transmisiune directă de la Stadionul 23 August. 17.50 Solişti Îndrăgiţi de muzică populară. 18.00 Răspundem prezent : Deschiderea noului an şcolar. 18.35 Mult e dulce şi frumoasă... 13.50 Confruntări. 19.10 Tragerea Pronoexpres. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Ancheta T.v. Idealul tinereţii. 20.35 Telecinemateca : „Pisica îşi scoate ghearele“. Cu : Francoise Arimul, H. Frank. 22.25 Teleglob 22.35 Tangouri celebre; 22.50 Telejurnalul de nepate,tin meteorologic. Sport ; 22.30 Concert de seară ; 22.55 Moment poetic ; 23.00 Concert de seară (continuare) ; 24.00 Buletin de ştiri ; 0,03—6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri ; 14.05 Melodii populare ; 14,30 Cartea ştiinţifică ; 14,40 Recital Ion Voicu ; 15,00 Muzică uşoară ; 15,20 Fragmente din opera „Motanul Încălţat“ de Cornel Trăilescu ; 15,40 Instrumente populare româneşti ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16,15 Divertisment pentru orchestră de coarde şi două clarinete; 16,50 Pe teme medicale ; 17,00 Buletin de ştiri ; 17,05 Cîntece şi jocuri populare ; 17,30 Piese instrumentale şi vocale de Constantin Brăiloiu ; 17,30 Cîntă Lathy Kirby ; 18,00 Publicitate radio ; 18,20 Muzică simfonică ; 19,00 Buletin de ştiri ; 19,05 Melodii de estradă ; 19,30 Meridiane lirice ; 19,50 Noapte bună, copii ; 20,00 Romanţe ; 20,15 Teatru radiofonic „Steaua polară“ de Sergiu Fărcăşan ; 21,42 Muzică uşoară; 22,00 Muzică simfonică; 22,30 Universitatea radio ; 22,45 Potpuriuri de muzică uşoară ; 23,00 Buletin de ştiri ; 23,05 Mozart, ieri şi azi ; 23,50 Recital de clavecin George Malcolm ; 0,22 Pagini din opereta Nousicau de Viorel Doboş ; 0,55—1,00 Buletin de ştiri;16,00 Muzică şi actualităţi ; 9,30 Odă limbii române ; 10,00 Buletin de ştiri; 10,05 Muzică populară din Moldova ; 10,30 Clubul călătorilor ; 11,00 Buletin de ştiri ; 11,05 Muzică uşoară ; 11,15 Din ţările, socialiste ; 11,30 cîntece patriotice ; 11,50 Cotele apelor Dunării ; 12,00 Melodii de H. Mălineanu ; 12,10 Recital de operă Leila Cincu ; 12,30 întâlnire cu melodia populară şi interpretul preferat ; 13,00 Radiojurnal ; 13,15 Avanpremieră cotidiană ; 13,27 Cântecul e pretutindeni. RADIO MIERCURI 15 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 14,00 Compozitorul sâptăminii ; 14,30 Itinerar folcloric ; 15,00 Buletin de ştiri ; 15,05 — 100 de legende româneşti ; 15,30 Pagini vocale şi orchestrale din muzica de estradă ; 16,00 H Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16,15 Cîntece și prelucrări corale ; 16,30 Medalion George Grigoriu ; 16,50 B Publicitate radio ; 17,00 Antena tineretului ; 17,30 Muzică populară ; 18,00 Orele serii ; 20,00 Tableta de seară ; 20,05 Zece melodii preferate ; 20,40 Noi înregistrări cu orchestra de muzică populară ; 20,55 Ştiinţa la zi ; 21,00 Revista şlagărelor ; 21,30 Noutăţi discografice ; 22,00 Radiojurnal. Bule PROGRAMUL ; 6,00—8,05 program muzical de dimineaţă ; 8,05 Tot Înainte ; 8,20 Două schiţe simfonice ; 9,00 Coruri bărbăteşti ; 9,15 Arii din operetele lui Kalman ; 9,30 Buletin de ştiri ; 9,35 Muzică populară ; 10,00 Opereta „Prometeu“ de Doru Popovici ; 10,41 Tineri interpreţi de muzică uşoară ; 11,00 Solişti de muzică uşoară ; 11,30 Muzică uşoară ; 11,55 ştiinţa la zi ; 12,30 Buletin de ştiri ; 17,03 Avanpremieră cotidiană ; 12,15 Muzică uşoară ; 12,30 Opereta „Veroniejue" de Messager ; 13,00 Radiojurnal ; 13,15 Varietăţi muzicale. TEATRE Sonatul lunii, ora 19,30 „ Teatrul IC. Tănase“ (sala Savoy). Povestiri din pădurea vieneză, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (Teatrul de vară Herăstrău). CINEMATOGRAFE Așteptarea : Capitol (9,15 ; 11,30 ; 14 ; 16,30 ; 18,45 ; 21). Boxerul : Luceafărul (9 ; 11,15; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45). încrederea : Viitorul (9 ; 11,15 ; 13,30; 15 ; 18,30 ; 20,45). După vulpe : București (9 ; 11,15; 13,30 ; 16,30 ; 18,45 ; 21). Marele premiu : Patria (9,30 ; 13 ; 16,30 ; 20); Cromwell s Scala (10 ; 12,30 ; 17 ; 20,30) ; Central (10 ; 13,30 ; 16,45 ; 20); Favorit (9,15 ; 12,30 ; 16 ; 19,30). Parada circului : Festival (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45). Asediul : Melodia (9 ; 11,15; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45) ; Tomis (10 ; 12,30 ; 15 ; 17,30). Program de filme documentare : Timpuri Noi (9;20,15). , Articolul 420 : Excelsior (9 ; 12,30 ; 16,30 ; 20,15) ; Gloria (9 ; 12,30 ; 16 ; 19,30) ; Modern (9 ; 12,30 ; 16 , 20). Fata de pe muntele de diamant : Moşilor (20). Haiducii : Moşilor (15,30 ; 17,45); Simon Bolivar : Griviţa (9,15 ; 11,45 ; 15,30 ; 18 ; 20,30) ; Mioriţa (10 ; 12,30 ; 15 ; 17,30 ; 20). Cintăreţul buclucaş : Popular (15,30; 18 ; 20,15). Omul orchestră : Floreasca (15,30 ; 18 ; 20,30) ; Aurora (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15). Brigada Diverse In alertă : înfrăţirea Intre popoare (15,30 ; 17,45 ; 20) ; Progresul (15,30 ; 18 , 20,15). Hello Dolly : Feroviar (8 ; 12,30; 16,30 ; 20). Cortul roşu : Vitan (16). O floare şi doi grădinari : Lumina (9 ; 12,15 ; 16 ; 19,30). Riscul : Pacea (15,45 ; 18 , 20). Sunetul muzicii: Dacia (8,30—18,45); Viitorul (15 ; 19,30). Direcţia Berlin : Cringaşi (16 , 18, 20); Tick, Tick, Tick ! Bucegi (15,30 ; 17,45) ; Volga (9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Flamura (9 ; 11,15 ; 13,30; 16 ; 18,15 ; 20,30). II cunoaşteţi pe Urban ? : Buzeşti (15,30 ; 18). Secretul planetei maimuţelor : Lira (15,30 ; 18). Floarea soarelui : Arta (15,30 ; 18) ; Rahova (15,30 ; 18 ; 20,15); Romeo şi Julietas Cosmos (15,30; 19). Săptămîna nebunilor: Munca (16 , 18 ; 20) ; Flacăra (15,30 ; 18 ; 20,15). Un loc pentru indrăgostiţi : Drumul Sării (15,30 ; 17,45 ; 20) ; Giuleşti (15,30 ; 17,45 ; 20). Greşeala fatală : Unirea (15,30 ; 18). întîlnire cu o necunoscută : Ferentari (15,30 ; 17,45 ; 20). Genoveva de Brabant: Laromet (15,30 ; 17,30 ; 19,30). GRĂDINI Cromwell : Select (10,30) ; Capitol (19,15). Aşteptarea : Doina (19,15). Hello Dolly : Festival (19,30). II cunoaşteţi pe Urban : Buzeşti (20,15). Tick, Tick, Tick , Bucegi (20). Greşeala fatală : Unirea (20). Secretul planetei maimuţelor : Lira (20). Omul orchestră : Aurora (19). Fata de pe muntele de diamant : Moşilor (20). Asediul : Tomis (20). Floarea soarelui : Arta (20). Cortul roşu : Vitán (19,30). Articolul 420 : Modern (19). GIURGIU Bucureşti : Secretul planetei maimuţelor. Lumina : Riscul OLTENIŢA Flacăra . O floare şi doi grădinari. Clubul Ş.N.O.: Pe cometa. URZICENI Pacea : îngerii negri. BUFTEA Libertăţii Bucătăreasa. BOLINTIN Luceafărul : Povestea piticului Bimbo. STAREA TIMPULUI Institutul meteorologic comunică : în următoarele 24 de ore vremea va fi schimbătoare şi va continua să se răcească. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 10 şi 12 grade, iar, maxima intre 18 şi 20 grade. In următoarele 3 zile , tendinţă de ploaie slabă, vreme răcoroasă mai ales seara şi dimineaţa. Cer variabil. Vint slab in general, temperatura va continua să scadă în prima parte a intervalului. , JOI 16 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I ■a pag. a 2-at RĂSPUNSURI la materialele publicate la I.A.P.S.U.A. Buftea, criticile au avut ecou „Considerăm critica dv. justă și, indiferent de cauzele care au generat lipsurile din activitatea noastră, suntem hotărîți să luăm în continuare toate măsurile necesare, oricît de drastice ar fi ele, pentru realizarea unei producţii de bună calitate“. Aceste cuvinte concluzionează scrisoarea de răspuns a conducerii şi comitetului de partid a întreprinderii de ambalaje şi piese de schimb pentru industria alimentară Buftea la foiletonul ,,Pe cuvînt, mă angajez la Buftea“ apărut în ziarul nostru din 18 august a.c. In legătură cu deficienţele constatate în această unitate şi consemnate în foileton, se arată şi ce măsuri au fost întreprinse pentru ca aceste deficienţe să fie înlăturate. Aşa bunăoară, pentru îndepărtarea zgomotului produs de instalaţia de ventilaţie în unele hale de fabricaţie, conducerea uzinei împreună cu I.C.P.A. (in calitate de proiectant al instalaţiei) studiază posibilităţile reamplasării ventilatoarelor, avîndu-se ca scop final îndepărtarea zgomotului. In ce priveşte electrostivuitoarele, din cele aproape 20 existente, funcţionează numai 11. Cauzele care fac ca aceste electrostivuitoare să nu participe în procesul de producţie în totalitatea lor sunt determinate de lipsa unor baterii, acumulatori, repararea motoarelor de curent continuu, cauciucarea roţilor de rulare. Se spune în răspuns că s-au făcut numeroase intervenţii la „Acumulatorul“, I.T.B., Combinatul de cauciuc Jilava şi la unele cooperative pentru procurarea de baterii şi acumulatori, repararea motoarelor şi cauciucarea roţilor. Rezultatele acestor intervenţii repetate nu au fost însă cele scontate. Privitor la cele semnalate că în incinta fabricii nu există un bufet iar salariaţii sînt nevoiţi să serveacă masa de prînz în afara unităţii aceste lipsuri au făcut deja obiectul unor măsuri. Pînă la data de 15 septembrie se vor termina lucrările de finisare a localului, iar bufetul va fi dat în folosinţă. Referitor la felul cum funcţionează controlul tehnic de calitate din întreprindere, în urma criticii făcute de ziar, s-au întreprins măsuri de înlăturare a lipsurilor constatate. In scrisoare se spune : „Activitatea C. C. din fabrică însuşi sistemul organizatoric al controlului tehnic de calitate au făcut în acest an obiectul atenţiei, cu precădere a Comitetului de direcţie, susţinut şi îndrumat în această acţiune de comitetul de partid. Tocmai pentru realizarea unui salt în problema calităţii şi mergînd consecvent în pas cu directivele care arată clar că în fabrici fiecare muncitor, pe locul său de muncă, trebuie să devină propriul său controlor s-a adoptat şi s-a introdus într-o serie de ateliere (litografie, fotooffset, vernisare, capace Omnia şi Twistoff) sistemul autocontrolului de calitate în lanţ, cu drept de ştampilă C.T.C. maiştrilor şi reglorilor din aceste ateliere fără a mai fi recontrolaţi de personal special C.T.C. Ca urmare, la început au existat dificultăţi, deficienţe, neglijenţe, care în primele luni au condus la reclamaţii şi la blocări de produse in magazie. în prezent, sistemul de autocontrol s-a apropiat de eficienţa scontată şi într-o şedinţă lărgită a Comitetului de direcţie, cu participarea forului tutelar, s-a hotărit extinderea acestui sistem în toată fabrica cu începere de la 1 septembrie a.c.“. T. I. DIALOG despre „Pensionari în floarea tinereţii" Nu cu mult timp în urmă în coloanele ziarului nostru a apărut materialul „Pensionari în floarea tinereţii", în care era vorba de un grup de tineri din comuna Mînăstirea care-şi pierdeau vremea fără să muncească. După cum reiese din răspunsul adresat redacţiei de către comitetul comunal de partid şi comitetul comunal U.T.C., intervenţia ziarului a fost bine venită. In urma apariţiei materialului amintit, cu sprijinul organelor de partid şi de stat, în comună a fost organizată o întîlnire la care au participat şi tinerii vizaţi în materialul publicat. întîlnirea organizată sub forma unei mese rotunde a avut ca temă „Participarea la muncă, o datorie cetăţenească a fiecărui tînăr", vorbitorii evidenţiind necesitatea participării la muncă în orice sector de activitate. Această acţiune s-a încheiat cu măsuri concrete, majoritatea tinerilor, a căror inactivitate a făcut obiectul materialului publicat, hotărînd să se încadreze în producţie. Astfel, tînărul Dumitru Luiceanu s-a şi angajat şofer la o unitate din Bucureşti. Stanei Mocanu lucrează la I.A.S. Mînăstirea, Constantin Ivan s-a prezentat la Constanţa la locul de muncă unde fusese repartizat. La fel au procedat şi ceilalţi tineri. Comitetul comunal U.T.C. a hotărît să urmărească îndeaproape modul în care cei vizaţi îşi vor desfăşura activitatea de-acum încolo. Răspunsul primit nu vorbeşte însă nimic despre un aspect cunoscut de către locţiitorul comitetului comunal de partid şi secretarul comitetului U.T.C. Îu timpul cînd redactorii noştri s-au deplasat în comuna Mînăstirea, unul dintre tinerii fără ocupaţie pînă la acea dată s-a recomandat sub numele de Constantin Ivan, acesta nefiind numele lui adevărat. Tînărul Constantin Ivan este, după cîte am aflat, un element harnic, care lucrează de mai mulţi ani în producţie. Regretînd faptul că în ziar a apărut numele acestuia, aşteptam din partea celor ce au iniţiat acţiunea citată mai sus să analizeze şi comportarea tînărului care ne-a indus în eroare şi, bineînţeles, să ia măsurile cuvenite. Să sperăm însă că nu va fi prea tîrziu s-o facă de aici încolo. E. C. EXPOZIŢIE In sala ele la „Informaţia Bucureştiului“, consacrată pentru astfel de manifestări artistice, s-a deschis o nouă expoziţie de fotografii. De data aceasta, exponenţii sunt artiştii fotografi din Bulgaria prietenă, ale căror fotografii vorbesc despre viaţa nouă a patriei lor : instantanee din procesul muncii, portrete, peisaje, fotografii sportive, încheagă pentru privitor imaginea unei ţări un plin avlnt tineresc pentru construirea socialismului, înalta calitate a fotografiilor expuse, care vor fi fără îndoială un prilej de îneîntare pentru privitor, face cu atît mai pregnantă această imagine. Gimnastica de dimineața. FOILETON Cu trei zile înainte de a ţine consiliu de familie, am mîncat numai ouă crude, brînză de vaci şi pîine prăjită. Preparatele menţionate au fost necesare pentru a-mi aduce vocea la o formă maximă. Cît priveşte alte pregătiri, am citit rubrica „pierderi“ de la mica publicitate şi „Urzica“. Şi toate astea, pentru a pleda cu succes în aplicarea unei originale metode de economisire. Dar iată-mă în ziua cu pricina. Sunt în jurul meu 29 de rude, 8 cumnaţi şi cumnate, 7 unchi şi mătuşi, 5 veri şi verişoare şi 9 nepoţi şi nepoate. Am tuşit după metronom de trei ori şi... .— Dragii mei, voi fi scurt. Vreţi ca familia noastră să devină cineva ? — Daaaa... — Buun ! Atunci, ascultați. Trebuie să ne gospodărim bine, să fim mai strîngători. Nu vă spun toate astea așa, de la mine. Am un exemplu viu în experienţa unor prieteni de la I.I.L. „Steagul roşu" — Giurgiu. __ ? 1 ? — Nu vă miraţi. Veţi întreba ce legătură există între noi şi o întreprindere. Noi nu facem decit să le urmăm pilda. Şi pentru aceasta, o primă condiţie : toată lumea îşi ia concediu. A doua condiţie : toţi cei care au economii la C.E.C. şi le retrag. E clar ? — Păi... — Nu admit nici un păr. În timp ce luăm pauză, pentru a servi cite o dulceaţă, tu, Năică, eşti doar student şi viitor economist, vei calcula valoarea depunerilor la C.E.C. precum şi a salariilor ce ni se cuvin în perioada concediilor. Şi-acum la treabă... Eu n-am mîncat dulceaţă. Am preferat o porţie de brînză de vaci cu iaurt şi zahăr. Dar iată-ne din nou în jurul mesei. — Am făcut totalul, ştim ce bani avem, acum trecem la cumpărături. __ ■_ ! f — Am zis bine, la cumpărături, întocmai cum au procedat tovarăşii de la I. I. U. „Steagul roşu“ — Giurgiu. Dată fiind însă diversitatea articolelor ce trebuie achiziţionate, ne vom împărţi pe echipe. Astfel, cei de vîrsta 14—18 ani cumpără verigi nichelate. __ ? I 9 — Nu vă speriaţi. Cunoştinţele mele de la I.I.L. Giurgiu au în stoc verigi în valoare de 95 000 lei. E clar ? Cei de la 19 la 25 de ani se ocupă de procurarea fobiilor P.V.C. Bineînţeles că nu vom lua de 81 000 lei ca prietenii mei, dar pe aproape. Apoi, femeile se interesează de găsirea a cît mai multe franjuri şi pistă, iar bărbaţii trecuţi de 25 de ani au în grijă cumpărarea de doc cauciucat. Sper că s-a-nţeles. — Bine, nepoate (pe unchiul Puiu mereu îl mănîncă limba), dar ce ne propui tu este o absurditate. Ne batem joc de bani, de munca noastră. Așa că eu... — Nu admit nici o replică. Adică, ce vrei să insinuezi dumneata ? Consideri că tovarășii de la I.I.L. „Steagul roșu“ și-au bătut joc de bani, de munca lor, atunci cînd au stocat în magazie materii prime şi materiale în valoare de 376 000 lei? Te înşeli. Ei au gîndit că niciodată nu strică dacă au ceva în plus. Şi bine au gindit. — Dar nu-s banii lor... — Cu atît mai mult să le înţelegi spiritul gospodăresc. Şi dacă afli că mai au in magazie şi nişte produse finite fără desfacere, de vreo 12100 lei, ce ai de spus ? Taci ? — Nu tac. Mă întreb de ce le-au mai fabricat ? — Vezi că nu ştii să te orientezi ? Păi ce, e rău că există ? Mai ştii cînd or să aibă nevoie de ele ? Nu ştii. Şi atunci, las’ să fie, că nu strică ! Şi după ce le-am prezentat atîtea „argumente“, consiliul de familie cu unele... bîlbîieli, mi-a aprobat iniţiativa. Acum, ai mei sînt după cumpărături. Dacă o fi şi-o fi, şi n-am să reuşesc să fac nimic cu cele achiziţionate, familia mea va pierde în cel mai rău caz dobînda ce i s-ar fi cuvenit dacă avea banii la C.E.C. Dar am o consolare. Prietenii mei de la I.I.L. „Steagul roşu“, pentru moment, înregistrează şi ei o pierdere. Datorită existenţei stocului supranormativ, plătesc ceva penalizări. Cine oare le suportă şi mai ales cum le justifică ? Ce bine că nu mi-a pus asemenea întrebare unchiul Puiu, că zău, nu ştiu ce i-aş fi răspuns. Oricum, trebuie să fiu pregătit. De aceea, voi scrie la I.I.L. „Steagul roşu“ şi cum la nevoie se cunoaşte prietenul, nu mă vor , lăsa ei pe jarul întrebărilor. Aşa că voi afla şi povestea penalizărilor. TR. POPESCU „Las' s fie că nu s e Rînduri inspirate din stocurile supranormative la I.I.L. „Steagul roşu" — Giurgiu) STEAGUL ROŞU Prezenţe (Urmare din pag. l-a) prezentativă se înfăţişează şi creatorii de mobilă. Camera-dormitor „Progresul“, cu finisaj superior, realizată de I.I.L. „Steagul roşu“, şi cele două noi garnituri de bucătărie din melaminate produse de aceeaşi unitate şi I.I.L. Afumaţi evidenţiază măestria celor care încearcă să îngemăneze utilul cu esteticul. Un amănunt nu mai puţin concludent. Din cele 110 exponate ale standului judeţului Ilfov, 50 sunt produse noi. Un fapt în măsură să justifice pe un altul mai concludent. Dinamica livrării de mărfuri realizate de industria locală ilfoveană pentru fondul pieţii indică dublarea producţiei faţă de anul 1965. In unele sectoare, saltul înregistrat este de-a dreptul spectaculos. Bunăoară, producţia de mobilă a judeţului a ajuns în anul trecut să fie de 8,2 ori mai mare faţă de 1965. Oriunde ne întoarcem privirile, ne întîmpină noutăţile relevînd certe însuşiri. Execuţia, soluţiile, modelele acreditează tot mai mult ideea că făuritorii de bunuri de consum din judeţ înţeleg să ţină pasul cu cerinţele zilei. Ne-au făcut să ne gîndim la acest lucru şi cele zece corturi pentru camping create de I.I.L. Urziceni la o asemenea manieră care ne dă convingerea că pot rivaliza cu ceea ce a dat mai bun în materie producţia specializată de articole de sport. Dar cu alte amănunte nu ne vorbesc despre necesitatea asimilării de noi produse ! Utilul şi frumosul reprezintă de altfel şi deviza creatorilor de bunuri din cadrul cooperaţiei de consum. La standul rezervat acestora, judeţul Ilfov deţine ponderea prin prezentarea unei impresionante game de articole de artizanat, create cu mult rafinament, inspiraţie şi gust. De la vasele decorative dinlemn, ulcioare de nuntă, butoiaşe, linguri cu găvan la obiecte de podoabă, goblenuri, diverse confecţii, încălţăminte, etc. totul relevă o inspiraţie cu pronunţate accente folclorice care indică în persoana creatorilor nişte adevăraţi artişti. Impresiile plăcute lăsate de cele două standuri sunt întregite la vizitarea standurilor ministerelor şi organelor centrale, unde pe o suprafaţă de 20 000 m.p. de expunere, industria noastră de bunuri de consum prezintă ceea ce are mai nou şi reprezentativ. DEONTOLOGIA (Urmare din pag. l-a) suficiente pentru a favoriza formarea unui adevărat medic. Altruismul, abnegaţia, onestitatea, blîndeţea, bunătatea etc., adăugate unei conştiinţe înalte asupra importanţei sociale şi nobleţei acestei îndeletniciri sînt cîteva din calităţile de care ar trebui să dea dovadă un candidat la medicină. Evident, ele nu sunt deocamdată —* şi poate nici nu vor putea fi curînd detectate obiectiv. Dar, conştiinţa se dezvoltă şi se educă. Aici, se poate acţiona. Or, dacă s-ar analiza critic modul cum s-a făcut pînă în prezent educarea personalului medicosanitar, în spiritul eticii medicale socialiste, s-ar evidenţia numeroase carenţe. Deontologia nouă, socialistă, apare şi se consolidează învingînd rămăşiţe ale eticii medicale burgheze (sau influenţe noi ale acesteia cum sunt : mercantilismul, şarlatanismul, dezinteresul faţă de psihicul omului bolnav, considerarea acestuia ca un „caz" sau ca „subiect" de experimentare, practicarea polipragmaziei cu supraevaluarea unor produse farmaceutice străine, denigrarea colegilor etc. Dacă s-ar fi acţionat preventiv, dacă preocuparea pentru educaţie ar fi fost permanentă, aceste manifestări retrograde nu ar fi persistat. O deosebită responsabilitate poartă, în această direcţie, colectivele profesionale din spitale, policlinici, circumscripţii, care s-au ocupat în exclusivitate de problemele de strictă specialitate, şi — nu în mai mică măsură — colegiile medicilor şi farmaciştilor, care au „judecat" şi „sancţionat" mai mult decît au educat. Mobilizator ar fi fost, de asemenea, exemplul personal al anumitor medici de prestigiu din centrele universitare sau orașele mari... Pe de altă parte, cred că a reduce dezbaterile etice numai la criticarea atitudinilor mercantile sau a încălcărilor disciplinare, înseamnă a devaloriza sensurile mult mai profunde și diverse ale deontologiei. Dezumanizarea îngrijirilor acordate bolnavilor, constatate pe măsură ce medicina s-a fragmentat „hiperspecializîndu-se" şi tehnicizindu-se excesiv, reprezintă, — de exemplu — o altă contrazicere a normelor morale medicale, de o gravitate cel puţin egală cu precedentele. Această situaţie a bruiat treptat calitatea comunicării, condiţie a vindecării, dintre bolnav şi medicul său, şi a scăzut responsabilitatea asupra actelor medicale de la cele mai simple pînă la cele mai complexe. „Fiecare specialist răspunde de organul ce-l cunoaşte şi atît. Dar de omul întreg cine răspunde ?" (prof. M. Voiculescu). Dacă adăugăm la cele de mai sus bolile iatrogene, adică acelea induse de medic prin prescrierea abuzivă şi fetişizarea în procesul vindecării a medicamentelor, cît şi uneori prin slaba sa pregătire, găsim suficiente motive pentru a justifica permanentizarea unui colocviu de educaţie cu problematică majoră. O latură a deontologiei, care merită a fi reconsiderată în lumina recentelor documente de partid, o constituie interrelaţiile : medic-societate. După cum se ştie, medicina este o ştiinţă cu adînci implicaţii sociale. Din această cauză medicul nu poate face abstracţie de societatea în care trăieşte, şi-şi desfăşoară activitatea. Mai mult chiar, în socialism calitatea de medic-cetăţean, participant la treburile obştei, onorează şi obligă. Profesia medicală, în care anumite precepte morale de tradiţie milenară au şi o neştirbită valoare practică, trebuie să beneficieze de impulsul etic purificator determinat de recentele hotărîri. Acest lucru va fi posibil prin creşterea eficienţei muncii politico-educative. Rezultatul va fi în directă legătură cu ridicarea pe o treaptă calitativ superioară a asistenţei medicale , pe care, în absenţa omului cu o conştiinţă elevată, nu o poate asigura nici cea mai perfecţionată aparatură şi nici sistemul sanitar cel mai bine organizat. Privind utilajele moderne CURIER JURIDIC in numărul de astăzi al ziarului răspundem mai multor cititori care vor să ştie în ce condiţii angajaţii îşi menţin gradaţiile acordate, în cazul transferului în interes de serviciu. Această problemă este reglementată de H.C.M. 914/968 cu modificările făcute prin H.C.M. 94/968 şi instrucţiunile de aplicare a acestei hotărîri şi anume : în cazul in care după aplicarea noului sistem de salarizare un salariat se transferă în interes de serviciu trebuie distinse mai multe situaţii : a) Transferarea în interes de serviciu în aceeaşi funcţie sau pe o funcţie echivalentă cu nivelul de salarizare în unităţi din aceeaşi grupă de salarizare şi de acelaşi grad de salarizare. în acest caz, conducerea unităţii la care se transferă angajatul poate să-i menţină atît salariul tarifar cît şi gradaţiile acordate de unitatea de la care se transferă. Cînd la unitatea la care se transferă angajatul limitele de salarizare sunt mai mici, conducerea acestei unităţi poate să acorde angajatului un număr de gradaţii corespunzător pregătirii şi aptitudinilor sale, pînă la echivalenţa salariului său tarifar de încadrare, avut pînă la data transferului. b) Stabilirea gradaţiilor pentru salariaţii care, ca urmare a unor măsuri organizatorice a unităţilor sau din motive independente de activitatea lor, au fost transferaţi pe funcţii mai mici, se va face de conducerea unităţilor care pot acorda acestor salariaţi un număr de gradaţii care să corespundă vechimii lor în specialitate, precum şi calităţilor şi aptitudinilor lor profesionale, fără ca prin aceasta să depăşească salariul tarifar de încadrare avut în funcţia deţinută anterior. Aceeaşi soluţie se impune şi faţă de salariaţii angajaţi la altă unitate, altfel decît prin transfer în interes de servici, insă în condiţii care le dau dreptul la menţinerea vechimii neîntrerupte în aceeaşi unitate. c) Dacă la unitatea la care are loc transferul, limitele de salarizare ale funcţiei respective sunt superioare faţă de limitele aceleiaşi funcţii pe care a deţinut-o anterior transferului, angajatului în cauză i se poate asigura creşterea salariului echivalent cu o clasă de salarizare, în cazul cînd la mijloc este vorba despre o promovare dintr-o funcţie de execuţie într-o funcţie de conducere, creşterea salariului poate să se facă chiar cu două clase de salarizare. Avînd în vedere reglementările sus-amintite, se impune ca unităţile care vor să facă angajări prin transfer în interes de servici, să se adreseze în scris unităţii la care lucrează angajatul în cauză V. POPESCU Spor la muncă şi învăţătură! (Urmare din pag. 1-a) devenire, şi mai ales, vor intra onoraţi în societate, curajoşi, demni să pătrundă în orice domeniu al ei. „Noi trebuie să avem un liceu care să educe tineretul nostru în spiritul muncii, să-l înveţe să muncească în orice domeniu de activitate pentru că orice muncă folositoare societăţii este o muncă de onoare" — spunea secretarul general al partidului. Astăzi, cînd şcolile strălucesc de lumină şi manualele gratuite sunt deschise cu emoţia firească a oricărui început, asistăm la marea confruntare dintre educatori şi materia vie, receptivă şi pregnant sensibilă a viitorilor constructori ai socialismului şi comunismului, în judeţul Ilfov, evenimentul a fost pregătit din timp. S-ar cuveni să amintim de analizele ample, constructive, ce au avut loc în sportul combativităţii şi intransigenţei partinice faţă de lipsuri, ori să amintim de eforturile comune ale şcolii, familiei şi tuturor factorilor de răspundere din majoritatea localităţilor pentru crearea condiţiilor optime realizării depline a procesului instructiv-educativ. Şi din nou ne vin în minte cuvintele secretarului general al partidului: „Toţi profesorii, toţi învăţătorii trebuie să fie şi specialişti şi educatori", iată condiţia esenţială a competenţei dascălului. Avem în faţă şi nenumărate exemple de înţelegere a imperativelor muncii de către cei care îşi vor relua de-acum locul în bancă şi în atelierul-şcoală. Pînă mai ieri cei peste 300 de elevi ai Şcolii generale din Manasia erau prezenţi alături de constructorii de pe şantierul din oraşul Urziceni, aducîndu-şi contribuţia la elădirea noilor locuinţe. Dărăşti-Ilfov, Gălbinaşi, Gruiu, Mînăstirea, Giurgiu, Buftea, Ciolpani, Snagov, sînt numai cîteva nume din marea majoritate a localităţilor judeţului nostru unde am putut observa integrarea elevilor în procesul muncii. La construcţia noilor şcoli, pe şantierele de desecări, la înfrumuseţarea parcurilor, la lucrările de recoltare din grădinile de legume ale cooperativelor agricole de producţie, pretutindeni unde a fost nevoie s-a făcut a simiţ că în aceste zile prezenţa activă a tineretului şcolar, iar dascălii au ţinut să imprime acestei munci un profund caracter educativ. În judeţul nostru, deschiderea noului an şcolar are loc în condiţii deosebite, la numai cîteva zile de la plenara Comitetului judeţean de partid, într-un moment cînd comuniştii şi toţi oamenii muncii au trecut cu însufleţire la transpunerea în viaţă a programului adoptat de plenară pentru traducerea în viaţă a măsurilor stabilite de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., pe baza propunerilor secretarului general al partidului cu privire la educarea marxist-leninista a membrilor de partid şi tuturor oamenilor muncii, în acest cadru tonifiant, specific muncii, de dăruire şi pasiune pentru dezvoltarea multilaterală a patriei, părinţii şi educatorii sunt chemaţi să-i formeze pe viitorii constructori ai societăţii de mîine pe calea demnităţii, in spiritul înaltelor idealuri de viaţă pe care partidul le sădeşte mereu, cu noi valenţe, în conştiinţa noastră. PRELUAREA PRODUSELOR (Urmare din pag. l-a) tone în loc de 10 tone prevăzute. De asemenea, tot în acea perioadă, în unitate au rămas nepreluate peste două tone morcovi. Nici în săptămîna următoare (23— 28 august) C.L.F. Vidra nu a respectat graficul de preluare întocmit. Așa de pildă, în ziua de 26 august cele 2 000 kg roşii prevăzute a fi ridicate au rămas recoltate pe cîmp datorită faptului că în acea zi C.L.F. n-a dirijat aici nici un mijloc de transport. Ne oprim aici cu însemnările pe marginea scrisorii trimisă redacţiei de preşedintele cooperativei agricole din Stoeneşti, considerînd că cele semnalate sunt suficiente pentru ca C.L.F. Vidra să ia act de ele şi, bineînţeles, să dea răspunsul cuvenit. 4 UZINA SEMĂNĂTOAREABUCUREŞTI * str. Splaiul Independenţei nr. 319, sector 7 Telefon 136810/144 angajează de urgenţă Zidari calificaţi toate categoriile, din toată ţara — li se asigură cazare şi masa la cantină , muncitori necalificaţi — cu condiţii de navetă.