Steagul Roşu, septembrie 1971 (Anul 23, nr. 6897-6921)
1971-09-19 / nr. 6912
proletari dín toate tarile, Miri-val Anul XXIII -Nr. 6912 Duminică 4 pagini 30 bani 19 septembrie 1971 VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN în cursul zilei de sîmbătă, 18 septembrie, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, împreună cu tovarăşii ION GHEORGHE MAURER, MANEA MANESCU, ILIE VERDEŢ şi MAXIM BERGHIANU a continuat vizita de lucru în judeţul Caraş-Severin. De la reşedinţa judeţului se pleacă la primele ore ale dimineţii. Cetăţenii Reşiţei, care pe tot parcursul vizitei de vineri au înconjurat cu multă căldură şi dragoste pe conducătorul partidului şi statului, au dat din nou străzilor „Cetăţii de foc“ imaginea, specifică marilor sărbători, ferm entuziastele şi strălucitoarele manifestări populare. In aplauzele şi uralele mulţimii, coloana de maşini străbate centrul oraşului, îndreptîndu-se spre Caransebeş. Vizita secretarului general în mu...Caransebeş. In aceeaşi atmosferă entuziastă, plină de căldură, conducătorii de partid şi de stat străbat arterele principale ale oraşului. Aproape întreaga populaţie a venit în întâmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Prin aplauze şi urale, oamenii muncii îşi exprimă neţărmurita bucurie de a avea în mijlocul lor pe conducătorul partidului şi statului, dragostea şi recunoştinţa faţă de conducerea partidului şi statului pentru grija ce le-o poartă. Oraşul Caransebeş, ca şi celelalte localităţi ale patriei noastre, a cunoscut in anii construcţiei socialiste importante înnoiri, rod al politicii marxist-leniniste a partidului nostru de industrializare socialistă, de repartizare armonioasă a forţelor de producţie în toate zonele ţării. La Caransebeş, oraş lipsit în trecut de industrie, a fost dat în funcţiune în ultimii ani un mare combinat de industrializare şi prelucrare a lemnului, iar în prezent se află în construcţie o puternică uzină de construcţii metalice, intrată parţial în exploatare în vara acestui an. Dezvoltarea economică a condus în acelaşi timp şi la transformări profunde în domeniul social-cultural, mărturie fiind noile blocuri de locuinţe, şcoli şi magazine, edificii de cultură. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi sunt invitaţi să viziteze noua uzină în care procesul de producţie se desfăşoară concomitent cu lucrările de construcţii şi montaj.La intrare se află o imensă pancartă pe care este înscrisă urmarea „Bine aţi venit în mijlocul nostru, iubiţi conducători de partid şi de stat“. Muncitori şi muncitoare înconjoară pe oaspeţi şi le oferă buchete mari de flori. Sunt de faţă ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, primul secretar al Comitetului orăşenesc Caransebeş al P.C.R., Nicolae Magda şi colectivul de conducere al uzinei. Vizita în întreprindere începe cu o prezentare a profilului unităţii şi a stadiului de construcţie. Prin intermediul unor grafice şi machete, drectorul uzinei, ing. Vasile Uscat, arată că, în final, întreprinderea va produce anual 66.000 tone construcţii metalice pentru hale industriale şi pentru alte nevoi ale economiei naţionale, precum şi diferite ansamble sudate pentru construcţia de maşini. In prezent, uzina este intrată parţial în funcţiune nicipiul Reşiţa, prilejuită şi de împlinirea a 200 de ani de activitate industrială neîntreruptă pe aceste meleaguri, dialogul fructuos cu activişti de partid şi de stat, cu cadre de conducere din economia judeţului, cu muncitori, ingineri şi tehnicieni din întreprinderile municipiului, indicaţiile date reprezintă un puternic factor mobilizator pentru activitatea viitoare a reşiţenilor, pentru dezvoltarea continuă, multilaterală a judeţului Caraş-Severin, pentru o capacitate anuală de 20 000 de tone. Se subliniază că întregul colectiv de muncitori, tehnicieni şi ingineri este puternic mobilizat pentru a îndeplini angajamentele luate în cadrul întrecerii socialiste, pentru a scurta cît mai mult perioada planificată pentru atingerea parametrilor tehnico-economici prevăzuţi pentru această etapă a construcţiei. Oaspeţii sunt informaţi că primele produse ale unităţii au fost livrate pe şantierul Sistemului hidroenergetic de la Porţile de Fier, întreprinderii hidrotehnice de la Constanţa, Uzinei chimice de la Valea Călugărească, Uzinei de autoturisme din Piteşti şi pe şantierele altor obiective industriale ale patriei noastre, bucurîndu-se de aprecierea beneficiarilor. Se vizitează prima hală de producţie intrată în funcţiune. Ea ocupă o suprafaţă de aproximativ 45 000 mp pe care sunt amplasate utilaje moderne, purtînd în marea lor majoritate marca unor uzine constructoare de maşini din ţară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu discută cu muncitorii asupra unor probleme legate de procesul de producţie, de condiţiile de muncă şi de viaţă, se interesează de stadiul îndeplinirii primelor sarcini de plan şi recomandă constructorilor de maşini să aibă tot timpul în atenţia lor folosirea raţională a maşinilor cu care lucrează, a suprafeţelor destinate procesului tehnologic, în vederea sporirii productivităţii muncii şi a producţiei de construcţii metalice. — Aveţi posibilităţi, spune tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să depăşiţi producţiile planificate. In legătură cu viitoarele construcţii care vor întregi uzina în următoarele etape de dezvoltare din actualul plan cincinal — alte 5 hale de producţie, o fabrică de oxigen cu o capacitate de 250 metri cubi pe oră, o centrală termică — oaspeţii sunt informaţi că lucrările se desfăşoară din plin, corespunzător graficului de producţie la zi. Apreciind succesele de pînă acum, secretarul general recomandă constructorilor să găsească cele mai bune soluţii pentru scurtarea termenelor de intrare în funcţiune a tuturor obiectivelor industriale prevăzute pentru această uzină, să se îngrijească din timp de continuarea lucrărilor în acelaşi ritm şi pe timpul iernii, să folosească pe scară largă prefabricatele, care asigură o productivitate mare în construcţii, în încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt înconjuraţi din nou de muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinei. Secretarul general al partidului le mulţumeşte pentru primirea călduroasă făcută, le urează noi succese în muncă, multă sănătate şi fericire. Spre Oţelul Roşu. Şoseaua urcă pante domoale, străbate întinse lanuri de porumb şi livezi. O ploaie măruntă a scăldat cîmpia, întărindu-i culorile. Trecem prin sate frumoase în care dominante sînt casele noi, pretutindeni se vede hărnicia gospodarilor, a căror viaţă a devenit tot mai îmbelşugată în anii socialismului. Locuitorii acestor aşezări, bucuroşi de oaspeţi, îi întîmpină cu dragoste. In semn de aleasă preţuire, în ferestrele noilor case sînt rînduite ştergare româneşti, meşteşugit lucrate, iar de-a lungul drumului, au fost aşezate ca nişte borduri multicolore, flori. Sosind în comuna Obreja, oaspeţii sînt întîmpinaţi la intrare, de tineri călăreţi ce poartă cu mîndrie pe piepturi panglica tricoloră. Fete şi flăcăi în costume naţionale înconjoară — cu un adevărat brîu viu — pe secretarul general al partidului. Primarul comunei, Tudor Drăgan, adresează cuvinte de bun venit. Un bătrîn ţăran cooperator, Ion Tiţon, oferă, după datina străbună, pîine şi sare, întreaga suflare a comunei, precum şi ţăranii cooperatori din satele din preajmă îşi exprimă prin puternice urale şi ovaţii, sentimentele de profundă recunoştinţă şi dragoste faţă de partid şi conducătorul său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Adresîndu-se secretarului general, preşedintele cooperativei, ing. Petru Sava, înfăţişează dezvoltarea unităţii, preocupările şi perspectivele marii lor gospodării. C.A.P. Obreja are un profil complex, agricol, zootehnic şi pomicol. Gazdele informează că scrisoarea adresată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu ţărănimii a avut un larg şi puternic ,ecou şi în rîndul cooperatorilor de aici, mobilizîndu-i şi stimulîndu-i în muncă. Se arată că recoltarea s-a făcut la timp şi în bune condiţiuni, că s-au obţinut, la hectar, 1 400 kg grîu, 2 000 kg porumb şi 25 de mii kg cartofi. O mărturie a hărniciei şi priceperii membrilor cooperatori o aflăm şi în expoziţia amenajată aici, unde sunt prezentate legume şi fructe, de bună calitate. Obrejenii vorbesc cu satisfacţie şi despre dezvoltarea comunei lor, unde 95 la sută din case sunt noi , în vechiul centru muncitoresc Oţelul Roşu, al cărui trecut, prezent şi viitor s-au legat şi se leagă organic de existenţa uzinei ce-i poartă numele, oamenii muncii români, germani, maghiari, şi de alte naţionalităţi, care lucrează aici înfrăţiţi în muncă şi în idealuri, primesc cu o deosebită căldură şi bucurie pe secretarul general al partidului, venit în mijlocul lor pentru a sărbători împreună împlinirea a 175 de ani de existenţă a metalurgiei pe aceste meleaguri. La intrarea în uzina „Oţelul Roşu“, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, sunt salutaţi de Nicolae Agachi, ministrul industriei metalurgice, Ioan Cozmuţă, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid, de membri ai Comitetului de direcţie şi ai comitetului de partid, de reprezentanţi ai organelor locale şi de numeroşi siderurgişti. Directorul uzinei, inginerul Otto Takacs, prezintă succesele cu care colectivul întreprinderii cinsteşte aniversarea, face un scurt istoric al evoluţiei producerii şi prelucrării metalului, transformărilor petrecute în viaţa unităţii şi a celor care muncesc aici. El arată că numai în ultimii cinci ani producţia globală unde s-au construit, în ultimii ani, 4 şcoli, 4 cămine, două complexe comerciale. Ţăranii cooperatori îşi iau un călduros rămas bun de la oaspeţi, ovaţionînd, aplaudînd, rostind cu dragoste numele secretarului-general al partidului. In dar, sînt oferite frumoase ştergare şi costume naţionale, cusute în fir, în motive specifice folclorului bănăţean. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, urează locuitorilor comunei multă sănătate, fericire, succese tot mai mari, a întreprinderii a crescut cu 31 la sută, cea de oţel cu 19 la sută, de laminate finite pline cu 10 la sută, iar cea de semifabricate de oţel cu 11 la sută. Au fost asimilate 10 mărci noi de oţeluri carbon, de calitate şi slab aliate, precum şi numeroase produse noi, printre care cilindri de laminor, diferite profile laminate pentru industria constructoare de maşini, tuburi metalice flexibile ,bare trase din oţeluri de calitate, şi aliaje, table subţiri şi altele. In noua hală a trăgătoriei de bare, numeroase grafice înfăţişează prin cifre elocvente dezvoltarea producţiei diferitelor sectoare ale uzinei. Este semnificativ faptul că producţia anului 1938 se realizează astăzi numai în două luni. O mică expoziţie prezintă produsele pe care le fabrică metalurgiştii Oţelului Roşu. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază eforturile făcute de colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de aici, în domeniul realizării de instalaţii, dispozitive şi diferite utilaje prin mijloace proprii, cu ajutorul cărora au fost moderni (Continuare In pag a 3-a) CARANSEBEŞUL PĂŞEŞTE VIGUROS PE MAGISTRALA INDUSTRIALIZĂRII LA ANIVERSAREA UNEI VECHI UZINE Se examinează macheta dezvoltării în continuare a Uzinei „Oţelul Roşu" Aspect din timpul mitingului DECRET Privind conferirea ordinului „23 August" clasa I Uzinei Oţelul Roşu Apreciind contribuţia deosebită adusă la industrializarea ţării şi participarea activă a colectivului Uzinei Oţelul Roşu la opera de construire a socialismului în patria noastră, cu prilejul aniversării a 175 de ani de activitate neîntreruptă a uzinei. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : Se conferă Ordinul „23 August“ clasa I, Uzinei Oţelul Roşu. Preşedintele Consiliului de Stat NICOLAE CEAUŞESCU DECRET Privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste" Cu prilejul aniversării a 175 de ani de activitate neîntreruptă a Uzinei Oţelul Roşu din judeţul Caraş-Severin, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : Pentru merite deosebite în întreaga activitate desfăşurată în anii construcţiei socialiste a ţării şi pentru contribuţia personală adusă la dezvoltarea Uzinei Oţelul Roşu, se conferă titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ şi medalia de aur „Secera şi Ciocanul“, tovarăşa lui Ilie A. Linţu, maistru principal la secţia oţelărie a Uzinei Oţelul Roşu. Preşedintele Consiliului de Stat NICOLAE CEAUŞESCU SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR AL JUDEŢULUI ILFOV Ieri, deputaţii circumscripţiilor electorale judeţene s-au întrunit în cea de a XI-a sesiune ordinară de lucru a Consiliului popular al judeţului Ilfov. La lucrări au mai luat parte deputaţi în Marea Adunare Naţională, cadre din conducerea unor organe centrale, conducători ai organizaţiilor economice, întreprinderilor şi instituţiilor judeţene precum şi primarii comunelor din judeţ. Deputaţii au aprobat următoarea ordine de zi : — Verificarea alegerilor parţiale de deputaţi în circumscripţiile electorale judeţene nr. 63 Vărăfui, 154— Gruiu, şi 157 — Periş. — Proiect de hotărire cu privire la apărarea sănătăţii şi îmbunătăţirea asistenţei medicale. — Dare de seamă a procurorului şef al judeţului despre cele semnalate cu privire la respectarea legalităţii în unităţile administrativ-teritoriale ale judeţului Ilfov Pe perioada 1 iulie 1970 — 1 iulie 1971. — Dare de seamă a preşedintelui Tribunalului judeţean privind starea legalităţii în cuprinsul judeţului Ilfov, în perioada 1 hd.P* 1970 — 1 iulie 1971. — Proiect de hotărire privind eliberarea unor judecători de la judecătoriile judeţului Ilfov. — Proiect de hotărire privind alegerea unor judecători la judecătoriile din judeţul Ilfov. — Proiect de hotărire privind ratificarea deciziilor adoptate de comitetul executiv al Consiliului popular judeţean în perioada 29 mai 1971 — 18 septembrie 1971, in îndeplinirea atribuţiilor sale. — Informarea comitetului executiv al Consiliului popular judeţean cu privire la activitatea de construire, întreţinere şi modernizare a drumurilor şi podurilor de interes local. Sesiunea şi-a desfăşurat apoi lucrările pe comisii permanente, unde, alături de deputaţi au luat parte şi cadrele invitate. Reunită în plenul său, sesiunea şi-a continuat lucrările într-o atmosferă de responsabilitate faţă de mandatul încredinţat de alegători, deputaţii şi invitaţii care au urcat la tribună făcîndu-se şi de această dată purtători de cuvint ai cetăţenilor cu care s-au consultat înainte de sesiune. Nota dominantă care a călăuzit (Continuare în pag a 2-a) (Continuare in pag. a 2-a) AUTOUTILAREA -mijloc important de ridicare a eficienţei producţiei Programul prioritar pentru dezvoltarea într-un ritm şi mai susţinut a construcţiilor de nave în ţara noastră în cincinalul 1971—1975, elaborat de conducerea partidului, deschide noi perspective pentru această subramură importantă a economiei naţionale, constituie pentru toţi constructorii de nave un imbold puternic de a munci mai productiv, de a realiza nave cu caracteristici superioare, competitive pe piaţa mondială, pentru a justifica astfel încrederea ce ne-a fost acordată. Grijii manifestate de conducerea de partid şi de stat, colectivul nostru i-a răspuns printr-o muncă avîntată, concretizată în îndeplinirea şi depăşirea an de an a planului la toţi indicatorii; în perioada ce a trecut, de la începutul anului, au fost realizaţi peste plan 2.213.000 lei la producţia globală, 7.654.000 lei la producţia marfă, 789 lei pe salariat la productivitatea muncii, iar volumul beneficiilor suplimentare se ridică la 3.000.000 lei. La realizările obţinute, o contribuţie însemnată a avut dezvoltarea acţiunii de autoutilare, faptul că sub conducerea organizaţiei de partid, comitetul de direcţie şi comitetul sindicatului au pus pe primul plan construcţia — prin forţe proprii — a unor maşini, utilaje şi dispozitive specifice producţiei de nave, însufleţiţi de indicaţiile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitelor de lucru la diferite întreprinderi, printre care şi la şantierul nostru naval, am căutat să sincronizăm activitatea comitetului de direcţie şi a comitetului sindicatului, pentru folosirea iniţiativelor şi propunerilor făcute în adunările de grupă sindicală sau în adunările generale ale salariaţilor, în vederea autodotării locurilor de muncă, cu utilaje şi dispozitive care să fie rodul iniţiativei proprii, al priceperii proprii, al forţei şi capacităţii muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor noştri. . Extinderea pe care a luat-o acţiunea de autoutilare la Şantierul Naval Olteniţa, este ilustrată de realizarea a circa 135 maşini, instalaţii, aparate şi dispozitive in valoare de peste 25 milioane lei; comitetul de direcţie a militat pentru găsirea de soluţii care să contribuie la reducerea importului de diverse utilaje ce puteau fi proiectate şi executate pe şantier cu forţe proprii, fapt care a condus la economisirea a circa 3 milioane lei valută. Dezvoltarea acţiunii de autoutilaje, este rezultatul unor acţiuni complexe, al stabilirii unor programe cu termene de realizare apropiate sau de perspectivă, al mobilizării unor organisme cum sunt comisiile inginerilor şi tehnicienilor, economică şi cercul inovatorilor, al atragerii masei largi de muncitori la înfăptuirea obiectivelor de autodotare, în programul de lucru al comitetelor sindicatelor pe secţii, al comisiei inginerilor şi tehnicienilor au fost prevăzute analize cu privire la mai buna folosire a capacităţilor de producţie, a maşinilor şi utilajelor, eliminarea unor „locuri înguste“ prin realizarea de instalaţii şi dispozitive,du pe calea autodotării, elaborarea planului tematic de invenţii şi inovaţii cu contribuţia cercului inovatorilor de pe lîngă comitetul sindicatului a urmărit ca prin cele 11 teme popularizate să dezvolte interesul muncitorilor pentru dezvoltarea mişcării de inovaţii, pentru ca acţiunea de autoutilare să cunoască noi şi importante valenţe. Cu cele mai bune rezultate, cu cele mai multe propuneri în ce priveşte autodotarea, s-au soldat însă dezbaterile din grupe sindicale şi adunările pe secţii în care au fost puse în discuţie posibilităţile de îmbunătăţire a folosirii maşinilor, de perfecţionare a unor utilaje şi instalaţii. Trecerea la construirea navelor metalice presupune existenţa unor utilaje care să aducă tabla navală, de la forma plană în care se livrează, la complicatele forme curbe care în final asigură silueta impunătoare pe care o au vapoarele. Şantierul nostru, neavînd utilajele necesare pentru prelucrarea tablelor navale, între, care un loc important îl deţin presele pînă la 1000 tone, maşinile de fasonat, maşinile de şanfrenat etc. era obligat să transporte cantităţi imense de tablă la Şantierul naval din Galaţi şi la Uzina 23 August din Bucureşti, pentru a fi executate operaţiunile necesare. Cum iarna transporturile se făceau anevoie, iar uzinele cu care cooperam nu puteau să satisfacă cerinţele mereu crescînde ale producţiei noastre, muncitorii angajaţi în aceste acţiuni au propus în adunările grupelor sindicale executarea unor astfel de utilaje cu forţe proprii. Cea mai reprezentativă marină executată pe Şantierul naval Olteniţa, prin autoutilaje, din grupa maşinilor de prelucrat tablă, este presa abkant de 1000 tone şi deschidere 5,5 m. Construirea acestei prese este rezultatul colaborării dintre proiectantul Victor Zagăr şi Ing. IOAN V. CRISTEA Erou al Muncii Socialiste Directorul Şantierului Naval Olteniţa