Steagul Roşu, septembrie 1971 (Anul 23, nr. 6897-6921)

1971-09-19 / nr. 6912

proletari dín toate tarile, M­iri-val Anul XXIII -Nr. 6912 Duminică 4 pagini 30 bani 19 septembrie 1971 VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN în cursul zilei de sîmbătă, 18 septembrie, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, împreună cu tovarăşii ION GHEORGHE MAURER, MANEA MANESCU, ILIE VERDEŢ şi MAXIM BERGHIANU a con­­tinuat vizita de lucru în judeţul Caraş-Severin. De la reşedinţa judeţului se plea­că la primele ore ale dimineţii. Ce­tăţenii Reşiţei, care pe tot parcursul vizitei de vineri au înconjurat cu multă căldură şi dragoste pe con­ducătorul partidului şi statului, au dat din nou străzilor „Cetăţii de foc“ imaginea, specifică marilor săr­bători, ferm­ entuziastele şi străluci­toarele manifestări populare. In a­­plauzele şi uralele mulţimii, coloana de maşini străbate centrul oraşu­lui, îndreptîndu-se spre Caransebeş. Vizita secretarului general în mu­...Caransebeş. In aceeaşi atmosfe­ră entuziastă,­ plină de căldură, con­ducătorii de partid şi de stat stră­bat arterele principale ale oraşului. Aproape întreaga populaţie a venit în întâmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Prin aplauze şi urale, oamenii muncii îşi exprimă ne­ţărmurita bucurie de a avea în mij­locul lor pe conducătorul partidu­lui şi statului, dragostea şi recu­noştinţa faţă de conducerea parti­dului şi statului pentru grija ce le-o poartă. Oraşul Caransebeş, ca şi celelal­te localităţi ale patriei noastre, a cunoscut in anii construcţiei socia­liste importante înnoiri, rod al po­liticii marxist-leniniste a partidului nostru de industrializare socialistă, de repartizare armonioasă a forţe­lor de producţie în toate zonele ţării. La Caransebeş, oraş lipsit în trecut de industrie, a fost dat în funcţiune în ultimii ani un mare combinat de industrializare şi pre­lucrare a lemnului, iar în prezent se află în construcţie o puternică uzină de construcţii metalice, intra­tă parţial în exploatare în vara acestui an. Dezvoltarea economică a condus în acelaşi timp şi la trans­formări profunde în domeniul so­cial-cultural, mărturie fiind noile blocuri de locuinţe, şcoli şi maga­zine, edificii de cultură. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cei­lalţi oaspeţi sunt invitaţi să viziteze noua uzină în care procesul de pro­ducţie se desfăşoară concomitent cu lucrările de construcţii şi montaj.­­La intrare se află o imensă pan­cartă pe care este înscrisă urmarea „Bine aţi venit în mijlocul nostru, iubiţi conducători de partid şi de stat“. Muncitori şi muncitoare în­conjoară pe oaspeţi şi le oferă bu­chete mari de flori. Sunt de faţă ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, primul se­cretar al Comitetului orăşenesc Ca­ransebeş al P.C.R., Nicolae Magda şi colectivul de conducere al uzinei. Vizita în întreprindere începe cu o prezentare a profilului unităţii şi a stadiului de construcţie. Prin intermediul unor grafice şi mache­te, drec­torul uzinei, ing. Vasile Uscat, arată că, în final, întreprin­derea va produce anual 66.000 tone construcţii metalice pentru hale in­dustriale şi pentru alte nevoi ale economiei naţionale, precum şi di­ferite ansamble sudate pentru con­strucţia de maşini. In prezent, uzina este intrată parţial în funcţiune nicipiul Reşiţa, prilejuită şi de îm­plinirea a 200 de ani de activitate industrială neîntreruptă pe aceste meleaguri, dialogul fructuos cu ac­tivişti de partid şi de stat, cu ca­dre de conducere din economia ju­deţului, cu muncitori, ingineri şi tehnicieni din întreprinderile mu­nicipiului, indicaţiile date reprezin­tă un puternic factor mobilizator pentru activitatea viitoare a reşiţe­­nilor, pentru dezvoltarea continuă, multilaterală a judeţului Caraş-Se­­verin, pentru o capacitate anuală de 20 000 de tone. Se subliniază că în­tregul colectiv de muncitori, teh­nicieni şi ingineri este puternic mo­bilizat pentru a îndeplini angaja­mentele luate în cadrul întrecerii socialiste, pentru a scurta cît mai mult perioada planificată pentru a­­tingerea parametrilor tehnico-econo­­mici prevăzuţi pentru această eta­pă a construcţiei. Oaspeţii sunt in­formaţi că primele produse ale unităţii au fost livrate pe şantierul Sistemului hidroenergetic de la Porţile de Fier, întreprinderii hidro­tehnice de la Constanţa, Uzinei chi­mice de la Valea Călugărească, Uzi­nei de autoturisme din Piteşti şi pe şantierele altor obiective industria­le ale patriei noastre, bucurîndu-se de aprecierea beneficiarilor. Se vizitează prima hală de pro­ducţie intrată în funcţiune. Ea ocu­pă o suprafaţă de aproximativ 45 000 mp pe care sunt amplasate utilaje moderne, purtînd în marea lor majoritate marca unor uzine constructoare de maşini din ţară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu dis­cută cu muncitorii asupra unor probleme legate de procesul de producţie, de condiţiile de muncă şi de viaţă, se interesează de sta­diul îndeplinirii primelor sarcini de plan şi recomandă constructorilor de maşini să aibă tot timpul în a­­tenţia lor folosirea raţională a ma­şinilor cu care lucrează, a suprafe­ţelor destinate procesului tehnolo­gic, în vederea sporirii productivi­tăţii muncii şi a producţiei de con­strucţii metalice. — Aveţi posibilităţi, spune tova­răşul Nicolae Ceauşescu, să depă­şiţi producţiile planificate. In legătură cu viitoarele con­strucţii care vor întregi uzina în următoarele etape de dezvoltare din actualul plan cincinal — alte 5 hale de producţie, o fabrică de oxigen cu o capacitate de 250 metri cubi pe oră, o centrală termică — oaspe­ţii sunt informaţi că lucrările se desfăşoară din plin, corespunzător graficului de producţie la zi. Apreciind succesele de pînă acum, secretarul general recomandă con­structorilor să găsească cele mai bune soluţii pentru scurtarea ter­menelor de intrare în funcţiune a tuturor obiectivelor industriale prevăzute pentru această uzină, să se îngrijească din timp de conti­nuarea lucrărilor în acelaşi ritm şi pe timpul iernii, să folosească pe scară largă prefabricatele, care asigură o productivitate mare în construcţii, în încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi condu­cători de partid şi de stat sunt în­conjuraţi din nou de muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinei. Se­cretarul general al partidului le mulţumeşte pentru primirea căl­duroasă făcută, le urează noi suc­cese în muncă, multă sănătate şi fericire. Spre Oţelul Roşu. Şoseaua urcă pante domoale, străbate întinse la­nuri de porumb şi livezi. O ploaie măruntă a scăldat cîmpia, întărin­­du-i culorile. Trecem prin sate frumoase în care dominante sînt casele noi, pretutindeni se vede hărnicia gospodarilor, a căror viaţă a devenit tot mai îmbelşugată în anii socialismului. Locuitorii acestor aşezări, bucu­roşi de oaspeţi, îi întîmpină cu dragoste. In semn de aleasă preţui­re, în­­ ferestrele noilor case sînt rînduite ştergare româneşti, meşte­şugit lucrate, iar de-a lungul dru­mului, au fost aşezate ca nişte bor­duri multicolore, flori. Sosind în comuna Obreja, oaspe­ţii sînt întîmpinaţi la intrare, de tineri călăreţi ce poartă cu mîn­­drie pe piepturi panglica tricoloră. Fete şi flăcăi în costume naţionale înconjoară — cu un adevărat brîu viu — pe secretarul general al partidului. Primarul comunei, Tudor Drăgan, adresează cuvinte de bun venit. Un bătrîn ţăran cooperator, Ion Tiţon, oferă, după datina stră­bună, pîine şi sare­, întreaga suflare a comunei, pre­cum şi ţăranii cooperatori din satele din preajmă îşi exprimă prin puternice urale şi ovaţii, sentimen­tele de profundă recunoştinţă şi dragoste faţă de partid şi condu­cătorul său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Adresîndu-se secretarului general, preşedintele cooperativei, ing. Pe­tru Sava, înfăţişează dezvoltarea unităţii, preocupările şi perspecti­vele marii lor gospodării. C.A.P. Obreja are un profil complex, agri­col, zootehnic şi pomicol. Gazdele informează că scrisoarea adresată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu ţă­rănimii a avut un larg şi puternic ,ecou şi în rîndul cooperatorilor de aici, mobilizîndu-i şi stimulîndu-i în muncă. Se arată că recoltarea s-a făcut la timp şi în bune condiţiuni, că s-au obţinut, la hectar, 1 400 kg grîu, 2 000 kg porumb şi 25 de mii kg cartofi. O mărturie a hărniciei şi priceperii membrilor cooperatori o aflăm şi în expoziţia amenajată aici, unde sunt prezentate legume şi fructe, de bună calitate. Obrejenii vorbesc cu satisfacţie şi despre dezvoltarea comunei lor, unde 95 la sută din case sunt noi , în vechiul centru muncitoresc Oţelul Roşu, al cărui trecut, prezent şi viitor s-au legat şi se leagă orga­nic de existenţa uzinei ce-i poartă numele, oamenii muncii români, germani, maghiari, şi de alte naţio­nalităţi, care lucrează aici înfrăţiţi în muncă şi în idealuri, primesc cu o deosebită căldură şi bucurie pe secretarul general al partidului, venit în mijlocul lor pentru a săr­bători împreună împlinirea a 175 de ani de existenţă a metalurgiei pe aceste meleaguri. La intrarea în uzina „Oţelul Roşu“, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, sunt salutaţi de Nicolae Agachi, ministrul industriei metalurgice, Ioan Coz­­muţă, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid, de membri ai Comitetului de direcţie şi ai comi­tetului de partid, de reprezentanţi ai organelor locale şi de numeroşi siderurgişti. Directorul uzinei, inginerul Otto Takacs, prezintă succesele cu care colectivul întreprinderii cinsteşte aniversarea, face un scurt istoric al evoluţiei producerii şi prelucrării metalului, transformărilor petrecute în viaţa unităţii şi a celor care muncesc aici. El arată că numai în ultimii cinci ani producţia globală unde s-au construit, în ultimii ani, 4 şcoli, 4 cămine, două complexe comerciale. Ţăranii cooperatori îşi iau un căl­duros rămas bun de la oaspeţi, ova­­ţionînd, aplaudînd, rostind cu dra­goste numele secretarului-general al partidului. In dar, sînt oferite frumoase şter­gare şi costume naţionale, cusute în fir, în motive specifice folclorului bănăţean. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, u­­rează locuitorilor comunei multă sănătate, fericire, succese tot mai mari, a întreprinderii a crescut cu 31 la sută, cea de oţel cu 19 la sută, de laminate finite pline cu 10 la sută, iar cea de semifabricate de oţel cu 11 la sută. Au fost asimilate 10 mărci noi de oţeluri car­bon, de calitate şi slab aliate, pre­cum şi numeroase produse noi, printre care cilindri de laminor, di­ferite profile laminate pentru in­dustria constructoare de maşini, tu­buri metalice flexibile ,bare trase din oţeluri de calitate, şi aliaje, ta­ble subţiri şi altele. In noua hală a trăgătoriei de bare, numeroase grafice înfăţişează prin cifre elocvente dezvoltarea produc­ţiei diferitelor sectoare ale uzinei. Este semnificativ faptul că produc­ţia anului 1938 se realizează astăzi numai în două luni. O mică expo­ziţie prezintă produsele pe care le fabrică metalurgiştii Oţelului Roşu. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a­­preciază eforturile făcute de colec­tivul de muncitori, tehnicieni şi in­gineri de aici, în domeniul reali­zării de instalaţii, dispozitive şi di­ferite utilaje prin mijloace proprii, cu ajutorul cărora au fost moderni­ (Continuare In pag a 3-a) CARANSEBEŞUL PĂŞEŞTE VIGUROS PE MAGISTRALA INDUSTRIALIZĂRII LA ANIVERSAREA UNEI VECHI UZINE Se examinează macheta dezvoltării în continuare a Uzinei „Oţelul Roşu" Aspect din timpul mitingului DECRET Privind conferirea ordinului „23 August" clasa I Uzinei Oţelul Roşu Apreciind contribuţia deosebită adusă la industrializarea ţării şi par­ticiparea activă a colectivului Uzinei Oţelul Roşu la opera de construire a socialismului în patria noastră, cu prilejul aniversării a 175 de ani de activitate neîntreruptă a uz­inei. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : Se conferă Ordinul „23 August“ clasa I, Uzinei Oţelul Roşu. Preşedintele Consiliului de Stat NICOLAE CEAUŞESCU DECRET Privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste" Cu prilejul aniversării a 175 de ani de activitate neîntreruptă a Uzinei Oţelul Roşu din judeţul Caraş-Severin, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : Pentru merite deosebite în întreaga activitate desfăşurată în anii con­strucţiei socialiste a ţării şi pentru contribuţia personală adusă la dez­voltarea Uzinei Oţelul Roşu, se conferă titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ şi medalia de aur „Secera şi Ciocanul“, tovarăşa lui Ilie A. Linţu, maistru principal la secţia oţelărie a Uzinei Oţelul Roşu. Preşedintele Consiliului de Stat NICOLAE CEAUŞESCU SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR AL JUDEŢULUI ILFOV Ieri, deputaţii circumscripţiilor electorale judeţene s-au întrunit în cea de a XI-a sesiune ordinară de lucru a Consiliului popular al judeţului Ilfov. La lucrări au mai luat parte deputaţi în Marea Adunare Naţio­nală, cadre din conducerea unor organe centrale, conducători ai or­ganizaţiilor economice, întreprinde­rilor şi instituţiilor judeţene pre­cum şi primarii comunelor din judeţ.­­ Deputaţii au aprobat următoarea ordine de zi : — Verificarea alegerilor parţiale de deputaţi în circumscripţiile elec­torale judeţene nr. 63 Vărăfui, 154— Gruiu, şi 157 — Periş. — Proiect de hotărire cu privire la apărarea sănătăţii şi îmbunătă­ţirea asistenţei medicale. — Dare de seamă a procuroru­lui şef al judeţului despre cele semnalate cu privire la respecta­rea legalităţii în unităţile adminis­­trativ-teritoriale ale judeţului Ilfov Pe perioada 1 iulie 1970 — 1 iulie 1971. — Dare de seamă a preşedinte­lui Tribunalului judeţean privind starea legalităţii în cuprinsul ju­deţului Ilfov, în perioada 1 hd.P* 1970 — 1 iulie 1971. — Proiect de hotărire privind eli­berarea unor judecători de la ju­decătoriile judeţului Ilfov. — Proiect de hotărire privind alegerea unor judecători la jude­cătoriile din judeţul Ilfov. — Proiect de hotărire privind ratificarea deciziilor adoptate de comitetul executiv al Consiliului popular judeţean în perioada 29 mai 1971 — 18 septembrie 1971, in îndeplinirea atribuţiilor sale. — Informarea comitetului exe­cutiv al Consiliului popular jude­ţean cu privire la activitatea de construire, întreţinere şi moderni­zare a drumurilor şi podurilor de interes local. Sesiunea şi-a desfăşurat apoi lu­crările pe comisii permanente, unde, alături de deputaţi au luat parte şi cadrele invitate. Reunită în plenul său, sesiunea şi-a continuat lucrările într-o at­mosferă de responsabilitate faţă de mandatul încredinţat de alegători, deputaţii şi invitaţii care au urcat la tribună făcîndu-se şi de această dată purtători de cuvint ai cetăţe­nilor cu care s-au consultat înainte de sesiune. Nota dominantă care a călăuzit (Continuare în pag a 2-a) (Continuare in pag. a 2-a) AUTOUTILAREA -mijloc important de ridicare a eficienţei producţiei Programul prioritar pentru dezvoltarea într-un ritm şi mai susţinut a construcţiilor de nave în ţara noastră în cincinalul 1971—1975, elaborat de conducerea partidului, deschide noi perspective pentru această subramură importantă a economiei naţionale, constituie pentru toţi constructorii de nave un im­bold puternic de a munci mai productiv, de a realiza nave cu caracteristici superioare, competitive pe piaţa mondială, pen­tru a justifica astfel încrederea ce ne-a fost acordată. Grijii manifestate de conducerea de partid şi de stat, co­lectivul nostru i-a răspuns printr-o muncă avîntată, concreti­zată în îndeplinirea şi depăşirea an de an a planului la toţi indicatorii; în perioada ce a trecut, de la începutul anului, au fost realizaţi peste plan 2.213.000 lei la producţia globală, 7.654.000 lei la producţia marfă, 789 lei pe salariat la produc­tivitatea muncii, iar volumul beneficiilor suplimentare se ridică la 3.000.000 lei. La realizările obţinute, o contri­buţie însemnată a avut dezvoltarea acţiunii de autoutilare, faptul că sub conducerea organizaţiei de partid, comitetul de direcţie şi comitetul sindicatului au pus pe primul plan construcţia — prin forţe proprii — a unor maşini, u­­tilaje şi dispozitive specifice pro­ducţiei de nave, însufleţiţi de indicaţiile secreta­rului general al partidului, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitelor de lucru la diferite între­prinderi, printre care şi la şantierul nostru naval, am căutat să sincro­nizăm activitatea comitetului de direcţie şi a comitetului sindicatu­lui, pentru folosirea iniţiativelor şi propunerilor făcute în adunările de grupă sindicală sau în adunările generale ale salariaţilor, în vederea autodotării locurilor de muncă, cu utilaje şi dispozitive care să fie rodul iniţiativei proprii, al price­perii proprii, al forţei şi capacită­ţii muncitorilor, tehnicienilor şi in­ginerilor noştri. . Extinderea pe care a luat-o acţiunea de autoutilare la Şantie­rul Naval Olteniţa, este ilustrată de realizarea a circa 135 maşini, instalaţii, aparate şi dispozitive in valoare de peste 25 milioane lei; comitetul de direcţie a militat pen­tru găsirea de soluţii care să con­tribuie la reducerea importului de diverse utilaje ce puteau fi pro­iectate şi executate pe şantier cu forţe proprii, fapt care a condus la economisirea a circa 3 milioane lei valută. Dezvoltarea acţiunii de autouti­laje, este rezultatul unor acţiuni complexe, al stabilirii unor pro­grame cu termene de realizare a­­propiate sau de perspectivă, al mo­bilizării unor organisme cum sunt comisiile inginerilor şi tehnicieni­lor, economică şi cercul inovatori­lor, al atragerii masei largi de mun­citori la înfăptuirea obiectivelor de autodotare, în programul de lucru al comitetelor sindicatelor pe sec­ţii, al comisiei inginerilor şi tehni­cienilor au fost prevăzute analize cu privire la mai buna folosire a capacităţilor de producţie, a maşi­nilor şi utilajelor, eliminarea unor „locuri înguste“ prin realizarea de instalaţii şi dispozitive,d­u pe calea autodotării, elaborarea planului te­matic de invenţii şi inovaţii cu contribuţia cercului inovatorilor de pe lîngă comitetul sindicatului a urmărit ca prin cele 11 teme popu­larizate să dezvolte interesul mun­citorilor pentru dezvoltarea mişcă­rii de inovaţii, pentru ca acţiunea de autoutilare să cunoască noi şi­­ importante valenţe. Cu cele mai bune rezultate, cu cele mai multe propuneri în ce pri­veşte autodotarea, s-au soldat însă dezbaterile din grupe sindicale şi adunările pe secţii în care au fost puse în discuţie posibilităţile de îmbunătăţire a folosirii maşinilor, de perfecţionare a unor utilaje şi instalaţii. Trecerea la construirea navelor metalice presupune existenţa unor utilaje care să aducă tabla navală, de la forma plană în care se li­vrează, la complicatele forme curbe care în final asigură silueta­ impu­nătoare pe care o au vapoarele. Şantierul nostru, neavînd utilajele necesare pentru prelucrarea table­lor navale, între­, care un loc­ im­portant îl deţin presele pînă la 1000 tone, maşinile de fasonat, ma­şinile de şanfrenat etc. era obligat să transporte cantităţi imense de tablă la Şantierul naval din Galaţi şi la Uzina 23 August din Bucu­reşti, pentru a fi executate opera­ţiunile necesare. Cum iarna trans­porturile se făceau anevoie, iar u­­zinele cu care cooperam nu puteau să satisfacă cerinţele mereu cres­­cînde ale producţiei noastre, mun­citorii angajaţi în aceste acţiuni au propus în adunările grupelor sindicale executarea unor astfel de utilaje cu forţe proprii. Cea mai reprezentativă marină executată pe Şantierul naval Ol­teniţa, prin autoutilaje, din grupa maşinilor de prelucrat tablă, este presa abkant de 1000 tone şi des­chidere 5,5 m. Construirea acestei prese este rezultatul colaborării dintre proiectantul Victor Zagăr şi Ing. IOAN V. CRISTEA Erou al Muncii Socialiste Directorul Şantierului Naval Olteniţa

Next