Steagul Roşu, octombrie 1971 (Anul 23, nr. 6922-6948)
1971-10-01 / nr. 6922
Pago 201 ................"" ÎN ORAŞUL OLTENIŢA ........................ Neajunsurile continuă să fie prezente pe şantierele de construcţii • Termenele de dare în folosinţa, o simplă formalitate ? • Un balast al preţului de cost —risipa de materiale, refacerea lucrărilor şi transporturile nejudicioase • Pe cînd pregătirea frontului de lucru 1972, întocmai multor localităţi din judeţul Ilfov şi din întreaga ţară, oraşul Olteniţa cunoaşte o ascendenţă continuă pe linia unei deosebite dezvoltări social-economice, fapt ce reese şi din volumul planului de investiţii din acest an. Aşa de pildă pentru această perioadă este , prevăzută darea în exploatare ■a noi obiective industriale (fabricile de pîine şi lapte, spălătoria chimică), extinderea şi modernizarea unor unităţi economice (şantierul naval, fabrica de conserve, combinatul de porcine), darea în folosinţă a altor ansambluri de locuinţe cu 165 de apartamente, o şcoală de cultură generală cu săli de clasă etc. Cit priveşte stadiul lucrărilor, al ritmului de muncă existent, s-au obţinut, unele, rezultate. Bunăoară, pînă la începutul acestei luni din planul anual de investiţii se realizase un procent de 69,1 la Sută, iar din planul de construcţii-montaj 67,2 la sută, cu 6 la sută mai mult decît se obţinuse în aceeaşi perioadă a anului trecut. Rezultate care reţin atenţia au fost obţinute şi la Şantierul Naval Olteniţa unde vor fi date în exploatare staţiile postului de transformare, instalaţiile de pompare a apelor menajere şi pluviale, hala de tîmplărie; la Combinatul de porcine din cele 8 hale cu termen de predare la 30 noim'.i&ile s-au recepţionat pînă în prezent 4 hale din care două Cu 90 de zie înainte de termen. De asemenea, la fabrica de lapte se execută ultimele remedieri şi se efectuează rodajul utilajelor. Cît priveşte locuinţele, pînă în prezent s-au recepţionat 80 de apartamente, se execută finisări la alte 20 din lotul de 160 de apartamente cu termenul de punere în funcţiune în cursul acestui an. Cu toate acestea rezultatele puteau cumoaşte o cotă şi mai înaltă dacă pe parcursul executării planului de investiţii nu s-ar fi ivit unele deficienţe în organizarea muncii pe şantiere, pe linia unei aprovizionări ritmice cu materiale. In egală măsură se poate spune că nu a existat preocupare pentru asigurarea forţei de muncă, fapt ce a influienţat atît ritmul construcţiilor cît şi calitatea lor. Arătăm de pildă că la şantierul naval rezultatele dobîndite pînă acum sînt satisfăcătoare. Totuşi, acestea nu reflectă în întregime, posibilităţile existente care, dacă ar fi fost fructificate, se putea obţine mai mult. Astfel, datorită neglijenţei manifestate de constructor în procurarea unor materiale, în organizarea muncii se înregistrează rămîneri în urmă la executarea tencuielilor de la cresterul de apă, iar la hala de tîmplărie prin demontarea tuturor stupilor, fapt ce face să fie pus sub semnul întrebării termenul stabilit de punere în funcţiune. Pe de altă parte, datorită, neglijenţei manifestate de către conducerea unităţii încă nu s-au elaborat în întregime proiectele de execuţie pentru construcţiile anului viitor. De unde pericolul de a nu se respecta iarăşi termenul de dare în folosinţă a obiectivelor prevăzute. Fapte negative sunt înscrise şi pe agenda constructorului de la combinatul de porcine, respectiv întreprinderea construcţii agrozootehnice Bucureşti — grupul de şantiere vest. Actualul ritm de muncă nu lasă să se întrevadă posibilitatea că întocmai graficelor existente, pînă la finele anului, să se dea în exploatare încă un lot de 27 de hale. Pe de altă parte, datorită risipei de materiale, a folosirii nejudicioase a mijloacelor de transport, agenda pierderilor cunoaşte valori mari ce se ridică la ordinul sutelor de mii de lei. Mult mai alarmantă ni se pare situaţia de la punctele de lucru aflate în subordinea Trustului de construcţii Ilfov — şantierul 3, care are de executat următoarele obiective : fabrica de pîine, spălătoria chimică, blocuri de locuinţe şi şcoala generală cu 8 săli de clasă. Spunem alarmantă, avînd în vedere următoarele deficienţe. La fabrică de pîine de pildă există restanţe la construirea coşului de fum, la lucrările de finisări interioare, la instalaţiile electrice şi sanitare, la grupul social etc. în egală măsură i se poate imputa beneficiarului, I.M.P.I.C. — utilaje ceea ce în final va concura la întîrzierea punerii în funcţiune a acestei unităţi. Pe acelaşi plan se află şi spălătoria chimică al cărei beneficiar este cooperativa meşteşugărească „Progresul“. Dacă constructorul prezintă rămîneri în urmă la centrala termică, la lucrările de canalizare şi energie electrică, faptul se datorează şi beneficiarului care nu a asigurat din timp documentaţia respectivă. Cît priveşte locuinţele, constructorul se face vinovat pentru două fapte. Prima este în directă legătură cu nerespectarea termenului de dare în folosinţă, a doua se referă la calitate. Drept urmare, nu există certitudinea că pînă la finele anului vor fi date în folosinţă 45 de garsoniere şi 20 de apartamente proprietate personală. în legătură cu problema calităţii, constructorul poate fi întrebat în ce fel va înţelege să acopere cheltuielile suplimentare făcute pentru remedierea deficienţelor constatate la terasele de la acoperiş, instalaţiile sanitare, repararea radiatoarelor etc. Şi ca urn ultim fapt,' 'ce priveşte tot Trustul de construcţii Ilfov, ne întrebăm cînd vă considera necesar să treacă la asigurarea frontului de lucru a celor 230 de apartamente ce trebuiesc construite în 1972 ! Deficienţe asemănătoare sunt semnalate şi în activitatea I.C.M.R. ce are în construcţie Fabrica de produse lactate precum şi blocurile cămin ale Fabricii de conserve „Valea roşie“. In ambele cazuri termenele contractuale nu au fost respectate, ca urmare a lipsei de materiale şi a forţei de muncă. Se poate imputa şi întreprinderii „Frigotehnica“-Bucureşti faptul că nu s-a prezentat la timp pentru a asigura rodajul compresoarelor de la fabrica de produse lactate. Din cele relatate rezultă că ritmul executării planului de investiţii din oraşul Olteniţa prezintă numeroase carenţe. Fără îndoială că responsabilitatea revine în primul rînd celor care au datoria de a se executa. Totuşi, se poate arăta că şi beneficiarii nu au participat efectiv la buna desfăşurare a acestei activităţi. Iată dar, suficiente motive ce impun o conjugare judicioasă a eforturilor în vederea acţionării cu fermitate pentru eliminarea deficienţelor existente şi adoptarea de măsuri corespunzătoare care să permită recuperarea rămînerilor în urmă şi în acelaşi timp executarea într-un ritm susţinut a sarcinilor de plan prevăzute. TR. POPESCU (Urmare din pag. 1 a)- - --.................■ . . ...... - rea unei atitudini de dezinteres în luarea măsurilor necesare în vederea educării ori supravegherii copilului său perioaliei dată spre îngrijire sau pază. Tot la fel de condamnabilă este darea Spre consum a băuturilor alcoolite într-un local sau în alt loc public unui minor sub 14 ani. Factorul comun în cazul multora din contravenţiile stabilite de susnumitul decret îl constituie starea de pericol ce se creează pentru alte persoane ori pentru o colectivitate mai largă sau mai restrânsă manifestările retrograde, contraveniente. Colectivitatea şi influenţa ei educativă ş Relaţiile privind convieţuirea socialistă constituie aşadar o problemă care priveşte întreaga noastră societate, eforturile principale fiind îndreptate nu numai spre descoperirea şi combaterea faptelor antisociale ci, în primul rînd, spre prevenirea unor asemenea fapte. Tocmai de aceea conducerea de partid şi de stat a pus un accent deosebit pe crearea unui climat de ordine şi legalitate, pe îmbunătăţirea radicală a muncii politico-educative de masă, pe adoptarea măsurilor în vederea folosirii cu mai multă eficienţă a mijloacelor educative. O deosebită importanţă prezintă complexul de măsuri elaborat de secretarul general al partidului şi aprobat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. care poate fi caracterizat ca un program riguros şi mobilizator şi totodată ca un îndreptar de mare valoare teoretică şi practică privind perfecţionarea activităţii complexe de educaţie comunistă a oamenilor muncii. Aşa cum s-a arătat, în prevenirea şi combaterea manifestărilor antisociale, contrare eticii socialiste, ce exprimă concepţii străine principiilor noastre de viaţă, sarcini de mare răspundere revin familiei, şcolii, organizaţiilor de masă şi obşteşti, colectivelor de muncă, organelor de sprijin ale miliţiei. Nu trebuie trecut cu vederea faptul că în anii socialismului s-a constituit un adevărat sistem de organizaţii de masă şi obşteşti care acţionează împotriva încălcării normelor de convieţuire. Prin organele sale specializate, obştea socialistă judecă astăzi o serie de încălcări ale legii, dovedindu-şi capacitatea de jurisdicţie şi influenţa educativă, în cadrul sindicatelor, organizaţiilor cooperatiste, organizaţiilor de tineret, comisiilor defemei, se ia tot mai mult atitudine împotriva abaterilor de la regulile de convieţuire socială, se formulează cerinţe şi exigenţe pentru respectarea legii. Practica de zi cu zi a arătat că pentru înlăturarea unor astfel de fenomene antisociale, organele de stat (miliţia, procuratura, justiţia) nu-şi pot rezuma activitatea numai la elaborarea unor măsuri preventiv-educative. Aceste organe colaborează strîns cu celelalte organisme de stat, obşteşti, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, participă la întreaga activitate de combatere prin toate mijloacele — organizatorice şi educative — a manifestărilor antisociale. Colaborarea dintre aceste organe precum şi dintre ele şi colectivitate poate fi ridicată la un nivel superior deoarece toţi aceşti factori sînt chemaţi să apere şi să ocrotească valori comune, folosesc metode şi mijloace cu aceleaşi finalităţi practice, au drept temei unic prescripţiuinile legii, cerinţele şi exigenţele ordinii de drept şi ale legalităţii socialiste. Tocmai de aceea organele de stat, organizaţiile de masă şi obşteşti sunt chemate să pună un accent mai mare pe cunoaşterea legilor depunînd eforturi susţinute pentru a asigura respectarea lor. Un mijloc important în această direcţie îl constituie prelucrarea cu cetăţenii a prevederilor legale, dindu-li-se explicaţii asupra conţinutului lor, asupra formelor şi metodelor în care acestea sunt aplicate, precum şi asupra repercusiunilor încălcării legilor. Activitatea desfăşurată în ultima vreme a demonstrat eficacitatea educativă a organizării proceselor de judecată la locul de muncă al celor vinovaţi, în cartierele sau satele unde locuiesc inculpaţii. Totodată, se dovedeşte necesară extinderea publicităţii sentinţelor şi a măsurilor întreprinse, atît pentru promovarea legalităţii cit şi pentru educarea oamenilor in spiritul respectului ordinii de drept. După cum în crearea unui climat de echitate şi justiţie, un rol important îl joacă mobilizarea opiniei publice împotriva elementelor antisociale. Iată de ce considerăm necesar ca în viitor organizaţiile de masă şi obşteşti din judeţ să conlucreze mai îndeaproape cu organele de miliţie. Pentru fiecare caz în parte, colectivitatea trebuie să creeze o opinie de masă puternică aducîndu-şi astfel contribuţia la combaterea unor atari manifestări, la întărirea climatului de ordine şi legalitate. CLIMATUL ORDINII ȘI LEGALITATE II» TELEVIZIUNE VINERI 1 OCTOMBRIE 11.30 Transmisie directă de la mitingul organizat cu prilejul deschiderii noului an universitar 1971-1972. 18.00 Deschiderea emisiunii. Căminul 18.30 Lumea copiilor „Meteor 2“ 19.10 Tragerea loto 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Cronica politică internă de Eugen Mândrie 20.15 Muzică uşoară cu formaţia Cornel Popescu 20.30 Film artistic : Muntele Tigrului e luat cu asalt — o producţie c. studiourilor chineze 22,33 Imagini din R. P. Chineză 32,43 Telejurnalul de noapte. RADIO VINERI 1 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 14.00 Compozitorul săptăminii — Joseph Haydn ; 14,40 Rapsozi populari; 13.00 Buletin de ştiri; 13,05 Revista economică ; 15,30 Pagini vocale şi orchestrale din muzica de estradă ; 10.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier : 16,15 Muzică de promenadă 10.30 Şlagăre de Radu Şerban ; 16,50 Publicitate radio ; 17,00 Pentru patrie ; 17,30 Concert de muzică populară: mondrele serii; 20,00 Tableta de seară ; 20,05 Zece melodii preferată ; 20,40 Romanţe de Alexandru Leon ; 20,55 Ştiinţa la zi ; 21,00 Revista şlagărelor ; 21,30 Muzică simfonică ; 21,46 Jocuri populare ; 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport ; 22,30Concert de seară; 22,55 Moment poetic; 23,00 Concert de seară (continuare) ; 24,00 Buletin de ştiri ; 0,03— 6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14,00 Buletin de ştiri ; 14,05 Melodii populare ; 14.30Odă limbii române (reluare) ; 15,00 Muzică uşoară de Gelu Solomonescu ; 15,20 Arii din opere; 15,40 Vechi cîntece populare; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16,15 Muzică simfonică ; 16,55 Sfatul medicului ; 17,00 Buletin de știri ; 17,03 Album de muzica populară ; 17,30 Emisiune culturală ; 17,50 Muzică uşoară ; 18,00 Publicitate radio ; 18,20 Orfeu — mică enciclopedie ; 19,00 Buletin de știri ; 19,65 Melodii de stradă ; 19,30 Mărturii contenine,ane ! 19,50 Noapte bună, copii ; 20 00 Seară de operă ; 22,30 Răsfoind ultimele numere ale revistelor decultură. Versuri şi proză ; 22,50 Microrecital Norina Alexiu ; 23,00 Buletin de ştiri ; 23,05 Concert simfonic ; 23,45 Mari interpreţi ; George Enescu ; 0,17 Divertisment şi Serenadă pentru orchestră de Bohuslav Martinu ; 0,55—1,00 Buletin de ştiri. SÎMBATĂ 2 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 6,00 Muzică şi actualităţi ; 9,30 Mioriţa ; 10,00 Buletin de ştiri ; 10,05 Selecţiuni din opereta „Calul bălan de Benatzky ; 10,20 Piese instrumentale ; 10,30 Din ţările socialiste ; 11,00 Buletin de ştiri ; 11,03 Miniaturi orchestrale ; 11,15 Radio Club turistic ; 11,30 Cîntece patriotice şi muncitoreşti ; 11,50 Cotele apelor Dunării ; 12,00 Muzică uşoară ; 12,10 Selecţiuni din opera „Orfeu"de Gluck ; 12,30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat ; 13,00 Radiojurnal ; 13,15 Avanpremieră cotidiană ; 13,30 Radiorecording — emisiune de divertisment muzical. PROGRAMUL : 6.00 — 8,05 Program muzical de dimineaţă ; 8,05 Tot înainte ; 8,20 Muzică Simfonică ; 9,00 Cîntece pioniereşti ; 9,15 Formaţia de muzică populară dirijată de Ion Drăgoi ; 9,30 Buletin de ştiri ; 9,35 Arii din opere; 10,00 Zece inscripţii pentru pian de Vincis Grefiens ; 10,22 Actori, solişti de muzică uşoară ; 10,50 Muzică populară din R. D. Germană ; 11,15 Piese interpretate la violoncel ; 11,80 La microfon muzică uşoară ; 11,53 Ştiinţa la zi ; 12,00 Buletin de ştiri ; 12,03 Avanpremieră Cotidiană ; 12,18 Jocuri populare ; 12,30 Muzica uşoară ; 13,00 Radiojurnal ; 13,15 Varietăţi muzicale. TEATRE : Prinţesa circului, ora 19,30 : Teatrul de Operetă Sonatul lunii, ora 19,30 : Teatrul satirie-muzical „C. Tănase" (Sala savoy) Roata Marii, ora 16 : Teatrul „Ion Creangă“ Aligra şi Ninigra, ora 17 : Teatrul „Ţăndărică“ (Sala Victoria) Cermen s Victoria (9, 11,15, 13.30, 16, 18.30 80 45). Aşteptarea : Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale române, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in R. P. Chineză . Lumina (51—19,30). Tabla viselor : Doina (16 , 16,15 , 20.30) . Program de desene animale: Doina (io). Fraţii : Buzeşti (15.30, 13, 20.13); Moşilor (15.30, 17.45, 20). Aeroportul : Scala (10. 13.30, 17, 20.30) : Capitol (S, 11.30 14.15, 17, 20); Luceafărul (9, 12.30, 18. 20). Aşteptarea : Giuleşti (15.30, 17.15, 20); Munca (10, 18, 20). Cele şapte logodnice ale caporalului Zbruev : Dacia (3.30—20.30). Marele premiu Patria (9.30, 13, 10.30, 20). Start la moştenire : Favorit (9.15, 11.30, 13.45, 18. 18,15, 20.30); Festival (9. 11, 13, 15, 17, 19, 21); Feroviar nr.45, 11.15, 13.30, 18, 18.30, 20.45). După vulpe : Bucureşti (9, 11 15, 13.30, 16.30, 18.45, 21); Excelsior (9, 11.15, 13.30, 10, 18.15, 20.30); Modern (9 11.15, 13.30. 16, 18.15, 20 39). Cromwell : Central (10, 18.30, 16.15, 20); Melodia (O, 12.30. 18, 19.30); Gloria (9, 12.30, 16. 10.30). Parada circului : Timpuri noi (9.30, 11.15, 13, 14.45 16 30); Mioriţa (9. 11,13, 13 30, 15.45, 18 45, 20.30). Asediul : Arta (15.30, 18, 20.30); Tick, Tick. Tick : Griviţa (9, 11 15, 13.30, 16 18.15, 20.30); Floreasca (15.30, 18, 20.30). Boxerul : Drumul Sării (15.30, 17.45, 20). Articolul 420 : Bucegi, (9 30, 16, 19.15), Volga (9, 12,15, 15.45, 19.15); Aurora (9, 12 30, 16, 19.30); Flamura (9, 12.30, 16, 19.30). Brigada diversă In alertă : Viitorul (13.30, 18, 20.15); Popular (15.30, 18, 20.15) ; Hello, Dolly 3 Tomis (ö 30, 12.30, 16, 18 30). EU Sint Jcrom t Unirea (15.30, 18, 20.15) . Omul orchestra : înfrăţirea Intre popoare (16.30, 17.45, 20). Floarea soarelui : Lira (15.30, 10, 20.15) , Cosmos (15.30. 18, 20.15). încrederea : Vilan (15.30, 18, 20 13) Simon Bolivari Crîngaşi (1i 30, 18, 20.15) . Direcţia Berlin : Flacăra (15.30. 18, 20.18). Un loc pentru îndrăgostiţi : Pacea (15.43, 18. 20). Cintăreţu! buclucaş : Rahova (15 30, 18. 20.15). Greşeala fatală : Progresul (15.30, 18. 20.13). Riscul: baromet (15 80, 17.30, 79.30). O floare şi doi grădinari : Ferentari (ii). 15 30, 19. GIURGIU Bucureşti : S-a intîmplat la recunoaştere Lumina : B.D. Intră in alertă. OLTENIŢA FiSta : Renegata URZICENI Pacea ; Tripla verificare BUFTEA Libertăţii: Adio prieteni BOLINTIN Luceafărul : Circ fără frontieră STAREA TIMPULUI Institutul Meteorologic comunică: In următoarele 24 ore vreme in general frumoasă. CU cerul schimbător, sînt potrivit. Temperatura din cursul nopţii Intre 9 şi 0 grade. Iar maxima între 18 şi 20 de grade. In următoarele trei zile, vreme răcoroasă mai ales noaptea şi dimineaţa. Cerul Vai variabil. Vlnt slab pînă la potrivit. Temperatura uşor variabilă. * STEAGUL ROȘU La ferma 12-„Progresul" a I.A.S. Buciumeni se pregătește un nou transport spre baza de recepție. HOTĂRÎRILE ADUNĂRII GENERALE SA FIE URMĂRITE PÎNĂ LA FINALIZARE In luna iulie a.c. a avut loc o adunare generală a organizaţiei de bază de la cooperativa meşteşugărească „Progresul" Olteniţa ale cărei dezbateri, concluzii şi măsuri au avut un ecou deosebit în rîndul comuniştilor şi, prin urmările ei, în rîndul tuturor cooperatorilor. Despre ce este vorba? Timp destul de îndelungat la această cooperativă s-au manifestat încălcări ale disciplinei muncii din partea unor lucrători, la Dan Apostol şi Gheorghe Mihăescu, care lipseau nemotivat sau frecventau restaurantele în timpul progradiului. Au căpătat răspîndire unele manifestări de favoritism în efectuarea unor lucrări, practicarea bacşişului — una din sursele cele mai degradante pentru obţinerea de venituri ilicite — acordarea nejustificată de avansuri şi ajutoare sociale etc. Unele cadre din conducerea cooperativei, ca Gheorghe Oprescu, vicepreşedinte, începuseră să manifeste atitudini necorespunzătoare, repezind cooperatorii, nesocotindu-se părerile şi creînd, în acet fel, în cadrul cooperativei, o atmosferă mai puţin prielnică pentru muncă. Aceste lipsuri au fost posibile şi datorită neajunsurilor din activitatea organizaţiei de partid. Controlul asupra conducerii cooperativei a fost slab exercitat, combativitatea, spiritul Critic a! comuniştilor nu s-a ridicat la nivelul cerinţelor. Biroul organizaţiei de bază, secretar Anghel Frangu, s-a mulţumit să semnaleze unele lipsuri fără să ia măsuri ferme, hotărîte. În această situaţie, biroul comitetului orăşenesc de partid Olteniţa a intervenit energic. Primul secretar, tovarăşul Nicolae Iosin, a luat parte directă la pregătirea şi desfăşurarea adunării generale de partid. Nu vom reda aci discuţiile purtate. Vom menţiona însă spiritul critic şi autocritic în care s-au desfăşurat dezbaterile în adunarea generală s-au făcut propuneri, s-au formulat soluţii pe baza, cârora au fost adoptate decizii consemnate într-un plan de măsuri politico-orgainizatoric. — De la această adunare, ne informează secretarul organizaţiei de bază, se constată îmbunătăţiri simţitoare. Evident ceea ce s-a făcut pînă în prezent constituie păşi importanţi spre îmbunătăţirea muncii. Totuşi, în unele direcţii continuă să se acţioneze lent. Astfel, deşi s-au stabilit măsuri pentru îmbunătăţirea şi înviorarea activităţii organizaţiei U.T.C., nu s-a întreprins încă nimic concret. Deosebit de dăunător este faptul ca unele probleme ridicate în adunare nu au fost încă elucidate. Pare curios că membrii de partid care au hotărît împreună rezolvarea unor probleme tărăgănează soluţionarea lor. Astfel tovarăşul Constantin Măcău, preşedintele cooperativei, deşi a primit sarcina să analizeze cauzele pentru care în unele secţii există diferenţe mari tube veniturile unor cooperatori, nici pînă în prezent nu a informat biroul organizaţiei de bază. De asemenea, aşa cum au semnalat unii membri de partid, s-au plătit la persoane particulare sume exagerate pentru efectuarea unor lucrări necesare cooperativei. Dar nici această problemă nu a fost clarificată. Deşi persistă încă destule neajunsuri în aprovizionarea cooperativei s-a făcut prea puţin de Gheorghe Oprescu, vicepreşedintele cooperativei care răspunde de acest sector. Menţionăm că unele din aceste probleme au fost ridicate din nou de către comunişti cu ocazia adunării generale de partid deschise în care s au dezbătut problemele activităţii politico-ideologice. Superăm comitetului orăşenesc de partid Olteniţa să finalizeze ajutorul acordat pînă în prezent acestei organizaţii de bază, urmărind pînă la capăt modul în care problemele semnalate de comunişti au fost rezolvate, acţioiînd, dacă e cazul, şi prin măsuri organizatorice. Astfel adunarea generală îşi va reliefa cel mai bine rolul ei de şcoală a educaţiei comuniste. MARIN MANEA Preocupare consecventă pentru AUTOUTILARE (Urmare din pag. l-a) trai, din partea celorlalte organizaţii de partid şi îndeosebi din partea Direcţiei judeţene de industrie locală. Aş mai putea spune că, avînd în vedere asigurarea ritmică a planului de producţie, atît pentru lunile care au mai rămas în acest an cît şi pentru anul 1972, am întreprins o serie de măsuri menite să ducă la creşterea producţiei atît prin dezvoltarea unor noi spaţii de producţie cît şi prin dezvoltarea spaţiilor pînă de curînd improprii pentru producţia noastră. — Vă rugăm să ne daţi cîteva exemple. — Am putea cita amenajarea halei de la kilometrul 15 (256 m.p.) folosind drept punct de plecare baraca „stufii“, în care se depozitează materii prime ; reamenajarea clădirii de vopsitorie şi sticlărie din comuna Fundulea şi transformarea ei în turnătorie neferoase; extinderea secţiei mase plastice la km. 15 de aproximativ 72 m.p. precum şi amenajarea — la secţia metalurgică Fundulea — a secţiei de forjă, extinderea spaţiilor de producţie cu aproximativ 250 m p. prin transformarea copertinelor laterale, în hale de producţie. Aşadar, lucrări de amenajare şi de gospodărire care au o influenţă directă asupra producţiei întreprinderii. îrn ce stadiu se află lucrările de autoutilare din întreprindere ? — Trebuie să precizăm că în întreprinderea noastră exista un interes deosebit pentru realizarea acestui obiectiv, în cadrul Întreprinderii noastre s-au executat din fondul de tehnică nouă două maşini verticale de injecţie manuală şi o maşină de sudură mase plastice ; se află în curs de execuţie din fondul de producţie o maşină de scărmănat fire textile pentru secţia de tapiţerie. Tot în curs de construcţie se află două tipuri de dispozitive de protecţie pentru circulantul de retezat şi barizigul secţiei de timplărie Brăneşti. S-au mai realizat la secţia Fandatea două cuptoare pentru topirea metalelor neferoase şi se află în curs de execuţie construirea, prin autodotare, a două băi de zincare şi decupare la secţia metalurgică Hrăneşti precum şi executarea cuptorului de forjare în vederea confecţionării flanşelor pentru export. — Consideraţi că aceste activităţi sunt suficiente pentru întreprinderea dv, dacă ţinem seama de posibilităţile locale existente . — Categoric, nu. Există o preocupare permanentă pentru ca Unităţile noastre să găsească soluţii noi în Vederea autoutilării" Serieaţiilor şi sperăm că, ținînd seama de tinereţea colectivului nostru, de entuziasmul cu care participă la toate eforturile noastre, vom reuși în scurt timp să putem raporta noi realizări ale întreprinderii noastre. BLOCNOTES Se auzea Dunărea mergind, sau poate era numai zumzetul de șantier, in orice caz, acolo unde mă aflam, soarele toamnei scutura polen peste arbori, peste flori multicolore, peste hala imensă, arhitecturală parcă in chip anume, ca să primească toată lumina văzduhului. Mă aflau, la începutul aleii care străbate şantierul naval din Olteniţa Au trecut citivii ani de la ultima vizită aci. Poate au fost şi atunci flori şi bazin înconjurat , de banei, iui intrarea îrn şantier.. Poate n-am observat atunci această primă cairte de vizită a constructorilor de nave din Olteniţa, aşa cum, preocupaţi fiind de treburile noastre, trecem zilnic pe lingă parcul din cartier aproape fără să-l ştim, pină cînd intr-o zi, îl descoperim uimiţi, de ■parcă ar fi răsărit peste noapte. Se auzea Dunărea mergind, ori era poate numai zumzetul de şantier, in lanul de flori cu nume ştiute şi neştiute dezlănţuite spre soarele toamnei în toate culorile pămlntului, am descoperit cîteva fire de anemone, înflorite discret lingă soclid statuii ştiute de mult, a iituitorului. Şi din cupele delicate ale anemonelor, au ţîşnit parcă Întrebările... De cite ori le mulţumim celor care îngrijesc florile şi arborii, Celor care ştiu să aducă anemonele lingă Soclul unei statui de muncitor...? Şi cine a dăruit muncitorilor din şantierul Olteniţei statuia simplă, îmbrăcată în alb, care măsoară timpul scurs între etapa veche a nituitului. — pînă la zilele prezentului, cînd această operaţie din construcţia de nave a devenit 0 amintire? Statuia nu poartă nici o semnătură, dar prezenţa ei albă, acolo, tn faţa halei moderne, este la fel de inaltă şi odihnitoare ca pa Vremea cînd „sfîtuitorul" nu avea alături clădirea uriaşă... Cînd am văzut statuia prima dată, cu ani în urmă, nu am simţit nevoia să aflu cine a dărtuit-o. Era un omagiu iituitorilor fruntaşi, stafida părea vesela şi solemnă totodată, reprezentînd ceea ce de fapt era. Pa şi petite părea anacronic, ansamblul masiv din jur, apărut între timp, în loc să-l copleşească, ii dă intuitorului o semnificaţie nouă, alte lumini şi alte umbre... — A făcut-o un modelator din şantier — Petre Călin — unul dintre pionierii şantierelor noastre navale. Este pensionar de mult şi-l puteţi afla în oraş, în Oltenița... Omul în salopetă albastră de lucru, pe care îl oprisem cu o întrebare, a continuat după cîteva clipe legenda frumoasă a statuii albe... — Sunt desturi cam în jur de zece ani, dacă nu chiar mai mult. îh orîce caz, hala aceasta nu fusese construită. Muncitorul Sculptor a ales lotul pentru statuia dăruită şantierului Unde muncise toată viaţa, a îlxat-o pe locul unde o vedeţi şi a spus: „Acesta să fie nea Vîlcu, iituitorul nostru!“ Intr-adevăr, atunci ara observat cu toţii câ statuia semăna cu nea Vîlcu, un iituitor foarte bun de la noi, care şi el era printre pionierii şantierului. Bătrînul Vîlcu a fost aşa de fericit, aşa de emoţionat, îneît i■ se spune că în zorii zilei a murit de inimă, uşor, aproape fără să ştie... „Acesta să ţie nea Vîlcu, năluitorul nostru?“... „Se spune“... Cuvintele acestea trimiteau la legendă. Aş fi putut ufla istoricul exart al statuii, dar... se auzea Dunărea mergînd, ori poate era numai zumzetul de şantier, undeva in apropierea Nitultorului. Străluceau în soare portretele luminoase ale unor Constructori de nave fruntaşi, mai încolo un panou vorbea in graiul cifrelor ca acte despre motonave de performanţă. Am văzut muncitori trecind pe lingă „nea Viten“ cu paşi vioi, fluierînd mui pe gînduri, aş fi putut jura că statuia îi simte, îi ştie, martoră fiind la toate mările lor urcuşuri. Nitriuî manual a rămas în istoria Construcţiei de năve; chipul nituitorului de demult a rămas într-o statuie albă, înconjurată de flori. DORINA BADESOI Statuia albă a nituitorilor LUCRĂRI DE DESECARE (Urmare din pag. la) lui Cezar Nicolau, cadrele didactice Mircea Mănescu, I. Manoliu, Eugen Ulea, Dan Ghiocel şi 40 de studenţi din ultimul an, grupaţi în două serii, se află în prezent în faţa planşetelor pentru a înscrie, pe schiţele suprafeţelor arabile ale cooperativelor agricole, căi de evacuare a excesului de umiditate“. Acelaşi interes pentru amenajările simple din cooperativele agricole l-au manifestat şi elevii din ultimul an ai Liceului Brăneşti. Aceştia îşi desfăşoară activitatea practică, între 20 septembrie şi 1 noiembrie, în cooperativele agricole care au nevoie de sprijinul lor. „Un bun prilej pentru ca proiectul de diplomă de absolvire a cursurilor de către elevii noştri — ne spuneau profesorii Elena Mine, Valeria Stingă şi Dan Otulescu — să fie completat şi ca o experienţă de 40 de zile de muncă practică în teren. Cu acest prilej, fiecare elev are posibilitatea ca, sub îndrumarea inginerilor din C.A.P., a cadrelor didactice, să aplice pe propria răspundere cunoştinţele asimilate în liceu". Pentru ca aceste amenajări simple să fie cît mai eficiente, Direcţia manerală agricolă judeţeană a iniţiat un scurt instructaj cu toţi cei ce vor participa la acţiunea desecare Cu acest prilej, ing. E. Cazacu, director tehnic al Institutului de proiectări pentru îmbunătăţiri funciare şi proiectanţii M. Marinescu, M. Stănescu, Ch. Popescu şi I. Roitei au expus în faţa inginerilor şefi din cooperativele agricole interesate, modul în care amenajările simple, realizate cu mijloace locale, pot fi la fel de eficiente ca şi o investiţie de amploare, dacă se respectă întocmai parametrii legaţi de condiţiile naturale, de soluţiile adoptate pentru desecare, trasarea canalelor şi calcularea reţelelor şi a profilului acestora, execuţia terasamentelor şi construcţiilor hidrotehnice. Iniţiativa Direcţiei generale agricole judeţene privind organizarea scurtului instructaj s-a dovedit imediat eficientă , in unităţile amintite s-a trecut la amplasarea lucrărilor pe teren, cadrele didactice din învăţămîntul superior şi de la Liceul din Brăneşti, studenţii şi elevii s-au dovedit inspiraţi în adoptarea unor soluţii economicoasă, eficiente. In prezent proiectele se află în stadiu avansat, peste cîteva zile putîndu-se trece la aplicarea lor în practică. SARGĂTOAREA RECOLTEI (Urmare din pag. 1-a) Brăneşti, Periş, Bolintin Deal, Adunaţii-Copăceni, Daia, Frumuşani, Curcani, Mînăstirea precum şi în cele patru oraşe din judeţ. Tot cu prilejul evenimentului vor avea loc în după amiaza zilei respective la cămiinele culturale din celelalte comune diverse manifestări care vor prilejui sugestive treceri în revistă ale forţelor artistice de pe plan local. Faptul că toate aceste spectacole pun un accent deosebit pe creaţia folclorică din zona ilfoveană cu elementele ei noi, cu brigăzile artistice de agitaţie vor cunoaşte o susţinută participare, va reflecta odată mai mult dorinţa ţărănimii cooperatiste din judeţul Ilfov, a tuturor oamenilor muncii de aisî de a da glas bucuriei faţă de viaţă nouă, dragostei fierbinţi faţă de patrie şî partid. Trttr-o revărsare vibrantă de culori, tradiționalul part nu va lipsi de la marea sărbătoare a întregului popor, amintindu-i de dragostea lui de frumos din totdeauna.