Steagul Roşu, octombrie 1971 (Anul 23, nr. 6922-6948)

1971-10-01 / nr. 6922

Pag­­o 2­01 ................"" ÎN ORAŞUL OLTENIŢA ........................ Neajunsurile continuă să fie prezente pe şantierele de construcţii • Termenele de dare în folosinţa, o simplă formalitate ? • Un balast al preţului de cost —risipa de materiale, refacerea lucrărilor şi transporturile nejudicioase • Pe cînd pregătirea frontului de lucru 1972, întocmai multor localităţi din ju­deţul Ilfov şi din întreaga ţară, o­­raşu­l Olteniţa cunoaşte o ascenden­ţă continuă pe linia unei deosebite dezvoltări social-economi­ce, fapt ce reese şi din volumul planului de investiţii din acest an. Aşa de pildă pentru această perioadă este , prevăzută darea în exploatare ■a noi obiective industriale (fa­­­­bricile de pîine şi lapte, spălă­­toria chimică), extinderea şi mo­dernizarea unor unităţi economice (şantierul naval, fabrica de conser­ve, combinatul de porcine), darea în folosinţă a altor ansambluri de­­ locuinţe cu 165 de apartamente, o şcoală de cultură generală cu­­ săli de clasă etc. Cit priveşte sta­diul lucrărilor, al ritmului de muncă existent, s-au obţinut, unele, rezultate. Bunăoară, pînă la înce­putul acestei luni din planul anual de investiţii se realizase un pro­cent de 69,1 la Sută, iar din planul de construcţii-montaj 67,2 la sută, cu 6 la sută mai mult decît se obţi­nuse în aceeaşi perioadă a anului trecut. Rezultate care reţin atenţia au fost obţinute şi la Şantierul Naval Olteniţa unde vor fi date în exploa­tare staţiile postului de transforma­re, instalaţiile de pompare a apelor menajere şi pluviale, hala de tîm­­plărie; la Combinatul de porcine din cele 8 hale cu termen de pre­dare la 30 noim'.i&ile s-au recepţio­nat pînă în prezent 4 hale din care d­­ouă Cu 90 de zie înainte de ter­men. De asemenea, la fabrica de lapte se execută ultimele reme­dieri şi se efectuează rodajul utila­jelor. Cît priveşte locuinţele, pînă în prezent s-au recepţionat 80 de apartamente, se execută finisări la alte 20 din lotul de 160 de aparta­mente cu termenul de punere în funcţiune în cursul acestui an. Cu toate acestea rezultatele puteau cumoaşte o cotă şi mai înaltă dacă pe parcursul executării planului de investiţii nu s-ar fi ivit unele deficienţe în organizarea muncii pe şantiere, pe linia unei aprovizi­onări ritmice cu materiale. In egală măsură se poate spune că nu a existat preocupare pentru asi­gurarea forţei de muncă, fapt ce a influienţat atît ritmul construcţiilor cît şi calitatea lor. Arătăm de pildă că la şantierul naval rezultatele dobîndite pînă acum sînt satisfăcă­toare. Totuşi, acestea nu reflectă în întregime, posibilităţile existente care, dacă ar fi fost fructificate, se putea obţine mai mult. Astfel, da­torită neglijenţei manifestate de constructor în procurarea unor materiale, în organizare­a muncii se înregistrează rămîneri în urmă la executarea tencuielilor de la cresterul de apă, iar la hala de tîm­plărie prin demontarea tuturor stupilor, fapt ce face să fie pus sub semnul întrebării termenul stabilit de punere în funcţiune. Pe de altă parte, datorită, neglijenţei mani­festate de către conducerea unităţii încă nu s-au elaborat în întregime proiectele de execuţie pentru cons­trucţiile anului viitor. De un­de pericolul de a nu se res­pecta iarăşi termenul de dare în folosinţă a obiectivelor prevăzute. Fapte negative sunt înscrise şi pe agenda constructorului de la com­binatul de porcine, respectiv între­prinderea construcţii agrozooteh­nice Bucureşti — grupul de şan­tiere vest. Actualul ritm de muncă nu lasă să se întrevadă posibilitatea că întocmai graficelor existente, pînă la finele anului, să se dea în exploatare încă un lot de 27 de hale. Pe de altă parte, datorită risipei de materiale, a folosirii nejudicioase a mijloacelor de transport, agenda pierderilor cunoaşte valori mari ce se ridică la ordinul sutelor d­e mii de lei. Mult mai alarmantă ni se pare situaţia de la punctele de lucru aflate în subordinea Trustului de construcţii Ilfov — şantierul 3, care are de executat următoarele obiec­tive : fabrica de pîine, spălătoria chimică, blocuri de locuinţe şi şcoala generală cu 8 săli de clasă. Spunem alarmantă, avînd în ve­dere următoarele deficienţe. La fa­brică de pîine de pildă există res­tanţe la construirea coşului de fum, la lucrările de finisări interioare, la instalaţiile electrice şi sanitare, la grupul social etc. în egală mă­sură i se poate imputa beneficia­rului, I.M.P.I.C. — utilaje ceea ce în final va concura la întîrzierea punerii în funcţiune a acestei uni­tăţi. Pe acelaşi plan se află şi spă­lătoria chimică al cărei beneficiar este cooperativa meşteşugărească „Progresul“. Dacă constructorul pre­zintă rămîneri în urmă la cen­trala termică, la lucrările de canalizare şi energie electrică, faptul se datorează şi benefi­ciarului care nu a asigurat din timp documentaţia respectivă. Cît pri­veşte locuinţele, constructorul se face vinovat pentru două fapte. Prima este în directă legătură­­ cu nerespectarea termenului de dare în folosinţă, a doua se referă la cali­tate. Drept urmare, nu există cer­titudinea că pînă la finele anului vor fi date în folosinţă 45 de gar­soniere şi 20 de apartamente pro­prietate personală. în legătură cu problema calităţii, constructorul poate fi întrebat în ce fel va înţe­lege să acopere cheltuielile supli­mentare făcute pentru remedierea deficienţelor constatate la terasele de la acoperiş, instalaţiile sanitare, repararea radiatoarelor etc. Şi ca urn ultim fapt,' 'ce priveşte tot Trustul de construcţii Ilfov, ne în­trebăm cînd vă considera necesar să treacă la asigurarea frontului de lucru a celor 230 de apartamente ce trebuiesc construite în 1972 ! Deficienţe asemănătoare sunt sem­nalate şi în activitatea I.C.M.R. ce are în construcţie Fabrica de pro­duse lactate precum şi blocurile cămin ale Fabricii de conserve „Valea roşie“. In ambele cazuri termenele contractuale nu au fost respectate, ca urmare a lipsei de materiale şi a forţei de muncă. Se poate imputa şi întreprinderii „Fri­­gotehnica“-Bucureşti faptul că nu s-a prezentat la timp pentru a asi­gura rodajul compresoarelor de la fabrica de produse lactate. Din cele relatate rezultă că rit­mul executării planului de inves­tiţii din oraşul Olteniţa prezintă numeroase carenţe. Fără îndoială că responsabilitatea revine în pri­mul rînd celor care au datoria de a se executa. Totuşi, se poate arăta că şi beneficiarii nu au participat efectiv la buna desfăşurare a acestei activităţi. Iată dar, suficiente mo­tive ce impun o conjugare judi­cioasă a eforturilor în vederea acţionării cu fermitate pentru eli­minarea deficienţelor existente şi adoptarea de măsuri corespunză­toare care să permită recuperarea rămînerilor în urmă şi în acelaşi timp executarea într-un ritm sus­ţinut a sarcinilor de plan prevă­zute. TR. POPESCU (Urmare din pag. 1­ a)- - --.................■ . . ...... - rea unei atitudini de dezinteres în luarea măsurilor necesar­e în vede­rea educării ori supravegherii co­pilului său perioaliei dată spre în­grijire sau pază. Tot la fel de con­damnabilă este darea Spre consum a băuturilor alcoolite într-un local sau în alt loc public unui minor sub 14 ani. Factorul comun în cazul multora din contravenţiile stabilite de sus­­numitul decret îl constituie starea de pericol ce se creează pentru alte persoane ori pentru o colectivitate mai largă sau mai restrânsă mani­festările retrograde, contraveniente. Colectivitatea şi influenţa ei educativă ş­­ Relaţiile privind convieţuirea so­cialistă constituie aşadar o proble­mă care priveşte întreaga noastră societate, eforturile principale fiind îndreptate nu numai spre descope­rirea şi combaterea faptelor anti­sociale ci, în primul rînd, spre pre­venirea unor asemenea fapte. Toc­mai de aceea conducerea de partid şi de stat a pus un accent deosebit pe crearea unui climat de ordine şi legalitate, pe îmbunătăţirea ra­dicală a muncii politico-educative de masă, pe adoptarea măsurilor în vederea folosirii cu mai multă efi­cienţă a mijloacelor educative. O deosebită importanţă prezintă complexul de măsuri elaborat de secretarul general al partidului şi aprobat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. care poate fi carac­terizat ca un program riguros şi mobilizator şi totodată ca un în­dreptar de mare valoare teoretică şi practică privind perfecţionarea activităţii complexe de educaţie co­munistă a oamenilor muncii. Aşa cum s-a arătat, în preveni­rea şi combaterea manifestărilor antisociale, contrare eticii socialis­te, ce exprimă concepţii străine principiilor noastre de viaţă, sar­cini de mare răspundere revin fa­miliei, şcolii, organizaţiilor de masă şi obşteşti, colectivelor de muncă, organelor de sprijin ale miliţiei. Nu trebuie trecut cu vederea fap­tul că în anii socialismului s-a con­stituit un adevărat sistem de orga­nizaţii de masă şi obşteşti care ac­ţionează împotriva încălcării nor­melor de convieţuire. Prin orga­nele sale specializate, obştea socia­listă judecă astăzi o serie de încăl­cări ale legii, dovedindu-şi capaci­tatea de jurisdicţie şi influenţa e­­d­ucativă, în cadrul sindicatelor, or­ganizaţiilor cooperatiste, organizaţii­lor de tineret, comisiilor de­­femei, se ia tot mai mult atitudine împo­triva abaterilor de la regulile de convieţuire socială, se formulează cerinţe şi exigenţe pentru respecta­rea legii. Practica de zi cu zi a arătat că pentru înlăturarea unor astfel de fenomene antisociale, organele de stat (miliţia, procuratura, justiţia) nu-şi pot rezuma activitatea numai la elaborarea unor măsuri preven­­tiv-educative. Aceste organe cola­borează strîns cu celelalte organis­me de stat, obşteşti, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, participă la întreaga activitate de combatere prin toate mijloacele — organizatorice şi educative — a ma­nifestărilor antisociale. Colaborarea dintre aceste organe precum şi din­tre ele şi colectivitate poate fi ri­dicată la un nivel superior deoarece toţi aceşti factori sînt chemaţi să apere şi să ocrotească valori comu­ne, folosesc metode şi mijloace cu aceleaşi finalităţi practice, au drept temei unic prescripţiuinile legii, ce­rinţele şi exigenţele ordinii de drept şi ale legalităţii socialiste. Tocmai de aceea organele de stat, organizaţiile de masă şi obşteşti sunt chemate să pună un accent mai mare pe cunoaşterea legilor depu­­nînd eforturi susţinute pentru a a­­sigura respectarea lor. Un mijloc important în această direcţie îl con­stituie prelucrarea cu cetăţenii a prevederilor legale, dindu-li-se ex­plicaţii asupra conţinutului lor, a­­supra formelor şi metodelor în care acestea sunt aplicate, precum şi a­­su­pra repercusiunilor încălcării le­gilor. Activitatea desfăşurată în ultima vreme a demonstrat eficacitatea e­­ducativă a organizării proceselor de judecată la locul de muncă al ce­lor vinovaţi, în cartierele sau satele unde locuiesc inculpaţii. Totodată, se dovedeşte necesară extinderea publicităţii sentinţelor şi a măsu­rilor întreprinse, atît pentru pro­movarea legalităţii cit şi pentru e­­ducarea oamenilor in spiritul res­pectului ordinii de drept. După cum în crearea unui climat de echitate şi justiţie, un rol important îl joacă mobilizarea opiniei publice împo­triva elementelor antisociale. Iată de ce considerăm necesar ca în viitor organizaţiile de masă şi obşteşti din judeţ să conlucreze mai îndeaproape cu organele de miliţie. Pentru fiecare caz în parte, colectivitatea trebuie să creeze o opinie de masă puternică aducîn­­du-şi astfel contribuţia la comba­terea unor atari manifestări, la în­tărirea climatului de ordine şi le­galitate. CLIMATUL ORDINII ȘI LEGALITATE I­I» TELEVIZIUNE VINERI 1 OCTOMBRIE 11.30 Transmisie directă de la mi­tingul organizat cu prilejul deschi­derii noului an universitar 1971­-1972. 18.00 Deschiderea emisiunii. Cămi­nul 18.30 Lumea copiilor „Meteor 2“ 19.10 Tragerea loto 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Cronica politică internă de Eugen Mândrie 20.15 Muzică uşoară cu formaţia Cornel Popescu 20.30 Film artistic : Muntele Tigru­lui e luat cu asalt — o producţie c. studiourilor chineze 22,33 Imagini din R. P. Chineză 32,43 Telejurnalul de noapte. RADIO VINERI 1 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 14.00 Compozitorul săptăminii — Joseph Haydn ; 14,40 Rapsozi popu­lari; 13.00 Buletin de ştiri; 13,05 Re­vista economică ; 15,30 Pagini vocale şi orchestrale din muzica de estradă ; 10.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­­tier : 16,15 Muzică de promenadă 10.30 Şlagăre de Radu Şerban ; 16,50 Publicitate radio ; 17,00 Pentru pa­trie ; 17,30 Concert de muzică popu­lară: m­on­drele serii; 20,00 Tableta de seară ; 20,05 Zece melodii preferată ; 20,40 Romanţe de Alexandru Leon ; 20,55 Ştiinţa la zi ; 21,00 Revista şla­gărelor ; 21,30 Muzică simfonică ; 21,46 Jocuri populare ; 22,00 Radio­jurnal. Buletin meteorologic. Sport ; 22,30­­Concert de seară; 22,55 Moment poetic; 23,00 Concert de seară (conti­nuare) ; 24,00 Buletin de ştiri ; 0,03— 6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14,00 Buletin de ştiri ; 14,05 Melodii populare ; 14.30­­Odă limbii române (reluare) ; 15,00 Muzică uşoară de Gelu Solomonescu ; 15,20 Arii din opere; 15,40 Vechi cîntece populare; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­tier ; 16,15 Muzică simfonică ; 16,55 Sfatul medicului ; 17,00 Buletin de știri ; 17,03 Album de muzica popu­lară ; 17,30 Emisiune culturală ; 17,50 Muzică uşoară ; 18,00 Publicitate radio ; 18,20 Orfeu — mică enciclo­pedie ; 19,00 Buletin de știri ; 19,65 Melodii d­­e stradă ; 19,30 Mărturii conteni­ne,­ane ! 19,50 Noapte bună, copii ; 20 00 Seară de operă ; 22,30 Răsfoind ultimele numere ale re­vistelor de­­cultură. Versuri şi pro­ză ; 22,50 Microrecital Norina Ale­xiu ; 23,00 Buletin de ştiri ; 23,05 Con­cert simfonic ; 23,45 Mari interpreţi ; George Enescu ; 0,17 Divertisment şi Serenadă pentru orchestră de Bohu­­slav Martinu ; 0,55—1,00 Buletin de ştiri. SÎMBATĂ 2 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 6,00 Muzică şi actualităţi ; 9,30 Mio­riţa ; 10,00 Buletin de ştiri ; 10,05 Se­­lecţiuni din opereta „Calul bălan­ de Benatzky ; 10,20 Piese instrumentale ; 10,30 Din ţările socialiste ; 11,00 Bu­letin de ştiri ; 11,03 Miniaturi orches­trale ; 11,15 Radio Club turistic ; 11,30 Cîntece patriotice şi muncitoreşti ; 11,50 Cotele apelor Dunării ; 12,00 Muzică uşoară ; 12,10 Selecţiuni din opera „Orfeu"­­de Gluck ; 12,30 In­­tîlnire cu melodia populară şi inter­pretul preferat ; 13,00 Radiojurnal ; 13,15 Avanpremieră cotidiană ; 13,30 Radiorecording — emisiune de diver­tisment muzical. PROGRAMUL : 6.00 — 8,05 Program muzical de di­mineaţă ; 8,05 Tot înainte ; 8,20 Mu­zică Simfonică ; 9,00 Cîntece pionie­reşti ; 9,15 Formaţia de muzică popu­lară dirijată de Ion Drăgoi ; 9,30 Bu­letin de ştiri ; 9,35 Arii din opere; 10,00 Zece inscripţii pentru pian de Vincis Grefiens ; 10,22 Actori, solişti de muzică uşoară ; 10,50 Muzică populară din R. D. Germană ; 11,15 Piese interpretate la violoncel ; 11,80 La microfon muzică uşoară ; 11,53 Ştiinţa la zi ; 12,00 Buletin de ştiri ; 12,03 Avanpremieră Cotidiană ; 12,18 Jocuri populare ; 12,30 Muzica uşoa­ră ; 13,00 Radiojurnal ; 13,15 Varietăţi muzicale. TEATRE :­ Prinţesa circului, ora 19,30 : Tea­trul de Operetă Sonatul lunii, ora 19,30 : Teatrul satirie-muzical „C. Tănase" (Sala sa­voy) Roata Marii, ora 16 : Teatrul „Ion Creangă“ Aligra şi Ninigra, ora 17 : Teatrul „Ţăndărică“ (Sala Victoria) Cermen s Victoria (9, 11,15, 13.30, 16, 18.30 80 45). Aşteptarea : Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale române, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in R. P. Chineză . Lumina (51—19,30). Tabla viselor : Doina (16 , 16,15 , 20.30) . Program de desene animale: Doina (io). Fraţii : Buzeşti (15.30, 13, 20.13); Moşilor (15.30, 17.45, 20). Aeroportul : Scala (10. 13.30, 17, 20.30) : Capitol (S, 11.30 14.15, 17, 20); Luceafărul (9, 12.30, 18. 20). Aşteptarea : Giuleşti (15.30, 17.15, 20); Munca (10, 18, 20). Cele şapte logodnice ale caporalului Zbruev : Dacia (3.30—20.30). Marele premiu­­ Patria (9.30, 13, 10.30, 20). Start la moştenire : Favorit (9.15, 11.30, 13.45, 18. 18,15, 20.30); Festival (9. 11, 13, 15, 17, 19, 21); Feroviar nr.45, 11.15, 13.30, 18, 18.30, 20.45). După vulpe : Bucureşti (9, 11 15, 13.30, 16.30, 18.45, 21); Excelsior (9, 11.15, 13.30, 10, 18.15, 20.30); Modern (9 11.15, 13.30. 16, 18.15, 20 39). Cromwell : Central (10, 18.30, 16.15, 20); Melodia (O, 12.30. 18, 19.30); Glo­ria (9, 12.30, 16. 10.30). Parada circului : Timpuri noi (9.30, 11.15, 13, 14.45 16 30); Mioriţa (9. 11,13, 13 30, 15.45, 18 45, 20.30). Asediul : Arta (15.30, 18, 20.30); Tick, Tick. Tick : Griviţa (9, 11 15, 13.30, 16 18.15, 20.30); Floreasca (15.30, 18, 20.30). Boxerul : Drumul Sării (15.30, 17.45, 20). Articolul 420 : Bucegi, (9 30, 16, 19.15), Volga (9, 12,15, 15.45, 19.15); Aurora (9, 12 30, 16, 19.30); Flamura (9, 12.30, 16, 19.30). Brigada diversă In alertă : Viitorul (13.30, 18, 20.15); Popular (15.30, 18, 20.15) ; Hello, Dolly 3 Tomis (ö 30, 12.30, 16, 18 30). EU Sint Jcrom t Unirea (15.30, 18, 20.15) . Omul orchestra : înfrăţirea Intre popoare (16.30, 17.45, 20). Floarea soarelui : Lira (15.30, 10, 20.15) , Cosmos (15.30. 18, 20.15). încrederea : Vilan (15.30, 18, 20 13) Simon Bolivar­i Crîngaşi (1i 30, 18, 20.15) . Direcţia Berlin : Flacăra (15.30. 18, 20.18). Un loc pentru îndrăgostiţi : Pacea (15.43, 18. 20). Cintăreţu! buclucaş : Rahova (15 30, 18. 20.15). Greşeala fatală : Progresul (15.30, 18. 20.13). Riscul: baromet (15 80, 17.30, 79.30). O floare şi doi grădinari : Ferentari (ii). 15 30, 19.­ GIURGIU Bucureşti : S-a intîmplat l­a recu­noaştere­­ Lumina : B.D. Intră in alertă. OLTENIŢA Fi­­­Sta : Renegata URZICENI Pacea ; Tripla verificare BUFTEA Libertăţii: Adio prieteni BOLINTIN Luceafărul : Circ fără frontieră STAREA TIMPULUI Institutul Meteorologic comunică: In următoarele 24 ore vreme in general frumoasă. CU cerul schimbător, sînt potrivit. Tempera­tura din cursul nopţii Intre 9 şi 0 grade. Iar maxima între 18 şi 20 de grade. In următoarele trei zile, vreme răcoroasă mai ales noaptea şi di­mineaţa. Cerul Va­i variabil. Vlnt slab pînă la potrivit. Temperatura uşor variabilă. * STEAGUL ROȘU La ferma 12-„Progresul" a I.A.S. Buciumeni se pregătește un nou transport spre baza de recepție. HOTĂRÎRILE ADUNĂRII GENERALE SA FIE URMĂRITE PÎNĂ LA FINALIZARE In luna iulie a.c. a avut loc o adunare generală a organizaţiei de bază de la cooperativa meşteşugă­rească „Progresul" Olteniţa ale că­rei dezbateri, concluzii şi măsuri au avut un ecou deosebit în rîndul co­muniştilor şi, prin urmările ei, în rîndul tuturor cooperatorilor. Despre ce este vorba? Timp destul de înde­lungat la această cooperativă s-au manifestat încălcări ale disciplinei muncii din partea unor lucrători, la Dan Apostol şi Gheorghe Mihăescu, care lipseau nemotivat sau frecven­tau restaurantele în timpul progra­­diului. Au căpătat răspîndire unele manifestări de favoritism în efectua­rea unor lucrări, practicarea bacşi­şului — una din sursele cele mai de­gradante pentru obţinerea de veni­turi ilicite — acordarea nejustifica­tă de avansuri şi ajutoare sociale etc. Unele cadre din conducerea cooperativei, ca Gheorghe Oprescu, vicepreşedinte, începuseră să mani­feste atitudini necorespunzătoare, re­­pezind cooperatorii, nesocotindu-se părerile şi creînd, în ace­t fel, în cadrul cooperativei, o atmosferă mai puţin prielnică pentru muncă. Aceste lipsuri au fost posibile şi datorită neajunsurilor din activita­tea organizaţiei de partid. Controlul asupra conducerii cooperativei a fost slab exercitat, combativitatea, spiritul Critic a! comuniştilor nu s-a ridicat la nivelul cerinţelor. Biroul organizaţiei de bază, secretar An­­ghel Frangu, s-a mulţumit să sem­naleze unele lipsuri fără să ia mă­suri ferme, hotărîte. În această situaţie, biroul comite­tului orăşenesc de partid Olteniţa a intervenit energic. Primul secretar, tovarăşul Nicolae Iosin, a luat parte directă la pregătirea şi desfăşurarea adunării generale de partid. Nu vom reda aci discuţiile purtate. Vom men­ţiona însă spiritul critic şi autocri­tic în care s-au desfăşurat dezba­terile în adunarea generală s-au făcut propuneri, s-au formulat so­luţii pe baza, cârora au fost adop­tate decizii consemnate într-un plan de măsuri politico-orgainizatoric. — De la această adunare, ne in­formează secretarul organizaţiei de bază, se constată îmbunătăţiri sim­ţitoare. Evident ceea ce s-a făcut pînă în prezent constituie păşi importanţi spre îmbunătăţirea muncii. Totuşi, în unele direcţii continuă să se acţioneze lent. Astfel, deşi s-au stabilit măsuri pen­tru îmbunătăţirea şi înviorarea activi­tăţii organizaţiei U.T.C., nu s-a între­prins încă nimic concret. Deosebit de dăunător este faptul ca unele pro­bleme ridicate în adunare nu au fost încă elucidate. Pare curios că membrii de partid care au hotărît împreună rezolvarea unor probleme tărăgănea­ză soluţionarea lor. Astfel tovarăşul Constantin Măcău, preşedintele coo­perativei, deşi a primit sarcina să analizeze cauzele pentru care în unele secţii există diferenţe mari tu­be veniturile unor cooperatori, nici pînă în prezent nu a informat biroul organizaţiei de bază. De asemenea, aşa cum au semnalat unii membri de partid, s-au plătit la persoane parti­culare sume exagerate pentru efec­tuarea unor lucrări necesare coope­rativei. Dar nici această problemă nu a fost clarificată. Deşi persistă încă destule neajunsuri în aprovizionarea cooperativei s-a făcut prea puţin de Gheorghe Oprescu, vice­preşedintele cooperativei care răspun­de de acest sector. Menţionăm că unele din­ aceste probleme au fost ridicate­ din nou de către comunişti cu ocazia adunării generale de partid deschise în care s au dezbătut proble­mele activităţii politico-ideologice. Superăm comitetului orăşenesc de partid Olteniţa să finalizeze ajutorul acordat pînă în prezent acestei orga­nizaţii de bază, urmărind pînă la capăt modul în care problemele sem­nalate de comunişti au fost rezolvate, acţioi­înd, dacă e cazul, şi prin mă­suri organizatorice. Astfel adunarea generală îşi va reliefa cel mai bine rolul ei de şcoală a educaţiei comu­niste. MARIN MANEA Preocupare consecventă pentru AUTOUTILARE (Urmare din pag. l-a) trai, din partea celor­lalte organizaţii de par­tid şi îndeosebi din partea Direcţiei judeţe­ne de industrie locală. Aş mai putea spune că, avînd în vedere asigu­rare­a ritmică a planu­lui de producţie, atît pentru lunile care au mai rămas în acest an cît şi pentru anul 1972, am întreprins o serie de măsuri menite să ducă la creşterea pro­ducţiei atît prin dez­voltarea unor noi spaţii de producţie cît şi prin dezvoltarea spaţiilor pînă de curînd impro­prii pentru producţia noastră. — Vă rugăm să ne daţi cîteva exemple. — Am putea cita a­­menajarea halei de la kilometrul 15 (256 m.p.) folosind drept punct de plecare baraca „stufii“, în care se depozitează materii prime ; reame­­najarea clădirii de vop­­sitorie şi sticlărie din comuna Fundulea şi transformarea ei în tur­nătorie neferoase; ex­tinderea secţiei mase plastice la km. 15 de aproximativ 72 m.p. precum şi amenajarea — la secţia metalurgică Fundulea — a secţiei de forjă, extinderea spaţiilor de producţie cu aproximativ 250 m p. prin transformarea co­pertinelor laterale, în hale de producţie.­­ Aşadar, lucrări de amenajare şi de gospodărire care au o influenţă directă asupra producţiei întreprinde­rii. îrn ce stadiu se află lucrările de autoutilare din întreprindere ? — Trebuie să precizăm că în întreprinderea noastră exista un inte­res deosebit pentru rea­lizarea acestui obiectiv, în cadru­l Întreprinderii noastre s-au executat din fondul de tehnică nouă două maşini verti­cale de injecţie manua­lă şi o maşină de su­dură mase plastice ; se află în curs de execu­ţie din fondul de pro­ducţie o maşină de scărmănat fire textile pentru secţia de tapi­ţerie. Tot în curs de con­strucţie se află două tipuri de dispozitive de protecţie pentru circu­lantul de retezat şi bari­­zigul secţiei de timplă­­rie Brăneşti. S-au mai­­ realizat la secţia Fan­dat­ea două cuptoare pentru topirea metale­lor neferoase şi se află în curs de execuţie construirea, prin auto­­dotare, a două băi de zincare şi decupare la secţia metalurgică Hră­neşti precum şi execu­tarea cuptorului de for­jare în vederea confec­ţionării flanşelor pentru export. — Consideraţi că a­ceste activităţi sunt su­ficiente pentru între­prinderea dv, dacă ţi­nem seama de posibili­tăţile locale existente . — Categoric, nu. E­­xistă o preocupare per­manentă pentru ca Uni­tăţile noastre să gă­sească soluţii noi în Ve­derea autoutilării" Seriea­ţiilor şi sperăm că, ți­­nînd seama de tinere­ţea colectivului nostru, de entuziasmul cu car­e participă la toate efor­turile noastre, vom reuși în scurt tim­p să putem raporta noi rea­lizări ale întreprinderii noastre. BLOCNOTES Se auzea Dunărea mergind, sau poate era numai zumze­tul de șantier, in o­­ric­e caz, acolo unde mă aflam, soarele toamnei scutura po­len peste arbori, peste flori multico­lore, peste hala i­­mensă, arhitectu­rală parcă in chip anume, ca să pri­mească toată lumina văzduhului. Mă aflau, la în­ceputul aleii care străbate şantierul naval din Olteniţa Au trecut citivii ani de la ultima vizită aci. Poate au fost şi atunci flori şi ba­zin înconjurat , de banei, iui intrarea îrn şantier.. Poate n-am observat atunci a­­ceastă prim­ă cairte de vizită a con­structorilor de nave din Olteniţa, aşa cum, preocupaţi fi­ind de treburile noa­stre, trecem zilnic pe lingă parcul din cartier aproape fără să-l ştim, pină cînd intr-o zi, îl desco­perim uimiţi, de ■parcă ar fi răsărit peste noapte. Se auzea Dunărea mergind, ori era poate numai zum­zetul de şantier, in lanul de flori cu nume ştiute şi ne­ştiute dezlănţuite spre soarele toamnei în toate culorile pă­­mlntului, am des­coperit cîteva fire de anemone, înflo­rite discret lingă soclid statuii ştiute de mult, a iituito­­rului. Şi din cu­pele delicate ale a­­nem­onelor, au ţîş­­nit parcă Întrebări­le... De cite ori le mulţumim celor care îngrijesc flori­le şi arborii, Celor care ştiu să aducă anemonele lingă Soclul unei statui de muncitor...? Şi cine a dăruit muncitorilor din şantierul Olteniţei statuia simplă, îm­brăcată în alb, care măsoară timpul scurs între etapa veche a nituitului. — pînă la zilele prezentului, cînd a­­ceastă operaţie din construcţia de nave a devenit 0 amin­tire? Statuia nu poartă nici o semnătură, dar prezenţa ei albă, acolo, tn faţa halei moderne, este la fel de inaltă şi odihnitoare ca pa Vremea cînd „sfîtui­­torul" nu avea ală­turi clădirea uria­şă... Cînd am văzut statuia prima dată, cu ani în urmă, nu am simţit nevoia să aflu cine a dărtui­­t-o. Era un omagiu iituitorilor fruntaşi, stafida părea vesela şi solemnă totodată, reprezentînd ceea ce de fapt­ era. Pa şi petite părea ana­cronic, ansamblul masiv din jur, apă­rut între timp, în loc să-l copleşească, ii dă intuitorului o semnificaţie nouă, alte lumini şi alte umbre... — A făcut-o un modelator din şan­tier — Petre Că­lin — unul dintre pionierii şantierelor noastre navale. Este pensionar de mult şi-l puteţi afla în oraş, în Oltenița... Omul în salopetă albastră de lucru, pe care îl oprisem cu o întrebare, a continuat după cî­teva clipe legenda frumoasă a statuii albe... — Sunt de­stu­ri cam în jur de zece ani, dacă nu chiar mai mult. îh orîce caz, hala aceasta nu fusese construită. Muncitorul Sculptor a ales lotu­l­­ pentru statuia dăruită şan­tierului Unde mun­cise toată viaţa, a îlxat-o pe locul unde o vedeţi şi a spus: „Acesta să fie nea Vîlcu, iituito­­rul nostru!“ Intr-a­­devăr, atunci ara ob­servat cu toţii câ statuia semăna cu nea Vîlcu, un iitui­­tor foarte bun de la noi, care şi el era printre pionierii şantierului. Bătrî­­nul Vîlcu a fost aşa de fericit, aşa de e­­moţionat, îneît i■ se spune că în zorii zilei a murit de ini­mă, uşor, aproape fără să ştie... „Acesta să ţie nea Vîlcu, năluitorul nostru?“... „Se spu­ne“... Cuvintele acestea trimiteau la legen­dă. Aş fi putut u­­fla i­storicul exart al statuii, dar... se auzea Dunărea mer­­gînd­, ori poate era numai zumzetul de şantier, undeva in apropierea Nitul­­torului. Străluceau în soare portretele luminoase ale unor Constructori de nave fruntaşi, mai încolo un panou vorbea in graiul cifrelor ca­ ac­­te despre motonave de performanţă. Am văzut muncitori tre­­cind pe lingă „nea Viten“­ cu paşi vioi, fluierînd mui pe gînduri, aş fi putut jura că statuia îi simte, îi ştie, mar­toră fiind la toate mările lor urcuşuri. Nitriuî manual a rămas în istoria Construcţiei de năve; chipul nituitorului de demult a rămas într-o statuie albă, înconjurată de flori. DORINA BADESOI Statuia albă a nituitorilor LUCRĂRI DE DESECARE (Urmare din pag. l­a) lui Cezar Nicolau, cadrele didactice Mircea Mănescu, I. Manoliu, Eugen Ulea, Dan Ghiocel şi 40 de studenţi din ultimul an, grupaţi în două se­rii, se află în prezent în faţa plan­şetelor pentru a înscrie, pe schiţele suprafeţelor arabile ale cooperati­velor agricole, căi de evacuare a excesului de umiditate“. Acelaşi interes pentru amenajări­le simple din cooperativele agrico­le l-au manifestat şi elevii din ul­timul an ai Liceului Brăneşti. A­­ceştia îşi desfăşoară activitatea practică, între 20 septembrie şi 1 noiembrie, în cooperativele agricole care au nevoie de sprijinul lor. „Un bun prilej pentru ca proiectul de diplomă de absolvire a cursurilor de către elevii noştri — ne spuneau profesorii Elena Mine, Valeria Stin­gă şi Dan Otulescu — să fie com­pletat şi ca o experienţă de 40 de zile de muncă practică în teren. Cu acest prilej, fiecare elev are posibi­litatea ca, sub îndrumarea ingineri­lor din C.A.P., a cadrelor didactice, să aplice pe propria răspundere cu­noştinţele asimilate în liceu". Pentru ca aceste amenajări sim­ple să fie cît mai eficiente, Direcţia manerală agricolă judeţeană a ini­­ţiat un scurt instructaj cu toţi cei ce vor participa la acţiunea dese­­care­ Cu acest prilej, ing. E. Cazacu, director tehnic al Institutului de proiectări pentru îmbunătăţiri fun­ciare şi proiectanţii M. Marinescu, M. Stănescu, Ch. Popescu şi I. Roi­tei­ au expus în faţa inginerilor şefi din cooperativele agricole interesate, modul în care amenajările simple, realizate cu mijloace locale, pot fi la fel de eficiente ca şi o investiţie de amploare, dacă se respectă în­tocmai parametrii legaţi de condi­ţiile naturale, de soluţiile adoptate pentru desecare, trasarea canalelor şi calcularea reţelelor şi a profilu­lui acestora, execuţia terasamente­­lor şi construcţiilor hidrotehnice. Iniţiativa Direcţiei generale agri­cole judeţene privind organizarea scurtului instructaj s-a dovedit ime­diat eficientă , in unităţile amintite s-a trecut la amplasarea lucrărilor pe teren, cadrele didactice din în­­văţămîntul superior şi de la Liceul din Brăneşti, studenţii şi elevii s-au dovedit inspiraţi în adoptarea unor soluţii economicoasă, eficiente. In prezent proiectele se află în stadiu avansat, peste cîteva zile putîndu-se trece la aplicarea lor în practică. SARGĂTOAREA RECOLTEI (Urmare din pag. 1-a) Brăneşti, Periş, Bolintin Deal, Adunaţii-Copăceni, Daia, Fru­­muşani, Curcani, Mînăstirea precum şi în cele patru oraşe din judeţ. Tot cu prilejul eve­nimentului vor avea loc în după amiaza zilei respective la cămiinele culturale din ce­lelalte comune diverse mani­festări care vor prilejui su­gestive treceri în revistă ale forţelor artistice de pe plan local. Faptul că toate aceste spectacole pun un accent de­osebit pe creaţia folclorică din zona ilfoveană cu ele­mentele ei noi, cu brigăzile artistice de agitaţie vor cu­noaşte o susţinută partici­pare, va reflecta odată mai mult dorinţa ţărănimii coope­ratiste din judeţul Ilfov, a tuturor oamenilor muncii de aisî d­e a da glas bucuriei faţă de viaţă nouă, dragostei fierbinţi faţă de patrie şî partid. Trttr-o revărsare vi­brantă de culori, tradiționalul part nu va lipsi de la marea sărbătoare a întregului po­por, amintindu-i de dragos­tea lui de frumos din tot­deauna.

Next