Steagul Roşu, octombrie 1971 (Anul 23, nr. 6922-6948)

1971-10-24 / nr. 6942

VIAŢA DE PARTID Întărirea rîndurilor partidului-o muncă ce impune continuitate şi exigenţă Congresul al X-lea al partidului şi Conferinţa Naţională au scos în evidenţă succesele obţinute în în­tărirea rîndurilor partidului şi au stabilit sarcinile de viitor ale or­ganizaţiilor de partid privind creş­terea în continuare a efectivului partidului. Pe baza hotărîrilor adoptate de Congres şi a orientării date de conducerea partidului, or­ganele şi organizaţiile de partid, preocupîndu-se îndeaproape de conducerea acestei activităţi, des­făşoară o intensă muncă poli­­tico-organizatorică pentru întărirea rîndurilor lor, de educare politico­­ideologică a comuniştilor, de creş­tere a rolului conducător al or­ganizaţiilor în toate compartimen­tele vieţii economice, politice şi social-culturale. Unind în rîndurile lor pe cei mai înaintaţi muncitori, ţărani şi in­telectuali, organizaţiile de partid din judeţul Ilfov devin tot mai puternice, creşte forţa lor de mo­bilizare a maselor la traducerea în viaţă a politicii ştiinţifice a parti­dului, la înflorirea patriei noastre socialiste, în multe organizaţii din judeţ, primirea în rîndurile comuniştilor se concretizează în întărirea parti­dului cu elemente înaintate din uzine, de pe ogoare, din instituţiile sociale şi de cultură. Avînd la bază normele şi crite­riile de primire în partid prevă­zute în Statutul P.C.R. şi în instruc­ţiunile Comitetului Central, cele nouă organizaţii de bază din co­muna Vărăşti, sub conducerea co­mitetului comunal de partid, au desfăşurat în acest an o intensă şi permanentă muncă politico-organi­­zatorică, plină de răspundere, pen­tru întărirea rîndurilor partidului. Adunările generale ale organizaţii­lor de bază nr. 1 şi de la ferma zootehnică din C.A.P. Vărăşti au analizat şi dezbătut munca desfă­şurată în această direcţie şi, pe ba­za unui studiu,­ au stabilit posibili­tăţile concrete şi perspectivele de viitor în această direcţie. Comitetul comunal de partid, biroul acestuia, mobilizînd şi comisiile pe proble­me, au ajutat şi orientat în per­manenţă activitatea organizaţiilor de bază. Rezultatele muncii des­făşurate s-au concretizat prin pri­mirea în acest an a 14 noi membri de partid din rîndul muncitorilor, ţăranilor cooperatori şi intelectuali­lor din comună. O atenţie deosebită a fost acordată organizaţiei de bază I.L.F. — coloana 10, care avea la sfîrşitul anului trecut numai 4 membri­ de partid. Aici, organiza­ţia de bază, secretar Paul Rădu­­lescu, cu sprijinul comitetului co­munal, a discutat şi aprobat în acest an cererile de primire în partid a 6 muncitori din rîndul fruntaşilor în producţie, oameni cu o pregătire moral-politică cores­punzătoare : Hanea M. Tudor, Flo­­rea Voicu, Gheorghe M. Costea, Ion Conu, Gh. M. Geantă, toţi şo­feri, şi Stoian C. Stoian, tîmplar, în prezent, la biroul organizaţiei se mai găsesc încă două dosare care vor fi supuse în curînd discuţiei adunării generale. Organizaţia de bază, cei 80 de comunişti de la C.A.P. Dobreni, au primit în acest an pe ţăranii cooperatori Petre M. Dragnea, Gh. I. Ene, Vasile Constantin, Voinea Tudor şi Octavian Popa. Noi mem­bri au mai primit organizaţia de bază nr. 3 Vărăşti, cea de la fer­ma zootehnică, organizaţia de la Consiliul popular. „în munca de pregătire şi edu­care a noilor membri de partid , ne spunea tov­ .Vasile Anghel, secretarul comitetului comunal , organizaţiile de bază au fost îndru­mate­­să desfăşoare o activitate sus­ţinută, folosind totodată variate forme. Toţi aceşti tovarăşi au fost cuprinşi în cursurile învăţămîntului de partid, au primit sarcini con­crete şi periodic, în şedinţele de birou sau adunări generale, prezin­tă informări despre felul cum îşi îndeplinesc obligaţiile şi sarcinile, sunt stimulaţi să fie combativi faţă de lipsuri, cunoscînd că adunările generale sunt adevărate şcoli de educare partinică a comuniştilor“. în cadrul organizaţiilor de bază, în acest an, au fost prezentate ex­puneri în faţa comuniştilor pe teme ale vieţii interne de partid. Dintre acestea amintim : „Calitatea de membru de partid“; „Sarcinile co­muniştilor privind întărirea disci­plinei de partid şi de stat“; „Prin­cipiile politicii externe a P.C.R.“; „Din trecutul de luptă al partidu­lui“ ; „Sarcina de partid, act al conştiinţei comuniste“ şi altele. Un reviriment deosebit în munca de educare a comuniştilor, în creşte­rea combativităţii acestora faţă de lipsuri l-a produs dezbaterea recen­telor documente privitoare la îmbu­nătăţirea muncii politico-ideologice şi cultural-educative. Acest lucru se reflectă pregnant în perfecţio­narea vieţii interne a organizaţiilor de partid. Că la Vărăşti întărirea rînduri­lor partidului este o activitate con­tinuă şi exigentă ne confirmă şi faptul că în anul trecut, organiza­ţiile de bază au primit 19 membri din care 6 femei. Din rîndurile a­­cestora, datorită grijii pentru pre­gătirea şi educarea noilor membri, unii au fost promovaţi în diferite munci de răspundere pe locul de producţie. Aşa este cazul brigadie­rului Dumitru Manole, al şefilor de echipă Gh. A. Savu, Mihail Culea, Constantin Penciu şi tehnicianu­lui legumicol Constantin Raia. Cînd se munceşte cu răspundere şi per­manent, nu întîrzie să se arate şi roadele. T. IACOB TELEVIZIUNE DUMINICA 21 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 8.30 Deschiderea emisiunii. Sport şi sănătate 9.00 Matineu duminical pentru co­pil 10.00 Viaţa satului 11.15 Toamna muzicală clujeană 12.00 De strajă patriei — emisiune festivă consacrată Zilei Forţelor Ar­mate ale Republicii Socialiste Româ­nia 12.30 Emisiune In limba maghiară 14.00 Sport. Fotbal : Steaua—Rapid — transmisiune directă de la Sta­dionul „23 August“. 15,45 Caleidoscop sportiv 16.30 Magasin 18,05 Film serial pentru tineret: „Planeta giganţilor“ 18,55 Vetre folclorice. Ţinutul Pă­­durenilor 19,20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Reportajul săptămlnii. 20.30 Film artistic : Sechestratul din Altona, cu : Sophia Loren, Maximi­lian Schell, Frederic March 22.30 Varietăţi pe peliculă 22.50 Telejurnalul de noapte. Sport. PROGRAMUL II 20.00 Reîntîlnire cu personaje În­drăgite din povestirile populare. Pre­zintă Teatrul de păpuşi din Tg. Mu­reş 20.30 Bucureştiul necunoscut 20.50 Concertul orchestrei simfoni­ce a Filarmonicii „George Enescu“. 21.30 Buletin de ştiri 21.35 Intermezo muzical cu pianis­tul Edmond Deda şi solista Norina Alexiu 21.50 Săptâmina culturală bucureş­­teană. Prezintă Victor Frunză. 22:10 Film serial : „Contesa Cosel“ (III) — ultimul episod. LUNI 25 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 18:00 Deschiderea emisiunii. Inter­preţi ai Cîntecului popular — Maria Ciobanu şi Ion Dolănescu 18:15 Ecranul — emisiune de Infor­maţie şi critică cinematografică. _ 18,45 Stop cadru 18,20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20,10 25 Octombrie — ziua Forţelor Armate ale Republicii Socialiste Ro­mânia 20,45 Avanpremieră 20.50 Film serial : „Aghiotantul ex­celenţei sale“ 21.30 Prim plan : Gh. Bogza, pre­şedintele C.A.P. Someşul din Satu Mare 21.55 Arii şi interpreţi celebri din opere şi operete 22.35 Din ţările socialiste. Ungaria — Noutăţi tehnico-ştiinţifice. 22.50 Telejurnalul de noapte. RADIO DUMINICA 24 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 14.00 Unda veselă . 14.30 Muzică de estradă ; 14,45 Sport şi muzică ; 17,15 S­elecţiuni din opereta „Timpul chi­tarelor“ de Lopez ; 17,45 Cintă Mar­gareta Pîslaru ; 18,00 Caravana fan­­eziei — emisiune pentru tineret 19,00 Radiojurnal ; 19,15 Estrada du­minicală ; 20,00 Tableta de seară 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic ; 22,10 Panoramic sportiv ; 22,30 Meridiane melodii ; 22,50 Moment poetic ; 23,00 Meridiane melodii (con­tinuare) ; 24,00 Buletin de ştiri; 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri ; 14,05 Cinte­ce de nuntă şi jocuri populare ; 14,30 Cine ştie, cîştigă ; 15,05 Cărturari ro­mâni ; 15,35 La microfon, Conny van Bergen ; 15,45 Publicitate radio ; 16,00 Gala marilor interpreţi de ope­ră; 16,30 Serial radiofonic pentru ti­nerii ascultători; 17,00 Buletin de ştiri ; 17,05 Almanah sonor; 18,00 Noi înregistrări de muzică populară; 18,30 „Mephisto-vals“ şi poemul sim­fonic „Preludiile“ de Liszt ; 19,00 Buchet de romanţe ; 19,15 Teatru scurt „Ilustraţia română", „Diploma­ţie", „Căldură mare“ ; 19,41 şanso­­nete şi şansonetişti ; 20,00 Buletin de ştiri ; 20,05 Revista literară radio ; 20,35 Melodii, melodii,­­ muzica u­­şoară ; 20,45 Fragmente din muzica baletului „Coppelia“ de Leo Deli­bes ; 21,25 Muzică uşoară; 21,40 Stu­dioul de poezie ; 22,00 Dans pentru toate vîrstele ; 22,30 Concert simfo­nic cu prilejul Zilei Naţiunilor Unite, I In pauză . Buletin de ştiri. Emisiune literară ; 0,25 Tangouri celebre ; 0,40 Recital Mihai Constantinescu ; 0,55— 1,00 Buletin de ştiri. LUNI 25 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 6,00 Muzică şi actualităţi ; 9,30 Re­vista literară radio (reluare) ; 10,00 Buletin de ştiri ; 10,05 Cîntece şi jocuri populare din Muntenia ; 10,30 Ştiinţa în slujba păcii ; 10,40 Preludii din opere ; 11,00 Buletin de ştiri ; 11,05 Muzică populară ; 11,15 Pre­zent şi viitor în ştiinţa agricolă ; 11,35 Mircea Neagu şi cîntecele sale ; 11,50 Cotele apelor Dunării ; 12,00 Noi melodii interpretate de Manuela ; 12,10 Recital de operă Nicolae Sasu; 12.30 Intîlnire cu melodia popularâ și interpretul preferat ; 13.00 Radio­jurnal ; 13.15 Avanpremieră cotidia­­nă ; 13.27 cintecul­e pretutindeni. PROGRAMUL II 6,00—8.05 Program muzical de di­mineaţă ; 8.05 Tot înainte ; 8.20 Frag­mente din muzica baletului „Cînd strugurii se coc“ de Mihail Jora ; 9,00 Cîntece pentru copii de Nicolae Oancea ; 9,15 Scene din opereta „An­ton Pann“ de Alfred Mendelsohn; 9,30 Buletn de ştiri ; 9,35 Muzică populară ; 10,00 Operă ; 10,30 Muzică uşoară ; 11,05 Radio-Prichindel; 11,20 Potpuriuri de muzică uşoară ; 11,30 Popas folcloric ; 11,55 ştiinţa la zi ; 12,00 Buletin de ştiri ; 12,03 Avanpre­mieră cotidiană ; 12,15 Muzică uşoa­ră ; 12,30 Din ţările socialiste : 12,50 Cîntă Luigi Ionescu ; 13,00 Radiojur­nal ; 13,15 Varietăţi muzicale. TEATRE DUMINICA 24 OCTOMBRIE My fair lady, ora 10,30 ; Se mărită fetele, ora 19,30 : Teatrul de Operetă. Părinţi teribili, ora 20 : Teatrul Na­ţional „I. L. Caragiale“ (sala Studio); Cher Antoine, ora 10,30; Nicnic, ora 20 : Teatrul de Comedie Sonatul lunii, ora 11 : Vox Boema, ora 19,30 : Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (sala Savoy). D-ale carnavalului, ora 10 ; Iubire pentru iubire, ora 15 ; Play Strind­berg, ora 20 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (sala Studio). Omul care... ora 19,30 : Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Magheru). Secunda 58, ora 10 şi 19,30 : Tea­trul Giuleşti Vrăjitoarea, ora 11 ; Două nunţi şi un divorţ, ora 19,30 : Teatrul E­vreiesc de Stat. O poveste cu cântec, ora II : Tea­trul „Ţăndărică“ (sala Victoria). Punguţa cu doi bani, ora II : Tea­trul „Ţăndărică" (sala Academiei). Siciliana, ora 10 şi 19,30 : Teatrul „Ion Vasilescu". CINEMATOGRAFE Povestirile lui Hoffmann : Victoria (9; 11,45; 14,30; 17,30; 20,15) Motodrama : Central (9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) Lampa lui Aladin : Doina (11,30; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) Floarea de cactus : Scala (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16,15 ; 18,45 ; 21) ; Fa­vorit (9,15 ; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30) . N-am cântat niciodată pentru tata I Capitol (9 ; 11 ; 13 , 15 ; 17 , 19 ; 21) ; Excelsior (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16; 18,15 ; 20,30) Așteptarea 1 Ferentari (15,30; 17,45 ; 20) Ritmuri spaniole : Luceafărul (S ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18;30 ; 21) ; Festival 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21) Romanticii : Bucegi (15,45 ; 18 ; 20.15) Asediul 1 Munca (16, 19) Steaua de tinichea : (8,45 ; 10,45 ; 12,15 ; 14.4*­­ 21) ; Feroviar (9 ; 11;15 ; 18.30 ; 20,45) ; Melodia 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 20.45) (8.30; 10,30; 12,30; 14,30; 20.30) . Sansa : Lira (15,30 ; 18 ; 20,15) Marele premiu : Patria (9,30 ; 16.30 ; 20) Aeroportul­­ Aurora (9; 16;15 ; 19,30) ; Tomis (9,30 ; 16 ; 19,30) Fraţii : Rahova (15,30 ; 18 ; 20.30) Cromwell | Drumul Sării (15,30 ; 19) ; Floreasca (15,30 ; 19) Tabla viselor : Unirea (16 , 18 ; 20). Parada circului­­ Timpuri Noi (9,30 —20,15) ; Griviţa (9,15 ; 11,15 ; 13,15 ; 16 ; 18,15 ; 20,30). După vulpe : Volga (9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 13 15 ; 20,30) ; Flamura (6 ; 11,15 ; 13,30 ; 18 ; 18,15 ; 20,30) Timpul benelor: Buzești (15,30; 18 ; 20,15) Tick, Tick, Tick ! Viitorul (16 ; 18 , 20) Boxerul : Cosmos (15,30 ; 13 ; 20.15) Start la moștenire : Gloria (9; 11,15; 13,30 ; 16 ; 18,15; 20,30); Arta (15,30 ; 10 ; 20,15) Brigada Diverse In alertă : Moşi­lor (15; 16.45; 18,45; 20,45) Simon Bolivar : Vitan (15,30 ; 18 ; 20,30) Săptâmâna nebunilor: Lumina (9,30 —16 ; 18,15 ; 20,30) Greşeala fatală : Pacea (15,45 ; 18 , 20) Termen : Cringaşi (16 , 18 ; 20) Hello Dolly ! Giuleşti (15,30 ; 19) ; Mioriţa (9 , 12;15 ; 15,45 ; 19,15) Cele şapte logodnice ale caporalu­lui Zbruev : înfrăţirea între popoare (15,30 ; 17,45 , 20) GIURGIU Bucureşti: Asediul Lumina: Dispariţia lui Timo OLTENIŢA Flacăra : Săptămina nebunilor S.N.O.: Domiciliul conjugal URZICENI Pacea: Cortul roşu BUFTEA Libertăţii: Serata BOLINTIN Luceafărul: Haiducii lui Şaptecal ST Aiii TIMPULUI Institutul Meteorologic comunică , In următoarele 24 de ore, vreme schimbătoare, cu cerul temporar no­­ros favorabil ploilor izolate. Vînt cu intensificări din sectorul nord-estic. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 7 şi 9 grade, iar maxima între 16 şi 18 grade. In următoarele trei zile, vreme re­lativ frumoasă, cu cer variabil. Vînt potrivit. Temperatura în scădere la început, apoi în­ creştere. Bucureşti 16,45; 19 ; 13,30 ; 16 ,­­9 ; 11,15 ; Modern 16,30; 18,30; 13 ; 12,15 ; 12,30 (Urmare din pag. 1-a) Copăceni a obţinut realizări demne de laudă. Cooperatorii de aici au reuşit, pentru prima dată în de­cursul existenţei unităţii, să-şi în­deplinească şi chiar să depăşească planul atît la lapte, cît şi la care, succes ce are la temelie tocmai existenţa unei baze furajere echili­brate, folosite cu pricepere gospo­dărească. Redresarea activităţii fer­mei nu trebuie, însă, să genereze automulţumire. Petre Chelu, pre­şedintele cooperativei, ne spunea că dacă nu se întorceau 30 ha de lucernă veche, neproductivă, com­promisă, necesarul de fîn era asi­gurat. Nu punem la îndoială păre­rea sa. Evidenţiem, de asemenea, strădaniile pentru asigurarea unor cantităţi mai mari de siloz. Dar realizările... Porumbul destinat silozului pro­mite cîteva sute de tone după eva­luări şi după primele hectare re­coltate. întîrzierea lucrărilor, însă, implică riscuri­. Eforturi şi mai mari se cer pen­tru aducerea grabnică în depozitul de furaje a cocenilor de pe cele 400 de hectare încă nerecoltate. Menţinerea şi consolidarea reali­zărilor la care s-a ajuns în acest an trebuie să mobilizeze mai mult pe membrii cooperatori din Adu­naţii Copăceni, pe medicul veteri­nar Gheorghe Pîrvu, şeful fermei zootehnice, pe ajutorul său, Florea Marin, pentru asigurarea în condi­ţii satisfăcătoare a necesarului de furaje. Nu numai teren bun, ci şi preocupări permanente Opinia secretarului comitetului de partid de la C.A.P. Hulubeşti ni se pare demnă de relevat . Am lucrat în zootehnie şi, a­­vînd şi funcţia de secretar, am de­terminat consiliul de conducere să repartizeze fermei teren foarte bun pentru baza furajeră, ne spune tov. Marin Ivancea. Dacă terenul res­pectiv era muncit cum trebuie, dacă se consuma cu mai multă chib­zuinţă masa verde, cred că nu era cazul să vorbim acum de deficit de fîn, de siloz, deficit de ordinul sutelor de tone. Era normal ca asemenea situaţie să dea de gîndit preşedintelui C.A.P., Constantin Avramescu, in­ginerului şef Dumitru Teodorescu şi, îndeosebi, şefului de fermă Ion Bîcă şi colaboratorilor săi în pe­rioada de strîngere a grosierelor. Or, la începutul celei de a 111-a decade a lunii, în depozitul fermei erau 237 tone de coceni şi... spe­­ranţa altor 500 tone care se aflau pe cîmp. Dacă producerea finului a fost deficitară, dacă în siloz nu sînt cantităţi îndestulătoare de su­culente, măcar cocenii să fie strînşi de pe cîmp. Cifre orientative sau derutante ? Este de datoria specialiştilor Di­recţiei generale a agriculturii să intervină atunci cînd se constată erori în asigurarea bazei furajere, să determine corectările cuvenite. Eficienţa acestor intervenţii este condiţionată, însă, de fundamenta­rea indicaţiilor date. în multe uni­tăţi sprijinul factorilor competenţi de la judeţ s-a făcut simţit prin cifrele orientative privind comple­tarea balanţei furajere în raport cu nevoile reale ale fermelor. Dar nu peste tot s-a întîmplat aşa. Tov. Ştefan Petrache, secretarul comitetului comunal de partid Ră­­suceni, ne-a sesizat un fapt ce obligă la reflecţii. — C.A.P. Progresul din comuna noastră trebuie să însilozeze, potri­vit indicaţiilor Direcţiei generale a agriculturii, 2 600 tone de furaje la un efectiv de 300 de bovine. C.A.P. Flacăra, cu un efectiv de aproape 1 000 bovine, trebuie să realizeze potrivit aceloraşi indicaţii, 3 600 tone siloz. Personal cred că aseme­nea „cifre orientative“ sunt deru­tante. Faptul, care ne-a fost semnalat şi în unităţile cooperatiste din co­muna vecină, Izvoarele, trebuie să dea de gîndit celor investiţi cu răs­punderea îndrumării. Indicaţiile ce nu ţin seama de nevoile şi posibi­lităţile reale ale unităţilor, nu fo­losesc nimănui. Evident, pe viitor este de aştep­tat o îndrumare calificată, în cu­noştinţă d de cauză. Dar aceasta nu poate substitui preocupările facto­rilor direct interesaţi în realizarea necesarului de furaje pentru uni­tăţile respective. La comitetul co­munal de partid ni s-a spus că în niciuna dintre cele trei cooperative de producţie din localitate nu se vor realiza prevederile la însilo­­zări. Există şi un motiv : seceta a afectat dezvoltarea porumbului se­mănat după păioase. Dar în nici una din cele trei cooperative agri­cole din comuna Răsuceni nu s-au însilozat colete şi frunze de sfeclă sau alte resurse furajere locale. Este bine că biroul comitetului comunal de partid cere factorilor de specia­litate de la judeţ să dea îndru­mări eficiente, dar este de datoria sa să pretindă mai mult comuniş­tilor din conducerea unităţilor loca­le pe linia realizării sarcinilor pro­prii, să nu admită scuze. ★ Timpul este destul de înaintat, nevoile de furaje de volum sunt tot mai mari. Se poate spune că aceste zile sunt hotărâtoare pen­tru umplerea golurilor din de­pozitul de furaje, pentru com­pensarea deficitului de fînuri din multe unităţi cu grosiere şi siloz. Specialiştii din cooperati­vele agricole de con­siliile de conducere trebuie să organizeze exemplar strîngerea tuturor resurselor de furaje de volum şi suculente. Acestea nu se păstrează pe cîmp, ci în de­pozitul fermei zootehnice ! w ÎN FIECARE fermă zootehnică-o bază furajeră puternică. BINE GOSPODĂRITĂ! . ___________■__________V - ■ - ' - . . . vrii... UNDE SE PĂSTREAZĂ HRANA ANIMALELOR ? ★ 3M STEAGUL ROŞU [Urmare din pag. l-a) poate vorbi numai de încheierea de grafice cu beneficiarii prin care se cunosc felul lucrărilor ce urmea­ză să le executăm şi volumul lor din punct de vedere valoric. Ori­cum şi acest obiectiv a fost rea­lizat în proporţie de 100 la sută. — în trecut au existat unele greutăţi pe linia aprovizionării. Vor fi evitate în anul viitor ? — Avem certitudinea că în 1972 nu vor mai fi asemenea deficien­ţe. Aşa de pildă în anul trecut ser­viciul de aprovizionare nu a pro­curat din vreme materialele nece­sare producţiei. Pentru a evita asemenea situaţii, s-au prevăzut termene precise de aducere a di­verse materii prime şi materiale, s-au stabilit sarcini precise pe oa­meni. Nu-i mai puţin adevărat însă că în această direcţie trebuie să fim sprijiniţi şi de organele tutelare, de Centrala industrială de construcţii navale, prin urgen­tarea definitivării documentaţiei, ţinînd seama că avem de executat diferite tipuri de nave complexe, cum ar fi draga 325, pasagere de 150 locuri, pilotină maritimă şi al­tele. Fiecare muncitor — un cadru cu o înaltă şi multilaterală pregătire profesională După cum se ştie, rezultat al efortului depus de constructori şi montori, prima capacitate de pro­ducţie a ţesătoriei „Dunăreană“ a intrat în funcţiune la termenul prevăzut. Un succes ce se inte­grează armonios în peisajul indus­trial al bătrînului oraş. Au fost şi vor fi rezolvate multiple proble­me de ordin tehnic şi organiza­toric. în acelaşi context se înscrie şi necesitatea asigurării unor ca­dre cu o înaltă calificare ce ur­mează să lucreze la modernele şi complexele utilaje ale tinerei în­treprinderi. Se impune acest lucru cu atît mai mult cu cît în anul viitor vor intra în funcţiune noi capacităţi, — în paralel cu desfăşurarea lu­crărilor de construcţii, ne spunea tov. ADELA GAGIU, inginerul şef al unităţii, au fost luate măsuri corespunzătoare pentru pregătirea profesională a ţesătoarelor şi ca­drelor tehnice. Prin intermediul şcolilor profesionale de 2 ani, al calificării la locul de muncă, au fost pregătiţi 1300 de oameni, nu­măr ce asigură folosirea utilaje­lor cuprinse în prima capacitate de producţie, intrată de curînd în exploatare. — în anul viitor, potrivit grafi­celor existente, sunt prevăzute a fi date în funcţiune intr-un ritm şi mai susţinut alte sectoare, ceea ce impune o accelerare a procesului de formare a cadrelor. Cum s-a prevăzut rezolvarea acestui impe­rativ ? — Chiar din cursul acestui tri­mestru va începe acţiunea de şco­larizare, acţiune ce se va desfăşura şi în primele luni ale lui 1972. Aşa de pildă, va funcţiona un curs cu 240 eleve cu o durată de 5 luni, apoi alte 100 de ţesătoare vor fi calificate la locul de muncă. în acelaşi timp, cele mai bune lucră­toare vor participa la un curs de perfecţionare. în paralel s-a pre­văzut şi pregătirea a 170 ajutori de maiştri. De reţinut că, în tot acest timp, pregătirea teoretică se va împleti cu cea practică. Şi în afara cadrelor pregătite de noi, de la şcolile profesionale ni se vor repartiza încă 300 de oameni, în mod deosebit atenţia noastră este orientată către sectorul fini­saj, unde vor lucra 990 de sala­riaţi din care 651 trebuie pregă­tiţi din punct de vedere profe­sional de întreprindere. De aseme­nea, tot în cursul acestui trimestru vor fi şcolarizate circa 200 de ca­dre pentru secţiile apretură, vop­­sitorie şi albitorie. Din convorbirile purtate se des­prinde o singură concluzie : con­ducerile tuturor colectivelor, însu­fleţite de mobilizatoarele sarcini trasate de partid, desfăşoară o ac­tivitate plină de responsabilitate pentru încheierea cu succes a pri­mului an al cincinalului actual, pentru pregătirea activităţii de producţie pe 1972. Desigur că in­tensificarea acţiunilor iniţiate, ur­mărirea atentă a felului cum se aplică măsurile preconizate vor crea un cadru prielnic înscrierii şi în viitor a unor succese tot mai convingătoare la nivel­ul cerinţe­lor unei economii moderne, în pli­nă afirmare.­ ­ CUM PREGĂTIJI PRODUCȚIA Sortimente variate la secţia cu auto­servire de sticlărie-menaj a maga­zinului universal al Cooperativei de consum din Buftea SPORT DIN NOU CAMPIONATUL Zilele frumoase, cu satisfacţii fot­balistice mari, dar, de ce să nu spu­nem, şi cu amărăciuni, au trecut şi avem acum din nou în faţă proble­mele noastre din campionat. Rapi­dul visează încă acea după-amiază superbă în care şi-a luat partea leu­lui din confruntarea cu Legia Var­şovia. Steaua a realizat, la Barce­lona, un rezultat care ne aminteşte de acel turneu faimos din Anglia al echipei C.C.A. Şi iată că cele două echipe fruntaşe, care ne-au umplut inimile de bucurie, se vor confrunta intr-un meci direct. Care rezultat a fost mai mare ? Cel al Rapidului, ori al Stelei ? Care echi­pă este mai bună la această oră ? Iată cu ce întrebări vom merge as­tăzi la stadion la un meci care pro­mite mult, care promite totul. Steaua este încă neînvinsă în campionat. Rapidul a cunoscut două mari eşecuri și simte nevoia să demon­­treze că au fost accidentale. O pri­mă dovat­ă am avut-o la jocul cu Legia. Confruntările dintre Rapid şi Steaua au fost totdeauna pasionante pentru că jucătorii ambelor formaţii socotesc acest joc ca o întrecere a ambiţiilor sportive. De data aceasta ambele formaţii vor dori să demon­streze publicului că rezultatele din confruntările internaţionale nu sunt simple întîmplări. In afara importantului joc de la Bucureşti, mai putem consemna un derbi al oraşului Cluj. Universitatea, marea învinsă de săptămlna trecută, de la Bucureşti, va întîlni C.F.R.-ul, echipa care încă nu a cunoscut plă­cerea unei victorii. Nu cred că o va realiza de data aceasta, pentru că studenţii au o echipă excelentă. O altă formaţie care, de aseme­nea, aleargă după o primă victorie este Politehnica. Oare o va realiza astăzi în dauna Jiului ? Este foarte posibil, dacă avem in vedere că formaţia minerilor nu a putut în­vinge, pe teren propriu, pe S.C. Ba­cău.U.T.A., echipa cea mai constantă din acest campionat se va deplasa la Braşov. Un joc de tradiţie, foarte greu pentru gazde. In restul pro­gramului, partide in care gazdele au prima şansă , A.S.A. Tg. Mureş — „U“ Craiova ; F.C. Argeş — Petrolul ; Farul — Dinamo ; S.C. Bacău — Cri­­şul. S­N. Olteniţa şi în faţa unor La început am fost tentaţi s-o luăm în glumă. Dar treburile sunt foarte serioase. Echipa din Olteniţa, recunoscută pentru valoarea multora dintre jucătorii săi, s-a înscris în acest campionat printre protagonistele primei serii din divizia secundă. Este o realitate confirmată pînă acum ex­celent de rezultatele obţinute. Locul secund pe care-l ocupă, la numai un punct de lider, a stîrnit ambiţii şi a declanşat adevărate pasiuni nu numai pentru jucătorii şi suporterii echipei din Olteniţa. Poziţia din clasament o mobilizează la jocuri de bună calitate, la obţinerea unor rezultate care să o menţină în plutonul fruntaş. După egalul obţinut duminica trecută pe teren propriu în faţa liderului, se află acum în faţa unui joc mult mai greu, în faţa unui adversar foarte bun — Politehnica Galaţi. Iată un examen de cît de dificil, pe atît de interesant de urmărit. Echipa din Olteniţa joa­că foarte bine în deplasare, are acel Dunărea Giurgiu jocuri grele curaj care pune în valoare întreaga forţă a echipei. Este foarte posibil ca la Galaţi să realizeze cel puţin un preţios rezultat de egalitate ceea ce i-ar determina atît pe jucători cît mai ales pe suporteri să viseze mai mult decit sperau la începutul cam­pionatului. Le dorim succes. Dunărea Giurgiu are şi ea un joc foarte greu, la Bucureşti, cu lidera seriei. Sportul studenţesc. Ne amin­tim cu plăcere de evoluţia giurgiuve­­nilor de anul trecut pe terenul stu­denţilor bucureşteni. Atunci ei au rea­lizat un rezultat de egalitate şi au jucat foarte bine. Fireşte că aştep­tăm şi de data aceasta o evoluţie bună care să le aducă satisfacţii. Dunărea Giurgiu trece în momentul de faţă printr-o situaţie mai dificilă, dar să sperăm că tinerii introduşi în formaţie vor da deplină satisfac­ţie, aşa cum s-a întîmplat în etapa precedentă. Le dorim şi lor succes. PE SCURT ©PE­ ­ UNIUNEA EUROPEANA DE FOT­BAL a confirmat primirea unui protest oficial al clubului de fotbal Internazio­­nale Milano in legătură cu incidentele petrecute în timpul meciului disputat in Cupa Campionilor Europeni cu echipa Borusia Moenchengladbach. După cum se știe echipa italiană a pierdut cu 1—7 această partidă dar ea contestă valabili­tatea rezultatului invocind faptul că în minutul 30 (la scorul de 2—1 pentru gaz­de) jucătorul Boninsegna, unul dintre cei mai valoroşi componenţi ai forma­ţiei milaneze, a fost lovit cu o sticlă aruncată de un spectator şi nu a mai putut continua jocul. Se crede că pro­testul clubului din Milano va fi luat in discuţie la 30 octombrie la Geneva cu prilejul reuniunii comisiei. U.E.F.A. • DUPĂ 12 RUNDE, în turneul inter­naţional de şah de la Smederevska Pa­­lanka conduce iugoslavul Karaklaid cu 9 puncte urmat de cehoslovacul Smejkal 8.5 puncte (1), Victor Ciocîltea are 6 puncte, iar Theodor Ghiţescu 5 puncte. In runda a 12-a Ciocâltea cu piesele negre a remizat cu marele maestru Ivkov. Tot remiză s-a încheiat partida dintre Ghiţescu şi Rajkovici. 0 TURNEUL INTERNAŢIONAL FE­MININ de șah de la Halle a continuat cu partidele cuprinse în runda a 3-a. Iată rezultatele : Gertrude Baumstark (România) — Michel (R.D.G.) 1—0; Hartlapp — Novarra 0—1; Gheorghieva — Krogge remiză. In clasament pe pri­mul loc se află Gertrude Baumstark cu 2.5 puncte secundată de Kristol (U.R.S.S.) — 2 puncte şi o partidă întreruptă SCURT ©PE SCURT 0 FINALA PROBEI DE SIMPLU băr­baţi din cadrul turneului internaţional de tenis de la Billingham (Anglia) va opune pe chilianul Jaime Fillol englezu­lui Gerald Battrick. In semifinale Fillol l-a eliminat cu­ 6—3, 6—2 pe românul Ion Ţiriac. In finala probei de dublu bărbaţi se vor întîlni cuplurile Ţiriac — Battrick şi Fillol — Raymoore. In semi­finale Ţiriac şi Battrick au învins cu 6—3, 6—3 perechea franceză Barthes — Goven. 0 MARŢI LA MIAMI Beach campio­nul mondial de box la cat. semigrea Vicente Rondon (Venezuela) îşi va pune titlul în joc in faţa salangerului său oficial Gomeo Brennan (S.U.A.). Este interesant de arătat că în colţul lui Brennan vor sta foştii campioni mon­diali la cate grea Cassius Clay şi Jimmy Ellis. Brennan este in virstă de 84 de ani. Pag.­o 3-a ­ANUNŢ US. ENERGO REPARAŢII B-dul Mareseşti nr. 2 (Parcul Libertăţii) ŢINE CONCURS în ziua de 29 octombrie 1971 la sediul întreprinderii, pen­tru ocuparea postului de maistru principal, în specialita­tea prelucrarea metalelor prin aşchiere. Se pot prezenta candidaţii care îndeplinesc condi­țiile prevăzute de H.C.M. nr. 875/1960, iar cererile înso­ţite de acte se vor depune la biroul personal pînă la data de 27 octombrie 1971. FABRICA DE CĂRĂMIZI URZICENI, JUDEȚUL ILFOV Angajează urgent 2 (doi) strungari categoria V—VI. Sa­larizarea conform HCM Nr. 914/1968. ÎNTREPRINDEREA FORAJ BUCUREŞTI DIN CADRUL MINISTERULUI MINELOR, ■ PETROLULUI ŞI GEOLOGIEI , ANGAJEAZĂ: — bărbaţi între 18—45 ani, pentru a fi calificaţi la locul *j® muncă, în meseria de sondor, lăcătuşi mecanici cali­ficaţi în motoare Diesel pentru instalaţiile de foraj. Solicitanţii se vor adresa la telefon 18­3319. întreprinderea de contractări şi preindustrializare a materiilor prime pentru industria uşoară - D. C. A. ILFOV str. Sf. Apostoli nr. 68 sect. 6 telefon 15.15.63 ANGAJEAZĂ URGENT: şef depozit ,­lină, piei şi textile, cu îndeplinirea condi­ţiilor legate conform H.C.M. 914/1968 pentru Centrul de contractări şi achiziții (CCA) Oltenița. )M | Odiosul criminal Ion Rimaru a fost executat In urma respingerii recursului asupra sentinței de condamnare la moarte a odiosului criminal Ion Rîmaru, aceasta a rămas defini­tivă. Sentința a fost executată.

Next