Steagul Roşu, octombrie 1971 (Anul 23, nr. 6922-6948)

1971-10-14 / nr. 6933

ŞCOALA în faţa unor mari răspunderi privind EDUCAREA COMUNISTA A TINEREI GENERAŢII In etapa construirii societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate, schimbările cantitative şi calitative din viaţa economică şi socială a ţării înregistrează un ritm accele­rat. Ştiinţa îşi spune tot mai mult cuvîntul la rezolvarea problemelor complexe pe care le ridică activita­tea practică. Ne-o dovedesc mereu descoperirile tehnico-ştiinţifice cu aplicabilitate în diferite comparti­mente ale societăţii noastre socia­liste. Asemenea realităţi au­, fireş­te, implicaţii profunde pe planul formării şi educării omului nou, ca factor activ, hotărîtor, conştient de misiunea sa istorică. Experienţa construcţiei socialismului în patria noastră a confirmat faptul că a­­cest proces nu se poate realiza de­cit într-un anumit cadru, prielnic cunoaşterii şi cercetării continue, într-o interdependenţă dialectică cu cerinţele actuale şi de perspectivă ale societăţii. Un asemenea cadru trebuie să-l constituie şcoala , de­numită plastic, în raportul prezen­tat la cel de al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, prin­cipalul canal de difuzare a ştiinţei şi culturii, de îmbogăţire a minţii, de modelare a caracterelor şi for­mare cetăţenească a tinerei genera­ţii. Definirea în acest fel a sarcini­lor­ şcolii în epoca pe care o trăim subliniază rolul ei politic ca in­strument puternic de instrucţie şi educaţie, încadrat în sistemul so­cietăţii noastre socialiste. In contextul politicii generale a Partidului Comunist Român, şcoala este chemată să formeze şi să edu­ce pe cetăţenii de mîine, capabili să preia de la generaţia actuală, in calitate de proprietari şi produ­cători de bunuri materiale şi spiri­tuale, sarcinile de dezvoltare eco­­nomico-socială a patriei, să ducă mai departe­ pe culmile comunis­mului, realizările de pînă acum. Nevoile societăţii noastre contem-GHEORGHE NECULA prim-secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R. porane impun, înainte de toate, o legătură organică şi permanentă a şcolii, cu viaţa, adaptarea continuă a întregului conţinut al învăţămîn­­tului la cerinţele actuale şi de perspectivă ale economiei, ştiinţei şi culturii româneşti, pe linia con­tinuării tradiţiilor de muncă şi luptă ale poporului nostru. Pentru realizarea acestui scop, le­gătura organică a învăţămîntului cu activitatea productivă a devenit un imperativ de mare actualitate, pe deplin justificat, la realizarea că­ruia sunt chemaţi să-şi aducă apor­tul, printr-o acţiune unitară, toţi factorii educativi. „Suntem­ hotărîţi — spunea tovarăşul NICOLA­E CEAUŞESCU la Consfătuirea de lu­cru a activului de partid din do­meniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative — să facem totul ca mijloacele de educaţie ale societăţii noastre să servească acestui scop, cel mai uman şi cel mai democratic scop din lume, făurirea societăţii comu­niste“. Măsurile elaborate de secre­tarul general al partidului pentru îmbunătăţirea activităţii politico­­ideologice, de educare marxist-leni­­nistă a membrilor de partid, a tu­turor oamenilor muncii, şi aprobate de Comitetul Executiv, al Comitetu­lui Central, cuprind, de altfel, pre­vederi esenţiale privind perfecţio­narea radicală, pe această linie, a întregului sistem de învăţămînt, în­­cepînd chiar cu noul an şcolar. Potrivit indicaţiilor cuprinse în documentele Comitetului Executiv al C.C. al P­C.R., în cuvîntările to­varăşului Nicolae Ceauşescu, Comi­tetul judeţean de partid a preluat, sub conducerea şi îndrumarea sa nemijlocită, întreaga activitate edu­cativă şi în general întregul proces de desfăşurare a învăţămîntului. Plenara Comitetului judeţean, care a avut loc cu cîtva timp urmă, a stabilit măsuri ferme ca în toate (Continuare in pag. a 3-a) 1 . ACHITAREA OBLIGAŢIILOR CONTRACTU­ALE-o îndatorire patriotică a fiecărui semnatar de contract O sarcină deosebit de importantă ce revine oamenilor muncii de pe ogoare în actuala campanie agricolă este transportarea şi depozitarea recoltei. După cum se ştie, unităţile agricole dispun de o bază materială corespunză­toare pentru a face faţă acestei obligaţii. La rîndul lor, uni­tăţile de recepţionare din judeţ au acordat atenţia cuve­nită problemei respective asigurînd din vreme spaţiul nece­sar depozitării şi conservării produselor de toamnă.­ cluzia că, în ciuda tuturor condi­ţiilor existente, între rezultatele obţinute la recoltat şi cantitatea de porumb transportată în bază există un decalaj destul de pro­nunţat. Pînă în momentul de faţă s-a preluat cca. 20 la sută din can­titatea totală ce urmează a intra la fondul de stat. La C.A.P. MOSTIȘTF.A, bună­oară, preşedinte Alexandru Barbu, inginer şef Mihai Diaconescu, re­coltatul celor peste 900 ha. de po­rumb este într-un stagiu avansat. Procedînd la transportul porumbu­lui din cîmp direct în baza, co­operatorii de aici au reuşit să li­vreze la fondul de stat cea mai mare parte din cantitatea contrac­tată. Şi membrii consiliului de con­ducere al cooperativei agricole din SILIŞTEA, preşedinte Iosif Neacşu, acordă o atenţie deosebită trans­portării şi depozitării produselor de toamnă. Folosind cu eficienţă mijloacele de transport ale coope­rativei, mobilizîndu-le numai şi nu­mai pentru o asemenea activitate, cooperatorii din Siliştea reuşesc să menţină ritmul planificat de li­vrare în bază, conform graficelor întocmite. Dar cum spuneam, decalajul în­tre lucrările de recoltare şi ritmul preluărilor este destul de evident. Cauza principală nu rezidă in lipsa mijloacelor de transport, cum în­cearcă să motiveze cei mai mulţi din cei aflaţi în culpă, ci în fo­losirea nejudicioasă a acestora. Spunem aceasta deoarece nu exis­Aruncînd o privire de ansamblu asupra modului de realizare a sar­cinilor înscrise la loc de frunte pe agenda agricolă se ajunge la con­tă cooperativă agricolă care să nu dispună de atelaje şi maşini, de remorci şi tractoare. Din păcate insă puţine sunt unităţile agricole unde activitatea în domeniul trans­portului este dirijată şi controlată direct de conducere, de contabilul şef. Conducătorii de atelaje, în special, sunt lăsaţi în voia soartei, randamentul muncii lor fiind cit se poate de scăzut. Un transport sau cel mult două pe zi din cîmp în cooperativă, iar uneori nici atît, căruţele fiind folosite de multe ori în scopuri personale. Asemenea ca­zuri pot fi întîlnite la cooperativele agricole Gostinari, Mironeşti, Coli­­başi, Crivăţ, Ib­răşti, Vidra, Chir­­nogi, Vieru, unităţi care în raport cu posibilităţile existente au trans­portat cantităţi infime în bază. Mai mult chiar, sînt cooperative agricole, ca cea din Ştiubei-Orăşti, care n-a livrat pînă acum nimic din cantităţile de porumb contractate. Şi cind te gîndeşti că unitatea amin­tită are de predat in bază peste 1300 tone ! Unele unităţi agricole coopera­tiste nu au predat nici pînă acum produsele recoltate încă din vară. Printre acestea figurează și C.A.P. Nana, care din 253 tone mazăre n-a livrat decit 153 tone, iar din 146 tone fasole doar o singură tonă. Curios este și faptul că de mai bine de o lună, de cînd a în­ceput recoltatul porumbului, coope­ratorii din Nana n-au predat de­cit o singură dată în bază, in ziua de 10 octombrie a.c. circa 40 tone din 800, după care transportul a stagnat. Faţă de carenţele semnalate este imperios necesar ca factorii de con­ducere din fiecare unitate agricolă, organele locale de partid şi de stat să analizeze modul în care se des­fășoară transportul în bază, luînd măsuri operative pentru înlătura­rea lipsurilor. EUGEN CHIRCULESCU PROLETARI DIN TOATE ŢĂ­RILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII­ Nr. 6933 Joi 14 octombrie 1971 4 pagini 30 bani LA ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LOCALĂ OLTENIŢA I Ind se perseverează în înlăturarea deficientelor 9 DUPĂ TREI TRIMESTRE, UN PLUS DE PESTE 2.000.000 LEI LA PRODUCŢIA GLOBALĂ • DIVERSIFICAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE — O PRE­OCUPARE CONTINUA • UN PRIM PAS TN PREGĂTIREA ACTIVITATII PE 1972 - ÎNCHEIEREA CONTRACTELOR în cursul semestrului întîi, prin intermediul unui material semna­lam cîteva deficiențe existente în activitatea întreprinderii de in­dustrie locală Olteniţa, fapt ce ri­dica numeroase semne de între­bare în ceea ce privește posibilita­tea realizării la timp şi în bune condiţiuni a sarcinilor de produc­ţie. Iată-ne la sfîrşitul celui de al treilea trimestru al anului şi uni­tatea se prezintă cu rezultate ce onorează întregul colectiv. — O surpriză ? — Nicidecum — ne spune tov. STAN COMAN, directorul între­prinderii. Este vorba de rodul mun­cii fiecărui muncitor şi tehnician. Intr-adevăr, am pornit cam şchio­pătând dar, pe parcurs, adoptarea unor măsuri eficiente ne-a permis să redresăm întreaga situaţie astfel că la începutul ultimului trimestru consemnăm o depăşire a producţiei globale în sectorul industrial în va­loare de peste 2.000.000 lei, iar la producţia marfă de aproape 3.500.000 lei. — Ce elemente consideraţi că au concurat la această redresare ? — Pe prim plan se înscrie boga­ta şi variata muncă politică desfă­şurată de organizaţia de partid, ceea ce a dus la mobilizareaa co­lectivelor din toate sectoarele de producţie. S-au organizat de pildă consfătuiri, convorbiri pe formaţiuni de lucru în cadrul cărora s-au dez­bătut responsabilităţile politice şi profesionale care revin fiecărui co­munist, fiecărui muncitor în pro­cesul de producţie. Cu această oca­zie, participanţii au făcut propu­neri preţioase în legătură cu creş­terea calitativă a procesului tehno­logic, a diversificării producţiei, a pregătirii din timp a activităţii din anul viitor. Dar nu numai atît. Ca întotdeauna, şi de astă dată, comu­niştii au fost primii care au dat un concurs neprecupeţit comitetu­lui de direcţie atât în adoptarea şi iniţierea unor acţiuni operative cît şi în aplicarea lor în prac­tică. — Din punct de vedere tehnico­­organizatoric, care sunt realizările dobîndite în ultima vreme ? — Ca o notă dominantă a activi­tăţii desfăşurate în această direcţie aş sublinia diversificarea procesu­lui de producţie, darea în exploa­tare a noi utilaje şi mărirea supra­feţelor de producţie. In acest sens se poate consemna înfiinţarea unei secţii de metalurgie la Curcani unde se execută blindaje pentru betoniere de diferite tipuri ; mă­rirea gamei de garnituri din cau­ciuc, ca urmare directă a solicită­rilor beneficiarilor noştri. Apoi la tîmplărie­­ s-au dat în folosinţă 30 cărucioare în vederea îmbună­tăţirii transportului intern, urmînd ca din fonduri de mică mecanizare Tr. POPESCU (Continuare in pag. a 3-a) — Cînd m-au numit la unitate, mi au spus : vezi, bun gospodar! — Ei, și? — Am fost: mi-am luat casă, mașină, covoare... Hff­ fii Desen de FRED GHENADESCU Tovarăşul ,­ a primit Mae Ceauşescu pe Mario Zagari, ministrul comerţului exterior al Italiei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, a primit, miercuri după-amiază, pe ministrul comer­ţului exterior al Italiei, Mario K­a­­gari, care face o vizită în ţara noa­stră. La primire a luat parte Cornel Burtică, ministrul comerţului exte­rior. A luat, de asemenea, parte, am­basadorul Niccol­o Moscato. In cadrul convorbirii care a a­­vut l­oc au fost abordate probleme privind stadiul actual şi perspec­tivele dezvoltării schimburilor co­merciale, ale cooperării economice şi tehnice româno-italiene. S-a sub­liniat că, în planuri multiple, re­laţiile dintre România şi Italia se dezvoltă favorabil şi s-a expri­mat dorinţa comună ca acestea să înregistreze în continuare un curs pozitiv, în interesul ambelor state, al colaborării şi progresului gene­ral. Au fost discutate, de asemenea, unele aspecte ale situaţiei interna­ţionale. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. ÎN COOPERATIVELE AGRICOLE DIN JUDEŢ SEMĂNATUL ŞI RECOLTATUL nu se desfăşoară în raport cu posibilităţile existente Insistam în materialele apărute anterior asupra necesităţii impul­sionării ritmului la semănat. Porneam de la faptul că dat fiind perioada înaintată de timp ca şi pericolul schimbării vremii, trebuie luate măsuri operative în vederea urgentării acestei importante lucrări agricole. De­sigur, că în multe părţi factorii de conducere au mobilizat întreaga forţa de care dispun folosind din plin zilele extrem de favorabile desfăşurării în bune condiţiuni a semănatului. O dovedeşte, de altfel, încheierea lucrărilor respective în timp optim, în unităţi cum sunt cele evidenţiate în paginile ziarului, sau stadiul avansat în care se află altele. Ultimele cifre centralizate la Direcţia generală agricolă indică faptul că pînă ieri dimineaţă semănatul griului se efectuase pe mai bine de 72 000 ha, adică pe 60 la sută din suprafaţa destinată acestei culturi. Trebuie să spunem, însă, că faţă de posibilităţile materiale de care unităţile cooperatiste dispun, ca şi de condiţiile bune de lucru, rezultatele nu sînt pe măsura lor. Situaţia aceas­ta se datoreşte, în special, carenţelor ce se manifestă în organizarea muncii ceea ce duce la înregistrarea unui slab randament al maşinilor şi trac­toarelor. Se adaugă, de asemenea, insuficientă îndrumare şi control din partea factorilor competenţi, pa­sivitatea de care dau dovadă unii reprezentanţi ai organelor, locale în vederea bunei desfăşurări a lucră­rilor agricole din actuala campanie. Cum să nu se înregistreze cele mai slabe rezultate la semănat în raza consiliilor intercooperatiste din Gorneni, Ghimpaţi, Tărtăşeşti, Vînă­­torii Mici, cînd în aceste zone, ore întregi, uneori chiar zile, sînt iro­site fără ca activitatea în producţie să se desfăşoare în ritmul impus. Acest fapt a făcut posibil ca în une­le cooperative agricole, cum sînt cele din Vînătorii Mici, Joiţa, Floreşti, Bila, însămîntatul griului să se efec­tueze cu mult sub media pe judeţ. Şi ceea ce ridică semne de între­bare este faptul că, deşi situaţia din asemenea unităţi a fost­ evidenţiată ca exemplu negativ, prea puţin au acţionat ca atare cei vizaţi.„ Nici la recoltatul culturilor de toamnă rezultatele nu sînt pe mă­sura posibilităţilor. La porumb, bună­oară, abia s-a recoltat 50 la sută din suprafaţa cultivată. Şi ceea ce trebuie să dea de gîndit conducerilor unităţilor cooperatiste, organelor lo­cale, este aceea că ritmul înregis­trat la strînsul porumbului este extrem de scăzut. Dacă în mai bine de o lună, de cînd această lucrare a fost declanşată, s-a reuşit să se strîngă doar jumătate din porumbul cultivat, este lesne de înţeles cît va mai dura această lucrare dacă nu vor fi luate măsuri urgente de im­pulsionare a recoltării. In unităţile agricole unde urmează a se însămînţa griul în locul porum­bului (şi suprafeţele planificate nu sînt de loc neglijabile), trebuie să se treacă cu toate forţele la elibera­rea acestor terenuri pentru a asigu­ra astfel mecanizatorilor posibilitatea să efectueze lucrările de pregătire și însămînțare în perioada optimă. Concomitent cu efectuarea acestei lucrări, ce necesită o largă concen­trare de forţe, trebuie luate măsuri în vederea transportului produselor de toamnă la bazele de recepție unde se constată, de asemenea, o se­rioasă rămînere în urmă. C. CHIRU Venind în întîmpinarea dorinţei oamenilor cinstiţi, care nu admit ideea acumulării de bunuri pe căi ilicite, a fost elaborată şi adoptată în spiritul preocupării partidului şi guvernului pentru dezvoltarea climatului socialist în ţara noastră, Legea nr. 18/1968 ca o măsură de echitate, corespunzătoare spiritului de dreptate Potrivit legii, este supusă contro­lului provenienţa averii oricărei persoane fizice, dacă sînt date sau indicii că există o vădită dispropor­ţie între valoarea bunurilor aces­teia şi veniturile sale şi nu se jus­tifică dobîndirea licită a bunuri­lor. In timpul celor trei ani de a­­plicare a legii s-a dovedit că aceas­ta a contribuit la prevenirea şi combaterea realizării de venituri pe alte căi decit prin muncă cin­stită. Activitatea comisiei de cercetare, care a funcţionat pînă în prezent pe lingă Tribunalul judeţean Ilfov, confirmă şi în ceea ce priveşte judeţul nostru pe de o parte atitu­dinea cetăţenilor cinstiţi care au sesizat comisia cu cazuri concrete, iar pe de altă parte necesitatea a­­cestui control în urma căruiai s-a stabilit că multe persoane cercetate n-au putut justifica venituri destul de mari. Venind cu­­ noi­ exemple, consi­derăm că nu e lipsit de importanţă să arătăm că in urma verificărilor făcute de comisia de cercetare şi de instanţele judecătoreşti, Tataie Pascale din Giurgiu n-a putut­ jus­tifica suma de 45.000 Iei cu care a cumpărat un autoturism, urmînd ca Ministerul Finanţelor să încasare 50% din această sumă. Nici Vrabie Ilie, domiciliat în Giurgiu, n-a lu­at societăţii socialiste, menită să stăvilească tendinţele de încăl­care a normelor noastre sociale, să combată goana după o viaţă uşoară, pe seama muncii altora, să evite apariţia dispro­porţiilor nejustificate în nivelul de trai al populaţiei Din practica comisiilor de cerce­tare şi a instanţelor judecătoreşti a reieşit însă necesitatea îmbună­tăţirii unor prevederi ale acestei legi, în vederea apărării şi mai efi­ciente a intereselor societăţii împo­triva celor care manifestă tendinţe de înavuţire, de acumulare de bu­nuri prin alte mijloace decât prin muncă cinstită, străine eticii socie­tăţii noastre şi principiilor de echi­tate socială. De aceea, în scopul realizării unei mai mari operativităţi, au fost adu­se unele modificări Legii nr. 18/1968 prin care s-a stabilit că cercetarea cauzelor privind controlul prove­nienţei bunurilor se face de către comisii care vor funcţiona pe lingă judecătorii şi nu pe Ungă tribuna­lele judeţene, aşa cum funcţionau pînă acum. In acest fel comisia­, fiind mai aproape de locul unde s-a desfășurat activitatea supusă controlului, are posibilităţi sporite de a strînge, intr-un termen cit mai scurt, probele necesare pentru stabilirea situației de fapt. In vederea realizării unui con­tur justifica cumpărarea unui auto­turism şi a altor bunuri de valoare, cu veniturile realizate de el ca lu­crător al cooperativei meşteşugă­reşti, aşa incit pentru suma de 38.111 lei urmează să se încaseze impozitul respectiv. Este de remarcat faptul că în a­­ceastă activitate desfăşurată de or­ganele competente, numărul sesi­zărilor trimise comisiei de cerce­tare a crescut, ca urmare a ridi­cării nivelului conştiinţei socialiste a cetăţenilor judeţului nostru. Co­misia de cercetare, ca şi instanţele judecătoreşti la rîndul lor, au ma­nifestat exigenţă din ce în ce mai sporită în soluţionarea cauzelor. C. BUGA preşedintele Tribunalului judeţean Ilfov (Continuare in pag . 2 a) STAVILA în calea acumulării de bunuri în mod ilicit . Modificări aduse Legii privind controlul provenienţei unor bunuri ale persoanelor fizice care nu au fost dobîndite in mod licit ■f«s­n ­­i II PUTINEIU: Două cooperative agricole au terminat insăminţatul griului, a treia este A W A ■ A * ■ V insa intimata După cum ne informează tovarăşul Anghel Brăgaru, secretarul comitetului comunal de partid Putineiu, două din cele trei coopera­tive din localitate au terminat insăminţatul griului. Este vorba de unitatea din satul de reşedinţă, care a avut planificată o suprafaţă de 640 ha cu această cultură — şi de cea din satul Hodivoaia, unde griul ocupă 350 ha. Spre deosebire de ele, cea de a treia cooperativă din comună — din satul Vieru — nu şi-a organizat bine munca, ceea ce a făcut ca, la ora actuală, să fie mult întîrziată cu semănatul. Comitetul comunal de partid a luat măsuri ca forţele devenite disponibile la Putineiu şi Hodivoaia să fie deplasatei la Vieru, pentru ca şi aici insăminţatul griului să se termine în cel mai scurt timp. La cooperativa agricolă din Grădiştea, porumbul datorat statutului este transportat din câmp, direct în baza de recepţie în Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUȘESCU MUNICIPAL ^c5®ir\Ll&Au%,C0CM^A ROMÂN 11 octombrie 1971.

Next