Steagul Roşu, octombrie 1971 (Anul 23, nr. 6922-6948)

1971-10-14 / nr. 6933

I CRONICA TEATRALĂ „Cînd revolverele “ LA TEATRUL „ION VASILESCU“ ,­­Iu saturam ae la Dun început ideea colectivului de la „Ion Vasi­­lescu de a deschide noua stagiune­ teatrală cu o piesă din repertoriul original, şi încă una de debut, aparv finind tînărului dramaturg Tudor Negoiţă. „Cînd revolverele tac" nu este o piesă poliţistă, lucru anunţat de altfel, programatic, încă din titlu, am zice dimpotrivă. Ea nu numai că nesocoteşte „tipicul" poliţist al misterului, dar acesta este deliberat escamotat, se lucrează tot timpul cu „cărţile pe faţă", în văzul şi cu participarea spectatorului. Ideea este ambiţioasă. A renun­ţa, încă de la debut, la toate ter­tipurile menite să fină spectatorul cu sufletul la gură presupune multă siguranţă de sine. Dar şi un scop mai înalt, şi anume acela de a con­stitui actul dramatic ca o pledoarie pentru munca grea, plină de riscuri, pătrunsă de un înalt patrio­tism şi lipsită de „romantism" facil a lucrătorilor securităţii statului. Astfel, Unda Berg, agenta care creează reţeaua din România, nu este de fel „un personaj misterios", aşa cum greşit informează cititorii cronicara „Informaţiei Bucureştiu­­lui", Adriana Rotaru, ci dimpotrivă, , un personaj care după primele re­­­­plici îşi dezvăluie întreaga persona­litate odioasă, cinică şi minată de o permanentă disperare, pe care abilitatea nu reuşeşte să i-o ascundă. Spectatorul află imediat cu cine are de-a face , cu o spioa­­nă, membră a unei­­agenturi de spionaj economic cu o importantă filială pe care această Linda Berg . 0 conduce, în România. Actriţa • Mariana Cercel îşi defineşte de alt­ ■ fel admirabil personajul, din cîteva trăsături de­­„condei actoricesc", tra­sate cu siguranţă şi relief. La fel se întîmplă şi cu celelalte personaje ale dramei, fiecare se recomand® pe sine în identitatea sa reală,, pentru ca apoi permutabile de personalitate impuse s® se facă de asemeni cu ştirea spectatorului. Şi din acest punct de vedere, dra­maturgie, autorul nu a avut am­biţii puţine : el imaginează un con­tinuu „teatru în teatru", fără cor­tină, cu­ excepţia Lindei Berg toate personajele suferă un transfer de personalitate, joacă dublu, se aşea­ză în ipostaze stran­ne c­e adevărata lor natură. Diferenţierile sînt sen­sibile — unul este scopul lucrăto­rilor din securitate, altul ,al spionu­lui Lars, de exem­plu —I și ponde­rea ,S.a5^? 9reu „ge capul­" actorilor, subtilitățile compoziționale ale pie­sei reclamind o bună istăpînire a meseriei. T S* _ Acestea sint jaloanele,­ firele prin­cipale care aa­ u calitate ij piesei „Cînd revolverele tac". Acestea sînt, în orice caz, intenţiile. îrr ce măsură au prins contur în dramaturgia scrisă, aceasta e o albă chestiune, care trebuie în orice caz să ţină seama în analiză de îndrăzneala proiectului ca şi de faptul că ne aflăm, practic, în faţa, unui debut. Debuturile, dacă promit, este cazul să fie încurajate. Ca de altfel şi­ iniţiativa teatrului de a „îndrăzni" cu un autor cvasinecunoscut, ini­ţiativă, dacă nu mă înşel, aflată şi ea la debut. Or, aceasta este una din menirile instituţiei teatrale, ace­ea de a propune în circuitul drama­turgiei nume noi. Sigur că Tudor Negoiţă mai are mult de lucru asupra propriei sale vocaţii : el nu este încă stăpîn pe construcţia dramatică, personajele sale discută nepermis de mult — deşi îşi spun îndeobşte lucruri „de serviciu" şi mai puţin cugetări pro­funde — există bucle de ritm pe care este greu să le depăşeşti scenic şi acte întregi în care se pe­trec mult prea puţine lucruri to­tuşi, pentru o piesă de acţiune. Unele personaje sunt doar creionate, nereuşite dramaturgie, aşa cum este de pildă Erik, alias Vlad, care rămîne inconsistent, linear, efortu­rile actorului Adrian Petrache de a-i da viaţă rămînînd fără rezultate notabile. Teatrul cere, oricum, în primul rînd ritm, dacă nu acţiune — chiar dacă ritmul nu era trecut în cele trei „legi sfinte" ale lui Boileau. Acestea şi încă altele care ţin, dacă vreţi, strict de meseria dramaturgică, trebuie încă să le accentueze în scrisul său Tudor Ne­goiţă, lucruri care se învaţă de altfel în timp, şi nu bătînd din palme... Olimpia Arghir s-a văzut deci în faţa unui „fals poliţist", pe care tre­buia să-l pună în scenă respec­­tîndu-i în totul trimiterile — ca ata­re. Principalul argument care ple­dează pentru reuşita ei este faptul că regizoarea a înţeles acest dublu aspect care ridica, să recunoaştem, dificultăţi la concepţia spectacolului. Permanentul „teatru în teatru" a fost sesizat de regie, care a ştiut să apese pe acest inedit de carac­ter şi să-l facă pe cît de vizibil pe atît de plauzibil. îi reproşăm şi regiei însă acele „bucle" de ritm despre care a mai fost vorba, căci cu riscul de a „trăda" autorul, ele trebuiau oricum eliminate. Distri­buţia a fost aleasă cu destulă acu­rateţe, ca şi linia generală de spectacol, clasic dar ţinînd seama de spectatorul modern care asistă, ca şi de problematica însăşi a pie­sei care cere mai puţin gesturi pa­tetice cît gesturi precise. „Greul" piesei cade pe umerii Cristinei Deleanu, interpreta perso­najului Magda, pentru care a fost scrisă de altfel piesa , pentru acest caracter integru, curajos dar puţin aventurist, ferm dar delicat, şi aşa mai departe, toate acele cali­tăţi de excepţie care fac dintr-o femeie ofiţer de securitate, şi încă unul foarte bun. Actriţa reuşeşte mult mai bine atunci cînd este ea însăşi decît atunci cînd încearcă să devină — hazardat — Linda Berg, poate şi pentru că spectato­rul rămîne cu imaginea de o veri­tabilă cruzime şi cinism a autenticei Linda, creată de Mariana Cercel. Totuşi, întrucît Magda este în majo­ritatea spectacolului... Magda, să notăm că ea reuşeşte să se achite de dificila sarcină. Ca întotdeauna bun, Dinu Cezar în Lars, poate puţin cam prea... simpatic pentru un spion lipsit de orice ideal. Astfel, scena de cru­zime paroxisitică din final nu mai capătă justificare din desfăşurarea cinic-amabilă a jocului actorului. O surpriză Ion Nieru, care joacă admirabil un aetins savant prea cu capul în nori, dar de o esenţă cu totul caldă, omenească. Despre res­tul distribuţiei am vorbit. Mai rămîne să adăugăm că ne-au plăcut decorurile semnate de Andrei Ivaneanu-Damaschin, simple şi funcţionale, aerisite, per­­miţînd spaţiu scenic pentru mişca­rea actorilor, ca să conchidem că spectacolul teatrului „Ion Vasi­­lescu" este un spectacol valabil, pe linia promovării dramaturgiei naţionale şi a acelei problematici majore care frămîntă cu adevărat opinia publică. SMARANDA JELESCU (Urmare din pag. l-a) trol mai exigent şi totodată pentru garantarea intereselor legitime ale persoanelor cercetate, s-au prevă­zut o serie de dispoziţii, dintre care exemplificăm : controlul provenien­ţei bunurilor se face in temeiul sesizărilor, dacă sunt scrise şi sem­nate; extinderea controlului şi asu­pra bunurilor celuilalt soţ, in ce priveşte bunurile comune, în cazul in care controlul se face şi asupra acestei categorii de bunuri; dreptul comisiei de cercetare ca, din oficiu, să efectueze cercetări locale şi să dispună efectuarea unor expertize tehnice ori contabile; interdicţia Cristina Deleanu-Magda şi Dinu Cezar-Tars — într-o scenă din spectacol Pag. 2-a . _________________ CITITORII REO1GUL . Tov. STEGARESCU alexan­dru, str. Bucureşti nr. 8, GIUR­GIU. 1. Ateroscleroza este o boală care prin frecvenţa sa crescută, cît­­şi prin ,,necunoscu­tele“ pe care încă le mai are, preocupă cercetătorii şi medicii din lumea întreagă. Pentru a­­ceştia, ateroscleroză este o pro­blemă de sănătate publică şi, dintr-un anumit punct de ve­dere, o „boală a secolului“, a civilizaţiei, a modului nostru de viaţă. De asemenea, multe alte maladii îi sunt tributare (infarc­tul miocardic) sau­­ cu multe se intercondiţionează (hipertensiu­nea arterială). 2. Bazîndu-ne în exclusivitate de descrierea dv., vă recoman­dăm, mai întîi, să repetaţi ana­lizele, făcînd totodată şi urmă­toarele : acidul uric sanguin, vi­teza de sedimentare a hema­tiilor şi leucograma. Apoi, dacă medicul dv. va înlătura, pe baza examenului său şi a interpretă­rii rezultatelor de laborator, pre­supunerea de artrită gutoasă, pentru îmbunătăţirea circulaţiei coronariene şi periferice puteţi lua : agozol, drageuri, cite două la cele trei mese ale zilei, timp de 10 zile, apoi cite trei drageuri pe zi. Bineînţeles dacă medicul dv., singurul în măsură să vă cunoască boala, nu este de altă părere. Tov. ROMAN VASILE, satul PIETRIŞU, comuna GAUJANI. 1. Dacă am înţeles bine din scri­soarea dv., aţi fost internat în­tre 23.ViI.1971 şi 6.VIII.1971 în secţia de boli interne a spitalu­lui din Zimnicea, ca urmare a unei decompensări cardiace se­cundare unei miocardoscleroze , coexistau­­ tulburări de ritm ale inimii și hipertesiune arte­rială. Ţinînd cont de timpul prea scurt de la externare, de boală, cît și de vîrsta dv. — 70 de ani întreabă, răspunde — suntem­ de părere că un tra­tament balnear, ca cel pe care-1 solicitaţi, este deocamdată con­traindicat. 2. In privinţa gratuităţii, vă încadraţi în prevederile legale, atît ca pensionar al C.A.P. cît şi pentru boala de care suferiţi (insuficienţă cardiacă cu repe­tate decompensări). Credem că circumscripţia teritorială vă va acorda gratuit medicamentele necesare. Tov. E. FI., str. Ancorei, GIURGIU. Pancreasul şi splina sunt două organe şi nu două boli. Pancrea­sul este o glandă cu o dublă secreţie : un lichid, bogat în en­zime necesare digestiei, care a­­junge în duoden (prima porţiune a intestinului subţire) prin ca­nalul pancreatic şi un hormon, insulina, cu rol esenţial in me­tabolismul Zaharurilor. Printre bolile acestui organ se numără şi pancreatita acută, de o deose­bită gravitate. Aceasta evoluează dramatic cu dureri violente cu o anumită localizare, greţuri, vărsături, urmate obişnuit de o stare de şoc. Internarea este, fi­reşte, obligatorie. Splina, celălalt organ de care vă interesaţi are rol în formarea anumitor elemente ale sîngelui. A i se pune cuiva splina („a a­­vea splină") ca şi expresia : om fără splină sunt chestiuni mai mult pentru o rubrică... lingvis­tică, decit pentru a noastră ; în primul caz, se înţelege că acel cineva simte o durere sub coas­te, în stingă, din cauza fugii sau a mersului rapid ; în al doilea,­ e vorba de un om care mun­ceşte pe rupte, repede, fără să obosească (ca şi cum n-ar avea splină). dr. M. MIHAILIDE SANATORIUL T.B.C. EXTRAPULMONAR FLORESTI - JUDEȚUL ILFOV * 9 angajează: magazioner principal , fochist sau mecanic calificat. Se asigură masa la cantină cu reducere 50 la sută. Solicitanții se vor adresa personal cu actele pentru încadrare. CARTEA un bijutier care cizelează limbajul... Lucrează că mecanic de uti­laje la Şantierul de construcţii Buftea. Potrivit de statură. Vin­­ios. Are 24 de ani. Este utecist ochii, licăr viu de inteligenţă. Mina, care ne-o întinde cînd facem cunoştinţă, energică, vigu­roasă, îşi asigură un nou „lot“ de cărţi, de la biblioteca orăşe­nească, le „ferecă“ în Servietă, l­a intr-o casetă de bijuterii şi stăm de vorbă. Modul său de exprimare este sincer: întregul comportament este sobru, poli­ticos, reţinut. —­­ Sînteţi unul dintre cei mai activi abonaţi ai bibliotecii... — Mi-a plăcut să citesc de mic. Jumătate din viaţa mea am trăit-o la ţară şi cartea mi-a completat universul natural. — Cititul este pasiunea nr. 1? !— La acelaşi nivel cu muzica. — Citiţi mult ? — Puţin faţă de cît aş vrea. Cam cinci cărţi pe săptămînă. Astăzi nu poţi spune niciodată că ai citit deajuns. Nici savan­ţii... Cititorul obişnuit ştie că faţă de lectura lui, ceea ce se tipăreşte într-o singură zi este imens. — Ce credeţi despre rostul lecturii, în formarea şi educa­rea conştiinţei socialiste a tine­rilor, a colegilor dv. de Vîrstă ? — Cărţile avîntate, cu mesaj luminos, optimist, hrănesc, în­treţin viu elanul firesc al tine­rilor, dorinţa lor de fapte deo­sebite, in folosul societăţii Şi nu există scriitor mare să nu fi avut in intenţie o mare lecţie­ de demnitate umană. Cine ci­teşte află încă o dată acest ade­văr, se adevereşte pe sine. — Acum, că aţi devenit mai volubil, iar limbajul dumnea­voastră atestă lectura pe care aţi făcut-o, vă rugăm să ne spu­neţi ce aţi observat în privinţa rolului cititului asupra culturii, a instrucţiei. — Cartea este bijutierul care cizelează limbajul; indică ţinu­t­a rezervată şi civilizată în societa­te, educă bunul gust in genere. Dar, n-aş vrea să vorbesc ca în carte. Ştiu doar atît: eu n-aş putea trăi fără cărţi. — Şi fără muzică. Spuneaţi că e la acelaşi nivel pasiunea. — Da. Simfonia a V-a de Beethoven este o reală îneîn­­tare a spiritului. — Cum aţi îndrăgit muzica simfonică ? Este ştiut că pentru aceasta e nevoie de o anume iniţiere. — Sunt născut in comuna Stăneşti, satul Ghizdaru, judeţul Ilfov. Intre 14 şi 16 ani am fă­cut la Giurgiu şcoala profesio­nală. Paralel am urmat şi cursurile Şcolii populare de ar­tă. In acest cadru am descope­rit valorile muzicii universale. Pină atunci cunoşteam şi ad­miram doar frumuseţea şi puri­tatea cântecelor noastre popu­lare. Le admir şi acum. Mai mult. Muzica simfonică, cu greutatea ei de conţinut, m-a fă­cut să le preţuiesc la adevărata lor valoare. Mult şi multe se pot discuta cu un om instruit, cultivat, în­totdeauna prilej de proaspătă plăcere şi bucurie. Dar, Stelian Mărgărit îşi măsoară timpul cu cel mai fin cintar. Ne părăseş­te. In urma lui, pe masa biblio­tecii, rămîne fişa cu cărţile ci­tite pe septembrie, peste 20 la număr. Spicuim la întimplare cîteva titluri, dintre cele mai diferite : „Cocoşatul“, „Crimă şi pedeapsă“, „Decameronul“, O­­pere Sad­oveanu, „Bunacuviinţă oglindită in proverbe şi maxime din toată lumea“, „Codul penal“, „învăţăturile lui Neagoe Basa­rab către fiul său Teodosie“ etc. etc. A plecat purlind şcolăreşte servieta cu Cărţi. De-l întîlniţi cumva grăbit pe drumul de la bibliotecă spre casă v-am ruga să-l înţelegeţi: utecistul Stelian Mărgărit nu poate trezi fără cărţi. O pasiune demnă de toată lauda. TEODORA CRIVAT TELEVIZIUNE JOI 14 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 17.30 Deschiderea emisiunii. Emi­siune în limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp şi anotimp în agricul­tură. 19.10 Pentru sănătatea dv. Regimul de viaţă al bolnavilor cardiaci. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Interpretul săptămînii : Anca Agemolu. 20.30 Pagini de umor. Stan şi Bran delincvenţi. 21.20 Cadran internaţional. 22.10 Serenade, canţonete, arii din operete. 22.45 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL II 20.00 Transmisiunea concertului or­chestrei simfonice a Radioteleviziu­­nii. 21.00 Buletin de ştiri. 21.05 Viaţa economică a Capitalei. 21.25 Film serial: „Planeta giganţi­lor“. RADIO JOI 14 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 14.00 Compozitorul săptămînii — Antonio Vivaldi; 14.48 Melodii popu­lare. 15.00 Buletin de ştiri; 15.05 Tri­buna radio; 15.25 Pagini vocale şi orchestrale din muzica de estradă; 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­tier ; 16.15 Coruri bărbăteşti; 16.30 Muzică populară; 16.50 Publicitate radio; 17.00 Antena tineretului; 17.30 Melodii cunoscute, interpreţi îndră­giţi; 18.00 Orele serii; 20.00 Tableta de seară; 20.05 Zece melodii prefe­rate; 20.40 Interpreţi de muzică popu­lară; 20.55 Ştiinţa la zi; 21.00 Revista şlagărelor; 21.30 Opereta „Vînzătorul de păsări“ de Zeller (fragmente) ; 21.45 Muzică populară; 22.00 Radio­jurnal. Buletin meteorologic. Sport ; 22.30 Concert de seară; 22.55 Moment poetic; 23.00 Concert de seară (con­tinuare); 24.00 Buletin de ştiri; 0,03 —6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri; 14.05 Muzică populară; 14.30 Ateneu; 15.00 Muzică uşoară; 15.20 Scene din opera „Ovi­­diu” de Constantin C. Nottara; 15.45 Muzică populară; 16.00 Radiojurnal. Buletin meteorutier; 16.15 Simfonii de Beethoven; 16.55 Sfatul medicu­lui; 17.00 Buletin de ştiri; 17.05 Con­cert de muzică populară; 17.30 Dic­ţionar de literatură universală; 38.00 Publicitate radio; 18.20 Corul Filar­monicii „Banatul“ din Timişoara ; 18.40 Toamna muzicală clujeană; 19.00 Buletin de ştiri; 19.05 Melodii de estradă; 19.30 Cadran; 19.50 Noapte bună, copii !; 20.00 Concertul orches­trei simfonice a Radioteleviziunii ; 22.00 Melodii lirice; 22.30 Istorici de peste hotare despre prestigiul cul­­tural-ştiinţific; 22.50 Piese corale; 23.00 Buletin de ştiri; 23.05 Concert din opere; 23.45 Potpuriuri de muzică uşoară; 24.00 Muzică simfonică; 0.21 Mic concert J.S. Bach; 0.55—1.00 Bu­letin de ştiri. VINERI 15 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 6.00 Muzică şi actualităţi; 9.30 Me­moria pămîntului românesc (reluare); 10.00 Buletin de ştiri; 10.05 Cu cîn­­tecul şi jocul pe plaiuri moldove­neşti ; 10.30 selecţiuni din opereta ,,0 noapte la Veneţia“ de Johann Strauss; 11.00 Buletin de ştiri; 11.05 Cîntece şi dansuri populare din R.S. Cehoslovacă; 11.15 Pe teme juridice; 11.25 Album de piese corale; 11.50 Cotele apelor Dunării ; 12.00 Orches­tra Teddy Martin; 12.10 Recital de operetă ; 12.45 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13.00 Radiojurnal; 13.15 Avanpremieră co­tidiană; 13.27 Cîntecul e pretutindeni. PROGRAMUL II 6.00—8.05 Program muzical de dimi­neaţă; 8.05 Tot înainte: 8.20 Muzică simfonică; 9.00 Prelucrări corale de Nicolae Lun­gu; 9.10 Pagini din ope­reta „Culegătorii de stele“ de Florin Comişel; 9.30 Buletin de ştiri; 9.35 Solişti şi formaţii artistice de ama­tori; 9.55 Matineu teatral; 11.30 Ope­ra „O noapte furtunoasă“ de Paul Constantinescu (fragmente); 11.55 Şti­inţa la zi; 12.00 Buletin de ştiri; 12.03 Avanpremieră cotidiană; 12.15 Din folclorul orăşenesc; 12.30 întilnire cu soliştii Dan Spătaru, Gaby Novak, George Enache şi Millie. 13.00 Radio­jurnal: 13.15 Varietăţi muzicale TEATRE JOI 14 OCTOMBRIE Cui i-e frică de Virginia Woolf ?, ora 20: Teatrul Naţional „I. L. Ca­­ragiale“ (Sala Studio). My fair Lady, ora 19.30: Teatrul de Operetă. Nicnic, ora 20 : Teatrul de Comedie. Vox Boema, ora 19.30: Teatrul mu­zical „C. Tanase“ (Sala Savoy). Omul care a văzut moartea, ora 19.30 : Teatrul Ciuleşti. Pinocchio, ora 16: Teatrul ,,Ion Creangă“. O poveste cu cîntec, ora 17: Tea­trul „Ţăndărică“ (Sala Victoria). Cartea cu Apolodor, ora 17: Tea­trul „Ţăndărică“ (Sala Academiei). Floare de cactus, ora 19.30: Teatrul „,Ion Vasilescu“. CINEMATOGRAFE Timpul berzelor : Scala (10 ; IS ; 16,15 ; 18,30 ; 21). N-am cîntat niciodată pentru sala: Capitol (9 ; 11 ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21). Ritmuri spaniole : Luceafărul (9 ; 11;15; 13,30; 16; 18,30; 2b­ F-sUval (8,30 ; 10,80 ; 12,45 ; 14,45 ; 17 ; 19,15 ; 21,30) . Fraţii : Central (9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Pacea (15,43 ; 18 , 20). Steaua de tinichea : Bucureşti (8,45 ; 10,45 ; 12,45 ; 14,45 ; 16.15 ; 19 , 21) ; Favorit (9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 16.15 ; 20,30) . Marele premiu­­ Patria (9,30 ; 13 ; 16,30 , 20). Parada circului : Timpuri Noi (9,50­­ — 20,15). Cromwell: Griviţa (9, 12; 16,15; 19,30) ; Mioriţa (9 ; 12,13 ; 15,43 ; 19,15); Flamura (9 ; 12,30 ; 16 ; 19,30). Aeroportul : Feroviar (8,30 ; 11,30 ; 14,30 ; 11,30 ; 20,30) ; Excelsior (9 ; 12,15 ; 16,15 ; 19,30) ; Gloria (9 ; 12,30 ; I 16 ; 19,30) ; Modern (8,30 ; 11,30; I 14,30 ; 11,30 ; 20,30 ; Romanticii : Volga (9,15 ; 11,30 ; I 13.45 ; 16 ; 18,15 ; 20). Tick, Tick, Tick : înfrățirea între popoare (15,30 ; 17,45 ; 20). Şansa : Popular (15,30 ; 18 ; 20,15). Dupa vulpe : Aurora (9,15 ; 11,15 ; 13,30; 15,46; 18; 20,15); Tomia (9; 11;15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30). Așteptarea : Jaromet (18—19); Simon Bolivar­t Unirea (15,30; 10; 20,15) . Asediul : Viitorul (15,30 ; 18 ; 20,30).­­ Start la moștenire : Drumul Sării (15,30 ; 17,45 ;20) ; Floreasca (15,30 ; 18 ; 20.30). Hello Doily : Bucegl (9.30 ; 16 ; 19.15) ; Melodia (9 ; 12;15 ; 16 ; 19,30). Cermen : Moşilor (16 ; 18 ; 20). Omul or­.he­tiă : Lira (15,30 ; 18 ;­­ 20.15) ; Progresul (15,30 ; 18 ; 20.15). Cortul roşu : Păzeşti (16 ; 19,30) ; Cosmos (15,30 ; 19). Ultimul samurai : Doina (11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30). Brigada Diverse in alertă : Victoria (9 ; 11,15 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 20,45) ; Flacăra 05,30 ; 18 ; 20.15). Articolul 420 : Lumina (9—19,15). Cele şapte logodnice ale caporalu­lui Zlotnev : Arta (15,30 ; 18 ; 20,15). Floarea soarelui : Ferentari (15,30 ; 17.45 ; 20) ; Crîngaşi (15,30 ; 18 ; 20.15) . Boxerul : Giuleşti (15,30 ; 18; 20.15). Tabla viselor : Rahova (15,30 ; 18 ; 20.15) . Zestrea domniţei Raia, Săptămina nebunilor: Vitan (15,30 ; 19). O floare şi doi grădinari : Munca (10 ; 15,30 ; 19). GIURGIU Bucureşti : Cele 7 logodnice ale caporalului Zbruev Lumina : Articolul 120 OLTENIŢA Flacăra : Trec zilele S.N.C. , Colonia Lampieri URZICENI Pacea 1 Cazul sergentului Grişa BUFTEA Libertăţii : Serbările galante BOLINTIN Luceafărul : Ai grijă de Suzi Institutul Meteorologic comunică , în următoarele 24 de ore, vremea se menţine frumoasă şi călduroasă. Ce­rul va fi variabil, mai mult noros noaptea şi dimineaţa. Vînt slab pină la potrivit. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 5 şi 7 grade, iar maxima între 20 şi 22 grade. Dimi­neaţa ceaţă. In următoarele trei zile, vremea devine uşor instabilă. Cerul va fi temporar noros. Vor cădea ploi tem­porare. Vînt potrivit. Temperatura în scădere ușoară. 1 STEAGUL RO­U fr~m Poliţă plătită scump neglijenţei Un act de neglijenţă crasă pe­trecut la C.A.P. Plătăreşti a pro­vocat deunăzi intoxicarea a 36 de juninci, fapt în urma căruia au trebuit să fie sacrificate. Din primele cercetări rezultă că în­grijitorii respectivi au lăsat a­­nimalele nesupravegheate, ajun­­gînd să pască lucerna verde. Cercetările continuă pentru sta­bilirea vinovaţilor. Venind de la nuntă pe motocicletă... Ora 4 dimineaţa. O motoci­cletă circulă cu viteză excesivă pe raza comunei Sohatu. Cel care o conduce, Ion Ghiţă, vine de la o nuntă unde a consumat o cantitate apreciabilă de bău­turi. Imprudenţa de a conduce sub influenţa alcoolului avea să-i fie fatală. Pierzîndu-şi la un moment dat controlul, motoci­­clistul se loveşte în plin de că­ruţa condusă de Victoria Niţu care circula din sens contrar. Accident tragic care avea să-l coste pe Ion Ghiţă viaţa. O bandă care opera pe tarla Organele de miliţie au făcut deunăzi o însemnată captură. Șase elemente, certate cu munca cinstită, au fost prinse asupra faptului în timp ce încercau să dea o nouă lovitură pe tarla. Cercetările au scos la iveală fap­tul că membrii respectivei ban­de sunt autorii a nenumărate fur­turi de cereale comise în dauna unor C.A.P. și I.A.S. Cu ocazia controlului, s-a găsit la domi­ciliul acestora cantitatea de 8 585 kg. de porumb ! Pentru a­­ceste fapte, Marin Diamant şi cei doi Ion Cătălan din comuna Bo­ Iintin Deal, precum şi Ion Căli­­nescu şi Ion Constantin din Bo­­lintin Vale urmează să apară în faţa instanţei. Hoţul alcoolului nu s-a putut... volatiliza Instantaneu nocturn la Bolin­­tin Vale. La bufetul din locali­tate cineva dintre consumatori oferă amatorilor alcool spre vîn­­zare. Sesizate asupra faptului, organele de miliţie intră in ac­ţiune şi descoperă sursa ilicită a ofertei : un butoi metalic, de 200 litri, plin ochi, cu alcool, se afla în I.M.S.-ul nr. 3—­B—1612 ce staţiona in faţa unităţii. Au­torul furtului , Ştefan Lixandru, şef de depozit la C.I.L. Pipera care intenţiona să ascundă al­coolul la domiciliul mamei sale din comuna Bucşani. Pe drum a făcut o haltă la bufetul din Bolintin Vale unde, rămînîd în pană de bani, şi-a zis să conti­nue totuşi cheful. Nu a apucat însă să bea aldămaşul furtului. Cu ocazia controlului efectuat, s-a găsit la domiciliul său un a­­devărat bazar cu st­­c de mo­bilă, metraje de vinilin, bidoane cu perhidrol și cu Vopsea etc. sustrase din gestiunea sa care, împreună cu alcoolul, însumează 25 000 lei. Pentru acest fapt i s-a întocmit dosar de trimitere în ju­­decată. Hoţul alcoolului nu s-a putut... volatiliza. Musafiri nepoftiţi i-au luat mobila de bucătărie Reîntorcîndu-se la domiciliu, Anton Pascu din comuna Moara Vlăsiei a constatat că în absen­ţa sa nişte musafiri nepoftiţi i-au călcat casa. Şi ca să „com­penseze" lipsa ospitalităţii gaz­dei au plecat cu o mică a­­tenţie. Au încărcat intr-un ve­hicul întreaga garnitură de mo­bilă a bucătăriei şi alte obiecte după care s-au făcut nevăzuţi. Nu însă pentru mult timp. Vi­gilente ca de obicei, organele de miliţie au dat de urma răufăcă­torilor identificîndu-i în persoa­na lui Ion Manea şi Nicolae La­zar din comuna Moara Vlăsiei. Cum s-ar spune... vecinii de lingă casă pentru care instanţa nu va rămîne fireşte indiferentă aplicind litera legii. INSPECTORATUL JUDEŢEAN ■­ DE MILIŢIE NE INFORMEAZĂ S T­it Mil H­u n ca red acumulării de bunuri­ ­ AVILH in mod ilicit de la cumpărător si o chitanță, in care este trecută o sumă mai mare. O altă prevedere a legii modifi­cate este aceea privind obligarea comisiei de cercetare sau a instan­ței de judecată ca atunci cînd se urmăreşte să se facă dovada pro­venienţei bunurilor prin împrumu­turi, donaţii, vinzări-cumpărări sau alte asemenea acte; să se exami­neze şi posibilităţile materiale ale persoanelor de la care cel supus controlului pretinde că a primit sume de bani sau bunuri; dacă în legătură cu bunurile a căror pro­venienţă este nejustificată rezultă săvârşirea unei infracţiuni, comisia de cercetare sau instanţa de jude­cată sesizează organul de procu­ratură pentru punerea în mişcare a acţiunii penale. Răspunzîndu-se unor propuneri ale cetăţenilor şi în acelaşi timp unor realităţi obiective, prin noua reglementare, persoanele obligate prin hotărire judecătorească defi­nitivă la plata impozitului de 80 m.o nu vor putea ocupa niciodată func­ții de gestionar sau de control fi­nanciar, indiferent de data hotărî­­rii. Constatîndu-se că unii dintre conducătorii unităţilor socialiste nu sesizează comisia de cercetare, chiar atunci cînd este cazul, s-au prevăzut, prin noile dispoziţii le­gale, sancţiuni disciplinare — dacă fapta nu constituie infracţiune —, pentru angajaţii cu funcţii de con­ducere şi şefii compartimentelor de personal din organizaţiile socialis­te care nu sesizează comisiile de cercetare atunci cînd cunosc că unii salariaţi fac cheltuieli peste nivelul salariilor realizate. Avem deplina convingere că mos­­ificările aduse Legii nr. 18/1968 re­­prezintă îmbunătăţiri substanţiale în activitatea de depistare şi sanc­­­ţionare a celor care caută să trans-­­forme proprietatea personală in­tr-un instrument de exploatare a muncii altora şi că atît comisiile de cercetare, cit şi instanţele judecăto­reşti, ajutate de conducătorii unită­ţilor socialiste, de toţi oamenii cinstiţi, vor da eficienţă sporita a­­cestor dispoziţii legislative, ca persoana cercetată să facă proba cu martori împotriva propriei sale recunoaşteri sau pentru stabilirea altui preţ decît cel prevăzut in act; interdicţia ca persoana cerce­tată să facă proba cu înscrisuri sub semnătură privată pentru sta­bilirea altui preţ decit cel prevă­zut in actid autentic. Această pre­vedere este foarte importantă în stabilirea realităţii provenienţei bunurilor, dacă se ţine seama de faptul că nu puţine sînt cazurile cînd persoana cercetată, pentru a demonstra provenienţa veniturilor cu care a acumulat bunurile pe care le posedă, prezintă un act au­tentic de vinzarea unui bun cu un preţ, dar prezintă în acelaşi timp ANUNŢ GRUPUL DE UZINE 23 AUGUST, BUCUREŞTI cu sediul în b-dul Muncii nr. 256, sector 3, recrutează tineri pentru calificare prin ucenicie la locul de muncă în meseria de turnător formator. Se primesc tineri absolvenţi a 8 clase din toată ţara. Acte necesare pentru înscriere : — Certificat de naştere în copie şi original — Certificat sau adeverinţă de 8 clase — Fişa copilului de la 0—15 ani — Adeverinţă de vaccinări — Rezultatul pulmonar şi al sîngelui. Durata şcolarizării este de 2 ani, perioadă în care tinerii beneficiază de indemnizaţie lunară de 600 lei anul I şi 800—900 lei anul II. Nu se dă examen de admitere. De asemenea, uzina mai recrutează muncitori neca­lificaţi pentru calificare, din toată ţara, cu participare în producţie în meseria de forjori, turnători, oţelari, cu durata de şcolarizare de 6—8 luni, perioadă în care ele­vii vor fi retribuiţi cu un salariu de 961 lei lunar. Condiţii de înscriere : — Vîrsta 18—40 ani (exceptînd persoanele născute în anul 1952) — Studii: 4—8 clase Acte necesare pentru înscriere : — Certificat de studii — Certificat de naştere, căsătorie şi certificat de naştere pentru copii, toate în original. — Adeverință C.A.P. — 2 fotografii (tip legitimaţie). Informaţii suplimentare la Serviciul Învățămînt al Grupului de uzine, telefon 43 04 40, interior 4. ÎNTREPRINDEREA de industrializare a CĂRNII ILFOV — Oferă spre vînzare cooperativelor agricole de producţie, membrilor cooperatori şi producătorilor cu gos­podărie individuală VACI şi JUNINCI GESTANTE, la pre­ţurile de contractare cu un adaos de 5°/p Doritorii se vor adresa direct secţiilor de îngroşare de taurine din oraşul GIURGIU şi comunele CHITILA şi BRAGADIRU Pentru unităţile din sectorul socialist, plata se va face prin virament iar pentru ceilalţi cumpărători cu nu­merar.

Next