Steagul Roşu, octombrie 1971 (Anul 23, nr. 6922-6948)

1971-10-14 / nr. 6933

MUNCA DE EDUCARE A NOILOR MEMBRI DE PARTID, o activitate multilaterală şi permanentă Sarcina principală a activităţii ipolitico-ideologice a organizaţiilor de partid în etapa actuală este de a asigura înarmarea membrilor de partid şi a maselor largi cu ideile marxism-leninismului, cu linia po­litică internă şi internaţională a partidului în vederea realizării în­datoririlor ce le revin în opera de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. O atenţie deosebită esete acordată educării comuniştilor în spiritul tradiţiilor glorioase ale partidului nostru, de­votamentului faţă de partidul cla­sei muncitoare, faţă de cauza con­struirii socialismului. Pornind de la aceste idei, tov. Zamfira Petrescu, secretara organi­zaţiei de bază de la Fabrica de conserve din Giurgiu ne-a înfăţi­şat preocupările biroului organiza­ţiei de bază pentru ridicarea rolu­lui comuniştilor în producţie, pen­tru pregătirea lor ideologică şi cultural-educativă, în special pen­tru educarea comunistă a noilor membri de partid. Organizaţia de partid din acea­stă unitate economică cuprinde 126 comunişti din rîndurile cărora 26 sînt membri de partid cu o vechi­me mai mică de 2 ani. Munca de educare comunistă a acestora are un cara­cter multilateral şi per­manent, îmbrăcînd o varietate de forme. Organizaţia de bază şi biroul său acordă o mare atenţie îndepli­nirii de către comunişti a prevede­rilor­ statutare, potrivit cărora fiecare comunist este obligat să-şi ridice nivelul politic şi ideologic, să-şi însuşească învăţătura­ mar­­xist-leninistă, linia politică gene­rală, directivele şi hotărîrile parti­dului. In această direcţie s-a avut în vedere ca toţi membrii de par­tid, în funcţie de pregătirea lor, să fie cuprinşi în cursurile învăţămîn­­tului de partid. In acelaşi timp, sunt folosite şi alte forme şi mij­loace de educare partinică. f — Un membru de partid nu poate şi nu trebuie să se mulţu­mească o dată pentru totdeauna cu cunoştinţele pe care le-a dobîn­­dit, ne spunea secretara organi­zaţiei de bază. Fie mai vechi, fie cu un stagiu mai mic, comunistul trebuie să înveţe mereu. Altfel, mai devreme sau mai tîrziu, insufici­enta pregătire se va râsfrînge ne­gativ în activitatea sa politică şi profesională. Complexitatea sarci­nilor pe care le avem de rezol­vat pe locul de producţie pune în faţa comuniştilor şi ai celorlalţi muncitori probleme atît de mul­tiple şi diverse, încît competenţa profesională, pregătirea­­politico­­ideologică, profilul moral înaintat al membrilor de partid — privite într-o strînsă unitate — reprezintă o condiţie hotărîtoare a îndeplini­rii sarcinilor de plan, a mersului înainte al­ societăţii noastre. In cadrul organizaţiei de partid se desfăşoară, prin multiple forme şi mijloace, o muncă perseverentă pentru cultivarea şi dezvoltarea la fiecare comunist, în special la cei nou primiţi în partid, spiritul auto­­perfecţionării, pasiunea pentru în­suşirea tehnicii avansate, îmbogă­ţirea în permanenţă a nivelului de cunoştinţe politice şi profesionale. Am putut constata că biroul or­ganizaţiei de bază manifestă o gri­jă deosebită pentru pregătirea şi îndrumarea noilor membri de par­tid. Lunar secretarul sau locţii­torul său organizează cu aceştia întîlniri în cadrul cărora se dis­cută probleme în legătură cu pre­gătirea lor politică şi culturală, fe­lul cum îndeplinesc sarcinile, pre­cum şi­ diferite aspecte din viaţa întreprinderii, privitoare la disci­plina în muncă, folosirea fondului de timp, comportarea în fabrică şi în societate. Grija manifestată de biroul organizaţiei de partid de a încredinţa acestor comunişti sar­cini concrete în raport cu pregăti­rea lor politică şi profesională, controlul asupra modului cum ei îşi îndeplinesc aceste sarcini face ca fiecare membru de partid să participe activ la viaţa organiza­ţiei. Edificatoare este activitatea muncitoarei Gherghina Dobrin, primită în partid la 16 martie 1970 care este un exemplu în produc­ţie, manifestă intransigenţă faţă VIAŢA DE PARTID de lipsuri, este combativă în gru­pa sindicală şi în adunările de partid, sesizează biroului organiza­ţiei de bază şi conducerii adminis­trative aspectele negative de pe locul de muncă, venind cu propu­neri în acest sens. De asemenea lăcătuşul mecanic George Vulcan, primit în partid de 2 ani, munceş­te ca membru al biroului organi­zaţiei U.T.C., urmează cursurile clasei a Xll-a la liceu, iar în acti­vitatea colectivului dovedeşte exi­genţă şi combativitate faţă de lip­surile şi greşelile tinerilor. Un a­­port deosebit în dezbaterea proble­melor din adunările generale de partid îl aduce ing. Mihaela Butcă, membră de partid din anul 1970. Apropiată de muncitori, ea îi a­­jută permanent la îmbunătăţirea pregătirii profesionale. In mod e­­xemplar îşi îndeplineşte munca de organizator al grupei sindicale şi brigadiera Cornelia Roşanu, mem­bră de partid de 2 ani. Exemplele ar putea continua. După cum se vede, una din cele mai eficace căi de educare a noilor membri de partid o constituie ac­tiva participare la viaţa de orga­nizaţie, contribuţia pe care aceş­tia o aduc la bunul mers al muncii prin realizarea sarcinilor încredin­ţate. Au fost însă şi cazuri cînd unii comunişti nu s-au ridicat la nivelul ce se cere unui membru de partid, manifestînd dezinteres faţă de a­­dunările de partid şi sarcinile în­credinţate. Aşa este cazul Geor­­getei Manea, care a absentat de la cîteva adunări generale şi de la lo­cul de muncă sau cel al şoferului Ion Preda care a fost sancţionat de organizaţia de bază pentru abateri grave. Faţă de asemenea aspecte negative comuniştii au fost exigenţi şi au luat poziţie comba­tivă. O altă formă folosită de biroul organizaţiei de bază pentru în­armarea membrilor de partid cu problemele vieţii de partid, ale eti­cii comunistului este şi prezenta­rea de conferinţe pe diferite teme. în acest an, în faţa membrilor de partid şi a celorlalţi muncitori au fost expuse conferinţe despre ,,Făurirea societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate — obiectiv esen­ţial al etapei actuale", „Comunis­tul, promotor al noului“, „Drep­turile şi îndatoririle membrilor de partid“, „Pagini din trecutul de luptă al P.C.R.“, „Cinstea de a fi comunist“, „Realizări şi perspec­tive ale dezvoltării patriei noas­tre“. Trimestrial, în adunările generale de partid au fost dezbătu­te probleme teoretice. In mijlocul colectivului de mun­citori au venit şi cîteva brigăzi ştiinţifice ale Comitetului munici­pal pentru cultură şi educaţie so­cialistă care au răspuns la între­bările puse şi au lămurit o serie de probleme de producţie, respecta­rea legalităţii, de ordin medical, etc. Din metodele şi stilul de muncă ale biroului organizaţiei de bază de la Fabrica de conserve Giurgiu­­ am desprins grija permanentă pentru înarmarea şi educarea membrilor de partid în cunoaşte­rea prevederilor statutului, a poli­ticii generale a partidului nostru, pentru dezvoltarea spiritului par­tinic, pentru mobilizarea comuniş­tilor la întărirea rolului partidului nostru de forţă politică conducă­toare a societăţii. T. IACOB (Urmare din pag. 1­ a) liceele şi şcolile generale din judeţ să se asigure participarea elevilor la producţie, îndeplinind astfel de­zideratul ca toţi elevii să fie pregă­tiţi pentru a contribui din plin la înfăptuirea obiectivelor societăţii socialiste şi comuniste. Una din măsurile despre care este vorba — şi a cărei îndeplinire a început, de altfel, încă înainte de plenară, sub conducerea directă a Biroului Comitetului judeţean — o constituie înfiinţarea şi dotarea atelierelor-şcoală în toate unităţile de învăţămînt, ateliere care, potri­vit, concepţiei partidului nostru, sunt chemate să perfecţioneze pre­gătirea tehnico-productivă a elevi­lor, să le dezvolte mîndria de a contribui prin muncă fizică la rea­lizările întregului popor, desăvîr­­şindu-şi astfel educaţia patriotică şi m­oral-cetăţenească. Este îmbucurător faptul că aceste măsuri s-au concretizat pînă la ora actuală în înfiinţarea de ateliere în 280 de unităţi şcolare. Biroul Comi­tetului judeţean de partid apreciază pozitiv măsurile energice şi bine chibzuite luate în multe localităţi. In general se poate vorbi despre o acţiune la care alături de şcoală au participat unităţi productive, fa­miliile elevilor, organizaţiile de ti­neret- La Giurgiu, Urziceni şi Buf­tea, în comunele Putineiu, Fier­binţi, Brăneşti, Clejani, Bolintin Vale, Ghimpaţi, Slobozia Moară, Tăxtăşeşti, Floreşti, şi în multe alte localităţi a existat o preocupare sporită pentru folosirea tuturor po­sibilităţilor existente, ca şi pentru asigurarea locurilor de muncă ale elevilor în unităţile de producţie. Demnă de generalizare este iniţia­tiva întreprinderii de foraj din Bo­­lintin-Vale şi a Schelei Cartojani care au sprijinit, prin colaborare, activitatea tehnico-productivă de la Liceul din Bolintin, reuşind să a­­menajeze aici două laboratoare, un atelier topo şi unul de electroteh­nică cu aplicativitate în petrol. De apreciat sunt şi iniţiativele S.M.A. Călugăreni, C.A.P. Coşereni, S.M-A. Ciorogîrla etc. care au asigurat po­sibilităţi corespunzătoare educării prin muncă şi pentru muncă a ele­vilor. Toată lauda pentru organele de partid şi de stat, pentru unităţile economice şi şcolile din Putineiu, care într-o conlucrare perfectă au ridicat atelierul şcoală cu propriile lor forţe. De remarcat mai ales faptul că profesorii şi învăţătorii dau aici primul exemplu de dra­goste pentru munca fizică, partici­­pînd direct la lucrările de construc­ţie. Biroul Comitetului judeţean de partid nu este mulţumit însă de felul cum unii tovarăşi, conducă­tori de întreprinderi şi unităţi eco­nomice, înţeleg să-şi respecte pro­priile angajamente faţă de şcoli. Aşa este cazul I­C.M. Bucureşti, care nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate faţă de şcolile din Adu­naţii Copăceni şi Călugăreni. Ţinînd seama de faptul că în economia judeţului nostru agricul­tura ocupă o pondere însemnată, Biroul Comitetului judeţean a sta­bilit ca o bună parte din activită­ţile practice­­ productive să se desfăşoare prin participarea­ directă a elevilor la munca în sectoarele legumicol, zootehnic, cerealier etc. ale cooperativelor agricole de pro­ducţie, în secţiile de mecanizare ale I.M.A. şi în fermele de producţie ale I.A.S. Din acest punct de ve­dere, participarea masivă a elevi­lor,­ mobilizaţi de organizaţiile U.T.C. şi însoţiţi de profesori, la lucrările din campania agricolă de toamnă, constituie un început bun, care trebuie continuat. Comitetele comunale de partid trebuie să ac­ţioneze mai operativ, să militeze cu mai multă hotărîre pentru în­deplinirea măsurilor­­elaborate în acest sens, pentru crearea unor le­gături stabile între şcoli şi unităţile agricole. Trebuie avut însă în aten­ţie un fapt deosebit de important şi anume îmbogăţirea conţinutului instruirii practice a elevilor. Este necesar să se manifeste o deosebită grijă asupra felului în care se des­făşoară munca de îndrumare a ele­vilor practicanţi, iar între organi­zaţiile de tineret din şcoli şi cele din întreprinderile care le patro­nează să existe o legătură perma­nentă pe linia organizării de acti­vităţi educative comune Formarea deprinderilor practice de muncă ale elevilor prin contac­tul direct cu unităţile de produc­ţie aduce schimbări esenţiale în­­procesul de învăţămînt, în forma­rea conştiinţei socialiste a tinere­tului şcolar. Organizaţiile de partid din şcoli şi întreprinderi trebuie să vegheze ca activitatea de instruire practică să nu se rezume doar la „vizite turistice“ sau la cunoaşterea „din vedere“ a uneltelor, ci să asi­gure învăţarea unei meserii, parti­ciparea efectivă la realizarea unor sarcini de producţie. In acest fel trebuie înţeles aspectul educativ, formarea conştiinţei înaintate, înţe­legerea de către elevi a necesităţii şi utilităţii sociale a muncii lor, a perspectivelor pe care activitatea productivă, munca fizică le creează împlinirii idealului lor în viaţă. Lucrînd concret în întreprinderi industriale sau agricole, în mijlo­cul unor colective muncitoreşti, e­­levii au posibilitatea să cunoască nu numai munca, dar şi condiţiile în care se desfăşoară ea astăzi, în unităţile noastre socialiste, spre deosebire de trecutul capitalist. Născuţi şi crescuţi în societatea noastră nouă, copiii n-au însă de unde să ştie cum a arătat acel tre­cut, formele mascate sau directe ale odioasei exploatări capitaliste. Re­vine profesorilor, ca şi muncitori­lor şi cadrelor de conducere din întreprinderi, să-i ajute în această privinţă pe elevi, explicîndu-le cum se muncea pe vremea stăpinirii burghezo-moşiereşti, care era con­diţia economico-socială a muncito­rului de atunci în comparaţie cu cea de astăzi. Vizita pe care secretarul general al partidului a făcut-o de curînd în şcoli de toate gradele din Capitală ne oferă noi învăţăminte preţioase pentru activitatea de educare a ti­nerei generaţii, de formare a ei pentru muncă şi viaţă, în spiritul nobilelor idealuri ale socialismului. Comitetul judeţean de partid con­sideră că aprecierile şi indicaţiile date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în privinţa atelierelor şi laboratoa­relor, a legăturilor dintre şcoli şi unităţile economice trebuie să stea la temelia eforturilor care se depun şi la noi în judeţ pe această linie. De mare însemnătate pentru mer­sul înainte al învăţămîntului sunt şi concluziile conducerii superioare de partid referitoare la îmbunătă­ţirea conţinutului educativ al lec­ţiilor. In concepţia partidului nos­tru profesorii şi învăţătorii sunt chemaţi să­­îndeplinească o misiune civică, patriotică de largă respon­sabilitate, în calitate de specialişti şi educatori. „Toţi profesorii, toţi învăţătorii trebuie să fie şi specia­lişti şi educatori ; dacă nu îndepli­nesc ambele condiţii, nu pot fi pro­movaţi în aceste funcţii" — spunea tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Această misiune nu poate fi rea­lizată decit de oameni cu un larg orizont ideologic, politic şi cultu­ral, cu convingeri comuniste ferme, stăpîni pe principiile pedagogiei moderne, pe formele şi metodele de predare. Formarea şi educarea tinerei ge­neraţii presupune din partea edu­catorilor nu numai un exemplu personal de înaltă ţinută etică şi profesională, dar şi o atitudine ac­tivă, în cadrul lecţiilor şi în acti­vitatea extraşcolară pe care o des­făşoară alături de organizaţiile de tineret­ Profesorii şi învăţătorii sunt chemaţi să-i educe pe elevi în spi­ritul concepţiei materialist-dialec­­tice despre lume şi viaţă, al atitu­dinii înaintate faţă de muncă, al respectului faţă de producătorii de bunuri materiale şi spirituale, al dragostei fierbinţi faţă de patrie şi partid, al internaţionalismului socialist. Perfecţionarea, sub acest aspect, a lecţiilor predate la clasă, astfel încît ele să transmită nu numai temeinice cunoştinţe de speciali­tate, dar şi profunde convingeri comuniste, preocupă, practic, co­lectivele didactice ale tuturor şco­lilor din judeţ. La indicaţia Birou­lui Comitetului judeţean de partid, Comitetul municipal Giurgiu al P.C.R. a organizat deja o consfă­tuire pe această temă, în care pro­fesorii şi învăţătorii şi-au împăr­tăşit reciproc experienţa acumulată, au stabilit împreună coordonate şi căi pe care îşi pot îndeplini înalta misiune educativă. Potrivit sar­cinilor primite, comitetele oră­şeneşti şi comunale de partid din tot judeţul acţionează, de aseme­nea, pe linia unui ajutor sporit oferit cadrelor didactice în scopul ridicării activităţii lor la nivelul solicitat de etapa actuală a con­strucţiei societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate. Desigur, spaţiul nu ne permite să abordăm toate laturile muncii atît de complexe pe care şcoala o des­făşoară pentru creşterea cetăţeanu­lui de mîine al patriei noastre. Este o misiune de înaltă responsa­bilitate la realizarea căreia orga­nele şi organizaţiile de partid din judeţ trebuie să-şi aducă o contri­buţie tot mai accentuată, să ve­gheze cu toată răspunderea şi fer­mitatea partinică pentru ca din şcolile noastre să păşească în viaţă numai oameni bine pregătiţi, de care are nevoie societatea româ­nească, aflată în continuă dezvol­tare. ŞCOALA în faţa unor mari răspunderi privind EDUCAREA COMUNISTĂ STEAGUL ROŞU LA ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LOCALĂ OLTENIŢA (Urmare din pag. l­ a) la Frumuşani — secţia cauciucă­­rie, să intre în producţie mai mul­te prese electrice. în acelaşi timp s-a studiat, obţinîndu-se rezultate satisfăcătoare, posibilitatea exe­cutării unor apărători­ auto. — Cum este întîmpinat anul de producţie 1972 ? — Exceptând o anumită perioadă din semestrul întîi cînd activitatea unităţii noastre a fost sub nivelul posibilităţilor, se poate afirma că nota caracteristică a colectivului de la I. I. L. Olteniţa este hărnicia şi de aici, raportarea în permanen­ţă a unor rezultate bune. Aceeaşi „carte de vizită" vrem s-o avem şi în 1972. Ca atare, pentru început, ne-am îndreptat atenţia către în­cheierea contractelor. Pînă acum acestea au fost realizate în pro­porţie de 70 la sută. Menţionez însă că, pentru unele sectoare, a­­cestea au fost realizate în pro­porţie de 100 la sută. Este cazul secţiilor de caucuri, mobilă, binare, lihidrol şi metalurgie. Pe de altă parte ne străduim să mărim gama produselor şi, datorită condiţiilor tehnico-materiale pe care sîntem siguri că le vom crea, în 1972 vom pune la dispoziţia beneficiarilor noştri covoare, sacuri sport şi ma­rinăreşti, diverse confecţii , fuste, capişoane, berete etc. Deci, există garanţia unei activităţi ■ de produc­ţie la un nivel calitativ superior întocmai sarcinilor trasate de par­tid, la nivelul actualelor cerinţe ale economiei noastre naționale. Reglementări privind stabilirea domiciliului in oraşele mari a persoanelor provenite din alte localităţi — Un Decret al Consiliului de Stat­­­ Printr-un recent Decret al Con­siliului de Sta­t, au fost reglemen­tate condiţiile cerute .pentru sta­bilirea domiciliului în oraşele care, potrivit legii, sunt declarate oraşe mari, a persoanelor provenite din alte localităţi. Conform prevederilor noului act normativ, Consiliul de Miniştri stabileşte anual, pe baza propune­rilor ministerelor şi celorlalte or­gane centrale, cu avizul comitete­lor executive ale consiliilor popu­lare judeţene şi al municipiului Bucureşti, numărul de persoane ce pot fi angajate sau transferate din alte localităţi în oraşele mari, ne­cesare pentru aparatul central şi cel al unităţilor în subordine­ Tot Consiliul de Miniştri fixează anual, pe baza propunerilor comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucu­reşti, numărul persoanelor califi­cate necesare consiliilor populare şi unităţilor subordonate ce pot fi angajate sau transferate din alte localităţi în oraşele mari. Miniştrii, ceilalţi conducători ai organelor centrale, precum şi preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare jude­ţene şi al municipiului Bucu­reşti, în limita numărului de per­soane stabilit de Consiliul de Mi­niştri, dau aprobări nominale pen­tru persoanele care vor fi angaja­te sau transferate, pe durată ne­determinată, asigurînd cazarea aces­tora şi a membrilor de familie pe care îi au în întreţinere în locu­inţe corespunzătoare. Prin acelaşi decret sunt regle­mentate condiţiile în care anumite categorii de persoane pot să-şi sta­bilească domiciliul în localităţile declarate oraşe mari, în afara ca­zurilor de angajare sau transferare în serviciu. Astfel, soţul care se mută la celălalt soţ, părinţii care se mută la copii şi copiii care se mută la părinţi, precum şi minorii care se mută la persoanele care potrivit legii au obligaţia să-i în­treţină au dreptul să-şi stabilească domiciliul în oraşele mari, în su­prafaţa locativă a persoanelor la care se mută, dacă acestea au domiciliul în oraşul respectiv. Ab­solvenţii instituţiilor de învăţămînt superior îşi pot stabili domiciliul în aceste oraşe pe baza dispoziţiei de repartizare în producţie. Persoanele care au locuinţă pro­prietate personală în oraşele mari şi care, ulterior dobîndirii proprie­tăţii şi-au stabilit domiciliul în alte localităţi, ca urmare a schim­bării locului de muncă, pot reveni în oraşul mare după încetarea ra­porturilor de muncă, dacă au asi­gurată cazarea în locuinţa proprie. Decretul dă dreptul preşedinte­lui Comitetului Executiv al Con­siliului popular jud­eţean sau al Municipiului Bucureşti să poată aproba, de la caz la caz, stabili­rea domiciliului în oraşele mari şi a altor persoane pentru motive te­meinic justificate. Noile reglementări privind sta­bilirea domiciliului în oraşele mari au menirea de a asigura o justă corelare între capacitatea de cu­prindere a fondului locativ existent şi a celui aflat în construcţie, şi a fluxului de cadre către instituţii­le şi organizaţiile economice situa­te în aceste localităţi. eta Din nou la cam­pionat ! După eşecul suferit de naţionala noastră la Copen­haga, avem în acea­stă săptămînă la Bucureşti partide in­teresante. Vineri se va juca pe stadionul Dinamo, la ora 15.30, meciul dintre Dina­mo şi Universitatea Cluj. Tot vineri se va disputa şi partida dintre Universitatea Craiova şi Rapid, joc greu pentru ferovia­rii bucureşteni. Intîl­­nirea dintre Dinamo şi Universitatea Cluj, echipe cu ace­­laş număr de puncte (8) dar departajate doar de golaveraj (studenţii loc 3, di­­namoviştii loc 5) promite să fie tare. Cum UTA joacă sîmbătă cu F.C. Ar­geş, este lesne de imaginat cum va a­­salta unsprezecele bucureştean poarta clujenilor. In ori­ce caz întîlnirea va fi dîrză şi credem că se va termina cu victoria dinamovişti­­lor. Sîmbătă are loc tot în Capitală întîl­nirea Steaua — A.S. Armata Tg. Mureş dar pe stadionul 23 August. Steaua, afla­tă direct în lupta pentru locul 1 cu 9 puncte nu va scă­pa prilejul de a to­taliza 11 puncte şi de a rămîne fie în plasa arădenilor, fie de a-i depăşi. Mili­tarii vor încerca să cîştige chiar la scor, căci au nevoie de golaveraj. Toate aceste pro­ SPORT SPORT SPORT DIN NOU CA • Dinamo întrlneşte Universitatea Cluj, iar Steaua pe A.S.A. Tg. Mureş • Joc greu pentru feroviarii bucureşteni la Craiova­ Dramări mai devre­me se datoresc fap­tului că UTA, Di­namo, Rapid şi Steaua sunt angaja­te în partidele din competiţiile europe­ne. Petrolul joacă cu Farul la Ploieşti şi are prima şansă. Jiul primeşte pe S.C. Bacău, echipa care a învins Rapid la Bu­cureşti. Dar la Pe­­troşeni va trece prin clipe grele căci gaz­dele se află pe locul 10, cu 6 puncte şi sunt redutabile pe teren propriu. La Oradea, Crişul, ultima clasa­tă, va juca cu Stea­gul roşu, meci în care oaspeții ar pu­tea avea o compor­tare bună. CAMPIONATUL JUDEŢEAN DE FOTBAL După un început liniştit, echipele participante în prima categorie („Onoare“­) a campionatului judeţean de fotbal au început să se... încăl­zească. Jocurile devin, cu fiecare etapă, tot mai dîrze şi pasionante. Se anunţă o dispută atractivă pen­tru ocuparea primelor poziţii în cla­sament. Este ştiut că Avîntul Cosoba a condus cîteva etape, iar duminica trecută a fost egalată de Cinemato­grafia Buftea (0I puncte), care, a­­vînd un golaveraj mai bun, ,a tre­cut pe primul loc. Iată, însă, că a­­­ceasta a fost lideră doar o săptă­mână. După etapa a 8-a, desfăşurată duminică 10 octombrie, s-au produs noi rocade în prima parte a clasa­mentului. Acum, Viitorul Dragomi­­reşti şi Avîntul Cosoba se află pe primele două locuri, la egalitate de puncte (12). De asemenea, acestea sunt egale şi la golaveraj (plus 11 goluri). Urmează, in ordine, Cine­matografia Buftea si I.C.A.R. Ar­enda, cu același număr de puncte, 11, insa ech­ipa din Buftea are un golaveraj mai bun. Locul 5 îl ocupa C.A.P. Ciorogîrla, cu 10 puncte. In etapa trecută (a 8-a), liniile ofensive s-au arătat foarte produc­tive , s-au înscris 43 de goluri. O partidă spectaculoasă au oferit for­maţiile Avîntul Cosoba şi I.C.A.R. Arcada, care au terminat la egali­tate : 4—4 (la juniori s-a înregistrat un scor alb). Tot cu un rezultat e­­gal s-a încheiat şi meciul Gloria Fundeni — C.A.P. Domneşti : 2—2 (la juniori, 3—1), C.A.P. Ciorogîrla a obţinut o victorie la limită, in deplasare , 4—3 cu ultima clasată, Gloria Com­ana, în timp ce fruntaşa clasamentului Cinematografia Buftea a cunoscut un eşec categoric : 2—8 la Argeşul 39 Decembrie. Iată şi ce­lelalte rezultate : C.F.R.-I.T.A. Giurgiu — Unirea Gîrbovi 1—9, Steaua roşie Ulm­eni — Recolta Bre­­zoaiele 5—1, Stejarul Gruiu — Ar­geşul Hotarele 5—2 şi Viitorul Dra­­gomireşti — Danubiana Bucureşti 2—0. Etapa a 9-a, de duminică 17 oc­tombrie programează o serie de jocuri interesante, dintre care reţin atenţia derbiurile Cinematografia Buftea — Viitorul Dragomireşti și C.A.P. Domnești — Avîntul Cosoba, formaţii situate în prima parte a clasamentului. M. L. CLASAMENTUL 1. Viit. Dragomir. 8 5 2 1 17— 6 12 2. A­vin­tul Cosoba 8 5 2 1 22-11 12 3. Cinemat. Buftea 8 5 1 2 21—11 11 4. T.C.A.B. Arcada 8 5 1 2 23—17 11 5. C A.P. Ciorogiria 8 5 0 3 27—13 10 6. C. A.P. Domnesti 8 3 3 2 28-14 9 7. Danub. Buc 8 4 13 19—14 9 8. CFR­ITA Gi­ur. 8 3 2 3 12—13 8 9. Unirea Gîrbovi 8 3 2 3 13—18 8 10. Argesul 30 Dec. 8 3 1 4 20—23 7 11. Argesul Hotarele 8 3 1 4 18—20 7 12. Gloria Fundeni 8 2 2 4 14—18 6 13. Rec Brezoaiele 8 14 3 14—19 6 14. St. Ioşie Ulmeni 8 3 0 5 11—19 6 15. Stejarul Gruiu 8 1 2 5 15—26 4 16. Gloria Comana 8 1 0 7 10-30 2 Pag.­­ 3~a După ultimul act al „republicanelor de oină ” Avîntul Curcani a ciştigat medalia de bronz Bogatul sezon competiţional de, oi­nă a avut un finiş pasionant şi sărbă­toresc. Cele mai bune zece formaţii, care au trecut prin sita fazelor preli­minare ale campionatului republican, şi-au dat intîlnire la un frumos ju­bileu. Pe stadionul din Botoşani s-a desfăşurat, intr-un cadru festiv, finala celei de a 29-a ediţii a campionatului naţional de oină. Acest eveniment a fost marcat de o suită de manifestaţii atractive, organizate pe plan local. De asemenea, trebuie subliniat că echipeie finaliste au oferit numero­şilor spectatori jocuri viu disputate şi de un bun nivel tehnic. Pe prim plan s-au situat cunoscu­tele formaţii Combinatul Poligrafic Bucureşti, Dinamo Bucureşti, Avîntul Curcani (Ilfov), Viaţă nou­ă-Olteni (Teleorman) şi Avîntul Frasin (Su­ceava), care cuprind la ora actuală mai mulţi maeştri ai sportului: N­ic Dacău, Gh. Drăghici, Gh. Matei, Gh. Gruianu, I. Voicu, I. Chiţu, Manu Gruianu, Ion Munteanu etc. Echipele amintite se numără printre cele mai vechi, unele au fost prezente la prima ediţie a campionatului, desfă­şurată în 1951.­­ Ediţia jubiliară din acest an a fost cîştigată de redutabila formaţie a ti­pografilor de la C.P.B., condusă acum de maestrul sportului Mic Dacău. Aceasta cucereşte pentru a cincea oară, consecutiv, titlul de campioană republicană. Pe locul secund s-a cla­sat Dinamo Bucureşti, iar reprezen­tanta judeţului Ilfov, Avîntul Curcani a ocupat locul 3, cucerind medalia de bronz. Iată, deci, că după o serie de evo­luţii modeste în ultimii doi ani, Avin­­tul Curcani revine în plutonul echi­pelor fruntaşe. In sezonul de toam­nă, formaţia din Curcani a marcat o ascensiune de formă, reuşind de la un joc la altul să obţină rezultate tot mai bune. După ce a ciştigat faza de zonă, ocupînd primul loc cu maxi­mum de puncte, în turneul final al campionatului s-a prezentat cu un lot omogen, avînd o comportare frumoasă. Avîntul Curcani a întrecut formaţiile Biruinţa Gherăeşti (Neamţ), Petrolul Urlaţi (Prahova), Tricolorul Baia Ma­re. Torpedo Zărneşti (Braşov), Ener­gia Rimnicelu (Buzău). Viaţă nouă Olteni (Teleorman), a terminat la egalitate (20­20) cu Avintul Frasin (Suceava) şi a cunoscut doar două eşecuri la limită în faţa primelor două clasate C.P.B. (11-16) şi Dina­mo Bucureşti (17-20). M. LERESCU // Ce se in­ti­mp­lă cu In etapa a 7-a a campionatului divi­ziei C de fotbal, Aurora Urziceni a fost învinsă la Buzău, de formaţia lo­cală Gloria cu scorul de 6—0. Dorind să aflăm cauzele acestei severe înfrîrt­­geri, ne-am adresat antrenorului echipei Aurora, VASILE NACIU., — Cum explicaţi eşecul categoric de la Buzău ? — Mai întîi, trebuie să menţionez că ne-am deplasat cu un lot din care au lipsit trei jucători de bază. Şi echipa mea a avut o evoluţie dintre cele mai slabe. La aceasta mai adaug faptul că partida s-a desfăşurat intr-o atmosferă neplăcută, spectatorii buzoieni făcin­­du-ne o manifestaţie total nesportivă. Amintesc că în etapa precedentă am jucat la Urziceni tot cu o formaţie din Buzău, Şoimii, care se afla pe primul loc. Noi am ciştigat cu 2—1. Luasem cele două puncte în ultimele minute de joc, după ce buzoienii ne-au condus din prima repriză cu 1—0. Desigur, su­porterii echipei buzoiene n-au uitat acest eşec. Astfel, au căutat sa-i inti­mideze pe „elevii" mei in partida ur­mătoare, pe care am susţinut-o la Bu­zău, în etapa a 7-a. Subliniez, în acest meci, echipa Gloria s-a arătat mai bună, dar scorul cu care am pierdut este prea mare. Sperăm să ne reabilităm în jocurile următoare. Acum, avem 8 puncte şi ne aflăm la mijlocul clasamentului seriei a V-a. Duminică jucăm acasă, cu Pe­trolistul Boldeşti, în faţa căreia ne vom strădui să obţinem ambele puncte. G. T. DIN LUMEA • In campionatul brazilian de fotbal, F. C. Santos nu a putut dispune de formaţia Ceara, care deţine „lanterna roşie" In grupa respectivă, Pele nu a jucat la valoarea sa meciul încheindu-se­­cu un rezultat de egalitate , 0—0. Cu toate că acesta a fost cel de-al 13-lea joc susţinut de Santos în campionat, Pele nu a înscris încă nici un gol. Alte rezultate înregistrate : Porto Alegre Gremio — Vasco da Gama 1—0 ; Pal­­meiras — Recife 2—0 ; Cruzeiro — Alle­­tico 1—1; Santa Cruz — America Minas 0—0 ; Coritiba — America Rio 2—1 ; Bahia — Internacional 1—1 ; Botafogo — Corinthians 1—0 ; Fluminense — Fla­­mengo l—0. • Cunoscutul fotbalist Giacinto Fac­­cheti, în vartă de 29 de ani, a stabilit un record în țara sa. Fotbalistul italian, care după postul de fundaş strigă in echipa Internazionale din Milano, a jucat în meciul cu Suedia pentru a 60-a oară consecutiv în selecţionata ţării. El şi-a făcut debutul în echipa Italiei la 27 martie 1963. FOTBALULUI Confederaţia braziliană a sporturilor a anunţat că la turneul Internaţional, care va avea loc anul viitor în cursul lunii iunie sau iulie în diverse oraşe braziliene,­­finala este programată la Rio de Janeiro pe stadionul „Mara­­cana“), vor participa ca invitate 18 echipe naţionale. La acest „mini“ cam­pionat mondial în fruntea invitatelor se află echipele Italiei, Angliei, Urugua­yi­ul şi R. F. a Germaniei. De aseme­nea, au mai fost invitate selecţionatele Argentinei, Paraguayului, Chile, Perului, Boliviei, Columbiei, Venezuelei, Ecua­dorului, Mexicului, Spaniei, Franţei, Uniunii Sovietice, Portugaliei şi o ţară africană.­­ Un purtător de cuvînt al uniunii europene de fot­bal a anunţat că echipa Chemie Halle din R.D. Germană s-a re­tras din ,,Cupa U.E.F.A.“. După cum se ştie, în cursul unui incendiu mai mulţi jucători ai acestei echipe au fost acci­dentaţi, iar un membru al formaţiei a decedat. Pentru turul doi al competiţei s-a calificat astfel, fără joc, echipa o­­landeză Endhoven, care urma să in­­­t­ finească formația Chemie Halle. HANDBAL Steaua, cîştigătoare în partida cu J. S. K. A. Moscova • In sala sporturilor de la Floreasca, peste 1 000 de spectatori au urmărit a­­seară întîlnirea amicală internaţională de handbal dintre echipele Steaua Bucureşti şi TSKA Moscova. Handba­­liştii români au dominat, obţinând o meritată victorie cu scorul de 21—19 (13—10). Punctele învingătorilor au fost realizate de Gruia (6), Chirid (3), Go­ran (1), Birtolom (4, dintre care 3 din lovituri de la 7 m), Drăgănița (2) și Dr. Dietrich (5). Din echipa sovietică s-au remarcat Klonov, autorul a 5 punc­te (patru le-a înscris din lovitură de la 7 m) şi Melnik (3). Steaua a utilizat următorul lot de jucători: Orban, Din­­că (portari), Gruia, Goran, Chicid, Gaţu, Coasă, Birtolom, Drăgăniţa, Stoc­­kol ,Popescu, Dietrich şi Marinescu. PETROSIAN-FISCHER, 2-2 Meciul de şah dintre marii ma­eştri Tigran Petrosian şi Robert Fischer a continuat la Buenos Aires cu partida a 4-a. Ca şi în partida precedentă arbitrii au consemnat remiza, astfel că sco­rul se menţine egal : 2-­2. Petro­sian, cu albele, a jucat deschi­derea engleză, dar, prin transpu­nere de mutări, s-a ajuns la va­rianta Maroczy a Apărării Sici­liene. De obicei, albul are avan­taj de spaţiu în această variantă, însă analiza a arătat că şansele celor două părţi sunt egale. Schimbul damelor, survenit într-o fază timpurie a partidei, urmat de cel al turnurilor şi cailor, a dus inevitabil la simplificarea partidei. Se credea totuşi că Fischer va căuta o cale spre ciştig în­ final, dar la mutarea 20-a, marele maestru american a propus remiza, care a fost accep­tată de Petrosian. Următoarea partidă va avea loc azi, 14 oc­tombrie. PARTIDA A 4-A Alb : PETROSIAN Negru : FISCHER 1. c4 c5; 2. C13 g6; 3. d4 cxd1; 4. cxd4 Cc6; 5. e4 Cf6; 6. Cc3 d6; 7. f3 cxd4; 8. Dxh­1 Ng7; 9. Ne3 0—0 : 10 .Dd2 Da5/; 11. Tel Me6 ; 12. £3 xfc8 ; 13. Ne2 a6 : 14. CdD Dxd2 şah ; 15. Rxd2 Cx5 ; 18. cxd5 Nd7 ; 17. Txc8 şah Txc8 ; 18. Tel Txcl ; 19. Rxd­ R£8 ; 20. Rc2 e6... remiză. PE SCURT®PE SCURT®PE SCURT • Miercuri la Belfast, în prezenţa a peste 14 000 de spectatori, echipele Ir­landei de nord şi U.R.S.9. au terminat la egalitate: 1—1 (1—1) într-un meci con­­tând pentru grupa a 4-a a campiona­tului european de fotbal. Gazdele au deschis scorul în minutul 12 prin Ni­cholson, iar oaspeţii au egalat 20 de mi­nute mai tîrziu datorită lui Başoveţ. • După cum se ştie, cunoscutul bo­xer argentinian de nat­ grea Peralta l-a învins înainte de limită la Madrid pe spaniolul Urtain. In urma acestei victo­rii argentineanului i s-a propus de a-1 întîlni în meci amical pe Cassius Clay, fost campion mondial. Peralta a decli­nat pentru un moment această ofertă arătînd că el vrea să se stabilească în Spania, în cazul că va deveni european, argentineanul va ataca centura conti­nentală deţinută în prezent de englezul Bodell, învingătorul lui Bugner. • La Tokio a sosit selecţionata mas­culină de volei a Cehoslovaciei. Volei­baliştii cehoslovaci vor susţine în prin­cipalele oraşe japoneze 6 întîlniri. Pri­mul joc va avea loc la 16 octombrie la Osaka. • în med retur pentru „Cupa cam­pionilor europeni" la hochei pe gheaţă, la Klagenfurt s-au întîlnit echipele Je­­senice (Iugoslavia) şi Koc Klagenfurt (Austria). Hocheiştii iugoslavi au obţinut victoria cu scorul de 4—3 (2—2, 2—0, 6—1), învingători şi în primul meci (5—4), hocheiştii Iugoslavi s-au calificat pentru turul următor al competiţiei. • Pe pista velodromului olimpic din Berlinul occidental se desfăşoară în continuare competiţia ciclistă .Curşi­ de 6 zile“. După 103 ore au fost parcurşi 1930.350 km şi în clasament conduce perechea Altig — Fritz (R. F. a Ger­maniei) cu 279 puncte, urmată de pe­rechea Post (Olanda) — Sercu (Belgia) la un tur (242 puncte). Jocurile sportive mediteraneene • Cea de-a 6-a ediţie a Jocurilor spor­tive Mediteraneene* a intrat în faza finală, o dată cu întrecerile concursului de atletism. Performerul primei zile a fost egipteanul Nagui Asad, învingător în proba de aruncare a greutăţii cu re­zultatul de 20,19 m, urmat de maroca­nul Akka 18,85 m şi francezul Broulet — 18,69 m. Assad este primul atlet al continentului african care depăşeşte gra­niţa celor 20 m în această probă. Alte rezultate : disc femei : G­rotti­ni (Italia) 48,90 m ,* 20 km marş : Buşea (Italia) la 38’55” ; 5 000 m — serii : Gamoudi (Tunisia) 14*14’­­8/10 şi Camur (Turcia) 14’49”8/10 ; 1 500 m — serii : Boxberger (Franţa) 3’53”6/10 şi Arese (Italia) 4 09”. Cursa ciclistă individuală de fond a revenit (la fotografie), spaniolului Fran­cisco Elorriaga, urmat de Franco Moser (Italia) şi Jose Luis Viejo (Spania). Toţi trei au fost cronometraţi pe distanţa de 140 km cu timpul de 3h 26’12”. în finala turneului de tenis se vor întâlni spaniolii J. Gisbert şi M. Oran­­tes. Primul l-a eliminat cu 7—5, 7—5, 6—4 pe Kalogheropoulos (Grecia), iar al doilea l-a întrecut cu 6-4, 6—1, 6—3 pe compatriotul său M. Munoz. Rezultate din comnpetiția masculină de volei : Grecia — Tunisia 3—2 ; Iugosla­via — Republica Arabă a Egiptului 3—0; Turcia — Siria 3—0.

Next