Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 23, nr. 6949-6973)
1971-11-02 / nr. 6949
Ce obiective aţi realizat din programul de măsuri privind EDUCAREA COMUNISTĂ a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii ? Au trecut aproape două luni de la plenarele comitetelor comunale de partid in care s-a dezbătut activitatea politico-ideologică şi cultural-educativa. În programele de măsuri adoptate cu acest prilej au fost înscrise obiective menite să ridice la un nivel superior munca de educare comunistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. Pentru a vedea cum se realizează practic aceste obiective de mare răspundere am organizat o discuţie cu tov. SORIN BURCEA, locţiitorul secretarului comitetului comunal de partid Grădinari. — Ce loc ocupă în activitatea dv. realizarea programului de măsuri privind educarea comunistă ? — Responsabilităţile pe care le am în comună mă obligă să urmăresc sistematic înfăptuirea obiectivelor din programul de masuri al comitetului comunal. Am fixat modalităţile de acţiune şi, în ordinea termenelor stabilite, am trecut la fapte. Am părerea că după plenara lărgită în care am dezbătut munca politicoeducativa se simte un reviriment în comună, organele şi organizaţiile de partid şi de stat punînd un accent deosebit pe influenţa crescîndâ a activităţii educative asupra formării şi dezvoltării conştiinţei membrilor de partid, a ţăranilor cooperatori. La ora actuală se poate vorbi de realizarea practică a unor obiective din programul nostru de măsuri. Aceasta cu precizarea că ne înscriem pe cît este posibil în contextul programului de măsuri al Comitetului judeţean de partid privind îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii din judeţul Ilfov. — Ne puteţi exemplifica domeniile In care s-a acţionat ? — Bineînţeles, iată cîteva coordonate ale muncii noastre : sporirea rolului educativ al adunărilor generale ale organizaţiilor de bază, organizarea învăţămîntului de partid bine ancorat în preocupările specifice ale colectivelor de muncă, combaterea sub diferite forme a încercărilor de ştirbire a avutului obştesc, atragerea tuturor intelectualilor din comună la munca politico-educativă, la activităţile căminului cultural. Observaţi deci un evantai larg de probleme la a căror rezolvare am mobilizat pe toţi membrii comitetului comunal, întregul activ al comitetului. — Enumeraţi, vă rugăm, cîteva din obiectivele realizate piă la această oră. — O să mă refer mai întîi la îmbunătăţirea conţinutului educativ al P. MATEI (Continuare in pag. a 2-a) Primul curs de iniţiere în problemele de prognoză După cum am anunţat in ziarul nostru, recent a luat fiinţă Comisia judeţeană de prognoză, organism nou cu sarcini deosebit de importante în cadrul acţiunii de perfecţionare a activităţii din diferite domenii ale vieţii economice şi sociale. Trecind la îndeplinirea acestor sarcini, Comisia judeţeană a organizat un prim curs de iniţiere în problemele de prognoză, care a fost inaugurat ieri. Cursid va dura trei săptămîni, expunerile avînd loc de 4 ori pe săptămînă, în afara orelor de program. Participă ingineri, economişti şi alţi specialişti din întreprinderile economice, institutele de cercetări din judeţ şi de la consiliul popular judeţean. Ei vor dobindi cu acest prilej cunoştinţe aprofundate despre o serie de noţiuni de statistică, matematică, calcul al capacităţii de producţie, metode moderne de prognoză, nivele de prognoză in diferite domenii. Ieri, în cadrul primei lecţii, prof. ing. dr. Ion Lazaru, de la Institutul Politehnic Bucureşti, a făcut o instructivă introducere în statistica matematică. Menţionăm că participanţii la acest curs, după ce se va epuiza programul stabilit, vor avea sarcina să organizeze cursuri similare cu salariaţii unităţilor din care fac parte, in vederea iniţierii lor în problemele de prognoză. De asemenea ei vor participa la elaborarea unor studii de prognoză în colectivele de specialitate pe ramuri şi probleme ale Comisiei judeţene. SEMNALE — Pe ochii mei că nu dau bacșiș. !... Desenele V. TIMOC PROLETAR? O ist TOA TE TARI LE, U NITIVA / ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII Nr. 6949 Marţi 2 noiembrie 1971 4 pagini 30 bani Reparaţii capitale în sistemul energetic Grupul de şantiere construcţii-montaj al I.R.EiR. a iniţiat o acţiune de reparaţii capitale in sistemul energetic din judeţul Ilfov. Astfel, au fost reparate majoritatea liniilor de medie şi joasă tensiune (20kW), plantîndu-se stupi din beton In locul stupilor din lemn. Reparaţiile de joasă tensiune s-au făcut la Giurgiu, Chitila, Străuleşti, Ştefăneştii de Jos, Afumaţi; lucrările de 20 kW s-au făcut pînă acum la Jilava-Ciorogirla, Tripălteşti- Săftica, Jilava-Copăceni-Singureni-Plopşoru. Pînă acum, In cadrul acestor lucrări au fost plantaţi 1.200 stilpi de joasă tensiune din beton, Împreună cu conductorii aferenţi, precum şi 1500 stilpi de Înaltă tensiune. CINCINALUL 1971 -1975 Ritmul înalt de creştere a venitului naţional este o altă caracteristică semnificativă a actualului cincinal. Potrivit prevederilor Legii planului cincinal, în perioada 1971—1975, VENITUL NAŢIONAL VA ÎNREGISTRA UN RITM MEDIU ANUAL DE CREȘTERE DE 11—12 LA SUTA, MAI MARE DECÂT TOATE MEDIILE ANUALE OBTINUTE ÎN ÎNTREAGA PERIOADA DE ECONOMII PLANIFICATA. Acest obiectiv se va realiza prin CRESTEREA INTENSIVA SI MODERNIZAREA ECONOMIEI NATIONALE, RIDICAREA EFICIENTEI INVESTITIILOR, MAI BUNA FOLOSIRE A CAPACITATILOR DE PRODUCTIE SI A FORTEI DE MUNCA, REDUCEREA CHELTUIELILOR MATERIALE, ÎMBUNĂTĂŢIREA STRUCTURII PRODUCŢIEI ÎN TOATE RAMURILE, PRINTR-O ORIENTARE SPRE PRODUSE DE TEHNICITATE RIDICATA, PRIN VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A BOGĂŢIILOR NATURALE ALE TĂRII. Rolul hotârîtor în creşterea venitului naţional îl va avea şi în viitor INDUSTRIA. Astfel, CONTRIBUŢIA INDUSTRIEI LA CREAREA VENITULUI NATIONAL VA FI IN 1975 DE PESTE 66 LA SUTA. In afară de eforturile depuse pentru dezvoltarea şi modernizarea industriei, agriculturii şi a celorlalte ramuri ale economiei, va fi necesar să se aplice pe larg măsuri corespunzătoare care să ducă la reducerea costurilor de producţie în toate sectoarele, astfel încît acestea să-şi aducă un aport cît mai mare la asigurarea ritmului de creştere a venitului naţional. După cum se ştie, VENITUL NAŢIONAL, PRIN FONDUL DE ACUMULARE, ESTE DESTINAT LĂRGIRII CONTINUE A PRODUCŢIEI, IAR PRIN FONDUL DE CONSUM A CREŞTERII SISTEMATICE A NIVELULUI DE TRAI AL OAMENILOR MUNCII. Din aceasta decurge interesul major pe care poporul nostru îl manifestă faţă de obţinerea unui venit naţional cît mai mare. RAPORTUL STIINŢIFIC, REALIST, STABILIT DE PARTIDUL SI STATUL NOSTRU INTRE FONDUL DE ACUMULARE SI FONDUL DE CONSUM — CELE DOUA MARI COMPARTIMENTE ALE VENITULUI NATIONAL — ASIGURA DEZVOLTAREA RAPIDA SI ACCELERATA A ECONOMIEI SI, TOTODATĂ RIDICAREA CONTINUA A NIVELULUI DE TRAI AL POPORULUI. Astfel, prin STABILIREA UNEI RATE A FONDULUI DE ACUMULARE DE 30—32 LA SUTA se vor putea înfăptui ample programe de investiţii în vederea asigurării progresului economic susţinut al tării. Aceasta va face posibil ca in 1975, fată de 1970, FONDUL DE CONSUM SA FIE CU 44 LA SUTA mai mare. Astfel, VENITURILE TOTALE REALE ALE POPULAŢIEI VOR CREŞTE CU 40—46 LA SUTA. lată, deci, cum sporirea în ritm susţinut a venitului naţional şi opţiunea partidului şi statului nostru în ceea ce priveşte stabilirea raportului dintre fondul de acumulare şi fondul de consum, vor asigura înflorirea continuă a României Socialiste şi îmbunătăţirea continuă a nivelului de trai al întregului popor. Duminică, deşi timpul nu a fost în toate localităţile din judeţ, propice lucrărilor în cîmp, acolo unde s-a putut lucra, ţăranii cooperatori şi mecanizatorii s-au aflat la datorie. La recoltatul porumbului, la transportul produselor şi eliberatul terenului, precum şi la achitarea obligaţiilor către stat lucrătorii de pe ogoarele judeţului au depus o rodnică activitate. Aproape 9.000 de cetăţeni din satele şi comunele judeţului au fost prezenţi la munca cîmpului. ÎN ACEASTĂ ZI, aşa cum ni se comunică de la comitetul judeţean de partid, RECOLTA DE PORUMB A FOST STRÎNSA DE PE 590 HA., AU MAI FOST TRANSPORTATE DIN CÎMP 1.340 TONE PORUMB, AU FOST RIDICAŢI ŞI TRANSPORTATE COCENII DE PE 1.275 HA, IAR MECANIZATORII AU EFECTUAT OGOARE DE TOAMNA PE APROAPE 1.000 HECTARE. ÎN BAZELE DE RECEPŢIE AU FOST TRANSPORTATE 3.145 TONE PORUMB ŞI APROAPE 700 TOONE SFECLA DE ZAHAR. Tot duminică au raportat terminarea recoltării porumbului un mare număr de cooperative agricole din judeţul nostru. Printre acestea amintim pe cele din SOHATU, FRASINET, CERNICA, BRANEŞTI, DRĂGOEŞTI, GAUJANI, NOVACI, DĂRAŞTI-ILFOV, DARVARI, CARTOJANI, CREVEDIA, SLOBOZIA-MOARA, BREZOAIELE, SNAGOV, CIOFLICENI, BALOTEŞTI şi altele. Dacă recoltatul porumbului se efectuează în prezent pe ultimele suprafeţe, în cooperativele agricole, o organizare mai bună a muncii se impune la TRANSPORTUL RECOLTEI DIN CÎMP ŞI ELIBERATUL TERENULUI. în prezent în majoritatea unităţilor se află întinse suprafeţe pe care cocenii, tăiaţi sau în picioare, împiedică efectuarea ogoarelor de toamnă. Din această cauză ARĂTURILE PENTRU TNSAMÎNTARILE DE PRIMĂVARĂ SE AFLA MULT RAMASE ÎN URMA. DIN SUPRAFAŢA DE 277.000 HECTARE DESTINATA ACESTOR CULTURI, DOAR PE APROXIMATIV 100.000 HECTARE S-AU EFECTUAT PÎNA ÎN PREZENT ARATURI. SE IMPUNE CA ÎN URMĂTOARELE ZILE ÎN FIECARE C.A.P. SA SE CREEZE UN FRONT LARG DE LUCRU PENTRU MECANIZATORI PENTRU CA ȘI ACEASTĂ LUCRARE DIN CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ SĂ SE ÎNCHEIE ÎN TIMP UTIL. ÎN BAZELE DE RECEPŢIE, deşi timpul este încă bun pentru transportul produselor, ESTE ÎNCĂ PREA MULTA LINIŞTE. în această săptămîna ESTE NECESARA MOBILIZAREA TUTUROR FORŢELOR UMANE ŞI A MIJLOACELOR DE TRANSPORT PENTRU CA ÎNTREAGA CANTITATE DE PORUMB CONTRACTATĂ CU STATUL SA FIE LIVRATA ÎN BAZELE DE RECEPȚIONARE A PRODUSELOR AGRICOLE. Posibilități în acest sens sînt suficiente. SE IMPUNE DOAR CA ORGANIZAȚIILE DE PARTID SA MOBILIZEZE CONSILIILE DE CONDUCERE, PE CEILALȚI FACTORI DIN COMUNE ȘI UNITĂȚI AGRICOLE PENTRU ACHITAREA GRABNICĂ, ÎN ÎNTREGIME AOBLIGAȚIILOR FAȚĂ DE STAT. C. CARTARESCU Alături pe ogoarele I.A.S. Belciugatele Tovarăşul Mae Ceauşescu a primit pe profesorul american de origine română, George Palide Luni, 1 noiembrie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit pe profesorul american de origine română de la Universitatea Rockefeller, membru al Academiei Naţionale de Ştiinţe din Washington, George Pallade, care, la invitaţia Academiei Republicii Socialiste România, face o vizită în ţara noastră. La primire au participat tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C. C. al P.C.R., şi acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România. A fost, de asemenea, de faţă, Ion Romanu, consilier al C. C. al P.C.R. In cadrul convorbirii care a avut loc cu acest prilej au fost abordate probleme ale cooperării dintre savanţii din România şi Statele Unite ale Americii în diferite compartimente de cercetare, ale schimbului de experienţă pe planul învăţămîntului universitar, în interesul activităţii ştiinţifice din cele două ţări, al progresului general. Convorbirea s-a desfășurat într-o atmosferă de cordialitate. DESCHIDEREA UNIVERSITĂŢII SERALE DE MARXISM-LENINISM Ieri a avut loc deschiderea cursurilor Universităţii serale de marxism-leninism de pe lîngă Comitetul judeţean Ilfov al P.C.R., formă menită să ducă la intensificarea activităţii ideologice în toate domeniile de activitate. In deschiderea cursurilor tov. Florea Ene, şeful secţiei propagandă a Comitetului judeţean a subliniat legătura organică dintre sarcinile ce revin unităţilor economice şi instituţiilor socialculturale şi ridicarea continuă a nivelului de cunoştinţe politico-ideologice a cadrelor ce muncesc în aceste sectoare. ____________ Prima temă intitulată : „CONŢINUTUL Şl DIRECŢIILE PRINCIPALE ALE FĂURIRII SOCIETĂŢII SOCIALISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE. COORDONATELE PLANULUI CINCINAL 1971—1975 Şl LINIILE DIRECTOARE ALE DEZVOLTĂRII ROMÂNIEI PINA IN ANUL 1990", a fost expusă de tov. conf. univ. Ion Totu, lector al Comitetului Central al P.C.R. In spiritul Programului de măsuri pentru intensificarea activităţii politico-ideologice adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. conţinutul tematic ca şi organizarea Universităţii serale prezintă îmbunătăţiri substanţiale, în acest an ea va funcţiona cu două secţii — ECONOMIE POLITICA ŞI POLITICA ECONOMICA A P.C.R. şi respectiv EDUCAŢIA MATERIALIST-ŞTIINŢIFICA. Cursurile vor fi frecventate de aproape 200 de cadre din aparatul de stat, economie, cadre didactice etc. Pentru a asigura o mai bună aprofundare a problemelor economice în anii II şi III secţia de economie politică va funcţiona cu două grupe de studiu a economiei industriale şi agrare. în cadrul Universităţii serale vor avea loc expuneri, dezbateri, consultaţii pe problemele actuale ale politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru. amamanusm? - ................. U Noile volume sosite la biblioteca din comuna Ileana sínt :itata de cititori *3’ ■ DUMINICĂ PE OGOARE ® Numeroase alte cooperative agricole au terminat recoltatul porumbului * Transportul produselor din cîmp şi eliberatul terenului trebuie urgentate * Ogoare de toamnă pe întreaga suprafaţă destinată culturilor de primăvară * întreaga cantitate de porumb datorată statului să fie transportată cît mai urgent în bazele de recepţie. Cooperativele agricole afluite la baza de recepţie Vadul Lat „mai aşteaptă“ In faţa laboratorului de analiză a produselor agricole intrate în bază se afla un singur autocamion. Pe drumul din interiorul bazei, stăpîna autoritară era liniştea. In biroul său îl găsim pe Ştefan Drăgănescu, şeful bazei de recepţionare a produselor agricole Vadul Lat. — Ce s-a întîmplat ? Aţi terminat de preluat întreaga cantitate de porumb de la unităţile cooperatiste din jur afluite aici sau aţi trecut pe activitate de... construcţii ? — Să ştiţi că nu şantierul ne creează asemenea necazuri. La obiectivele aflate în construcţie, întradevăr lucrările se desfăşoară în ritm de melc, dar nu de aici emană sursa liniştii din bază, ci „ecoul“ tăcerii vine de la C.A.P. Letca Nouă şi Milcovăţ unităţi care pînă azi nu şi-au semnalat prezenţa, la livrarea porumbului în bază. — Probabil că s-au alăturat, gînd la gînd, cu Trustul de construcţii Ilfov, director ing. Nicolae Iova, care tărăgănează realizarea celor trei magazii, începute încă din vară, două obiective avînd termen de dare în funcţiune 31 decembrie a.c. Ce părere aveţi ? — Nu-mi vine să cred ! In legătură cu preluarea porumbului trebuie să vă spun că pînă în prezent nu am înregistrat în actele contabile decît o cincime din cantitățile prevăzute în graficul nostru. — Ce unități sînt rămase în urmă ? — Acestea sunt mai numeroase. C.A.P. Bolintin Vale s-a prezentat în bază doar cu 32 tone porumb din 1.355 tone obligaţii contractuale şi plata muncilor S.M.A., Grădinari numai cu 87 tone, Buturugeni cu 60 tone şi altele. Cu alte cuvinte cooperativele afluite la baza Vadul Lat se hotărăsc destul de greu să-şi onoreze semnăturile aşternute pe contractele încheiate cu statul. Se impun deci măsuri energice ca şi cooperativele agricole din Letca Nouă, Milcovăţ, Grădinari, Bolintin Vale şi Buturugeni să treacă de îndată la transportul porumbului datorat statului în baza de recepţie. C. COSTIN „CRIZANTEMA DE AUR - 1971“ • Din nou judeţul Ilfov prezent un palmares Pe scena casei de cultură din Tirgovişte a avut loc recent Concertul laureaţilor concursului naţional de romanţe „Crizantema de aur". A patra ediţie a acestei originale competiţii, a reunit, in vechea cetate muntenească, un număr impresionant de participanţi. Judeţul Ilfov a fost reprezentat prin trei artişti: două concurente şi un invitat. Ultimul, Nicolae Racoceanu, este astăzi un cunoscut interpret de romanţe, afirmat la aceeaşi competiţie „Ediţia 1969“, cînd a cîştigat „Crizantema de aur". Aşteptat cu multă emoţie, verdictul juriului, s-a dovedit BLOC - NOTES din nou fericit pentru ilfoveni Răsplata a încununat prezenţa Ilenei Barbălată care a interpretat romanţa populară „La fereastra casei mele“ şi compoziţia lui Gherase Dendrino, „Cîntă-mă lăutare“. Cunoscuta artistă amatoare din Giurgiu şi-a adjudecat unul din cele mai importante premii ale concursului: „Premiul special al Radioteleviziunii Române". Suntem convinşi că ştirea va bucura, dar nu va surprinde pe mulţi dintre cititorii noştri. Ileana Barbălată desfăşoară de 20 de ani o prodigioasă şi multilaterală activitate artistică ce i-a adus de multe ori diferite distincţii. Dansul, teatrul, opereta, muzica vocală, prin toate formele ei, au atras-o şi au fost încercate rînd pe rind în serile libere de funcţionara de la întreprinderea de industrie locală din Giurgiu. In diferite concursuri ţinute in oraşul de baştină, la Buzău, la Tulcea, la Turnu Severin, la Brăila, aproape ori unde s-a deplasat să reprezinte judeţul Ilfov în muzica uşoară, populară, in romanţe sau muzică cultă, Ileana Barbălată s-a întors de multe ori cu un premiu. SERGIU ANDON ACTIVITATEA TURISTICĂ Intr-o recentă intîlnire cu presa, conducerea Oficiului de turism Bucureşti a adus la cunoştinţă celor prezenţi că deşi mai sînt circa două luni de zile pînă la sărbătorirea revelionului, au şi fost luate măsuri pentru punerea in vinzare a locurilor pentru excursiile organizate cu acest prilej, în cadrul acestor manifestări sunt prevăzute participarea unor orchestra şi solişti de muzică uşoară din Bucureşti şi din ţară care vor susţine diferite programe artistice şi umoristice, vor fi organizate concursuri dotate cu premii pentru cei mai buni dansatori sau solişti vocali amatori, vor fi acordate premii pentru cele mai interesante costume de carnaval. Revelioanele vor fi sărbătorite în staţiunile de pe Valea Prahovei, Valea Oltului, Govora, Olăneşti, Cozia, Sibiu, Timiş, Slănic Prahova, Predeal, Pucioasa, Tuşnad, Sinaia, Borsec, Hanul Agapia, Motelul Bucium din Iaşi şi hotelul „Europa“ de la Eforie Nord. In Bucureşti, revelionul se organizează la restaurantul „Victoria“ şi Braseria „Union".