Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 23, nr. 6949-6973)

1971-11-02 / nr. 6949

Ce obiective aţi realizat din programul de măsuri privind EDUCAREA COMUNISTĂ a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii ? Au trecut aproape două luni de la plenarele comitetelor comuna­le de partid in care s-a dez­bătut activitatea politico-ideologică şi cultural-educativa. În programele de măsuri adoptate cu acest prilej au fost înscrise obiective menite să ridice la un nivel superior munca de educare comunistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor mun­cii. Pentru a vedea cum se reali­zează practic aceste obiective de mare răspundere am organizat o dis­cuţie cu tov. SORIN BURCEA, loc­ţiitorul secretarului comitetului co­munal de partid Grădinari. — Ce loc ocupă în activitatea dv. realizarea programului de măsuri privind educarea comunistă ? — Responsabilităţile pe care le am în comună mă obligă să urmăresc sistematic înfăptuirea obiectivelor din programul de masuri al comite­tului comunal. Am fixat modalităţile de acţiune şi, în ordinea termenelor stabilite, am trecut la fapte. Am pă­rerea că după plenara lărgită în care am dezbătut munca politico­­educativa se simte un reviriment în comună, organele şi organizaţiile de partid şi de stat punînd un accent deosebit pe influenţa crescîndâ a activităţii educative asupra formării şi dezvoltării conştiinţei membrilor de partid, a ţăranilor cooperatori. La ora actuală se poate vorbi de realizarea practică a unor obiective din programul nostru de măsuri. Aceasta cu precizarea că ne înscriem pe cît este posibil în contextul pro­gramului de măsuri al Comitetului judeţean de partid privind îmbună­tăţirea activităţii politico-ideologice de educare marxist-leninistă a mem­brilor de partid, a tuturor oamenilor muncii din judeţul Ilfov. — Ne puteţi exemplifica domeniile In care s-a acţionat ? — Bineînţeles, iată cîteva coordo­nate ale muncii noastre : sporirea rolului educativ al adunărilor ge­nerale ale organizaţiilor de bază, organizarea învăţămîntului de par­tid bine ancorat în preocupările spe­cifice ale colectivelor de muncă, combaterea sub diferite forme a în­cercărilor de ştirbire a avutului obş­tesc, atragerea tuturor intelectualilor din comună la munca politico-edu­­cativă, la activităţile căminului cul­tural. Observaţi deci un evantai larg de probleme la a căror rezolvare am mobilizat pe toţi membrii comi­tetului comunal, întregul activ al comitetului. — Enumeraţi, vă rugăm, cîteva din obiectivele realizate piă la această oră. — O să mă refer mai întîi la îmbunătăţirea conţinutului educativ al P. MATEI (Continuare in pag. a 2-a) Primul curs de iniţiere în problemele de prognoză După cum am a­­nunţat in ziarul nostru, recent a luat fiinţă Comisia judeţeană de prog­noză, organism nou cu sarcini deosebit de importante în cadrul acţiunii de perfecţionare a ac­tivităţii din diferi­te domenii ale vie­ţii economice şi so­ciale. Trecind la îndeplinirea acestor sarcini, Comisia ju­deţeană a organizat un prim curs de iniţiere în proble­mele de prognoză, care a fost inaugu­rat ieri. Cursid va dura trei săptămîni, ex­punerile avînd loc de 4 ori pe săptă­­mînă, în afara ore­lor de program. Par­ticipă ingineri, eco­nomişti şi alţi spe­cialişti din întreprin­derile economice, in­stitutele de cercetări din judeţ şi de la consiliul popular ju­deţean. Ei vor dobin­­di cu acest prilej cu­noştinţe aprofundate despre o serie de no­ţiuni de statistică, matematică, calcul al capacităţii de producţie, metode moderne de progno­ză, nivele de prog­noză in diferite do­menii. Ieri, în cadrul primei lecţii, prof. ing. dr. Ion Lazaru, de la Institutul Poli­tehnic Bucureşti, a făcut o instructivă introducere în sta­tistica matematică. Menţionăm că par­ticipanţii la acest curs, după ce se va epuiza programul stabilit, vor avea sarcina să organizeze cursuri similare cu salariaţii unităţilor din care fac parte, in vederea iniţierii lor în problemele de prognoză. De aseme­nea ei vor participa la elaborarea unor studii de prognoză în colectivele de spe­cialitate pe ramuri şi probleme ale Co­misiei judeţene. SEMNALE — Pe ochii mei că nu dau bacșiș. !... Desen­ele V. TIMOC PROLETAR? O ist TO­A TE TA­RI LE, U NITIVA / ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII­­ Nr. 6949 Marţi 2 noiembrie 1971 4 pagini 30 bani Reparaţii capitale în sistemul energetic Grupul de şantiere construc­­ţii-montaj al I.R.EiR. a iniţiat o acţiune de reparaţii capitale in sistemul energetic din judeţul Ilfov. Astfel, au fost reparate majoritatea liniilor de medie şi joasă tensiune (20kW), plantîn­­du-se stu­pi din beton In locul stupilor din lemn. Reparaţiile de joasă tensiune s-au făcut la Giurgiu, Chitila, Străuleşti, Şte­­făneştii de Jos, Afumaţi; lucrările de 20 kW s-au făcut pînă acum la Jilava-Ciorogirla, Tripălteşti- Săftica, Jilava-Copăceni-Singu­­reni-Plopşoru. Pînă acum, In cadrul acestor lucrări au fost plantaţi 1.200 stilpi de joasă ten­siune din beton, Împreună cu conductorii aferenţi, precum şi 1­500 stilpi de Înaltă tensiune. CINCINALUL 1971 -1975 R­itmul înalt de creştere a ve­nitului naţional este o altă caracteristică semnificativă a actualului cincinal. Potrivit prevede­rilor Legii planului cincinal, în pe­rioada 1971—1975, VENITUL NAŢIO­NAL VA ÎNREGISTRA UN RITM MEDIU ANUAL DE CREȘTERE DE 11—12 LA SUTA, MAI MARE DECÂT TOATE MEDIILE ANUALE OBTINU­TE ÎN ÎNTREAGA PERIOADA DE ECONOMII PLANIFICATA. Acest obiectiv se va realiza prin CRESTEREA INTENSIVA SI MODER­NIZAREA ECONOMIEI NATIONALE, RIDICAREA EFICIENTEI INVESTITII­LOR, MAI BUNA FOLOSIRE A CAPACITATILOR DE PRODUCTIE SI A FORTEI DE MUNCA, REDUCEREA CHELTUIELILOR MATERIALE, ÎMBU­NĂTĂŢIREA STRUCTURII PRODUC­ŢIEI ÎN TOATE RAMURILE, PRINTR-O ORIENTARE SPRE PRODUSE DE TEH­NICITATE RIDICATA, PRIN VALORI­FICAREA SUPERIOARĂ A BOGĂŢII­LOR NATURALE ALE TĂRII. Rolul hotârîtor în creşterea veni­tului naţional îl va avea şi în viitor INDUSTRIA. Astfel, CONTRIBUŢIA INDUSTRIEI LA CREAREA VENITU­LUI NATIONAL VA FI IN 1975 DE PESTE 66 LA SUTA. In afară de eforturile depuse pen­tru dezvoltarea şi modernizarea in­dustriei, agriculturii şi a celorlalte ramuri ale economiei, va fi necesar să se aplice pe larg măsuri cores­punzătoare care să ducă la reduce­rea costurilor de producţie în toate sectoarele, astfel încît acestea să-şi aducă un aport cît mai mare la asigurarea ritmului de creştere a venitului naţional. După cum se ştie, VENITUL NAŢIO­NAL, PRIN FONDUL DE ACUMULA­­RE, ESTE DESTINAT LĂRGIRII CON­TINUE A PRODUCŢIEI, IAR PRIN FONDUL DE CONSUM A CREŞ­TERII SISTEMATICE A NIVELULUI DE TRAI AL OAMENILOR MUNCII. Din aceasta decurge interesul major pe care poporul nostru îl manifestă faţă de obţinerea unui venit naţional cît mai mare. RAPORTUL STIINŢIFIC, REALIST, STABILIT DE PARTIDUL SI STATUL NOSTRU INTRE FONDUL DE ACUMULARE SI FONDUL DE CONSUM — CELE DOUA MARI COMPARTIMENTE ALE VENITULUI NATIONAL — ASIGURA DEZVOL­TAREA RAPIDA SI ACCELERATA A ECONOMIEI SI, TOTODATĂ RIDI­CAREA CONTINUA A NIVELULUI DE TRAI AL POPORULUI. Astfel, prin STABILIREA UNEI RATE A FONDU­LUI DE ACUMULARE DE 30—32 LA SUTA se vor putea înfăptui ample programe de investiţii în vederea asigurării progresului economic sus­ţinut al tării. Aceasta va face po­sibil ca in 1975, fată de 1970, FON­DUL DE CONSUM­ SA FIE CU 44 LA SUTA mai mare. Astfel, VENI­TURILE TOTALE REALE ALE POPU­LAŢIEI VOR CREŞTE CU 40—46 LA SUTA. lată, deci, cum sporirea în ritm susţinut a venitului naţional şi opţiunea partidului şi statului nostru în ceea ce priveşte stabilirea rapor­tului dintre fondul de acumulare şi fondul de consum, vor asigura în­florirea continuă a României Socia­liste şi îmbunătăţirea continuă a ni­velului de trai al întregului popor. Duminică, deşi timpul nu a fost în toate localităţile din judeţ, propice lucrărilor în cîmp, acolo unde s-a putut lucra, ţăranii coope­ratori şi mecanizatorii s-au aflat la datorie. La recoltatul porumbului, la transportul produselor şi eliberatul terenului, precum şi la achitarea obligaţiilor către stat lucrătorii de pe ogoarele judeţului au depus o rodnică activitate. Aproape 9.000 de cetăţeni din satele şi comunele judeţului au fost prezenţi la munca cîmpului. ÎN ACEASTĂ ZI, aşa cum ni se comunică de la comitetul judeţean de partid, RECOLTA DE PO­RUMB A FOST STRÎNSA DE PE 590­ HA., AU MAI FOST TRANSPOR­TATE DIN CÎMP 1.340 TONE PORUMB, AU FOST RIDICAŢI ŞI TRANS­PORTATE COCENII DE PE 1.275 HA, IAR MECANIZATORII AU EFEC­TUAT OGOARE DE TOAMNA PE APROAPE 1.000 HECTARE. ÎN BA­ZELE DE RECEPŢIE AU FOST TRANSPORTATE 3.145 TONE PORUMB ŞI APROAPE 700 TOONE SFECLA DE ZAHAR. Tot duminică au raportat terminarea recoltării porumbului un mare număr de cooperative agricole din judeţul nostru. Printre a­­cestea amintim pe cele din SOHATU, FRASINET, CERNICA, BRA­­NEŞTI, DRĂGOEŞTI, GAUJANI, NOVACI, DĂRAŞTI-ILFOV, DARVARI, CARTOJANI, CREVEDIA, SLOBOZIA-MOARA, BREZOAIELE, SNAGOV, CIOFLICENI, BALOTEŞTI şi altele. Dacă recoltatul porumbului se efectuează în prezent pe ultimele suprafeţe, în cooperativele agricole, o organizare mai bună a muncii se impune la TRANSPORTUL RECOLTEI DIN CÎMP ŞI ELIBERATUL TE­RENULUI. în prezent în majoritatea unităţilor se află întinse supra­feţe pe care cocenii, tăiaţi sau în picioare, împiedică efectuarea ogoa­relor de toamnă. Din această cauză ARĂTURILE PENTRU TNSAMÎN­­TARILE DE PRIMĂVARĂ SE AFLA MULT RAMASE ÎN URMA. DIN SU­PRAFAŢA DE 277.000 HECTARE DESTINATA ACESTOR CULTURI, DOAR PE APROXIMATIV 100.000 HECTARE S-AU EFECTUAT PÎNA ÎN PREZENT ARATURI. SE IMPUNE CA ÎN URMĂTOARELE ZILE ÎN FIECARE C.A.P. SA SE CREEZE UN FRONT LARG DE LUCRU PENTRU MECANIZA­TORI PENTRU CA ȘI ACEASTĂ LUCRARE DIN CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ SĂ SE ÎNCHEIE ÎN TIMP UTIL. ÎN BAZELE DE RECEPŢIE, deşi timpul este încă bun pentru trans­portul produselor, ESTE ÎNCĂ PREA MULTA LINIŞTE. în această săp­­tămîna ESTE NECESARA MOBILIZAREA TUTUROR FORŢELOR UMA­NE ŞI A MIJLOACELOR DE TRANSPORT PENTRU CA ÎNTREAGA CANTITATE DE PORUMB CONTRACTATĂ CU STATUL SA FIE LIVRA­TA ÎN BAZELE DE RECEPȚIONARE A PRODUSELOR AGRICOLE. Posibi­lități în acest sens sînt suficiente. SE IMPUNE DOAR CA ORGANIZA­ȚIILE DE PARTID SA MOBILIZEZE CONSILIILE DE CONDUCERE, PE CEILALȚI FACTORI DIN COMUNE ȘI UNITĂȚI AGRICOLE PENTRU ACHITAREA GRABNICĂ, ÎN ÎNTREGIME A­­OBLIGAȚIILOR FAȚĂ DE STAT. C. CARTARESCU Alături pe ogoarele I.A.S. Belciugatele Tovarăşul Mae Ceauşescu a primit pe profesorul american de origine română, George Palide Luni, 1 noiembrie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat, a pri­mit pe profesorul american de ori­gine română de la Universitatea Rockefeller, membru al Academiei Naţionale de Ştiinţe din Washington, George Pallade, care, la invitaţia Academiei Republicii Socialiste România, face o vizită în ţara noastră. La primire au participat tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C. C. al P.C.R., şi acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România. A fost, de ase­menea, de faţă, Ion Romanu, consi­lier al C. C. al P.C.R. In cadrul convorbirii care a avut loc cu acest prilej au fost abordate probleme ale cooperării dintre sa­vanţii din România şi Statele Unite ale Americii în diferite comparti­mente de cercetare, ale schimbului de experienţă pe planul învăţămîn­­tului universitar, în interesul activi­tăţii ştiinţifice din cele două ţări, al progresului general. Convorbirea s-a desfășurat într-o atmosferă de cordialitate. DESCHIDEREA UNIVERSITĂŢII SERALE DE MARXISM-LENINISM Ieri a avut loc deschiderea cursurilor Universităţii serale de marxism-leninism de pe lîngă Comitetul judeţean Ilfov al P.C.R., formă menită să ducă la intensificarea activităţii ideologice în toate dome­niile de activitate. In deschiderea cursurilor tov. Florea Ene, şeful secţiei propagandă a Comitetului judeţean a subliniat legătura orga­nică dintre sarcinile ce revin unităţilor economice şi instituţiilor social­­culturale şi ridicarea continuă a nivelului de cunoştinţe politico-ideo­logice a cadrelor ce muncesc în aceste sectoare. ____________ Prima temă intitulată : „CONŢINUTUL Şl DIRECŢIILE PRINCI­PALE ALE FĂURIRII SOCIETĂŢII SOCIALISTE MULTILATERAL DEZVOL­TATE. COORDONATELE PLANULUI CINCINAL 1971—1975 Şl LINIILE DIRECTOARE ALE DEZVOLTĂRII ROMÂNIEI PINA IN ANUL 1990", a fost expusă de tov. conf. univ. Ion Totu, lector al Comitetului Central al P.C.R. In spiritul Programului de măsuri pentru intensificarea activi­tăţii politico-ideologice adoptat de Comitetul­ Executiv al C.C. al P.C.R. conţinutul tematic ca şi organizarea Universităţii serale prezintă îmbu­nătăţiri substanţiale, în acest an ea va funcţiona cu două secţii — ECO­NOMIE POLITICA ŞI POLITICA ECONOMICA A P.C.R. şi respectiv EDUCAŢIA MATERIALIST-ŞTIINŢIFICA. Cursurile vor fi frecventate de aproape 200 de cadre din aparatul de stat, economie, cadre didactice etc. Pentru a asigura o mai bună aprofundare a problemelor econo­mice în anii II şi III secţia de economie politică va funcţiona cu două grupe de studiu a economiei industriale şi agrare. în cadrul Universităţii serale vor avea loc expuneri, dezbateri, consultaţii pe problemele actuale ale politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru. amamanusm? - ................. U Noile volume sosite la biblioteca din comuna Ileana sínt :itata de cititori *3’ ■ DUMINICĂ PE OGOARE ® Numeroase alte cooperative agricole au terminat recoltatul porumbului * Transportul produselor din cîmp şi eliberatul terenului trebuie urgentate *­ Ogoare de toamnă pe întreaga suprafaţă destinată culturilor de primăvară * întreaga cantitate de porumb datorată statului să fie transportată cît mai urgent în bazele de recepţie. Cooperativele agricole afluite la baza de recepţie Vadul Lat „mai aşteaptă“ In faţa laboratoru­lui de analiză a produselor agricole intrate în bază se afla un singur auto­camion. Pe drumul din interiorul bazei, stăpîna autoritară era liniştea. In bi­roul său îl găsim pe Ştefan Drăgănescu, şeful bazei de recep­­ţionare a produselor agricole Vadul Lat. — Ce s-a întîm­­plat ? Aţi terminat de preluat întreaga cantitate de porumb de la unităţile coo­peratiste din jur a­­fluite aici sau aţi trecut pe activitate de... construcţii ? — Să ştiţi că nu şantierul ne creează asemenea necazuri. La obiectivele aflate în construcţie, într­­adevăr lucrările se desfăşoară în ritm de melc, dar nu de aici emană sursa li­niştii din bază, ci „ecoul“ tăcerii vine de la C.A.P. Letca Nouă şi Milcovăţ u­­nităţi care pînă azi nu şi-au semnalat prezenţa, la livrarea porumbului în bază. — Probabil că s-au alăturat, gînd la gînd, cu Trustul de construcţii Ilfov, director ing. Nicolae Iova, care tărăgă­nează realizarea ce­lor trei magazii, în­cepute încă din vară, două obiective avînd termen de dare în funcţiune 31 decem­brie a.c. Ce părere aveţi ? — Nu-mi vine să cred ! In legătură cu preluarea porumbu­lui trebuie să vă spun că pînă în pre­zent nu am înregis­trat în actele conta­bile decît o cincime din cantitățile pre­văzute în graficul nostru. — Ce unități sînt rămase în urmă ? — Acestea sunt mai numeroase. C.A.P. Bolintin Vale s-a prezentat în bază doar cu 32 tone po­rumb din 1.355 tone obligaţii contractu­ale şi plata muncilor S.M.A., Grădinari numai cu 87 tone, Buturugeni cu 60 tone şi altele. Cu alte cuvinte cooperativele afluite la baza Vadul Lat se hotărăsc destul de greu să-şi onoreze semnăturile aşternu­te pe contractele în­cheiate cu statul. Se impun deci măsuri energice ca şi coope­rativele agricole din Letca Nouă, Milco­văţ, Grădinari, Bo­lintin Vale şi Butu­rugeni să treacă de îndată la transportul porumbului datorat statului în baza de recepţie. C. COSTIN „CRIZANTEMA DE AUR - 1971“ • Din nou judeţul Ilfov prezent un palmares Pe scena casei de cultură din Tirgovişte a avut loc recent Concertul laureaţilor con­cursului­­ naţional de roman­ţe „Crizantema de aur". A patra ediţie a acestei origi­nale competiţii, a reunit, in ve­chea cetate muntenească, un nu­măr impresionant de participanţi. Judeţul Ilfov a fost reprezen­tat prin trei artişti: două con­curente şi un invitat. Ultimul, Nicolae Racoceanu, este astăzi un cunoscut interpret de roman­ţe, afirmat la aceeaşi competiţie „Ediţia 1969“, cînd a cîştigat „Crizantema de aur". Aşteptat cu multă emoţie, ver­dictul juriului, s-a dovedit BLOC - NOTES din nou fericit pentru ilfoveni Răsplata a încununat prezenţa Ilenei Barbălată care a inter­pretat romanţa populară „La fereastra casei mele“ şi compo­ziţia lui Gherase Dendrino, „Cîntă-mă lăutare“. Cunoscuta artistă amatoare din Giurgiu şi-a adjudecat unul din cele mai importante premii ale concursului: „Premiul special al Radioteleviziunii Române". Suntem­ convinşi că ştirea va bucura, dar nu va surprinde pe mulţi dintre cititorii noştri. Ilea­na Barbălată desfăşoară de 20 de ani o prodigioasă şi multila­terală activitate artistică ce i-a adus de multe ori diferite dis­tincţii. Dansul, teatrul, opereta, muzica vocală, prin toate forme­le ei, au atras-o şi­ au fost în­cercate rînd pe rind în serile li­bere de funcţionara de la între­prinderea de industrie locală din Giurgiu. In diferite concursuri ţinute in oraşul de baştină, la Buzău, la Tulcea, la Turnu Se­verin, la Brăila, aproape ori un­de s-a deplasat să reprezinte ju­deţul Ilfov în muzica uşoară, populară, in romanţe sau mu­zică cultă, Ileana Barbălată s-a întors de multe ori cu un pre­miu. SERGIU ANDON ACTIVITATEA TURISTICĂ Intr-o recentă intîlnire cu pre­sa, conducerea Oficiului de turism­ Bucureşti a adus la cu­noştinţă celor prezenţi că deşi mai sînt circa două luni de zile pînă la sărbătorirea revelionu­lui, au şi fost luate măsuri pen­tru punerea in vinzare a locuri­lor pentru excursiile organizate cu acest prilej, în cadrul acestor manifestări sunt prevăzute participarea unor orchestra şi solişti de muzică uşoară din Bucureşti şi din ţară care vor susţine diferite progra­me artistice şi umoristice, vor fi organizate concursuri dotate cu premii pentru cei mai buni dansatori sau solişti vocali ama­tori, vor fi acordate premii pen­tru cele mai interesante costume de carnaval. Revelioanele vor fi sărbători­te în staţiunile de pe Valea Pra­hovei, Valea Oltului, Govora, Olăneşti, Cozia, Sibiu, Timiş, Slănic Prahova, Predeal, Pucioa­sa, Tuşnad, Sinaia, Borsec, Ha­nul Agapia, Motelul Bucium din Iaşi şi hotelul „Europa“ de la Eforie Nord. In Bucureşti, reve­lionul se organizează la restau­rantul „Victoria“ şi Braseria „Union".

Next