Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 23, nr. 6949-6973)

1971-11-25 / nr. 6969

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P. C. R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ~~­ Anul XXIII — Nr. 6969 Joi 25 noiembrie 1971 4 pagini 30 bani ÎNCHEIEREA VIZITEI ÎN JARA NOASTRĂ A TOVARĂŞULUI IOSIP BROZ TITO Plecarea din Timişoara Miercuri seara, s-a încheiat­­ vi­zita de prietenie făcută în ţara noastră, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Ro­­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugo­slavia. Oamenii muncii din Timişoara — români, germani, maghiari, sîrbi şi de alte naţionalităţi —, care timp de două zile au întîmpinat cu căldură şi dragoste pe oaspeţii iugoslavi, exprimîndu-şi, asemeni întregului popor, sentimentele de sinceră prietenie care unesc parti­dele, ţările şi popoarele noastre, şi-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporului iugoslav. Pe traseul străbătut pînă la gara ora­şului se aflau mii de cetăţeni, care au ţinut şi cu acest prilej să-şi manifeste — prin urale şi aplauze — satisfacţia deplină pentru vi­zita făcută de tovarăşul Iosip Broz Tito, pentru rezultatele fruc­tuoase cu care s-au încheiat con­vorbirile dintre conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări. In gara Timişoara, oaspeţii iu­goslavi au fost conduşi de tova­răşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion­­ Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Drăgănes­­cu, membru­­ al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Co­misia mixtă româno-iugoslava de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R. Erau, de asemenea, prezenţi pe platoul din faţa gării, conducă­tori ai organelor locale de partid şi de stat, un mare număr de oa­meni ai muncii din întreprinde­rile şi instituţiile municipiului Ti­mişoara.­­In vizita de prietenie făcută în ţara noastră, preşedintele R.S.F. Iugoslavia a fost însoţit de tova­răşii Gemal Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal, Dra­­goslav Markovich preşedintele A­­dunării R. S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, Stane Dolanţ, preşedintele în funcţiune • Miercuri, 24 noiembrie, au con­tinuat, la sediul Comitetului jude­­ţean­ Timiş al P.C.R., convorbirile oficiale între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, preşedin­tele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, şi tova­răşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iu­goslavia, preşedintele Uniunii Co­muniştilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea româ­nă, au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeţ, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Dragănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno­­iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi Gheorghe Colţ, director în Mi­nisterul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au partici­pat tovarăşii Gemal Biedici, pre­şedintele Consiliului Executiv Fe­deral, Dragoslav Markovici, pre­şedintele Adunării R. S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Dolanţ, preşedintele în func­ţiune al Biroului Executiv al Pre­zidiului U.C.I., Mirko Tepavaţ, se­cretar federal pentru afacerile ex­terne, membru al prezidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Co­misia mixtă de colaborare econo­mică iugoslavo-română, Marko Vrhoneţ, şef adjunct al Cabinetu­lui Preşedintelui Republicii, Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iu­goslavia la Bucureşti, Miloş Mi­­lovski, consilier al Preşedintelui Republicii pentru afacerile externe, Giuro Vucolici, director la Secreta­riatul Federal pentru Afacerile Externe, şi Murat Agovici, consi­lier la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbiri­lor a fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situa­ţiei­­ internaţionale. Părţile au con­statat cu sa­tisfacţie că punctele de vedere ale României şi Iugosla­viei sunt identice sau foarte apro­piate în aprecierea evenimentelor care au loc în viaţa internaţională. Cei doi preşedinţi au apreciat acţiunile menite să contribuie la convocarea Conferinţei în proble­mele securităţii europene, expri­mîndu-şi convingerea că trebuie impulsionate pregătirile în vederea acestei conferinţe. In cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, problemele situaţiei din Balcani, subliniindu-se necesitatea întîlnirilor la diverse niveluri şi sub toate formele, în­tre ţările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea unită­ţii şi coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a forţelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfăşurat în­­tr-o atmosferă de prietenie, cor­dialitate, deplină înţelegere şi în­credere reciprocă, încheierea convorbirilor oficiale româno-iugoslave înalţii oaspeţi în vizită prin întreprinderi timişorene (Continuare in pag. a 4-a) Dineu oferit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în onoarea tovarăşului losip Broz Tito Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socia­liste România, a oferit miercuri un dineu în onoarea tovarăşului losip Broz Tito, preşedintele Re­publicii Socialiste Federative Iu­goslavia, preşedintele Uniunii Co­muniştilor din Iugoslavia, în sa­loanele hotelului Continental. Au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Ilie Verdeţ, Emil Drăgă­­nescu, Mihai Telescu, Corneliu Mă­­nescu, Vasile Vlad, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi alte persoane oficiale române. Au luat parte tovarăşii Gemal Biedici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanţ, Mirko Tepavaţ, Duşan Gligorievici, Iso Njegovan, amba­sadorul Iugoslaviei la Bucureşti, şi alte persoane oficiale iugoslave. La dineu au participat, de ase­menea, conducători ai organelor locale de partid şi de stat, perso­nalităţi ale vieţii ştiinţifice, cul­turale şi artistice din Timişoara, ziarişti români şi iugoslavi, cores­pondenţi ai presei străine acredi­taţi în ţara noastră, numeroşi tri­mişi speciali ai presei şi radiotele­­viziunii din diferite ţări. Dineul s-a desfăşurat într-o at­mosferă deosebit de cordială. To­varăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au rostit toasturi. în pag. a 3-a TOASTURILE TOVARĂȘILOR NICOLAE C ȘI IOSIP BROZ mp Vizită prin întreprinderi timişorene In cursul după-amiezii de miercuri, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, au vizitat Uzina Electromotor şi în­treprinderea industria linii­i importante unităţi industriale timi­şorene. In vizita prin aceste unităţi in­dustriale cei doi preşedinţi au fost însoţiţi de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, de alte persoane oficiale române, de tovarăşii Gemal Bie­dici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanţ, Mirko Tepavaţ, Duşan Gli­gorievici, de alte­ persoane oficiale iugoslave. Timişora, străveche urbe din cîmpia Banatului, important cen­tru al ştiinţei, tehnicii şi culturii româneşti, a cunoscut în anii cons­trucţiei socialiste, alături de multe alte localităţi din ţară, o puternică dezvoltare economică. Au fost cons­truite importante uzine şi întreprin­deri noi, care de la un an la altul şi-au cîştigat prin produsele lor prestigiu atît în ţară cit şi peste hotare, au fost dezvoltate întreprin­derile existente. In unităţile indus­triale timişorene se realizează as­tăzi o gamă foarte variată de ma­şini şi utilaje, produse electrice şi electrotehnice, mobilă, produse chi­mice, ale industriei uşoare şi ali­mentare. O pondere importantă în indus­tria municipiului Timişoara o are cunoscuta uzină Electromotor, pri­ma unitate vizitată de tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito. Conducătorii de partid şi de stat ai României şi Iugoslaviei sunt sa­lutaţi la intrarea în întreprindere de ing. Marin Tănase, directorul uzinelor, de sute de muncitori, teh­nicieni şi ingineri, care fac oaspe­ţilor o primire entuziastă. Se scandează „Ceauşescu — Tito“, „Ceauşescu — P.C.R.“, se ovaţio­nează pentru prietenia frăţească româno-iugoslavă. Oaspeţilor li se oferă buchete de flori. La intrarea în uzină, pe o mare pancardâ, era înscrisă în limbile română şi sîrbă urarea „Bine aţi venit, dragi oaspeţi !“. Vizita începe în principalele sec­toare ale fabricii de motoare a uzi­nei — sculărie, bobinaj, montaj. Construită şi dezvoltată pe vatra unor ateliere manufacturiere, uzina „Electromotor“ aduce astăzi o con­tribuţie de seamă la industrializa­rea socialistă a patriei. Motoarele e­(Continuare in pag. a 3-a) FORMA EDUCATIVĂ A OPINIEI COLECTIVULUI Fără îndoială că nu există ni­mic mai complex, mai subtil, mai nuanţat, mai diversificat decît o colectivitate umană, 'eri­cit de mică ar fi ea. Alcătuită din indivizi cu psihologii, ca­ractere, preocupări, aspiraţii, pre­gătire, exigenţe, sentimente şi re­ceptivităţi diferite, colectivitatea umană nu poate acţiona ca un or­ganism unitar, viu, viguros şi du­rabil decît prin acele elemente majore care trebuie să fie comune tuturor şi în interesul fiecăruia. Atît la scara întregii ţări, cit şi la cea a fiecărei unităţi în parte, la nivel macro şi micro-social, ceea ce se constituie ca factor fun­damental de sudură este idealul comun al făuririi societăţii, socia­liste multilateral dezvoltate în scopul asigurării progresului gene­ral material şi spiritual de care să se­­ bucure în mod echitabil toţi membrii comunităţii noastre. Este de altfel unul din factorii de bază care dinamizează eforturile şi ac­ţiunile oamenilor şi pe temeiul că­ruia se formează şi se manifestă opinia publică, a colectivului. Prin­cipiile eticii şi echităţii sociale pe care le îmbrăţişează opinia publi­că, izvorăsc şi ele tot din esenţa acestui ideal. Dar pentru ca prin­cipiile de etică şi echitate socia­listă să devină o forţă materială, pentru ca opinia colectivităţii să-şi îndeplinească eficient rolul educa­tiv, ele trebuie să fie cunoscute de toţi în profunzimea şi necesitatea lor obiectivă. La o asemenea re­flectare adîncă îndeamnă cuvin­tele secretarului general al partidu­lui din expunerea prezentată la recenta plenară a C.C. al P.C.R. Exemplul personal In colectivul întreprinderii de industrie locală din Urziceni, sînt numeroşi oameni care şi-au cîştigat un bine meritat prestigiu. Şi cînd aceştia, împreună, iau atitudine faţă de abaterile unui tovarăş de muncă, opinia lor are o greutate deosebită, o autoritate sporită, cu influienţe educative remarcabile. „Este necesar să reţinem — ne spunea tov. Ion Visselt, directorul întreprinderii — că opinia colec­tivă are o înrîurire cu atît mai mare, cu cit cei care o exprimă o susţin mai elocvent prin exem­plul personal. Degeaba cunoaştem principiile eticii şi echităţii, degea­ba vorbim altora despre ele, dacă prin comportarea noastră, noi înşi­ne nu le respectăm. Am să dau un exemplu. Costea Florica, de la secţia covoare, nu avea o atitudi­ne corespunzătoare faţă de muncă, îşi neglija sarcinile de plan, înda­toririle privitoare la calitatea pro­duselor. S-a cerut discutarea cazu­lui într-o adunare sindicală. Au luat cuvîntul şi lucrători mai buni şi alţii mai puţin pregătiţi. Cei care au, determinat-o­­ pe Costea Florica să se îndrepte au fost oa­menii care se disting printr-un exemplu personal ireproşabil. Aşa COLOCVIU LA ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LOCALĂ URZICENI cum a mărturisit ea ulterior, cel mai mult au impresionat-o criticile şi sfaturile comunistei Ene Aurica, ale muncitoarei Maria Iordache şi ale altor tovarăşe stimate de co­lectiv pentru atitudinea lor înain­tată faţă de muncă. Iată, deci, un fapt de viaţă care demonstrează ne­cesitatea ca, întotdeauna, comunis­tul să fie un exemplu în respecta­rea principiilor eticii şi echităţii socialiste, un exemplu în muncă, în familie, în societate, aşa cum sub­liniază tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Numai astfel el poate fi un pro­motor al acestor principii în opinia colectivului şi numai astfel această opinie dobîndeşte autoritate educa­tivă“. Ideea este susţinută de numeroşi tovarăşi din cadrul întreprinderii. Şi pe bună dreptate. Opinia se ex­primă nu numai prin vorbe, ci şi prin fapte. Ceea ce înseamnă că între vorbe şi fapte nu trebuie să existe nici o discordanţă, că toc­mai în unitatea deplină dintre vor­bele şi faptele oamenilor constă valoarea şi tăria opiniei lor. În fond înţelegerea adîncă a acestui adevăr este esenţială pentru că ea are efecte educative nu numai asu­pra celor faţă de care opinia co­lectivului ia poziţie, ei chiar şi a­­supra celor care o exprimă, deter­­minîndu-i la o reflectare mai exi­gentă asupra propriului lor com­portament. Că mai sunt şi „lupi moralişti“, este adevărat. Dar pe aceştia cine îi ia în seamă ? A lupta curajos pentru echitate Procesul formării unei opinii este deseori complicat, uneori sinuos, de durată, solicitînd clarificări solide pentru ca simplele păreri să se transforme în convingeri certe. O dată formată însă, opinia nu-şi atinge scopul educativ dacă pre­zintă vicii de manifestare. „A existat la noi un caz, relata tovarăşul Ştefan Baciu, secretarul organizaţiei de bază de la direcţia I.I.L. Urziceni. Şefa de atelier Georgeta Popescu s-a făcut, vino­vată de unele acte de favoritism care aduceau avantaje materiale unora în dauna altora. Cum era şi firesc, cei în cauză şi-au dat seama. Au început să fie nemulţu­miţi. Şi-au format o părere, o opi­nie faţă de şefa atelierului. Dar un timp această opinie nu s-a ma­nifestat deschis, a circulat cam pe la periferia vieţii colectivului, adi­că pe la colţuri“. „ De ce ? „Pentru că, deşi erau convinşi de lipsurile şefei atelierului, ceilalţi membri ai colectivului nu au avut curajul să spună deschis lucrurilor pe nume, n-au îndrăznit să-şi exprim D. TURTUREANU (Continuare în pag. a 2-a) »Mecanizatorii, oameni simpli ? Da, dacă aceasta înseamnă modestie, bun simţ şi un larg orizont cultural-ştiinţific „Agricultura are nevoie de noi ca de aer". Plastică şi la obiect, expre­sia maistrului Florian Popescu de la Secţia de mecanizare — Tunari, e de fapt o replică izvorîtă din experienţa de viaţă. Ca om a simţit ca pe propria-i inimă rostul efortu­rilor din anotimpuri blinde şi as­pre, în zile şi nopţi de nesomn, ori în acel freamăt interior ce-l mina pe calea dialectică a nevoii de per­fecţiune. Absolvent al liceului şi al şcolii de maiştri, el se pregăteşte asiduu, pentru ridicarea calificării profesionale. Fiindcă fostul ucenic de acum mai bine de 15 ani de la Şcoala de mecanici agricolli din Ro­şiorii de Vede, a găsit la fiecare pas resursele morale şi spirituale pentru a se situa la loc de frunte, alături de aceia pe care nu o dată suntem­ tentaţi să-i numim, pe drept cuvînt, eroi ai agriculturii noastre socialiste. Tînărul din faţa noastră, care ani de-a rîndul a obţinut titlul de fruntaş în întrecerea socialistă, este acum secretar al organizaţiei de partid. La această oră, cînd a­­ruturile de toamnă sînt încă în toi, pe Florian Popescu e greu să-l gă­seşti în secţie. Se află acolo, în pieptul tarlalei, alături de băieţii de al căror suflet se simte atît de apropiat şi faţă de care se com­ „STĂPÎN PE VOLAN“ Un concurs de mare priză, dar.. de ce numai­ ai TAP ! Duminică 21 noiembrie, a.c. pe platoul din faţa autogării I Filaret şi în sala clubului I.T.A. Bucureşti, am fost părtaşi la­­ emoţiile şi bucuriile participanţilor la faza judeţeană a tradi- I­ţionalului concurs „Stăpîn pe volan", lansat pentru prima oară , în anul 1969 din iniţiativa C.C. al U.T.C., în colaborare cu Mi- I nisterul Transporturilor. Faza judeţeană a acestui concurs a adus la start 21 de concurenţi reprezentînd 745 tineri din auto­bazele întreprinderii de transpor­turi auto-Bucureşti. înainte de orice comentarii, să reţinem ordi­nea şi numele cîştigătorilor: locul 1 : Adrian Apostol (Autobaza I — Căţelu), locul II : Mircea Rădules­­cu (Autobaza 2 — Giuleşti), locul III : Nicolae Ailenei (Autobaza 4 — Militari), locul IV: Teodor Corn şi Mihai Stelian (Autobaza 5 — Fi­laret şi respectiv Autobaza 4 — Mi­litari). Menţionăm că fiecărui câşti­gător i s-a înmînat Diploma de onoare a Comitetului judeţean Ilfov al U.T.C., şi cite un tibret C.E.C. în valoare de 500, 400, 500 şi respectiv 150 lei. Ce ne spun premianţii... Adrian Apostol, în unitatea noastră, concursul a cunoscut o înaltă tensiune. Ne-a făcut să în­ţelegem o dată mai bine şi mai mult cît de necesară e pregătirea noastră, aportul pe care-l putem avea în procesul de producţie. — Ce studii aveţi ? — Şcoala generală şi... ucenicia la locul de muncă. — Care este idealul dv. în me­serie ? • — Mă pregătesc continuu, fiind­că aş vrea să mînuiesc cu multă pricepere aparatele moderne care se introduc pe zi ce trece în re­ţeaua de transporturi auto. Mă bucură că pot contribui din ce în ce mai bine la ridicarea producti­vităţii muncii. Vedeţi dv., nu tre­buie să mă las mai prejos. Sunt membru de partid şi înţeleg că aceasta mă obligă... Mircea Rădulascu: Primul con­________G. BAJENARU (Continuare in pag. a 3-a) portă cu sentimentul firesc a c­­­o­­munistului de omenie. ...„Şi cum ne-am fi putut de-» •­a aşa de bine cu însăminţâriie, vre­­« cutate în condiţii excepţionale la grîu s-a asigurat răsărirea n h'O plante pe metru pătrat), dacă n .im fi avut nişte băieţi atît de price,, n şi conştiincioşi ca Nicolae J­im­ie, Constantin Lupu, Dumitru Neura,­ Aurel Maier, sau ca mecanicul de secţie Marin Ene care a remed­­ pe loc orice deficiente semnal­ar­pe parcurs? — ne-a spus prun e , altele, interlocutorul. — înseamnă că şi ei, ca şi dum­neavoastră, înţeleg cit de im­por­tantă le este contribuţia la spori­rea producţiei agricole. Şi ca să pătrundem mai bine sensul vorbe­lor, asta ţine şi de o anume Milă, de conştiinţa înaintată a tiueirului zilelor noastre... — Bine ar fi dacă s-ar porni de la acest nivel de conştiinţă, dar ştiţi că mai avem greutăţi în for­marea conştiinţei socialiste a tina­­rului mecanizator. S-a vorbit şi se vorbeşte în ultimul timp, tot mai mult, despre etică şi echitate, două noţiuni tangente,­ vizînd ouf­lul moral al omului din societatea noastră socialistă, pe care o vrem multilateral dezvoltată. Şi, fiindcă e vorba de echitate, să fiu sincer, noi nu considerăm că numai reali­­zînd sarcinile de producţie, am r­­ra­­lizat totul ! Şi atunci, ca să folosesti o expresie din expunerea tur­sului Nicolae Ceauşescu la pretem­a plenară a C.C. al P.C.R., trebuie B. GEORGE POPESCU FLORIAN şeful secţiei S.M.A. Tunari (Continuare în pag a 2-a) România în sferturile de finală ale C. E. la fotbal • IN ULTIMUL MECI ECHIPA NOASTRA REPREZENTATIVĂ A OI­­­NUT VICTORIA NECESARA CALIFICĂRII, ÎNVINGÎND TARA GAI.HU, CU 2—0. (AMĂNUNTE IN PAG. A 3-A)

Next