Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 23, nr. 6949-6973)

1971-11-25 / nr. 6969

I Pag. a 2-a. Cabinetul de ştiinţe sociale integrat în procesul i­nst­ructi­v-ed­ucati­v Recent, în liceul nostru a luat ființă un cabinet de şti­in­ţe sociale unde se organizează pentru elevi expuneri şi consultaţii pe teme de : economie, filozofie, istorie, comerț exterior, organizare, drept, şi alte activitati educative. Materialele expuse, fotomontajele şi graficele scot in evidentă activitatea Partidului Comunist Român în ilegalitate, suc­cesele oamenilor muncii oglindite în cifre ilustrînd făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, principalii indici ai planului cincinal pe perioada 1971/1975, indicatorii sintetici, locul industriei în economia naţională, planşe cu privire la economia capitalistă etc., toate laolaltă constituind un centru de documentare atît pentru corpul profesoral cît şi pentru elevi. Teme ca : Apărarea avutului obştesc ; Reducerea pre­ţului de cost; Planificarea fondului de mărfuri, principiul creditărilor întreprinderilor; România în relaţiile internaţionale şi altele, prezentate în cadrul cabinetului de ştiinţe sociale au avut ca punct de plecare in­dicaţiile cuprinse în documentele recentei plenare a Comitetului Cen­tral al Partidului, cifrele plenului cincinal şi alte materiale de specia­litate. Prezentate pe baza unui bogat piaterial documentar, ele s-au do­vedit atractive, accesibile pentru elevi, contribuind astfel la educarea şcolarilor noştri în spiritul solidarităţii internaţionale, întăririi discipli­nei şi ordinii socialiste, cunoaşterii şi aplicării în mod riguros a legilor statului nostru socialist. , Prin stabilirea în cadrul cabinetului de ştiinţe sociale a unor puncte consultaţii intitulate : „Mijloace de informare extraşcolare" şi „Săp­tămîna cultura­l-pol­iticâ" avem posibilitatea să aducem la cunoştinţă elevilor emisiunile pentru tineret din cadrul programului de televiziune, radio, cinematograf şi presă organizînd totodată şi vizionări cu ocazia unor emisiuni educative. Schimbarea tematicilor informative de la a­­ceste colţuri şi a ştirilor se operează săptămînal de către un colectiv de elevi stabilit de organizaţia U.T.C. din şcoală. Prin specificul planului de învăţămînt, în cadrul unor discipline predate la clasă ca : drept, finanţe, comerţ exterior, în liceul nostru, liceu de specialitate care pregăteşte cadre necesare economiei noastre naţionale, ne-am propus în mod deosebit ca munca politico-ideologică s-o realizăm permanent prin lecţii educînd pe această cale elevii noş­tri în spiritul apărării şi dezvoltării proprietăţii socialiste de stat şi cooperatiste, al cultului faţă de muncă. Apoi, punînd un accent deose­bit şi pe aplicaţiile practice şi pe activitatea de producţie ne propu­nem să atragem elevii noştri la acţiunile patriotice organizate la ni­­velul municipiului pentru a le dezvolta dorinţa şi dragostea de a con­tribui la dezvoltarea oraşului în care trăiesc şi învaţă. Tot ca o reflectare a învăţămintelor desprinse din recentele docu­mente de partid, colectivele de catedră din şcoala noastră au luat în discuţie tematica activităţilor metodice aducînd noi îmbunătăţiri sub­stanţiale în sensul sporirii rolului lor educativ, însuşirii de către elevi a principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste, în activitatea noastră de zi cu zi, la clasă şi în activităţile extra­­şcolare vom împleti cît mai strîns latura instructivă cu cea educativă, cabinetul de ştiinţe sociale fiindu-ne, în acest scop, un laborator care îi ajută pe elevi să lege în permanenţă cunoştinţele teoretice cu prac­tica construcţiei socialiste. Prof. I. DINCA secretarul organizaţiei de partid de la Liceul economic Giurgiu (Urmare din pag. 1) Mecanizatorii să spun că şi noi avem „luminile şi umbrele“ noastre, cînd e vorba de înţelegerea echităţii sociale, a acestui raport între societate şi in­divid sau de la colectivitate la in­divid. Asta o înţelegem mult mai bine, noi, cei care ne-am format la şcoala muncii şi simţim de mulţi ani pulsul binefăcător al meseriei, dar mai puţin o înţeleg o parte din băieţii aceştia proaspăt ieşiţi din şcoala profesională. Unora li se pare că li se cuvine totul, fiindcă, după ce au fost angajaţi, şi condu­cerea unităţii a avut grijă să le dea în primire maşini bune, cu alte cuvinte, să-i stimuleze, ca să păşească cu bine în meserie, încep să se răsfeţe, crezînd că pot trans­forma secţia de mecanizare într-un adăpost prielnic pentru acte de in­disciplină. Da, să nu vă mire, avem şi din aceştia ! Masă da, gazdă da, muncă ba ! I-ar a primit pe noii ab­solvenţi ca de obicei, cu multă bucurie. Cu toate greutăţile ineren­te, li s-a asigurat hrană caldă, con­tra cost, în condiţii cît se poate de omeneşti, la preţ destul de conve­nabil, 3 mese pe zi cu 10 lei, nu mai vorbesc de faptul că dimineaţa au lapte la discreţie. Conducerea unităţii şi comitetul sindical, cu sprijinul organizaţiei de partid au luat măsuri şi pentru a se construi o casă de cîmp, ca băieţii să nu mai doarmă în vagon. Prin urmare, s-au depus strădanii de a se asigura condiţii optime de muncă şi viaţă. Despre o parte din băieţi, n-am ce zice, vorba aceea: „jos pălăria“ ! Ifrim Adrian, de pildă, în prima lună de salarizare a cîştigat 2.400 lei şi continuă să fie foarte harnic şi iubit de colegi. Unii, însă, nu s-au încadrat de la început în program, îşi petreceau nopţile pînă înspre ziuă, pe unde te miri cum, considerînd secţia de mecanizare un fel de instituţie de „caritate“. Nu spun că veniseră cu asemenea apucături din şcoala profesională, dar aş zice că ar fi putut să nu aibă asemenea m­anifestări dacă erau învăţaţi să privească cu mai multă seriozitate munca. E vorba de Marin State şi Gheorghe Stan­­ciu, care ne-au dat foarte mult de lucr­u. A fost o perioadă cînd secţia noastră a lucrat cu două tractoa­re mai puţin, în această campanie de toamnă, deoarece „plimbăreţii“ le părăsiseră, luînd-o razna. Marin State a fost trimis, de pildă, pe un şantier să lucreze la încărcat cu greiferul, dar timp de două săptă­­mini n-a ştiut nimeni unde se află. Părăsirea locului de muncă de către aceşti tineri ne-a adus pagube în valoare de 6.500 lei, dacă ne gîndim numai la staţionarea tractorului şi descompletarea lui de unele piese. Desigur, aceste probleme ne-au dat foarte mult de gîndit. Ne-am dat seama că nici organizaţia U.T.C. nu a făcut prea mult încă de la începutul încadrării acestor tineri în unitatea noastră, şi, recunosc, nici noi, comuniştii, n-am acţionat la timp. Este foarte adevărat că aceste două-trei cazuri nu ne-au împiedicat să îndeplinim planul de producţie, dar nu putem lăsa ca faptele să se perpetueze şi să degenereze cumva. Uneori au­zim, şi ne pare rău, că unii văd în mecanizatori nişte oameni prea simpli. Dacă e vorba de o simpli­tate sinonimă cu modestia şi bu­nul simţ, aceasta nu ar avea de ce să ne deranjeze. Dar, unii văd în mecanizatori un simplu conducă­tor al tractorului. Aş vrea să spun că a fi mecanizator este o mare îndrăzneală. Meseria noastră soli­cită o calificare multiplă, complexă, dacă ţinem seama de faptul că lu­crăm cu o gamă largă de maşini, peste 60 de tipuri. Apoi, lucrările efectuate nu se pot face oricum. Trebuie să ţinem seama de compo­ziţia, de structura solului. Aceasta presupune şi un larg orizont şti­inţific. A simţi nevoia de a fi pre­zent în mijlocul cîmpului, unde se hotărăşte soarta politicii partidului nostru în domeniul agriculturii, trebuie să ai acea îndrăzneală, ho­­tărîre, pe care nu le poţi avea de­cit formîndu-te prin muncă şi în­văţătură continuă. 1 ■1 TeLEVIZIUNE JOI 25 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiu­ne în limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp şi anotimp în agricul­tură. 19.10 Pentru sănătatea dv. „Ce, cum, cît și cînd mîncăm ?“ 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cincinalul în acţiune. 26.10 Eroul de la Sfera 79. 20.25 Avanpremieră 20.30 Pagini de umor. Mari comici ai ecranului. 21.30 Interpretul sâptămînii : Benone Sinul eseu. 21.45 Cadran internaţional. 22.15 Luminile rampei. 22 50 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL II 20.00 Concert simfonic. Concertul Orchestrei simfonice a Radiotelevi­­ziunii. 22.00 Buletin de ştiri. 22.05 Film serial : „Patru tanchişti şi un cîine“ (II). Producţie a Tele­viziunii poloneze. RADIO JOI 25 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 14.00 Compozitorul săptămînii — Henry Purcell ; 14,40 Melodii popu­lare ; 15,00 Buletin de ştiri ; 15,05 Tri­buna radio ; 15,25 Pagini vocale şi or­chestrale din muzica de estradă ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 10,15 Corul Palatului Culturii din Ploieşti ; 10,30 Muzică ; 16,50 Publici­tate radio ; 17,00 Antena tineretului ; 17,30 Succese pe meridiane cu Anda Câlugăreanu, Adriano Celentano şi John Clowles ; 18,00 Orele serii ; 20,00 Tableta da seară ; 20,05 Zece melodii preferate ; 20,40 Muzică populară ; 20,55 ştiinţa la zi ; 21,00 Revista şla­gărelor ; 21,30 Recital de operetă ; 21,45, Melo­dii şi versuri ; 22,00 Radio­jurnal. Buletin meteorologic. Sport ; 22,30 Concert de seară ; 22,55 Moment poetics ; 23,00 Concert de seară (con­tinuare1) ; 24,00 Buletin de ştiri ; 0,03— 6,00 F­itadă nocturnă. PROGRAMUL II 14,00 Buletin de ştiri ; 14,05 Muzică populară ; 14,30 Ateneu ; 15,00 Muzică uşoară de Paul Urmuzescu ; 15,15 Recital de operă Zoe Dragotescu 15,30 Radio-şcoală ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16,15 Mari vio­lonişti — Arthur Grumiaux ; 16,55 Sfatul medicului ; 17,00 Buletin de ştiri ; 17,05 Cinţă Viorica Grozea, Ion Lipan şi Remus Bistriţă ; 17,30 Dic­ţionar de literatură universală ; 18,00 Publicitate radio ; 18,20 Concert coral; 18,40 Cronica lirică ; 19,00 Buletin de ştiri ; 19,05 Melodii de estradă ; 19,30 Cadran ; 19,50 Noapte bună, copii ! ; 20,00 Concertul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii ; 22,00 Muzică u­­şoară ; 22,30 Vocile artei moderne ; 22,50 Madrigale ; 23,00 Buletin de ştiri ; 23,05 Pagini de mare populari­tate din opere ; 23,45 Melodii de odi­nioară ; 24,00 Concert simfonic ; 0,37 Patru piese pentru pian de Adrian Raţiu ; 0,55—1,00 Buletin de ştiri. VINERI 26 NOIEMBRIE PROGRAMUL 1 6,00 Muzică şi actualităţi ; 9,30 Me­moria pământului românesc (reluare); 10,00 Buletin de ştiri ; 10,05 Muzică populară ; 10,30 Selecţiuni din opere­tele „Gisella“ de Gerd Natschinsky şi „Fata munţilor“ de Fraser-Simson- Tate ; 11,00 Din muzica popoarelor ; 11,15 Pe teme juridice ; 11,30 Cîntece ; 11,50 Cotele apelor Dunării ; 12,00 Discul In foileton S. Davis — juni­or ; 12,15 Recital de operă Fiorenzza Cossotto ; 12,30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 13,00 Radiojurnal ; 13,15 Avanpremieră co­tidiană ; 13,27 Cîntecul e pretutindeni. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineaţă; 8,05 Tot înainte ; 8,20 Compozitorul­­interpret al lucrărior sale : Valentin Gheorghiu ; 8,55 Cîntecele noastre ; 9,10 Pagini din opera „Adriana Le­­couvreur­ de Cilea ; 9,30 Buletin de ştiri ; 9,35 Muzică populară ; 9,45 Ma­tineu teatral ; 11,30 Duete vocale de muzică uşoară ; 11,55 Ştiinţa la zi ; 12,00 Buletin de ştiri ; 12,03 Avanpre­mieră cotidiană ; 12,15 Piese de es­tradă ; 12,30 Secvenţe sonore ; 13,00 Radiojurnal ; 13,15 Varietăţi muzicale. JOI 25 NOIEMBRIE My fair lady, ora 19,30 : Teatrul de Operetă, Take, Janke şi Cadîr, ora 20 : Tea­trul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Comedia). Travesti, ora 20 : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Studio). Schimbul, ora 19,30 : Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Magheru). O lună la ţară, ora 20 : Teatrul „C. I. Nottara" (sala Studio). Nicnic, ora 20 : Teatrul de Comedie Bimbirică, ora 19,30 : Teatrul „C. Tănase“ (sala Savoy). Vox Boema, ora 19,30 : Teatrul „C. Tănase“ (sala Victoria). Floarea de cactus, ora 19,30 : Tea­trul „Ion Vasilescu". Ziariștii, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Schitu Mă­­gureanu). Domnişoarele de Belle-Isle, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Studio). Omul care a văzut moartea, ora 19,30 : Teatrul Giuţeşti. Parada risului, ora 19,30 : Circul „Globus“. Nu le Întoarce : Central (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 13 ; 10.15) Saltul : Luceafărul (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 10; 18,30; 21,00) Mihail Strygoff­­ București (3,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,80 ; 21) ; Favorit (9,15 ; 11,30 ; 18,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Feroviar (8,45 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21). Un amanet ciudat: Doina (11.30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) Progam pentru copil : Doina (ip) Olivers Patria (9,30; 11; 1Ş.30: 20) ! Capitol (10 i 13,30 : 16.45 ; 20) ! Mo­dern (9,30 ; 12,30 ; 16,30; 18.30). Piaţa Roşie: Buzeşti (16—19,15) Aria celor o mie de zile : Scala (9,30 ; 13 ; 16.30 ; 20) ; Festival (8,80; 11,30 ; 14,30 ; 17,30 ; 20,30). Povestirile piticului Bimbo « Tim­puri Noi (9—17) Program de documentare : Timpuri Noi (18,45—20,15) Castanele sunt bune: Gloria (9 ; 1­5 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Vier torta (9 ; 11,15 ; 18,30 ; 16 ; 18,30 20,45); Tomis (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18,18 ; 20,45) Mihai Viteazul : Moşilor (15—19) Marele premiu : Lumina (9,30— 19.30) ; Excelsior (9,30; 13; 16.30: 20); Melódia (9 : 12,30; 16 ţ 19,30). Vinovatul este In casă : Ciuleşti (15,30 ; 18 ; 20,15) Floarea de cactus : Gri­viţa (9 ; 11,18 ; 13,30 ; 15 ; 18,15 ; 20,30) ; Volga (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30)­­ Aşteptarea : Pacea (13,45 ; 18 , 20) Steaua de tinichea : Bucegi (15,45 ; 18 ; 20,15) Brigada diverse tn alertă : Unirea (15,30 ; 18 ; 20,15) B. D. Intră In acţiune : Brigada di­verse tn alertă : Munca (19,15 18) Aeroportul: Drumul Sării (18 ; 19.30)­­ Popular (16 , 19) Scoate-ţi pălăria cinci săruţi : Arta (15,30 ; 18 ; 20,80) Tick, Tick, Tick , Cringaşi (13,30 ; 18 ; 20,15) VII de dragoste: Mioriţa (10 , 16; 19,30) N-am eritat niciodată pentru tata : Floreasca (15,30 ; 18 ; 20,30) Soarele alb al pustiului ; înfrăţirea Intre popoare (15,30 ; 17,45 ; 20) Hello, Polly 1 : Viitorul (16, 19) ; Rahova (15,30 ; 19) Voi sări din nou peste băltoace : Cosmos (15,30 ; 18 ; 20,15) Ritmuri spaniole : Aurora (9 ; 11,15; 13,30 ; 15 45 ; 18 ; 20,15) ; Flamura (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 18 ; 18,15 ; 20,30) Facerea lumii : Flacăra (15,30 ; 18 ; 20,15) Sunetul muzicii: Progresul (15,15 ; 19) Timpul berzilor : Viran (15,36 ; 17,43 ; 20) O floare şi doi grădinari : Lira (15,30 ; 19) Termen : Ferentari (15,30 ; 17,45 ; 20) Articolul 520 : La romét (15,30 ; 18,30). GIURGIU Bucureşti : Alarmă in munţi Lumina : Tick, Tick, Tick OLTENIJA Flacăra : 100 de dolari pentru şerif S.N.O. : Cortul roşu URZICENI Pacea : Dăm­ înainte cowboy BUFTEA Libertăţii : Facerea lumii IONITIN Luceafărul : Preţul puterii smm Aspect de la filatura Balotești STEAGUL ROŞU Cu zece ani în urmă, o pictoriţă, iubitoare a artei populare, vizita pe rînd satele din Cîmpia Dunării intrînd din casă în casâ, legind prietenii cu numeroase femei , din mîinile cărora se iveau comori de frumuseţe. îndrumările în privinţa creării ţesăturilor şi cusăturilor au fost — după mărturia artistei — reciproce. — Pentru mine, creaţiile femeilor din satele Munteniei au reprezentat o lecţie strălucită de sintetizare a frumosului, exprimat în formele cele mai diverse. Dar nu numai atît. Lucrările de artă decorativă pe care­­ le realizez îşi datorează inspi­raţia artei populare. Cu o modestie rară, care ne im­pune de fiecare dată, MARIA VA­GII nu pomeneşte despre eforturile sale din cei 16 ani de profesorat artistic, despre devotamentul cu care a îndrumat nenumărate ta­lente de creatori populari, fie prin activitate obştească, fie la casele şcolilor de artă populară din Giur­giu şi Bucureşti. Numai în comuna Ciolpani, profesoara a îndrumat continuu cîteva promoţii de cursan­te — fărănoi cooperatoare — ale căror ţesături şi cusături au fost ad­mirate în expoziţiile bienale de ar­tă plastică. — Socotesc o mare realizare în­fiinţarea, în acest an, la Ciolpani, a secţiei de cusături a U.C.M.R. — „Artizanul" — Ilfov, secţie care a fost încadrată cu absolvente ale clasei noastre de artă populară din localitate. Este un cîştig nu numai pentru cele 12 absolvente care-şi pot valorifica şi astfel măiestria, dar este şi unul de calitate, care se va răsfrînge în lucrările de artiza­nat ce se vor realiza aci. Prima comandă — un şet de cos­tume populare din zona Vlaşca — intrată în lucru la secţia de la Ciol­pani a fost făcută de Centrul ju­deţean de îndrumare a creaţiei ar­tistice. Prototipul pentru acest cos­tum­ este datorat artistei Maria Vă­­gîi, care, pe lîngă activitatea cu cele 18 femei din clasa de la Col­pani a Şcolii populare de artă Giurgiu, îşi ajută în continuare fos­tele cursante angajate în secţia de cusături a „Artizanului". In anul trecut la Ciolpani s-a în­fiinţat şi un cerc de pictură pe care-l frecventează cu regularitate 15 elevi.­­ Comuna Ciolpani este o veri­tabilă vatră de artă populară, căci pe lîngă tradiţia ţesăturilor şi cusă­turilor, în satul Pisc există un pu­ternic centru de ceramică. Înclina­ţii­le copiilor pentru pictură confir­mă şi ele talentul şi receptivitatea la frumosul artistic al oamenilor de aci. Dar un element esenţial în per­manentizarea activităţii de creare populară şi a celei de îndrumare îl constituie grija faţă de acest sec­tor al educaţiei, manifestată de conducerea comunei. Folosesc acest prilej pentru a-i adresa tovarăşului Gheorghe Dascălu, secretarul comi­tetului comunal de partid, cele mai calde mulţumiri din partea artiştilor amatori mari şi mici, din Ciolpani ca şi, din partea mea, pentru spri­jinul permanent şi concret acordat activităţii noastre. Discuţia aceasta cu Maria Vâgîi am purtat-o într-o sală de expozi­ţie bogată în piese de artă deco­rativă, de factură populară, inge­nios stilizate, inspirînd prin formele şi calda lor cromatică sentimentul calităţii artistice incontestabile. Ga­leriile plastice ale Centrului muni­cipal Bucureşti de îndrumare artis­tică a creaţiei populare au­­ fost puse la dispoziţia unor elevi şi ab­solvenţi ai clasei de artă decorativă condusă de interlocutoarea noastră. Am admirat aci tapiseriile bibliote­carei Antoaneta Păunescu, ale Mă­riei Oprea, Honorinei Paraschi­­vescu,­­ cusăturile şi picturile Corneliei Mânescu, setul de linguri măiestrit încrustate de şofe­rul Eugen Pădureanu, picturile pe lemn, sticlă şi lucrările de metalo­­­lastie ale lui Paul Matei, bijuterii­­e Luciei Leru, ceramica Elizei Opri­­şescu şi... enumerarea ar putea continua cu fiecare expozant. Profesoara Maria Vâgîi ne-a des­tăinuit şi cîteva proiecte, pentru a căror realizare este necesar spriji­nul Centrului judeţean de îndru­mare a creaţiei artistice. Cercul de pictură din Ciolpani deţine şi pre­găteşte în continuare creaţii ale co­­piilor­ cursanţi care pot alcătui fon­dul unei valoroase expoziţii. Cre­dem că holul teatrului „Ion Vasi­­lescu" ar putea găzdui cu succes creaţiile micilor pictori din Ciolpani. Sau, poate, Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă va găsi un mijloc (o galerie perma­nentă) pentru expunerea lucrărilor artiştilor populari din Ilfov... Şi ne gîndim la „Casa olarului" (ex­poziţie permanentă cu vînzare şi totodată centru de îndrumare a creaţiei populare) proiectată să se deschidă la Ţigăneşti, un mai vechi obiectiv al mişcării artistice din judeţ care nu trebuie abandonat... DORINA BĂDESCU Selecţia riguroasă şi consecventă a frumosului slujirea frumosului fe Forţa educativă a opiniei colectivului (Urmare din pag. l­a) de pe faţă părerea, s-o ridice la nivelul linei critici directe, la lu­mina zilei. Le-a fost teamă să nu se supere sei­a". — Dar atitudinea ei afecta inte­resele lor. „Intr-adevăr. Au tolerat un timp, apoi au luat poziţie deschisă. Pier­­zîndu-şi răbdarea, au dobîndit în schimb curaj. Eu mă întreb însă : opinia faţă de unele fenomene ne­gative se mărturiseşte curajos şi combativ numai atunci cînd iţi sînt direct în joc interesele proprii ? Exemplul pe care l-am dat se rer­­eră la o problemă de echitate. Dacă şefa atelierului era din acest punct de vedere corectă, dar ar fi avut alte lipsuri care nu ar fi a­­fectat interesele personale ale ce­lor din jur, ci pe cele mai gene­rale ale întreprinderii, de pildă, atunci ?...“ — Ce credeţi că s-ar fi întîm­­­plat ? „S-ar fi format păreri, opinii, pentru că marea majoritate a colec­tivului la care mă refer este alcă­tuită din oameni cinstiţi care ştiu să aprecieze ce e bine şi ce nu. Dar nu este deajuns atît. Este n­e­voie şi de curaj, este nevoie să­ţi exprimi opinia deschis, cu fermi­tate, indiferent ce funcţie are cel care a săvîrşit abateri de la etica sau de la echitatea socială. Să do­vedeşti acelaşi curaj, aceeaşi in­transigenţă, aceeaşi fermitate indi­ferent de natura abaterilor. Aşa cum spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, comunistul trebuie să fie cinstit, curajos, demn, să lupte cu ardoare pentru adevăr, pentru dreptate, în orice împrejurare tre­buie să acţioneze astfel“. — Şi ce concluzii trage secreta­rul organizaţiei de partid, adică dumneavoastră, din asocierea exem­plului dat cu citatul la care s-a referit ? „Că datoria noastră este să educăm oamenii, înarmîndu-i cu cunoaşterea principiilor eticii şi echităţii socialiste, şi în acelaşi timp să asigurăm acel climat priel­nic afirmării cu deplin curaj a opiniilor colectivului întemeiate pe aceste principii. De altfel, în pro­gramul de măsuri adoptat de co­muniştii noştri au fost prevăzute acţiuni în acest sens“. Unele adevăruri spuse pe româneşte... Eficienţa opiniei colectivului nu rezultă în mod automat din simpla ei rostire într-un cadru organizat. De obicei cel care a greşit şi fsta de care se ia poziţie nu primeşte uşor critica. Uneori o respinge, al­teori o însuşeşte formal. Care este soluţia în acest caz, cum poate opi­nia colectivă să-şi atingă scopul educativ ? „Prin perseverenţă, răspunde co­munistul Dumitru Tănase, de la a­­telierul metalurgic al aceleiaşi în­treprinderi. Acea perseverenţă care exclude orice abandonare, aş spune orice plictiseală. Căci unii care, cu bună credinţă, au încercat să-şi ajute tovarăşii­ de muncă pentru o comportare necorespunzătoare, da­că văd că acesta nu se îndreaptă, sunt tentaţi să renunţe plictisiţi, ceea ce nu este o poziţie con­structivă“. — Puteţi da un exemplu con­cret ? „Avem în atelierul nostru mai mulţi tineri absolvenţi de şcoală profesională. Lucrînd împreună cu noi, ne-am dat seama că au posi­bilităţi să-şi ridice nivelul de cur­noştinţe generale urmînd cursurile serale la liceu. Tineri ca Nicolae Nicolae, Ştefan Mîţu şi alţii. Le-am spus părerea noastră. La început n-au înţeles prea bine despre ce este vorba. Li se părea greu. Sau li se părea că le este suficientă şcoala profesională. Am insistat mu­lţi dintre noi şi cu vorba bună şi cu critica, pînă şi-au dat seama că este în interesul lor să urmeze liceul. Iată de ce cred că perseve­renţa sporeşte gradul de influien­­ţare al opiniei colectivului. Avem satisfacţia că tinerii au ascultat sfatul nostru şi ne mindrim cu ei, căci învaţă bine“. „ Dar oare numai tinerii tre­buie să înveţe ? „Şi noi cei mai in vîrstă, este de părere şeful de atelier Ieroinim Păcuraru­. Pentru că se discută des­pre opinie, cred că ea este cu atît mai puternică, mai conştient expri­mată, mai eficientă prin arsenalul de argumente de care uzează, cu cît membrii colectivului au un ni­vel de cunoştinţe mai ridicat. Ri­dicarea nivelului de cunoaştere, o­­biectiv stabilit de recenta plenară a C.G. al P.C.R., are o mare uti­litate şi in acest sens. Democraţia noastră socialistă cheamă oamenii să-şi spună opiniile atît în proble­mele majore ale societăţii, cît şi în problemele colectivului din care face parte fiecare. Ca să răspun­dem cît mai bine la această che­mare este necesar să ne ridicăm în permanenţă nivelul de cunoaştere“. — Desigur, aşa este. Ridicarea nivelului de cunoaştere este o ce­rinţă legată nu numai de exerci­tarea dreptului de exprimare a opiniilor pe care îl conferă demo­craţia socialistă ci şi de alte drep­turi pe care le are colectivitatea cuţ­ ar fi de pildă cel al partici­pării la conducerea activităţii eco­nomice, politice şi sociale. Ce pă­rere are însă un tovarăş care a simţit exigenţa opiniei colectivu­lui ? „Să o spun eu, se oferă meşterul Ştefan Postea, de la atelierul de tîmplărie. Eram certat cu discipli­na. Tovarăşii de muncă nu mi-au tolerat această meteahnă. Ca s-o zic aşa, mai pe româneşte, s-au luat de mine. Nu prea mi-a făcut plăcere. In definitiv, ce le pasă lor ? — mă întrebam eu. A trebuit totuşi să-i ascult. M-am schimbat. Şi acum le mulţumesc“. Meşterul Postea a pus punctul pe i. Deseori, cei care intră în a­­tenţia opiniei publice se întreabă : pe le păsa lor ? Răspunsul este unul singur: o colectivitate ca a noastră, însufleţită de idealul nobil al socialismului, nu poate rămîne indiferentă faţă de niciun fenomen negativ, mai mic sau mai mare, care contravine principiilor eticii şi echităţii socialiste. Exemplele a­­mintite mai înainte sunt desprinse din viaţa unui colectiv, dintr-o în­treprindere industrială. Ele de­monstrează in ce constă forţa edu­cativă a opiniei colectivului. Este o forţă reală, o forţă principală care poate să contribuie într-o mare măsură la formarea unei con­ştiinţe înaintate. Şcoala şi părinţii în strînsă colaborare Urmărind realizarea şi statorni­cirea unor relaţii de strinsă cola­borare între şcoală şi părinţi, ca factori de mare răspundere in e­­ducarea tinerei generalii, Comi­tetul municipal de partid GIUR­GIU este iniţiatorul mai multor sir­ipozioane menite să contribuie la o mai bună înţelegere a rolu­lui ce revine părinţilor în spriji­nirea acţiunilor întreprinse de ca­drele didactice. După succesul repurtat în orga­nizarea unor întilniri între pro­fesorii şi părinţii elevilor de la liceul nr. 2 şi liceul economic, recent, la Casa de cultură a mu­nicipiului, a avut loc un simpo­zion la care au fost invitaţi pă­rinţii elevilor liceului „Ion Ma­­iorescu“. In cuvintul lor, profe­sorii, procurorul şef al Procura­turii locale, comandantul Miliţiei municipale au relevat rolul pă­rinţilor în educarea fiilor şi fiice­lor lor, ca şi abaterile grave ce pot interveni în conduita unor elevi nesupravegh­eaţi ori lipsiţi de îndrumare şi sfatul părintesc. UZINA VULCAN BUCUREŞTI Str. Samoil Vulcan nr. 10—12, sectorul 6 ANGAJEAZĂ: — strungari — frezori — caruselişti — rabotori — mortezori — borwerghişti — cazangii — terari — turnători — formatori — topitori — crârfuitori — forjori u­­ .t — tratamentişti — macaragii pod rulant — lăcătuşi constr. metalice şi mecanice — sudori electrici şi autogeni De asemenea, mai angajează muncitori necalificaţi pentru calificare prin cursuri de scurtă durată în urmă­toarele meserii : — strungari, studii 7—8 cl. elem. cu stagiul militar satisfăcut — sudori, studii 7—8 cl. elem. cu stagiul militar satisfăcut — turnători 4 cl. elem. cu stagiul militar satisfăcut — tîmplari 4 cl. elem. cu stagiul militar satisfăcut — pentru ucenicie la locul de muncă în meseriile de cazangii şi formatori-turnători se primesc tineri absolvenţi a 8 clase elementare în vîrstă pînă la 13 ani. Angajările se fac din localităţile situate pînă la distanţa de 50 km., condiţionat să facă naveta zilnic.­­ Relaţii suplimentare se pot obţine la Uzina Vulcan, Serviciul Personal, telefon 31.00.43. I­T­A BUCUREŞTI AUTOBAZA 3 CĂLĂTORI cu sediul în str. Spătaru Preda 5, sector 5 ♦ angajează: — şoferi pentru autobuze avînd o practică în conducere de minimum 3 ani şi posesori ai permisului de con­ducere categoria „D" ; — fochişti — autorizaţi ; — taxatori — absolvenţi a­ 7—8 d­. elementare. ANUNŢ CENTRALA INDUSTRIALĂ DE ANVELOPE ŞI ARTICOLE TEHNICE DIN CAUCIUC ANGAJEAZĂ pentru uzina de anvelope „Danubiana", şos. Olteniţei nr. 181, Popeşti-Leordeni sector 5, autobuz 44 . — Muncitori (bărbaţi) absolvenţi ai cursului elemen­tar, în vîrstă de 18—40 ani pentru a fi calificaţi în me­seria de operatori chimişti la fabricarea anvelopelor prin cursuri de scurtă durată, cu participarea în producţie. Se primesc candidaţi cu domiciliul stabil în munici­piul Bucureşti, comune subordonate sau localităţi apro­piate de unde să poată face naveta zilnic de la uzină la locul de domiciliu. Pe timpul şcolarizării cursanţii sunt retribuiţi cores­punzător categoriei 1 necalificat. Pentru relaţii suplimentare, doritorii se pot adresa zil­nic la serviciul personal telefon nr. 23.42.80 interior 151.

Next