Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 23, nr. 6949-6973)
1971-11-25 / nr. 6969
I Pag. a 2-a. Cabinetul de ştiinţe sociale integrat în procesul instructiv-educativ Recent, în liceul nostru a luat ființă un cabinet de ştiinţe sociale unde se organizează pentru elevi expuneri şi consultaţii pe teme de : economie, filozofie, istorie, comerț exterior, organizare, drept, şi alte activitati educative. Materialele expuse, fotomontajele şi graficele scot in evidentă activitatea Partidului Comunist Român în ilegalitate, succesele oamenilor muncii oglindite în cifre ilustrînd făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, principalii indici ai planului cincinal pe perioada 1971/1975, indicatorii sintetici, locul industriei în economia naţională, planşe cu privire la economia capitalistă etc., toate laolaltă constituind un centru de documentare atît pentru corpul profesoral cît şi pentru elevi. Teme ca : Apărarea avutului obştesc ; Reducerea preţului de cost; Planificarea fondului de mărfuri, principiul creditărilor întreprinderilor; România în relaţiile internaţionale şi altele, prezentate în cadrul cabinetului de ştiinţe sociale au avut ca punct de plecare indicaţiile cuprinse în documentele recentei plenare a Comitetului Central al Partidului, cifrele plenului cincinal şi alte materiale de specialitate. Prezentate pe baza unui bogat piaterial documentar, ele s-au dovedit atractive, accesibile pentru elevi, contribuind astfel la educarea şcolarilor noştri în spiritul solidarităţii internaţionale, întăririi disciplinei şi ordinii socialiste, cunoaşterii şi aplicării în mod riguros a legilor statului nostru socialist. , Prin stabilirea în cadrul cabinetului de ştiinţe sociale a unor puncte consultaţii intitulate : „Mijloace de informare extraşcolare" şi „Săptămîna cultural-politicâ" avem posibilitatea să aducem la cunoştinţă elevilor emisiunile pentru tineret din cadrul programului de televiziune, radio, cinematograf şi presă organizînd totodată şi vizionări cu ocazia unor emisiuni educative. Schimbarea tematicilor informative de la aceste colţuri şi a ştirilor se operează săptămînal de către un colectiv de elevi stabilit de organizaţia U.T.C. din şcoală. Prin specificul planului de învăţămînt, în cadrul unor discipline predate la clasă ca : drept, finanţe, comerţ exterior, în liceul nostru, liceu de specialitate care pregăteşte cadre necesare economiei noastre naţionale, ne-am propus în mod deosebit ca munca politico-ideologică s-o realizăm permanent prin lecţii educînd pe această cale elevii noştri în spiritul apărării şi dezvoltării proprietăţii socialiste de stat şi cooperatiste, al cultului faţă de muncă. Apoi, punînd un accent deosebit şi pe aplicaţiile practice şi pe activitatea de producţie ne propunem să atragem elevii noştri la acţiunile patriotice organizate la nivelul municipiului pentru a le dezvolta dorinţa şi dragostea de a contribui la dezvoltarea oraşului în care trăiesc şi învaţă. Tot ca o reflectare a învăţămintelor desprinse din recentele documente de partid, colectivele de catedră din şcoala noastră au luat în discuţie tematica activităţilor metodice aducînd noi îmbunătăţiri substanţiale în sensul sporirii rolului lor educativ, însuşirii de către elevi a principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste, în activitatea noastră de zi cu zi, la clasă şi în activităţile extraşcolare vom împleti cît mai strîns latura instructivă cu cea educativă, cabinetul de ştiinţe sociale fiindu-ne, în acest scop, un laborator care îi ajută pe elevi să lege în permanenţă cunoştinţele teoretice cu practica construcţiei socialiste. Prof. I. DINCA secretarul organizaţiei de partid de la Liceul economic Giurgiu (Urmare din pag. 1) Mecanizatorii să spun că şi noi avem „luminile şi umbrele“ noastre, cînd e vorba de înţelegerea echităţii sociale, a acestui raport între societate şi individ sau de la colectivitate la individ. Asta o înţelegem mult mai bine, noi, cei care ne-am format la şcoala muncii şi simţim de mulţi ani pulsul binefăcător al meseriei, dar mai puţin o înţeleg o parte din băieţii aceştia proaspăt ieşiţi din şcoala profesională. Unora li se pare că li se cuvine totul, fiindcă, după ce au fost angajaţi, şi conducerea unităţii a avut grijă să le dea în primire maşini bune, cu alte cuvinte, să-i stimuleze, ca să păşească cu bine în meserie, încep să se răsfeţe, crezînd că pot transforma secţia de mecanizare într-un adăpost prielnic pentru acte de indisciplină. Da, să nu vă mire, avem şi din aceştia ! Masă da, gazdă da, muncă ba ! I-ar a primit pe noii absolvenţi ca de obicei, cu multă bucurie. Cu toate greutăţile inerente, li s-a asigurat hrană caldă, contra cost, în condiţii cît se poate de omeneşti, la preţ destul de convenabil, 3 mese pe zi cu 10 lei, nu mai vorbesc de faptul că dimineaţa au lapte la discreţie. Conducerea unităţii şi comitetul sindical, cu sprijinul organizaţiei de partid au luat măsuri şi pentru a se construi o casă de cîmp, ca băieţii să nu mai doarmă în vagon. Prin urmare, s-au depus strădanii de a se asigura condiţii optime de muncă şi viaţă. Despre o parte din băieţi, n-am ce zice, vorba aceea: „jos pălăria“ ! Ifrim Adrian, de pildă, în prima lună de salarizare a cîştigat 2.400 lei şi continuă să fie foarte harnic şi iubit de colegi. Unii, însă, nu s-au încadrat de la început în program, îşi petreceau nopţile pînă înspre ziuă, pe unde te miri cum, considerînd secţia de mecanizare un fel de instituţie de „caritate“. Nu spun că veniseră cu asemenea apucături din şcoala profesională, dar aş zice că ar fi putut să nu aibă asemenea manifestări dacă erau învăţaţi să privească cu mai multă seriozitate munca. E vorba de Marin State şi Gheorghe Stanciu, care ne-au dat foarte mult de lucru. A fost o perioadă cînd secţia noastră a lucrat cu două tractoare mai puţin, în această campanie de toamnă, deoarece „plimbăreţii“ le părăsiseră, luînd-o razna. Marin State a fost trimis, de pildă, pe un şantier să lucreze la încărcat cu greiferul, dar timp de două săptămini n-a ştiut nimeni unde se află. Părăsirea locului de muncă de către aceşti tineri ne-a adus pagube în valoare de 6.500 lei, dacă ne gîndim numai la staţionarea tractorului şi descompletarea lui de unele piese. Desigur, aceste probleme ne-au dat foarte mult de gîndit. Ne-am dat seama că nici organizaţia U.T.C. nu a făcut prea mult încă de la începutul încadrării acestor tineri în unitatea noastră, şi, recunosc, nici noi, comuniştii, n-am acţionat la timp. Este foarte adevărat că aceste două-trei cazuri nu ne-au împiedicat să îndeplinim planul de producţie, dar nu putem lăsa ca faptele să se perpetueze şi să degenereze cumva. Uneori auzim, şi ne pare rău, că unii văd în mecanizatori nişte oameni prea simpli. Dacă e vorba de o simplitate sinonimă cu modestia şi bunul simţ, aceasta nu ar avea de ce să ne deranjeze. Dar, unii văd în mecanizatori un simplu conducător al tractorului. Aş vrea să spun că a fi mecanizator este o mare îndrăzneală. Meseria noastră solicită o calificare multiplă, complexă, dacă ţinem seama de faptul că lucrăm cu o gamă largă de maşini, peste 60 de tipuri. Apoi, lucrările efectuate nu se pot face oricum. Trebuie să ţinem seama de compoziţia, de structura solului. Aceasta presupune şi un larg orizont ştiinţific. A simţi nevoia de a fi prezent în mijlocul cîmpului, unde se hotărăşte soarta politicii partidului nostru în domeniul agriculturii, trebuie să ai acea îndrăzneală, hotărîre, pe care nu le poţi avea decit formîndu-te prin muncă şi învăţătură continuă. 1 ■1 TeLEVIZIUNE JOI 25 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp şi anotimp în agricultură. 19.10 Pentru sănătatea dv. „Ce, cum, cît și cînd mîncăm ?“ 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cincinalul în acţiune. 26.10 Eroul de la Sfera 79. 20.25 Avanpremieră 20.30 Pagini de umor. Mari comici ai ecranului. 21.30 Interpretul sâptămînii : Benone Sinul eseu. 21.45 Cadran internaţional. 22.15 Luminile rampei. 22 50 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL II 20.00 Concert simfonic. Concertul Orchestrei simfonice a Radioteleviziunii. 22.00 Buletin de ştiri. 22.05 Film serial : „Patru tanchişti şi un cîine“ (II). Producţie a Televiziunii poloneze. RADIO JOI 25 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 14.00 Compozitorul săptămînii — Henry Purcell ; 14,40 Melodii populare ; 15,00 Buletin de ştiri ; 15,05 Tribuna radio ; 15,25 Pagini vocale şi orchestrale din muzica de estradă ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 10,15 Corul Palatului Culturii din Ploieşti ; 10,30 Muzică ; 16,50 Publicitate radio ; 17,00 Antena tineretului ; 17,30 Succese pe meridiane cu Anda Câlugăreanu, Adriano Celentano şi John Clowles ; 18,00 Orele serii ; 20,00 Tableta da seară ; 20,05 Zece melodii preferate ; 20,40 Muzică populară ; 20,55 ştiinţa la zi ; 21,00 Revista şlagărelor ; 21,30 Recital de operetă ; 21,45, Melodii şi versuri ; 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport ; 22,30 Concert de seară ; 22,55 Moment poetics ; 23,00 Concert de seară (continuare1) ; 24,00 Buletin de ştiri ; 0,03— 6,00 Fitadă nocturnă. PROGRAMUL II 14,00 Buletin de ştiri ; 14,05 Muzică populară ; 14,30 Ateneu ; 15,00 Muzică uşoară de Paul Urmuzescu ; 15,15 Recital de operă Zoe Dragotescu 15,30 Radio-şcoală ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16,15 Mari violonişti — Arthur Grumiaux ; 16,55 Sfatul medicului ; 17,00 Buletin de ştiri ; 17,05 Cinţă Viorica Grozea, Ion Lipan şi Remus Bistriţă ; 17,30 Dicţionar de literatură universală ; 18,00 Publicitate radio ; 18,20 Concert coral; 18,40 Cronica lirică ; 19,00 Buletin de ştiri ; 19,05 Melodii de estradă ; 19,30 Cadran ; 19,50 Noapte bună, copii ! ; 20,00 Concertul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii ; 22,00 Muzică uşoară ; 22,30 Vocile artei moderne ; 22,50 Madrigale ; 23,00 Buletin de ştiri ; 23,05 Pagini de mare popularitate din opere ; 23,45 Melodii de odinioară ; 24,00 Concert simfonic ; 0,37 Patru piese pentru pian de Adrian Raţiu ; 0,55—1,00 Buletin de ştiri. VINERI 26 NOIEMBRIE PROGRAMUL 1 6,00 Muzică şi actualităţi ; 9,30 Memoria pământului românesc (reluare); 10,00 Buletin de ştiri ; 10,05 Muzică populară ; 10,30 Selecţiuni din operetele „Gisella“ de Gerd Natschinsky şi „Fata munţilor“ de Fraser-Simson- Tate ; 11,00 Din muzica popoarelor ; 11,15 Pe teme juridice ; 11,30 Cîntece ; 11,50 Cotele apelor Dunării ; 12,00 Discul In foileton S. Davis — junior ; 12,15 Recital de operă Fiorenzza Cossotto ; 12,30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 13,00 Radiojurnal ; 13,15 Avanpremieră cotidiană ; 13,27 Cîntecul e pretutindeni. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineaţă; 8,05 Tot înainte ; 8,20 Compozitorulinterpret al lucrărior sale : Valentin Gheorghiu ; 8,55 Cîntecele noastre ; 9,10 Pagini din opera „Adriana Lecouvreur de Cilea ; 9,30 Buletin de ştiri ; 9,35 Muzică populară ; 9,45 Matineu teatral ; 11,30 Duete vocale de muzică uşoară ; 11,55 Ştiinţa la zi ; 12,00 Buletin de ştiri ; 12,03 Avanpremieră cotidiană ; 12,15 Piese de estradă ; 12,30 Secvenţe sonore ; 13,00 Radiojurnal ; 13,15 Varietăţi muzicale. JOI 25 NOIEMBRIE My fair lady, ora 19,30 : Teatrul de Operetă, Take, Janke şi Cadîr, ora 20 : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Comedia). Travesti, ora 20 : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Studio). Schimbul, ora 19,30 : Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Magheru). O lună la ţară, ora 20 : Teatrul „C. I. Nottara" (sala Studio). Nicnic, ora 20 : Teatrul de Comedie Bimbirică, ora 19,30 : Teatrul „C. Tănase“ (sala Savoy). Vox Boema, ora 19,30 : Teatrul „C. Tănase“ (sala Victoria). Floarea de cactus, ora 19,30 : Teatrul „Ion Vasilescu". Ziariștii, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Schitu Măgureanu). Domnişoarele de Belle-Isle, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Studio). Omul care a văzut moartea, ora 19,30 : Teatrul Giuţeşti. Parada risului, ora 19,30 : Circul „Globus“. Nu le Întoarce : Central (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 13 ; 10.15) Saltul : Luceafărul (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 10; 18,30; 21,00) Mihail Strygoff București (3,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,80 ; 21) ; Favorit (9,15 ; 11,30 ; 18,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Feroviar (8,45 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21). Un amanet ciudat: Doina (11.30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) Progam pentru copil : Doina (ip) Olivers Patria (9,30; 11; 1Ş.30: 20) ! Capitol (10 i 13,30 : 16.45 ; 20) ! Modern (9,30 ; 12,30 ; 16,30; 18.30). Piaţa Roşie: Buzeşti (16—19,15) Aria celor o mie de zile : Scala (9,30 ; 13 ; 16.30 ; 20) ; Festival (8,80; 11,30 ; 14,30 ; 17,30 ; 20,30). Povestirile piticului Bimbo « Timpuri Noi (9—17) Program de documentare : Timpuri Noi (18,45—20,15) Castanele sunt bune: Gloria (9 ; 15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Vier torta (9 ; 11,15 ; 18,30 ; 16 ; 18,30 20,45); Tomis (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18,18 ; 20,45) Mihai Viteazul : Moşilor (15—19) Marele premiu : Lumina (9,30— 19.30) ; Excelsior (9,30; 13; 16.30: 20); Melódia (9 : 12,30; 16 ţ 19,30). Vinovatul este In casă : Ciuleşti (15,30 ; 18 ; 20,15) Floarea de cactus : Griviţa (9 ; 11,18 ; 13,30 ; 15 ; 18,15 ; 20,30) ; Volga (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) Aşteptarea : Pacea (13,45 ; 18 , 20) Steaua de tinichea : Bucegi (15,45 ; 18 ; 20,15) Brigada diverse tn alertă : Unirea (15,30 ; 18 ; 20,15) B. D. Intră In acţiune : Brigada diverse tn alertă : Munca (19,15 18) Aeroportul: Drumul Sării (18 ; 19.30) Popular (16 , 19) Scoate-ţi pălăria cinci săruţi : Arta (15,30 ; 18 ; 20,80) Tick, Tick, Tick , Cringaşi (13,30 ; 18 ; 20,15) VII de dragoste: Mioriţa (10 , 16; 19,30) N-am eritat niciodată pentru tata : Floreasca (15,30 ; 18 ; 20,30) Soarele alb al pustiului ; înfrăţirea Intre popoare (15,30 ; 17,45 ; 20) Hello, Polly 1 : Viitorul (16, 19) ; Rahova (15,30 ; 19) Voi sări din nou peste băltoace : Cosmos (15,30 ; 18 ; 20,15) Ritmuri spaniole : Aurora (9 ; 11,15; 13,30 ; 15 45 ; 18 ; 20,15) ; Flamura (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 18 ; 18,15 ; 20,30) Facerea lumii : Flacăra (15,30 ; 18 ; 20,15) Sunetul muzicii: Progresul (15,15 ; 19) Timpul berzilor : Viran (15,36 ; 17,43 ; 20) O floare şi doi grădinari : Lira (15,30 ; 19) Termen : Ferentari (15,30 ; 17,45 ; 20) Articolul 520 : La romét (15,30 ; 18,30). GIURGIU Bucureşti : Alarmă in munţi Lumina : Tick, Tick, Tick OLTENIJA Flacăra : 100 de dolari pentru şerif S.N.O. : Cortul roşu URZICENI Pacea : Dăm înainte cowboy BUFTEA Libertăţii : Facerea lumii IONITIN Luceafărul : Preţul puterii smm Aspect de la filatura Balotești STEAGUL ROŞU Cu zece ani în urmă, o pictoriţă, iubitoare a artei populare, vizita pe rînd satele din Cîmpia Dunării intrînd din casă în casâ, legind prietenii cu numeroase femei , din mîinile cărora se iveau comori de frumuseţe. îndrumările în privinţa creării ţesăturilor şi cusăturilor au fost — după mărturia artistei — reciproce. — Pentru mine, creaţiile femeilor din satele Munteniei au reprezentat o lecţie strălucită de sintetizare a frumosului, exprimat în formele cele mai diverse. Dar nu numai atît. Lucrările de artă decorativă pe care le realizez îşi datorează inspiraţia artei populare. Cu o modestie rară, care ne impune de fiecare dată, MARIA VAGII nu pomeneşte despre eforturile sale din cei 16 ani de profesorat artistic, despre devotamentul cu care a îndrumat nenumărate talente de creatori populari, fie prin activitate obştească, fie la casele şcolilor de artă populară din Giurgiu şi Bucureşti. Numai în comuna Ciolpani, profesoara a îndrumat continuu cîteva promoţii de cursante — fărănoi cooperatoare — ale căror ţesături şi cusături au fost admirate în expoziţiile bienale de artă plastică. — Socotesc o mare realizare înfiinţarea, în acest an, la Ciolpani, a secţiei de cusături a U.C.M.R. — „Artizanul" — Ilfov, secţie care a fost încadrată cu absolvente ale clasei noastre de artă populară din localitate. Este un cîştig nu numai pentru cele 12 absolvente care-şi pot valorifica şi astfel măiestria, dar este şi unul de calitate, care se va răsfrînge în lucrările de artizanat ce se vor realiza aci. Prima comandă — un şet de costume populare din zona Vlaşca — intrată în lucru la secţia de la Ciolpani a fost făcută de Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei artistice. Prototipul pentru acest costum este datorat artistei Maria Văgîi, care, pe lîngă activitatea cu cele 18 femei din clasa de la Colpani a Şcolii populare de artă Giurgiu, îşi ajută în continuare fostele cursante angajate în secţia de cusături a „Artizanului". In anul trecut la Ciolpani s-a înfiinţat şi un cerc de pictură pe care-l frecventează cu regularitate 15 elevi. Comuna Ciolpani este o veritabilă vatră de artă populară, căci pe lîngă tradiţia ţesăturilor şi cusăturilor, în satul Pisc există un puternic centru de ceramică. Înclinaţiile copiilor pentru pictură confirmă şi ele talentul şi receptivitatea la frumosul artistic al oamenilor de aci. Dar un element esenţial în permanentizarea activităţii de creare populară şi a celei de îndrumare îl constituie grija faţă de acest sector al educaţiei, manifestată de conducerea comunei. Folosesc acest prilej pentru a-i adresa tovarăşului Gheorghe Dascălu, secretarul comitetului comunal de partid, cele mai calde mulţumiri din partea artiştilor amatori mari şi mici, din Ciolpani ca şi, din partea mea, pentru sprijinul permanent şi concret acordat activităţii noastre. Discuţia aceasta cu Maria Vâgîi am purtat-o într-o sală de expoziţie bogată în piese de artă decorativă, de factură populară, ingenios stilizate, inspirînd prin formele şi calda lor cromatică sentimentul calităţii artistice incontestabile. Galeriile plastice ale Centrului municipal Bucureşti de îndrumare artistică a creaţiei populare au fost puse la dispoziţia unor elevi şi absolvenţi ai clasei de artă decorativă condusă de interlocutoarea noastră. Am admirat aci tapiseriile bibliotecarei Antoaneta Păunescu, ale Măriei Oprea, Honorinei Paraschivescu, cusăturile şi picturile Corneliei Mânescu, setul de linguri măiestrit încrustate de şoferul Eugen Pădureanu, picturile pe lemn, sticlă şi lucrările de metalolastie ale lui Paul Matei, bijuteriie Luciei Leru, ceramica Elizei Oprişescu şi... enumerarea ar putea continua cu fiecare expozant. Profesoara Maria Vâgîi ne-a destăinuit şi cîteva proiecte, pentru a căror realizare este necesar sprijinul Centrului judeţean de îndrumare a creaţiei artistice. Cercul de pictură din Ciolpani deţine şi pregăteşte în continuare creaţii ale copiilor cursanţi care pot alcătui fondul unei valoroase expoziţii. Credem că holul teatrului „Ion Vasilescu" ar putea găzdui cu succes creaţiile micilor pictori din Ciolpani. Sau, poate, Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă va găsi un mijloc (o galerie permanentă) pentru expunerea lucrărilor artiştilor populari din Ilfov... Şi ne gîndim la „Casa olarului" (expoziţie permanentă cu vînzare şi totodată centru de îndrumare a creaţiei populare) proiectată să se deschidă la Ţigăneşti, un mai vechi obiectiv al mişcării artistice din judeţ care nu trebuie abandonat... DORINA BĂDESCU Selecţia riguroasă şi consecventă a frumosului slujirea frumosului fe Forţa educativă a opiniei colectivului (Urmare din pag. la) de pe faţă părerea, s-o ridice la nivelul linei critici directe, la lumina zilei. Le-a fost teamă să nu se supere seia". — Dar atitudinea ei afecta interesele lor. „Intr-adevăr. Au tolerat un timp, apoi au luat poziţie deschisă. Pierzîndu-şi răbdarea, au dobîndit în schimb curaj. Eu mă întreb însă : opinia faţă de unele fenomene negative se mărturiseşte curajos şi combativ numai atunci cînd iţi sînt direct în joc interesele proprii ? Exemplul pe care l-am dat se rereră la o problemă de echitate. Dacă şefa atelierului era din acest punct de vedere corectă, dar ar fi avut alte lipsuri care nu ar fi afectat interesele personale ale celor din jur, ci pe cele mai generale ale întreprinderii, de pildă, atunci ?...“ — Ce credeţi că s-ar fi întîmplat ? „S-ar fi format păreri, opinii, pentru că marea majoritate a colectivului la care mă refer este alcătuită din oameni cinstiţi care ştiu să aprecieze ce e bine şi ce nu. Dar nu este deajuns atît. Este nevoie şi de curaj, este nevoie săţi exprimi opinia deschis, cu fermitate, indiferent ce funcţie are cel care a săvîrşit abateri de la etica sau de la echitatea socială. Să dovedeşti acelaşi curaj, aceeaşi intransigenţă, aceeaşi fermitate indiferent de natura abaterilor. Aşa cum spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, comunistul trebuie să fie cinstit, curajos, demn, să lupte cu ardoare pentru adevăr, pentru dreptate, în orice împrejurare trebuie să acţioneze astfel“. — Şi ce concluzii trage secretarul organizaţiei de partid, adică dumneavoastră, din asocierea exemplului dat cu citatul la care s-a referit ? „Că datoria noastră este să educăm oamenii, înarmîndu-i cu cunoaşterea principiilor eticii şi echităţii socialiste, şi în acelaşi timp să asigurăm acel climat prielnic afirmării cu deplin curaj a opiniilor colectivului întemeiate pe aceste principii. De altfel, în programul de măsuri adoptat de comuniştii noştri au fost prevăzute acţiuni în acest sens“. Unele adevăruri spuse pe româneşte... Eficienţa opiniei colectivului nu rezultă în mod automat din simpla ei rostire într-un cadru organizat. De obicei cel care a greşit şi fsta de care se ia poziţie nu primeşte uşor critica. Uneori o respinge, alteori o însuşeşte formal. Care este soluţia în acest caz, cum poate opinia colectivă să-şi atingă scopul educativ ? „Prin perseverenţă, răspunde comunistul Dumitru Tănase, de la atelierul metalurgic al aceleiaşi întreprinderi. Acea perseverenţă care exclude orice abandonare, aş spune orice plictiseală. Căci unii care, cu bună credinţă, au încercat să-şi ajute tovarăşii de muncă pentru o comportare necorespunzătoare, dacă văd că acesta nu se îndreaptă, sunt tentaţi să renunţe plictisiţi, ceea ce nu este o poziţie constructivă“. — Puteţi da un exemplu concret ? „Avem în atelierul nostru mai mulţi tineri absolvenţi de şcoală profesională. Lucrînd împreună cu noi, ne-am dat seama că au posibilităţi să-şi ridice nivelul de curnoştinţe generale urmînd cursurile serale la liceu. Tineri ca Nicolae Nicolae, Ştefan Mîţu şi alţii. Le-am spus părerea noastră. La început n-au înţeles prea bine despre ce este vorba. Li se părea greu. Sau li se părea că le este suficientă şcoala profesională. Am insistat mulţi dintre noi şi cu vorba bună şi cu critica, pînă şi-au dat seama că este în interesul lor să urmeze liceul. Iată de ce cred că perseverenţa sporeşte gradul de influienţare al opiniei colectivului. Avem satisfacţia că tinerii au ascultat sfatul nostru şi ne mindrim cu ei, căci învaţă bine“. „ Dar oare numai tinerii trebuie să înveţe ? „Şi noi cei mai in vîrstă, este de părere şeful de atelier Ieroinim Păcuraru. Pentru că se discută despre opinie, cred că ea este cu atît mai puternică, mai conştient exprimată, mai eficientă prin arsenalul de argumente de care uzează, cu cît membrii colectivului au un nivel de cunoştinţe mai ridicat. Ridicarea nivelului de cunoaştere, obiectiv stabilit de recenta plenară a C.G. al P.C.R., are o mare utilitate şi in acest sens. Democraţia noastră socialistă cheamă oamenii să-şi spună opiniile atît în problemele majore ale societăţii, cît şi în problemele colectivului din care face parte fiecare. Ca să răspundem cît mai bine la această chemare este necesar să ne ridicăm în permanenţă nivelul de cunoaştere“. — Desigur, aşa este. Ridicarea nivelului de cunoaştere este o cerinţă legată nu numai de exercitarea dreptului de exprimare a opiniilor pe care îl conferă democraţia socialistă ci şi de alte drepturi pe care le are colectivitatea cuţ ar fi de pildă cel al participării la conducerea activităţii economice, politice şi sociale. Ce părere are însă un tovarăş care a simţit exigenţa opiniei colectivului ? „Să o spun eu, se oferă meşterul Ştefan Postea, de la atelierul de tîmplărie. Eram certat cu disciplina. Tovarăşii de muncă nu mi-au tolerat această meteahnă. Ca s-o zic aşa, mai pe româneşte, s-au luat de mine. Nu prea mi-a făcut plăcere. In definitiv, ce le pasă lor ? — mă întrebam eu. A trebuit totuşi să-i ascult. M-am schimbat. Şi acum le mulţumesc“. Meşterul Postea a pus punctul pe i. Deseori, cei care intră în atenţia opiniei publice se întreabă : pe le păsa lor ? Răspunsul este unul singur: o colectivitate ca a noastră, însufleţită de idealul nobil al socialismului, nu poate rămîne indiferentă faţă de niciun fenomen negativ, mai mic sau mai mare, care contravine principiilor eticii şi echităţii socialiste. Exemplele amintite mai înainte sunt desprinse din viaţa unui colectiv, dintr-o întreprindere industrială. Ele demonstrează in ce constă forţa educativă a opiniei colectivului. Este o forţă reală, o forţă principală care poate să contribuie într-o mare măsură la formarea unei conştiinţe înaintate. Şcoala şi părinţii în strînsă colaborare Urmărind realizarea şi statornicirea unor relaţii de strinsă colaborare între şcoală şi părinţi, ca factori de mare răspundere in educarea tinerei generalii, Comitetul municipal de partid GIURGIU este iniţiatorul mai multor siripozioane menite să contribuie la o mai bună înţelegere a rolului ce revine părinţilor în sprijinirea acţiunilor întreprinse de cadrele didactice. După succesul repurtat în organizarea unor întilniri între profesorii şi părinţii elevilor de la liceul nr. 2 şi liceul economic, recent, la Casa de cultură a municipiului, a avut loc un simpozion la care au fost invitaţi părinţii elevilor liceului „Ion Maiorescu“. In cuvintul lor, profesorii, procurorul şef al Procuraturii locale, comandantul Miliţiei municipale au relevat rolul părinţilor în educarea fiilor şi fiicelor lor, ca şi abaterile grave ce pot interveni în conduita unor elevi nesupravegheaţi ori lipsiţi de îndrumare şi sfatul părintesc. UZINA VULCAN BUCUREŞTI Str. Samoil Vulcan nr. 10—12, sectorul 6 ANGAJEAZĂ: — strungari — frezori — caruselişti — rabotori — mortezori — borwerghişti — cazangii — terari — turnători — formatori — topitori — crârfuitori — forjori u .t — tratamentişti — macaragii pod rulant — lăcătuşi constr. metalice şi mecanice — sudori electrici şi autogeni De asemenea, mai angajează muncitori necalificaţi pentru calificare prin cursuri de scurtă durată în următoarele meserii : — strungari, studii 7—8 cl. elem. cu stagiul militar satisfăcut — sudori, studii 7—8 cl. elem. cu stagiul militar satisfăcut — turnători 4 cl. elem. cu stagiul militar satisfăcut — tîmplari 4 cl. elem. cu stagiul militar satisfăcut — pentru ucenicie la locul de muncă în meseriile de cazangii şi formatori-turnători se primesc tineri absolvenţi a 8 clase elementare în vîrstă pînă la 13 ani. Angajările se fac din localităţile situate pînă la distanţa de 50 km., condiţionat să facă naveta zilnic. Relaţii suplimentare se pot obţine la Uzina Vulcan, Serviciul Personal, telefon 31.00.43. ITA BUCUREŞTI AUTOBAZA 3 CĂLĂTORI cu sediul în str. Spătaru Preda 5, sector 5 ♦ angajează: — şoferi pentru autobuze avînd o practică în conducere de minimum 3 ani şi posesori ai permisului de conducere categoria „D" ; — fochişti — autorizaţi ; — taxatori — absolvenţi a 7—8 d. elementare. ANUNŢ CENTRALA INDUSTRIALĂ DE ANVELOPE ŞI ARTICOLE TEHNICE DIN CAUCIUC ANGAJEAZĂ pentru uzina de anvelope „Danubiana", şos. Olteniţei nr. 181, Popeşti-Leordeni sector 5, autobuz 44 . — Muncitori (bărbaţi) absolvenţi ai cursului elementar, în vîrstă de 18—40 ani pentru a fi calificaţi în meseria de operatori chimişti la fabricarea anvelopelor prin cursuri de scurtă durată, cu participarea în producţie. Se primesc candidaţi cu domiciliul stabil în municipiul Bucureşti, comune subordonate sau localităţi apropiate de unde să poată face naveta zilnic de la uzină la locul de domiciliu. Pe timpul şcolarizării cursanţii sunt retribuiţi corespunzător categoriei 1 necalificat. Pentru relaţii suplimentare, doritorii se pot adresa zilnic la serviciul personal telefon nr. 23.42.80 interior 151.