Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 23, nr. 6949-6973)

1971-11-25 / nr. 6969

SESIUNEA ADUNĂRII GENERALE A O. N. U. Dezarmarea - problemă a tuturor naţiunilor Intervenţia reprezentantului României NEW YORK 24 — Coresponden­tul Agerpres, C. Alexandroaie, transmite : In continuarea dezbate­rilor , din plenara­­ Adunării Gene­rale a O.N.U. , asupra propunerii sovietice cu privire la necesitatea convocării unei conferinţe mondi­ale de dezarmare,­ au luat cuvîntul reprezentanţii Belgiei, Norvegiei, României, Venezuelei şi Mexicului. Edouard Longestaly (Belgia) a subliniat că în cadrul consultărilor preliminare pentru pregătirea con­ferinţei, ce trebuie ţinută sub aus­piciile O.N.U., este esenţial să se asigure cea mai largă participare a statelor, iar dezbaterile să se axeze pe iniţierea unor măsuri con­crete, capabile să asigure progresul omenirii pe calea dezarmării ge­nerale, şi totale şi,­ în primul rând, a dezarmării nucleare. ’Reprezentantul Norvegiei, Osmund Faremo, a subliniat că, pericolele mari pe care le prezintă continua­rea cursei înarmărilor nucleare şi convenţionale p­entru p­acea şi secu­ritatea lumii, lipsa unor progrese concrete în dezbaterile de pînă a­­cum asupra dezarmării recomandă conferinţa mondială pentru dezar­mare drept un for competent să adopte măsurile necesare reversarii acestui curs periculos.­A urmat la cuvînt Nicolae Eco­­bescu, adjunct al ministrului afa­cerilor externe, care a salutat ini­ţiativa Uniunii Sovietice de a se convoca o conferinţă mondială a­­supra dezarmării şi a subliniat­­ne­cesitatea de a se da curs unei ase­menea propuneri. Cursa înarmărilor şi îndeosebi a înarmărilor nucleare, a subliniat vorbitorul, , constituie un anacro­nism cu repercusiuni grave pentru viaţa şi munca popoarelor, contra­vine sensului general de dezvoltare a istoriei, tendinţelor p­ozitive din viaţa internaţională, paşilor între­­prinşi sau pe cale de realizare în vederea îmbunătăţirii climatului politic­­şi destinderii, a întăririi securităţii şi cooperării statelor. Un anacronism, rămăşiţă a epocii „războiului rece", îl constituie men­ţinerea blocurilor militare opuse, un factor generator de animozitate şi suspiciune, o piedică în calea procesului firesc de conlucrare fructuoasă şi" de bună înţelegere" între naţiuni. După cum un ana­cronism îl reprezintă şi faptul că, la aproape 27 de ani de la termi­narea războiului, continuă să se menţină trupe şi baze străine pe teritoriile altor state. Vorbitorul a arătat că intere­sele superioare ale tuturor naţiuni­lor lumii, ale păcii şi securităţii internaţionale, impun intensificarea eforturilor destinate înfăptuirii de­zarmării. El a opinat că este nece­sar să se adopte­­ în Adunarea Ge­nerală o hotărîre privind convoca­rea conferinţei mondiale pentru dezarmare şi să se treacă la efec­tuarea pregătirilor practice pentru ţinerea­­ei. Referindu-se la problematica ci­nei asemenea conferinţe, vorbitorul a subliniat că delegaţia­­noastră porneşte de la poziţia de principiu a guvernului­­ român, potrivit că­reia nici o chestiune care priveşte soarta popoarelor, indiferent, de na­tura sa, nu poate fi rezolvată­­nu­mai de unele state sau de anumite grupuri de state- Viaţa a impus a­­devărul şi oferă'' mereu noi confir­mări că toate ţările, în virtutea principiului egalităţii, a suverani­tăţii şi independenţei lor naţionale, au dreptul şi îndatorirea de a lua parte la examinarea şi soluţiona­rea marilor probleme ale epocii, între care dezarmarea ocupă un loc central. In conformitate cu a­­ceastă poziţie de principiu, delega­ţia română consideră că la pregă­tirea conferinţei mondiale de de­zarmare şi la lucrările acesteia tre­buie să ia parte toate ţările, in­diferent dacă sunt membre sau nu ale O.N.U. In centrul preocupărilor conferin­ţei mondiale trebuie să ,se afle problemele cardinale privind înce­tarea cursei înarmărilor şi realiza­rea dezarmării generale, în primu­l rînd cele referitoare la interzicerea şi distrugerea armelor nucleare. Reprezentantul român a menţionat că interzicerea folosirii armelor nucleare, crearea de zone denucle­­arizate, însoţite de garanţii adec­vate, încetarea producţiei şi expe­rimentării armelor nucleare, redu­cerea şi lichidarea tuturor stocu­rilor de astfel de arme şi mijloace­lor de transportare a lor la ţintă trebuie să­­ fie examinate şi soluţi­onate cu prioritate la această con­ferinţă. Subliniind faptul că Organizaţiei Naţiunilor Unite îi revine un rol esenţial în menţinerea păcii şi securităţii lumii, reprezentantul ro­mân a arătat că O.N.U. va trebui să-şi aducă întreaga contribuţie la pregătirea, organizarea şi desfăşu­rarea cu succes a conferinţei, în ce priveşte activitatea de pregătire a conferinţei, este indispensabilă cre­area din timp a unei structuri or­ganizatorice corespunzătoare- In acest scop, s-ar putea avea în ve­dere constituirea unui comitet spe­cial, soluţie preconizată, de altfel,­­ de mai multe delegaţii. In încheiere, vorbitorul a subli­niat că alături de celelalte ţări so­cialiste, alături de toate statele lu­mii, România îşi va aduce contri­buţia la pregătirea, convocarea şi desfăşurarea cu succes a conferin­ţei mondiale de dezarmare.­­ NEW YORK 24 (Agerpres). — Adunarea Generală a O.N.U. a ales, marţi membrii Consiliului economic şi social (E.C.O.S.O.C.), care îşi vor prelua funcţiile la 1 ianuarie 1972. Printre membrii aleşi figurează Chile, R.P. Chineză, Polonia, Uniunea Sovietică, Fin­landa, Marea Britanie, Bolivia și Japonia. Reprezentantul R. P. Chineze si-a ocupat locul in Consiliul de Securitate NEW YORK 24 (Agerpres). — Re­prezentantul permanent al Republi­cii Populare Chineze în Consiliul de­­Securitate, Huang Hua, a parti­cipat, marţi, la sesiunea Consiliului , informează agenţia China Nouă. El a fost salutat de reprezentanţii statelor membre ale Consiliului de Securitate, care asistau la reuniune. In cuvîntul de răspuns, Huang­ Hua, relevînd rolul Consiliului de Securitate în aplicarea principiilor Cartei O.N.U., a arătat că R.P. Chi­neză va fi alături de toate ţările şi popoarele care luptă pentru apă­rarea independenţei şi suveranităţii naţionale, pentru salvgardarea păcii şi promovarea progresului uman. Consiliul de Securitate a­ trecut apoi la examinarea problemelor în­scrise pe ordinea de zi — raportul Comisiei speciale însărcinate cu an­chetarea acţiunilor agresive între­prinse de Portugalia împotriva Re­publicii Senegal şi situaţia din Na­mibia Fidel Castro îşi continuă vizita în Chile SANTIAGO , DE CHILE 24 (A­­gerpres). — Continuîndu-şi vizita în Chile, primul ministru al Cu­bei, Fidel Castro, s-a întîlnit miercuri cu Luis Figueroa, preşe­dintele Centralei Unice , a oameni­lor muncii din Chile, deputat în parlament din partea partidului comunist, şi cu alţi conducători ai sindicatelor chiliene, în cadrul întîlnirii, relatează agenţia Prensa Latina, a avut loc un schimb de păreri referitor la procesele revoluţionare care se desfăşoară in Chile şi în Cuba, procese în care rolul fundamental revine clasei muncitoare, ca şi în legătură cu însemnătatea restabi­lirii relaţiilor diplomatice dintre Chile şi Cuba. În acest­­cadru s-a subliniat necesitatea unităţii po­poarelor latino-americane în lupta lor corritică împotriva imperialis­mului, în cursul aceleeaşi zile, menţio­nează Prensa Latina, primul mi­nistru al Cubei a avut o întreve­dere cu conducătorul Bisericii Ca­tolice din Chile, arhiepiscopul de Santiago, Raul Silva Henriquez, şi cu alţi demnitari ai clerului chi­lian. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire prietenească, în ca­drul căreia a fost examinat rolul Bisericii Catolice în lupta de eli­berare națională a popoarelor din America Latină. DIN" PRESA STRĂINĂ THE OBSERVER": T6 ffl 81fIG depresiunii Europa occidentală a fost cu­prinsă de temerile depresiunii. Cercurile industriale şi ban­care din Franţa, R.F.G. şi Ita­lia, mai ales, sunt profund a­­larmate de pe­rpectivele anului 1972. Scăderea pronunţată a producţiei industriale, creşterea şomajului şi reînvierea măsu­rilor protecţioniste în detrimen­tul altor ţări au determinat a­­ceste cercuri să tragă conclu­zia că Europa occidentală se îndreaptă spre­ o criză econo­mică majoră. Ţările vest-europene, ca şi restul lumii occidentale, supor­tă în prezent consecinţele tul­burărilor economice ale S.U.A. Inflaţia americană, însoţită de deficitul cronic al balanţei de plăţi, s-a dovedit a fi molipsi­toare în rîndul partenerilor co­merciali ai S.U.A. şi a distor­sionat sistemul monetar occi­dental. Evoluţia economică defavora­­­bilă este ilustrată de preţurile burselor de valori. In ultimele luni, în Franţa ele au scăzut cu 12 la sută, iar în Germania federală cu 16 la sută. Deşi Franţa pare mai puţin amenin­ţată­ decît R.F.G. sau Italia, in­dustria sa are de­ suferit, în prezent de pe urma reducerii programelor de investiţii, ho­­târîtâ de perspectiva unor vre­muri dificile. Ministrul fran­cez al economiei şi finanţelor, Giscard d’Estaing, fixează în continuare ca obiectiv realiza­rea în 1972 a unui ritm de creştere de 5,2 la sută — cel mai ridicat din Europa occi­dentală, dar oamenii de afaceri nu-i împărtăşesc optimismul. Un sondaj recent a indicat că, din 51 firme industriale de frunte, 49 au hotărît reducerea cheltuielilor capitale. Germania federală se află într-o situaţie evidentă de „Stagflation“ (stagnare plus in­flaţie — N.t.) — industria sa bate pasul pe loc, simultan cu provocarea de către presiu­nile inflaţioniste a celor, mai vertiginoase majorări de pre­ţuri din ultimii 20 de ani. Ho­­tărîrea de instituire a cursu­lui fluctuant al mărcii, desti­nată în primul rînd să reducă inflaţia, a lovit puternic ex­porturile. In condiţiile reeva­luării de facto cu 10 la sută a mărcii în raport cu dolarul, R.F.G. a încetat de a mai fi competitivă pe o serie de pieţe de export de primă importanţă. Cu peste un milion de şomeri şi cu aproximativ 800 000 de muncitori obligaţi la săptămîna de lucru redusă, Italia se află într-o situaţie mult mai dificilă decît Franţa sau R.F.G. In cursul primelor opt luni ale anului, producţia industrială a scăzut în această ţară sub nivelul pe­rioadei corespunzătoare a anu­lui trecut. Temerile legate de viitorul e­­conomic constituie, pe de altă parte, unul din principalele mo­tive ale dezacordului celor şase ţări membre ale Pieţei comune în problema actualei crize mo­netare interoccidentale. Convorbiri intre Ciu En-lai şi delegaţia R.D. Vietnam -PEKIN 24 (Agerpres). — Agen­ţia China Nouă informează că la Pekin au continuat convorbirile dintre Ciu En-lai, membru al Co­mitetului Permanent al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, pre­mierul Consiliului de Stat, alţi conducători de partid şi de stat chinezi şi delegaţia de partid şi guvernamentală vietnameză, con­dusă de Fam Van Dong, membru al Biroului Politic al C.C. al Par­tidului celor ce Muncesc din Viet­nam, primul ministru al guvernu­lui R.D. Vietnam, care se află în vizită la Pekin. Convorbirile, pre­cizează agenţia, s-au desfăşurat într-o atmosfera cordială, priete­nească. ORIENTUL APROPIAT TEL AVIV 24 (Agerpres). — Pre­şedintele Senegalului, Leopold Se­­dar Senghor, şeful statului nigerian, Yakubu Gowan, şi reprezentanţii preşedinţilor Camerunului şi Repu­blicii­­ Zair, — membri ai misiunii Comitetului O.U.A­ însărcinaţi cu facilitarea aplicării rezoluţiei Con­siliului de Securitate privind re­glementarea crizei din Orientul A­­propiat,­­ au sosit, miercuri, la Tel Aviv, venind, de la Cairo. în aceeaşi zi, ei au avut o primă în­trevedere cu premierul Israelului, Golda Meir, şi cu ministrul, de ex­terne Abba Eban. Convorbirile vor continua joi. După cum s-a anunţat, de la Tel Aviv membrii misiunii O.U.A. se vor înapoia în capitala senegaleză, pentru a raporta Comitetului O.U.A. pentru problemele Orientului Apro­piat rezultatele noilor convorbiri a­­vute în cursul vizitelor întreprinse în Republica Arabă Egipt și Israel. BELGRAD — Camerele Adună­rii Federale a R.S.F. Iugoslavia au fost convocate în şedinţă pen­tru data de 2 decembrie. Depu­taţii iugoslavi vor dezbate pro­iectul planului de dezvoltare a ţării pe anii 1971—1975, probleme actuale ale agriculturii şi vor e­­xamina unele proiecte de legi.­­ HANOI — O delegaţie a Fede­raţiei Sindicatelor din Vietnam, condusă de Le Van, secretar al Federaţiei, face o vizită de prie­tenie în Japonia, la invitaţia Con­siliului General al Sindicatelor din această ţară (Sohyo) anunţă agenţia V.N.A. 1 BUENOS AIRES — In urma vizitei întreprinse în Argentina de către actualul şef al statului bolivian, colonelul Hugo Banzer, a fost semnat un acord economic care prevede exploatarea în co­mun a bazinului fluviului La Plata şi construirea unor reţele rutiere şi feroviare. Prin acest a­­cord, Argentina participă, de a­­semenea, la exploatarea zăcămin­telor boliviene de minereu de fier de la Mutun, care se numără printre cele mai mari din lume. VARŞOVIA — La Varşovia a fost semnat protocolul privind schimburile de mărfuri şi plăţile pe anul 1972 între R.P. Polonă şi R.P. Mongolă. Protocolul prevede sporirea volumului schimburilor comerciale bilaterale. CIUDAD DE GUATEMALA — Preşedintele Guatemalei, Carlos Arana Osorio, a anunţat ridica­rea stării excepţionale instituite în întreaga ţară la 13 noiembrie 1970. Guvernul guatemalez, a spus el, consideră că este necesar „să se revină la funcţionarea normală a instituţiilor“. Această măsură urmează nume­roaselor proteste faţă de abuzu­rile forţelor poliţieneşti care, in­­vocînd starea excepţională au in­staurat în ţară o atmosferă de teroare. VIENA — Cancelarul federal al Austriei, Bruno Kreisky, a primit delegaţia parlamentară iugoslavă, condusă de Iosip Djerdja, vicepre­şedinte al Adunării Federale a R.S.F.I., aflată într-o vizită la Viena. Convorbirea ce a avut loc cu acest prilej, informează agen­ţia Tanjug, s-a referit la colabo­rarea gen­eral-europeana, precum şi la relaţiile bilaterale. I ALGER. — La Alger a fost semnat un acord care stabileşte statutul juridic al societăţii pe­troliere franceze „Eurafrep“, care activează în Algeria. Specializată în prospectarea şi exploatarea pe­trolului, compania franceză „Eu­rafrep'' este cea mai importantă dintre cele patru firme conaţio­nale supuse naţionalizării de că­tre autorităţile algeriene, la 24 februarie. Acordul semnat între „Eurafrep" şi compania algeriană de stat „Sonatrach" — al treilea acord de acest fel semnat — stipulează că cele două firme vor forma o societate mixtă denumită „Compania algeriană pentru cerce­tări petroliere" — Calrep. » SALISBURY — După zece zile de negocieri, la Salisbury a fost semnat, miercuri, 24 noiembrie un acord între Marea Britanie şi au­torităţile rasiste din Rhodesia, in­titulat „Propuneri pentru o regle­mentare". Propunerile vor fi pre­zentate, simultan, parlamentelor celor două țâri, la 25 noiembrie. Pinâ la această dată, s-a precizat la Salisbury, detaliile asupra a­­cordului , semnat din partea bri­tanică, de ministrul de externe, Alec Douglas-Home, iar din cea rhodesiană, de premierul Ian Smith — rămîn confidenţiale. PANMUNJON — Agenţia A.C.T.C. informează că la Pan­­munjon a avut loc, miercuri, o nouă întîlnire în cadrul convor­birilor preliminare dintre repre­zentanţii organizaţiilor de Cruce Roşie din R.P.D. Coreeană şi Co­reea de sud. Cu acest prilej, au continuat discuţiile în legătură cu problema convorbirilor propriu­­zise. TOKIO­ — In cadrul vizitei pe care o întreprinde la Tokio, la in­vitaţia Asociaţiei de prietenie Ja­­ponia-România, prof. dr. Mihnea Gheorghiu, prim-vicepreşedinte al Institutului Român pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea — I.R.R.C.S., a făcut miercuri, o vi­zită la Ministerul de Externe, unde s-a întîlnit cu T. Kagawa, director general al Direcţiei pentru relaţii culturale, cu care a discutat pro­bleme de interes comun. A fost pre­zent Iosif Gheorghiu, ambasadorul României în Japonia. ROMA — Agenţia B.T.A. informează că la Roma au luat sfîrşit convorbirile oficiale dintre ministrul de­ externe al Italiei, Aldo Moro, şi ministrul de externe bulgar, Ivan Başev. Cei doi miniştri au efec­tuat Un schimb de păreri în domeniul relaţiilor bilaterale, exprim­în­­du-şi dorinţa de a încheia noi acorduri de colaborare. Moro şi Başev au făcut un schimb de opinii şi în problema pregătirii conferinţei eu­ropene în problemele securităţii şi colaborării, exprimîndu-şi atitudi­nea lor favorabilă faţă de această reuniune, care „ar contribui la crearea unei atmosfere de mai mare încredere şi a unui mecanism mai stabil de securitate pe continent“. Ivan Başev a fost primit de Emilio Colombo, preşedintele Consi­liului de Miniştri al Italiei, cu care a examinat, de asemenea, proble­me ale relaţiilor economice şi comerciale dintre cele două ţări, pre­cum şi unele probleme ale situaţiei internaţionale. Vizita delegaţiei U.G.S.R. în Republica Arabă Egipt . CAIRO 24 — Corespondentul Agerpres, Nicolae . N.. Lupu, trans­mite : Delegaţia Uniunii Generale a Sindicatelor din România, con­dusă de tovarăşul Virgil Trofin, preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R., a vizitat miercuri com­plexul industrial de la Heluan, una dintre cele mai mari realizări ale Egiptului de azi. Aici se află principalele obiective ale indus­triei grele egiptene. Vizitînd diferitele sectoare ale combinatului metalurgic de la Heluan, membrii, delegaţiei româ­ne au putut cunoaşte, în mod ne­mijlocit realizările colectivelor a­­cestor unităţi şi­ au avut convor­biri cu conducerea întreprinderii, a sindicatului, s-au­ întreţinut cu numeroşi muncitori. în cadrul aces­tor discuţii, a fost exprimată ho­tărârea comună de a dezvolta re­laţiile economice între cele două ţări, precum şi legăturile între or­ganizaţiile sindicale din România şi Republica Arabă Egipt. In cursul vizitei la Heluan, dele­gaţia a fost însoţită­­de Ibrahim Hassan Khalifa, secretar pentru relaţii internaţionale al Federa­ţiei Muncii din Republica Arabă Egipt, și de alte cadre de condu­cere ale sindicatelor egiptene. Sosirea la Pekin a ministrului comerţului exterior al României PEKMN 24 — Corespondentul A­­gerpres, Ion Gălăţeanu, transmite : Ministrul comerţului­­ exterior al României, Cornel Burtică, a sosit miercuri la Pekin pentru a semna acordul comercial între cele două ţări pe anul 1972. Pe aeroport, ministrul român a fost întîmpinat de Pai Sian-kuo, ministrul comerţului exterior al R.P. Chineze, de­ alte persoane ofi­ciale. Au fost prezenţi Aurel Duma, ambasadorul României la Pekin, membri ai­­ambasadei şi agenţiei comerciale române. Lucrările Sovietului Suprem al U. R. S. S. MOSCOVA 24 (Agerpres). — La Moscova s-au deschis, miercuri, lucrările Sovietului Suprem al U.R.S.S., în prezenţa lui Leonid Brejnev, Alexei Kosîghin, Nikolai Podgornîi şi a altor conducători sovietici. Pe ordinea de zi a se­siunii sunt înscrise — după cum transmite agenţia TASS — discu­tarea proiectului planului eco­nomiei naţionale în perioada 1971— 1975, proiectul planului şi bugetu­lui de stat pe anul viitor, precum şi aprobarea decretelor emise de Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. în perioada care a trecut de la ultima sa sesiune. Raportul cu privire la planul de dezvoltare în perioada cincina­lului şi la planul pe 1972 a fost prezentat de Alexei Kosîghin, pre­şedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Ministrul finanţelor al U.R.S.S. Vasili Garbuzov, a prezentat apoi principalele prevederi ale bugetu­lui pe anul viitor. La New York, muncitori americani protestează împotriva măsurilor de blocare a salariilor: „îngheţaţi profiturile, nu salariile !“ . LONDRA Creşterea şomajului în dezbaterea Camerei Comunelor LONDRA. 24 — Corespondentul A­gerpres,­ Nicolae Plopeanu, trans­mite : Camera Comunelor a Marii Britanii a discutat — ca urmare a introducerii unei moţiuni de cen­zură de către opoziţia, laburistă — problema creşterii şomajului în ţară şi implicaţiile acesteia pe plan so­cial. Luînd cuvîntul în cursul dezbate­rilor, deputata laburistă Barbara Castle, fost ministru al forţei de muncă şi­ productivităţii în guver­nul precedent, a arătat că, potrivit cifrelor oficiale, numărul şomerilor este, în prezent, de aproape un mi­lion- „Această cifră — a spus­­ vor­bitoarea — este intolerabilă din punct de vedere economic, social şi politic“. Alţi deputaţi care au luat cuvîntul au relevat că redu­cerea continuă a nivelului de trai al­ populaţiei se datorează creşterii preţurilor, inflaţiei, şomajului. Cautînd să justifice acţiunile gu­vernamentale pe plan economic şi financiar, ministrul de finanţe Ant­hony Barber a declarat — în pro­testele deputaţilor opoziţiei — că „obiectivul ferm al cabinetului­ con­servator a fost reducerea nivelului inacceptabil la care a ajuns în pre­zent şomajul". El a propus apoi ceea ce ziarul „Times" numeşte „un pachet de paleative, pentru a face faţă situaţiei acute a şomaju­lui“. Dar — după cum subliniază presa britanică de miercuri — mi­nistrul Barber a mai lansat,­ în ur­mă cu cîteva luni, „paleative“ ase­mănătoare, iar numărul şomerilor a crescut, de atunci, cu mai bine de 100 000. Chiar şi deputatul Ge­rald Nabarro, din partidul conser­vator de guvernămînt, şi-a expri­mat îndoiala­­ că măsurile propuse de guvern vor avea drept rezultat reducerea şomajului. El a apreciat că, spre mijlocul anului viitor, nu­mărul persoanelor neocupate în producţie va ajunge la 1 500 000. Camera Comunelor, unde majori­tatea este deţinută de conservatori, a respins moţiunea de cenzură la­buristă cu 311 voturi, faţă de cele 289 ale opoziţiei. ­ DIN ŢĂRILE SOCIALISTE­­ R. P. CHINEZĂ Noi obiective industriale au intrat in producţie Anul acesta, în întreaga Chi­nă au fost date în folosinţă numeroase obiective industria­le. Numai în provincia Kiangsi, au intrat în producţie peste ISO obiective: uzine metalur­gice şi siderurgice, de automo­bile­ şi tractoare, fabrici de în­grăşăminte chimice,­ de ciment, hidrocentrale şi mine de căr­buni. Volumul construcţiilor a fost cu 11,3 la sută mai mare în raport cu perioada corespun­zătoare a anului trecut. In provincia Yunnan au fost­­ date în folosinţă, peste 100 o­biective — mine de cărbuni şi de fier, termocentrale, uzine metalurgice, de îngrăşăminte chimice, de rulmenţi. Oamenii muncii din provin­cia Shanssi au depus eforturi susţinute pentru sporirea pro­ducţiei de fontă şi oţel. Au început lucrările de extindere a capacităţii de producţie a 5 mari mine. Producţia totală de minereu de fier a înregistrat in primele 9 luni ale anului o creştere cu 19,6 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului tre­cut. R.S.F. IUGOSLAVIA Un succes deosebit al constructorilor de nave Colectivul șantierelor navale „Ulianik“, din Pola, a lansat la apă cea de-a doua parte, de la pupă, a navei „Berge Ti­ger“, care are un deplasament de 225.000 tone, cel mai mare vas construit pînă în prezent în Iugoslavia. Prima parte, cea de la provă, a fost deja lansată la apă şi ambele părţi urmea­ză să fie sudate în apă prin­­tr-o metodă specială. Nava ast­fel asamblată va avea o lun­gime de 314 metri, o lăţime de 56 metri, iar înălţimea de 26 de metri. Ea dispune de o su­prafaţă egală cu trei terenuri de fotbal, iar încărcătura va fi egală cu o garnitură de tren lungă de 150 kilometri. Na­va va fi pusă în mișcare de două motoare de cîte 35.000 C.P. și­ va dezvolta o viteză de 16,5 noduri. R. S. CEHOSLOVACĂ Slovacia—un In anii construcţiei socialiste. Slovacia a devenit un vast şantier. Zeci de noi combinate şi uzine moderne au sporit de la an la an forţa ei economică. Volumul producţiei industriale I este acum de 24 de ori mai mare în­­ comparaţie cu cel obţinut­­ înainte de război. De 4 ori a spo- I rit venitul naţional. In numai I 12 zile, în Slovacia se obţine a­­cum întreaga producţie a anu- I lui 1937.­­ Evoluînd intr-un asemenea ritm, economia a determinat schimbări profunde în viaţa I oamenilor. Oraşele şi satele I Slovaciei s-au îmbogăţit, în pe­rioada de după război, cu 600.000 locuinţe noi — de două ori mai mult decit a construit burghezia în întreaga ei peri­oadă de dominaţie. S-a îmbu­nătăţit şi asistenţa sanitară, as­tăzi un medic revenind la 464 de locuitori, în loc de 2 000 cit reprezenta acest raport înainte de război; vîrsta medie a cres­cut de la 53 la 70 de ani. De la o singură instituţie de învăţă­­mînt superior, cît avea înainte­­ de război, Slovacia se min- V dreşte acum cu 13 institute şi­­ universităţi, frecventate de un număr de studenţi de 23 de ori mai mare decît în trecut. R.P.D. COREEANĂ Progrese in mecanizarea agriculturii Lucrătorii din agricultura RP.D. Coreene desfăşoară în prezent o activitate susţinută în vederea realizării mecaniză­rii de ansamblu a economiei rurale a ţării, acţiune care tinde să cuprindă toate lucră­rile agricole, de la efectuarea arăturilor, la recoltare şi tre­ierat. Progrese deosebite în această direcţie au fost realizate în dis­trictul Yeunan, din provincia H­vanghai de sud, unul din principalele grînare ale R.P.D. Coreene. Agricultorii de aici dispun de un mare număr de tractoare şi autocamioane şi de aproximativ 20 000 de ma­şini agricole, cu ajutorul că­rora realizează aproape totali­tatea lucrărilor. In anul 1971, mecanizatorii districtului­­ au realizat la anumite lucrări din orezării un randament de pes­te 5 ori mai mare decit cel în­registrat în cursul anului tre­cut. In ansamblul districtului, au fost mecanizate, pînă în prezent peste 40 de tipuri de lu­crări agricole. In intervalul 1961—1970, în R.P.D. Coreeană ponderea lu­crărilor mecanizate din agricul­tură a sporit de 2,2 ori. In cursul anului 1970 au fost me­canizate în mod masiv diferitele lucrări din cultura orezului. R. D. GERMANĂ Dezvoltarea indlus Industria chimică a R. D. Germane, în ale cărei între­prinderi lucrează aproximativ 325 000 muncitori, ingineri şi tehnicieni, s-a dezvoltat cu paşi repezi în ultimii ani. Astfel, în intervalul 1965—1970 , volu­mul total al producţiei obţi­nute în uzinele şi combinatele chimice ale ţării a sporit cu 45 la sută. Un loc important în indus­tria chimică a R. D. Germane îl ocupă industria prelucrării petrolului. In anul 1970, rafină­riile ţării au prelucrat 10,6 mi­lioane tone petrol, iar în anul 1975 această cantitate urmea­ză să crească la circa ÎS—19 milioane tone. Pe această bază se dezvoltă tot mai intens in­dustria fibrelor sintetice, a maselor plastice şi a altor pro­duse similare necesare econo­miei, a căror producţie a sporit în cursul ultimului cin­cinal de 1,5—2 ori. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA î Bucureşti, strada Brezoianu nr. 13, telefon ÎS 13 nr. 111172. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzării din Întreprinderi şi Instituţii. Tiparul: întreprinderea poligrafică „INFORMA­ţi­A“ 10 363

Next