Steagul Roşu, decembrie 1971 (Anul 23, nr. 6974-7000)

1971-12-01 / nr. 6974

CE NE SPUNE BILANŢUL ÎNTRECERII PATRIOTICE­­ ÎNTRE LOCALITĂŢILE JUDEŢULUI Conştiinciozitate şi iniţiative A fi bun gospodar, această calitate care defineşte şi ea o la­tură a conştiinţei a căpătat în con­diţiile socialismului o trăsătură e­­tică nouă care se raportează de la individ la colectivitate, la mediul înconjurător, acolo unde aspiraţii­le fiecărui om al muncii spre bu­năstare materială şi spirituală se întîlnesc şi se contopesc cu ale în­tregii noastre societăţi. Spiritul născut de bun gospodar al poporu­lui nostru se potenţează, se valo­rifică asemenea unui diamant cu multiple faţete scos la lumină nu­mai în condiţiile în care acţionea-­ ză pentru îndeplinirea obiectivelor economice şi sociale trasate de partid, cînd componentele acestui spirit gospodăresc — energiile, cău­tările novatoare — sînt stimulate să se afirme- „Este necesară, sub­linia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, crearea unui larg curent de masă pentru participarea tuturor cetăţe­nilor şi in special a tineretului la acţiuni de muncă­­ patriotică, pe şantiere, în industrie, in agricultu­ră şi în gospodărirea localităţilor“. O astfel de acţiune care are drept scop valorificarea la parametri înalţi a spiritului gospodăresc al oamenilor muncii, este tradiţionala întrecere patriotică dintre judeţele ţării şi în cadrul acestora,­întrece­rea dintre oraşe şi sate pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor, întrecerea patriotică între localităţile din judeţul Ilfov, s-a desfăşurat în acest an încadra­tă în efortul general al oamenilor muncii de a îndeplini şi depăşi sarcinile puse în faţa noastră de cel de-al X-lea Congres al parti­dului, dovedindu-se încă o dată o şcoală a educaţiei socialiste în care se dezvoltă spiritul de colaborare şi ajutor reciproc, conştiinţa de a te şti părtaş la rezolvarea treburilor obşteşti locale. Concepută ca o re­zultantă a consultării largi a ce­tăţenilor, a tuturor organizaţiilor de masă şi obşteşti care compun Frontul Unităţii Socialiste, această GHEORGHE CĂLIN prim vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Ilfov întrecere a avut un plan bogat cu obiective economice şi social-cul­­turale aprobat de sesiunea Consi­liului popular judeţean. Acum, la încheierea bilanţului, putem des­prinde concluzii asupra felului în care s-a desfăşurat, ce s-a realizat, dar mai ales cu ce învăţăminte pornim în activitatea viitoare. Pri­ma şi cea mai importantă conclu­zie este aceea că comisiile de în­trecere, compuse din delegaţi ai co­mitetelor executive ale consiliilor populare, ai organelor sindicale, de tineret şi femei, au acţionat cu mai mult interes atit la oraşe cît şi la sate, pentru urmărirea îndepli­nirii ritmice a obiectivelor, sesi­­zînd de fiecare dată greutăţile şi neajunsurile ivite. Cu sprijinul ac­tivului acestor comisii s-a putut interveni pentru asigurarea asis­tenţei tehnice şi a bazei materiale necesare (lemn, ciment, material săditor, seminţe de flori, puieţi de arbori şi arbuşti etc. necesare în­deosebi localităţilor de pe traseele turistice care au avut obligaţii sporite). In Giurgiu, de exemplu, întrece­rea patriotică a generat o activi­tate organizatorică complexă, în sensul că deputaţii s-au chemat la întrecere pentru titlul de cea mai frumoasă circumscripţie electorală, s-au organizat schimburi de expe­rienţă între deputaţi şi comitete de cetăţeni, la faţa locului, în circum­scripţii, s-a creat o emulaţie, de mîndrie şi interes cetăţenesc gene­ral pentru realizarea unor obiec­tive. Cu sprijinul activ al cetăţeni­lor s-a construit ştrandul de la Du­năre cu o capacitate de 1.000 de­­ locuri, atît de mult dorit de locui­torii oraşului ; s-a ridicat un dig protector pe malul Dunării împo­triva inundaţiilor; s-au amenajat numeroase terenuri de sport şi de joacă pentru copii şi tineret, a fost extinsă reţeaua de apă potabilă, reparate străzi şi trotuare şi altele, lucrări care totalizează o valoare pe fiecare locuitor de peste 1 100 lei. Olteniţa este şi ea posesoarea u­­nei bogate experienţe în ce priveş­te stimularea interesului larg al cetăţenilor pentru o participare ne­mijlocită, cu fapte şi cu propuneri valoroase la ridicarea edilitar-gos­­podărească a tuturor cartierelor o­­raşului. Amenajarea şi moderniza­rea stadionului sportiv, construirea de diguri împotriva inundaţiilor. (Continuare in pag. a 3-a) La Cartojani, acolo unde har­nicii sondori scot la lumina zilei „aurul negru", s-a con­struit un frumos complex de locuințe pentru petroliști. Foto G. FRED Acţiuni de modernizare în reţeaua cooperaţiei de consum IJECOOP întreprinde o vastă ac­ţiune pentru extinderea şi moderni­zarea unităţilor din reţea. Astfel, în comuna Valea Dragului a fost dat in folosinţă un nou magazin univer­sal cu bufet urmind ca zilele acestea să fie dată in exploatare o altă ase­menea unitate în comuna Dridu. In curs de execuţie se află construc­ţiile­ noilor magazine universale cu bufet din Girbovi şi Valea Măcrişului la care-şi aduc o contribuţie impor­tantă şi membrii cooperatori. Aceste unităţi urmează să fie date în folo­sinţă in cursul primului semestru al anului viitor. Paralel cu aceasta, IJECOOP a realizat in ultima vreme modernizarea unităţilor din oraşul Buftea şi comunele Otopeni şi Chi­­tila, urmind ca in cursul anului 1972 acţiunea să continuie la încă 10 uni­tăţi ale cooperaţiei de consum din judeţ. Scopul principal urmărit : ofe­rirea unor posibilităţi sporite pentru o expunere cit mai cuprinzătoare a mărfurilor din reţeaua cu amănun­­tul, pentru ca cumpărătorii să intre in contact direct cu articolele soliei tata PROLETARI DIN TOATE ȚÂRILE, M­iri-vAf I-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­- ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN ILFOV AL P. C R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XXIII­ Nr. 6974 Miercuri 1 decembrie 1971 4 pagini 30 bani Lucrări menite să pună in valoare noi rezerve de substanţe minerale In acest prim an al cincinalului, geologii au întreprins ample lucrări menite să ducă la intensificarea şi punerea în valoare a unor noi rezer­ve de substanţe minerale. Astfel, în scopul lărgirii bazei de materii pri­me pentru industria aluminiului au fost elaborate studii tehnico-econo­­mice privind exploatarea bauxite­lor silicoase din zona Ohaba—Ponor. S-a întocmit, de asemenea, un pro­gram complex de cercetări geolo­gice şi tehnologice pentru determi­narea posibilităţilor de valorificare a sienitelor de la Ditrău, a cenuşi­lor de termocentrale ,a şisturilor pi­­rofilitice de la Viezuroiu şi a şistu­rilor bituminoase de la Anina. Geo­logii continuă lucrările de explo­rare şi de stabilire a potenţialului şi a calităţii unor noi zăcăminte de minereuri de fier in Transilvania şi Dobrogea. In acelaşi timp, geologii pregătesc studii de punere în exploatare a noi rezerve miniere. De remarcat că 40 la sută din sporul producţiei de cărbune — 15,7 milioane tone — prevăzut a se realiza în actualul cincinal, se va obţine din mine şi cariere noi care urmează a intra în funcţiune. Menţionăm, totodată, con­tribuţia geologilor la realizarea ni­velelor sporite planificate în pro­ducţia de minereuri de plumb, zinc şi cupru, la dezvoltarea minelor e­­xistente — Moldova Nouă, Bălan, Leşul Ursului şi Cavnic, precum şi la darea în exploatare a 12 mine și sectoare noi. (Agerpres) LA FABRICA DE VATĂ BUFTEA Activitatea de producţie la cotele tehnicii moderne • În anul 1972 — un spor de producţie în valoare de 17.000.000 lei • Zona de deservire creşte de la 4 la 14—16 războaie/om. • Utilaje de mare randament în dotarea unităţii. Şi pentru a argumenta, interlocu­torul nostru ne face cunoscute cîte­­va cifre, ce reflectă stadiul realiză­rii sarcinilor de producţie : de la începutul anului şi pînă acum 102,9 la sută — producţia globală : 102,7 la sută — producţia marfă şi 104 la sută la producţia marfă vîndută şi încasată. Aşadar, semne de bun augur privind activitatea din anul viitor, mai ales că, întocmai prevederilor, fabrica va consemna pentru aceas­tă perioadă un spor de producţie de 17.000.000 lei. Ca urmare în faţa organelor de conducere, ca de altfel şi a întregului colectiv, se ridică o diversitate de probleme a căror re­zolvare, privită prin prisma preocu­pârilor existente, ocupă un prim loc. Amintim bunăoară de faptul că în anul viitor, dat fiind ritmul corespunzător al construcţiei, va intra in funcţiune o nouă secţie. Darea ei în exploatare se va face in etape. Aşa de pildă, în trimes­trul II va începe să producă ţesă­­toria. Aici se vor monta 106 răz­boaie pneumatice, utilaje ce răs­pund celor mai exigente cerinţe ale tehnicii actuale. Semnificativ este faptul că în acest sector, zona de „Un ritm constant de lucru exis­tent în toate sectoarele de activita­te dau certitudinea îndeplinirii şi depăşirii atît a sarcinilor de plan cît şi a angajamentelor luate“. Afir­maţia aparţine tov. Antonia Viş­­nei — secretarul organizaţiei de partid a Fabricii de vară Buftea. (Continuare în pag. a 3-a) Competenţă, accesibili­tate, stăruinţă , atribute ale brigăzilor ştiinţifice Schimbul de experienţă organizat zilele trecute la Stăneşti, de către Comitetul judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă, nu este prima manifestare metodică destinată brigăzilor ştiinţifice din judeţul Ilfov. Dar conţinutul discuţiilor purtate de­­participanţi, seriozitatea cu care au fost abordate şi dezbătute diferitele aspecte ale muncii de informare ştiinţifică ne-au dat sentimentul unei deschideri pline de promisiuni în acest domeniu educativ la care sunt chemaţi să participe toţi intelec­­tualii, în prima parte a manifestării, brigada ştiinţifică din comuna Stă­­neşti (alcătuită din profesorul de limba română Iacob Chilat, medicul uman Lucreţia Marin, inginerul agronom Eugen Munteanu, profesoara de fizică Rodica Tache şi medicul veterinar Nicolae Marin, cărora li s-a alăturat conf. univ. Heinrich Uschersohn) a răspuns cîtorva întrebări puse de ţăranii cooperatori din localitate. Intîlnirea cu brigada ştiinţifică a fost urmată de prezentarea filme­lor documentare „Cultura griului" şi „Chimia în ajutorul agriculture", după care formaţiile artistice ale căminului cultural gazdă au încheiat manifestarea cu un frumos program de cîntece şi dansuri locale. Directorii căminelor culturale şi membrii brigăzilor ştiinţifice invitaţi la această acţiune au reprezentat, comunele Vedea, Găujani, Putineiu, Gogoşari, Daia, Frăţeşti, Oinacu, Slobozia, Gostinu, Izvoarele, Bănea­­sa şi oraşul Giurgiu. Fireşte, nu ne propunem sa redăm aci cuvintul fie­cărui participant la „masa rotundă" ■care a urmat întîlnirii brigăzii cu ţă­ranii cooperatori, ci ne vom opri doar la aspectele esenţiale din activitatea de răspîndire a cunoştinţelor ştiin­ţifice, revenite în discuţie sub forma unor aprecieri, pozitive sau­ critice la adresa acţiunii de la Stăneşti, a împărtăşirii unor experienţe, ca şi sub forma unor propuneri Aspectele importante în activitatea brigăzilor ştiinţifice, care au fost dezbătute la căminul cultural Stă­­neşti, ar putea fi sintetizate astfel : Sarcinile brigăzilor ştiinţifice ; cine alcătuieşte brigada ştiinţifică locală; frecvenţa întîlnirilor brigăzii ştiinţifi­ce cu ţăranii cooperatori ; este mai bine să se cunoască din timp între­bările sau acestea să fie adresate pe loc, în cadrul întîlnirii ?; acce­sibilitatea în cazul acţiunilor cu ca­racter ştiinţific educativ ; • mai efi­cientă acţiunea brigăzii care-şi limi­tează răspunsurile la 1­2 domenii ale ştiinţei sau pot fi clarificate în aceeaşi întîlnire probleme din toate domeniile cunoaşterii ?; localizarea răspunsurilor pe teme mai generale ; folosirea materialelor aucio-vizuale în activitatea de răspîndire a cunoş­tinţelor cultural-ştiinţifice. Bineînţeles, aceste probleme nu puteau fi elucidate în cadrul unui singur schimb de experienţă ; ele sunt complexe, se referă atît la or­ganizarea muncii, cît şi la conţinu­tul ei ; unele pot fi rezolvate în­­tr-un fel la Stăneşti şi altfel, să zi­cem, la Băneasa. Important este însă faptul că participanţii le-au formu­lat, încercînd să exprime puncte de vedere reieşite dintr-o experienţă personală de muncă, dorind să afle cît mai mult pentru a putea desfă­şura, fiecare în localitatea sa, o ac­tivitate eficientă de răspîndire a cu­noştinţelor ştiinţifice. ION CHIRIFUCI — directorul că­minului cultural din comuna Vedea . Întrucît majoritatea brigăzilor şti­inţifice locale din Ilfov au luat fiin­ţă anul trecut, nu putem vorbi des­pre o experienţă prea bogată în ac­tivitatea lor. Acţiunile metodice de felul celei de astăzi sunt, de aceea, foarte necesare pentru îndrumarea intelectualilor care au fost cooptaţi în aceste brigăzi. Pînă anul trecut, la Vedea veneau periodic brigăzi ştiinţifice din oraşul Giurgiu. Acţiu­nile acestora erau interesante, pli­ne de conţinut, numai că cereau o bună documentare prealabilă a bri­găzii din oraş, în privinţa unor pro­bleme speciale, concrete ale comu­nei. Consider că avantajul brigăzii ştiinţifice locale, mai bine zis plusul de eficienţă al acţiunilor acesteia constă tocmai în perfecta şi perma­nenta cunoaştere a cadrului social, economic, cultural din comună. Bri­găzii ştiinţifice de la Stăneşti i-a lipsit astăzi tocmai acest element DORINA BADESCU (Continuare in pag. a 2-a) Brigada ştiinţifică din Stăneşti răspunde întrebărilor ridicate de ţăranii cooperatori Foto gh. drAgan ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R În ziua de 30 noiembrie 1971 a avut loc şe­dinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat, ca invitaţi, miniştri şi alţi con­ducători ai unor organe centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a exa­minat proiectul de lege privind gospodărirea apelor în Republica Socialistă România şi pro­iectul de lege cu privire la regimul de stabilire a preţurilor şi tarifelor. Ambele proiecte vor fi supuse dezbaterii publice şi prezentate spre legiferare Marii Adunări Naţionale. Au fost examinate, de asemenea, proiectele de decret cu privire la asigurările de stat şi la organizarea şi funcţionarea Administraţiei Asigurărilor de Stat, care urmează să fie su­puse spre aprobare Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România. Comitetul Executiv a hotărît reducerea, cu începere de la 1 decembrie 1971, a preţurilor cu amănuntul la aparatele de radio din pro­ducţia internă în medie cu 22 la sută şi la tele­vizoare în medie cu 18 la sută. Comitetul Exe­cutiv a trasat Ministerului Industriei Construc­ţiilor de Maşini sarcina de a elabora un pro­gram de măsuri pentru reducerea preţului de cost, diversificarea producţiei de aparate de radio şi televizoare, pentru mai buna organi­zare a activităţii centrelor de reparaţii în acest domeniu. Comitetul Executiv a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-eco­­nomici ai unor lucrări de investiţii care ur­mează să fie puse în funcţiune în actualul cin­cinal şi a stabilit măsurile ce trebuie luate de către ministere, centrale industriale şi între­prinderi pentru folosirea mai bună a capaci­tăţilor de producţie, pentru pregătirea forţei de muncă necesare şi asigurarea condiţiilor tehnico-organizatorice pentru extinderea schim­bului doi şi trei de lucru în industrie, în încheierea şedinţei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a soluţionat unele probleme ale activităţii curente. DESECĂRILE-O ACŢIUNE PATRIOTICĂ DE MARE IMPORTANŢĂ ECONOMICĂ Putem şi trebuie să redăm agriculturii întreaga suprafaţă" Prin ancheta întreprinsă în rîndul cetăţenilor din comunele Nuci, Adîncata şi Dridu am urmărit să cunoaştem opiniile cadrelor de con­ducere de la nivelul comunei şi unităţilor agricole privind folosirea la întreaga capacitate productivă a suprafeţelor arabile aparţinînd cooperativelor agricole de producţie din localităţile respective. La întrebările noastre au răspuns secretari ai comitetelor comunale de partid, primari, preşedinţi de C.A.P., ingineri şefi, brigadieri, ţărani cooperatori. Redăm, în continuare, opiniile participanţilor la ancheta noastră. Fiilor făcute de oficiul judeţean de îmbunătăţiri funciare, s-a în­tocmit un proiect pentru deseca­­­­rea unei suprafeţe de 440 ha de teren, proiect care a fost în bună parte transpus în viaţă. In urma canalelor construite in 1970, apa nu a mai băltit, dar din cauza precipitaţiilor abundente din a­­cest an, producţiile obţinute nu au depăşit 60 la sută din nivelul planificat.­­ Din primăvară şi pînă în prezent s-a lucrat continuu, atît cu mijloace mecanizate cît şi cu forţele manuale din localitate. Au fost dislocaţi aproape 50 000 m.c. de pămînt, apele fiind dirijate spre rîul Ialomiţa şi spre lacul natural Maia, ne mai spune preşedintele. Dar... acţiunile patriotice au fost restrînse — numai 5 000 m.c. de pămînt fiind dislocaţi pe această cale. Duminică, la Nuci, pe şantierul de desecări, participarea la mun­că a fost neînsemnată, doar 52 de cetăţeni au ieşit la muncă. Acest lucru impune o întrebare: cum au contribuit organele locale de partid şi de stat la mobilizarea oamenilor? Aşteptăm răspuns din partea tovarăşului Titu Fîciu, se­cretarul comitetului comunal de partid Nuci. C.A.P. PATRU FRATI-ADINCATA Ce s-a construit Secretarul comitetului de partid pe C.A.P., Nicolae Tudorache, îşi aminteşte că prin 1967 s-a con­struit un canal de scurgere a ape­lor spre Ialomiţa. Dar că acest canal, în care s-au investit bani, forţă de muncă, a fost lăsat in pă­răsire, s-a colmatat, a devenit practic inutil pentru scopul in care a fost construit.­­ Cu alte cuvinte, lipsa de preocupare a cooperativei agrico­le din satul Patru Fraţi a făcut ca in continuare cele 700 ha. cu exces de umiditate să se afle şi acum C. CARTARESCU (Continuare in pag. a 3-a) C.A.P. NUCI Acţiuni concrete­­ dar apa bălteşte în continuare pe teren — Din suprafaţa de 3 862 ha., ne spune preşedintele C.A.P. — Ion Radu — în prezent 2 000 ha. sunt afectate­­ de exces de umidi­tate. — De cînd aveţi asemenea pro­bleme în unitatea pe care o con­duceţi ? — Excesul de umiditate este un fenomen de dată recentă. Am putea spune mai precis, din 1969. Precipitaţiile abundente, ridica­rea pinzei freatice la suprafaţa solului au făcut să fie scoase din cultură peste 200 ha., pe care şi în prezent bălteşte apa, a crescut stuf. Cu fiecare an ce trece au crescut şi suprafeţele cu exces de umiditate. Aşa se face că în prezent suprafaţa pe care cultu­rile au avut de suferit, a ajuns la peste 50 la sută din terenul coo­perativei agricole. „ De fapt, pentru a ne da sea­ma de efectele acestui fenomen, intră în discuţie Nicolae Vetu, con­tabilul şef, este suficient să con­sultăm actele contabile ale C.A.P. In acest an atît producţia glo­bală cit şi veniturile se realizea­ză doar în proporţie de 50 la sută. — Şi în cei trei ani de zile nu s-a luat nici o măsură pentru a reduce efectele excesului de umi­ditate ? •— Pentru prima etapă, conti­nuă contabilul șef, în urma stu­

Next