Steagul Roşu, decembrie 1971 (Anul 23, nr. 6974-7000)
1971-12-01 / nr. 6974
CE NE SPUNE BILANŢUL ÎNTRECERII PATRIOTICE ÎNTRE LOCALITĂŢILE JUDEŢULUI Conştiinciozitate şi iniţiative A fi bun gospodar, această calitate care defineşte şi ea o latură a conştiinţei a căpătat în condiţiile socialismului o trăsătură etică nouă care se raportează de la individ la colectivitate, la mediul înconjurător, acolo unde aspiraţiile fiecărui om al muncii spre bunăstare materială şi spirituală se întîlnesc şi se contopesc cu ale întregii noastre societăţi. Spiritul născut de bun gospodar al poporului nostru se potenţează, se valorifică asemenea unui diamant cu multiple faţete scos la lumină numai în condiţiile în care acţionea- ză pentru îndeplinirea obiectivelor economice şi sociale trasate de partid, cînd componentele acestui spirit gospodăresc — energiile, căutările novatoare — sînt stimulate să se afirme- „Este necesară, sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, crearea unui larg curent de masă pentru participarea tuturor cetăţenilor şi in special a tineretului la acţiuni de muncă patriotică, pe şantiere, în industrie, in agricultură şi în gospodărirea localităţilor“. O astfel de acţiune care are drept scop valorificarea la parametri înalţi a spiritului gospodăresc al oamenilor muncii, este tradiţionala întrecere patriotică dintre judeţele ţării şi în cadrul acestora,întrecerea dintre oraşe şi sate pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor, întrecerea patriotică între localităţile din judeţul Ilfov, s-a desfăşurat în acest an încadrată în efortul general al oamenilor muncii de a îndeplini şi depăşi sarcinile puse în faţa noastră de cel de-al X-lea Congres al partidului, dovedindu-se încă o dată o şcoală a educaţiei socialiste în care se dezvoltă spiritul de colaborare şi ajutor reciproc, conştiinţa de a te şti părtaş la rezolvarea treburilor obşteşti locale. Concepută ca o rezultantă a consultării largi a cetăţenilor, a tuturor organizaţiilor de masă şi obşteşti care compun Frontul Unităţii Socialiste, această GHEORGHE CĂLIN prim vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Ilfov întrecere a avut un plan bogat cu obiective economice şi social-culturale aprobat de sesiunea Consiliului popular judeţean. Acum, la încheierea bilanţului, putem desprinde concluzii asupra felului în care s-a desfăşurat, ce s-a realizat, dar mai ales cu ce învăţăminte pornim în activitatea viitoare. Prima şi cea mai importantă concluzie este aceea că comisiile de întrecere, compuse din delegaţi ai comitetelor executive ale consiliilor populare, ai organelor sindicale, de tineret şi femei, au acţionat cu mai mult interes atit la oraşe cît şi la sate, pentru urmărirea îndeplinirii ritmice a obiectivelor, sesizînd de fiecare dată greutăţile şi neajunsurile ivite. Cu sprijinul activului acestor comisii s-a putut interveni pentru asigurarea asistenţei tehnice şi a bazei materiale necesare (lemn, ciment, material săditor, seminţe de flori, puieţi de arbori şi arbuşti etc. necesare îndeosebi localităţilor de pe traseele turistice care au avut obligaţii sporite). In Giurgiu, de exemplu, întrecerea patriotică a generat o activitate organizatorică complexă, în sensul că deputaţii s-au chemat la întrecere pentru titlul de cea mai frumoasă circumscripţie electorală, s-au organizat schimburi de experienţă între deputaţi şi comitete de cetăţeni, la faţa locului, în circumscripţii, s-a creat o emulaţie, de mîndrie şi interes cetăţenesc general pentru realizarea unor obiective. Cu sprijinul activ al cetăţenilor s-a construit ştrandul de la Dunăre cu o capacitate de 1.000 de locuri, atît de mult dorit de locuitorii oraşului ; s-a ridicat un dig protector pe malul Dunării împotriva inundaţiilor; s-au amenajat numeroase terenuri de sport şi de joacă pentru copii şi tineret, a fost extinsă reţeaua de apă potabilă, reparate străzi şi trotuare şi altele, lucrări care totalizează o valoare pe fiecare locuitor de peste 1 100 lei. Olteniţa este şi ea posesoarea unei bogate experienţe în ce priveşte stimularea interesului larg al cetăţenilor pentru o participare nemijlocită, cu fapte şi cu propuneri valoroase la ridicarea edilitar-gospodărească a tuturor cartierelor oraşului. Amenajarea şi modernizarea stadionului sportiv, construirea de diguri împotriva inundaţiilor. (Continuare in pag. a 3-a) La Cartojani, acolo unde harnicii sondori scot la lumina zilei „aurul negru", s-a construit un frumos complex de locuințe pentru petroliști. Foto G. FRED Acţiuni de modernizare în reţeaua cooperaţiei de consum IJECOOP întreprinde o vastă acţiune pentru extinderea şi modernizarea unităţilor din reţea. Astfel, în comuna Valea Dragului a fost dat in folosinţă un nou magazin universal cu bufet urmind ca zilele acestea să fie dată in exploatare o altă asemenea unitate în comuna Dridu. In curs de execuţie se află construcţiile noilor magazine universale cu bufet din Girbovi şi Valea Măcrişului la care-şi aduc o contribuţie importantă şi membrii cooperatori. Aceste unităţi urmează să fie date în folosinţă in cursul primului semestru al anului viitor. Paralel cu aceasta, IJECOOP a realizat in ultima vreme modernizarea unităţilor din oraşul Buftea şi comunele Otopeni şi Chitila, urmind ca in cursul anului 1972 acţiunea să continuie la încă 10 unităţi ale cooperaţiei de consum din judeţ. Scopul principal urmărit : oferirea unor posibilităţi sporite pentru o expunere cit mai cuprinzătoare a mărfurilor din reţeaua cu amănuntul, pentru ca cumpărătorii să intre in contact direct cu articolele soliei tata PROLETARI DIN TOATE ȚÂRILE, Miri-vAf I-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN ILFOV AL P. C R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XXIII Nr. 6974 Miercuri 1 decembrie 1971 4 pagini 30 bani Lucrări menite să pună in valoare noi rezerve de substanţe minerale In acest prim an al cincinalului, geologii au întreprins ample lucrări menite să ducă la intensificarea şi punerea în valoare a unor noi rezerve de substanţe minerale. Astfel, în scopul lărgirii bazei de materii prime pentru industria aluminiului au fost elaborate studii tehnico-economice privind exploatarea bauxitelor silicoase din zona Ohaba—Ponor. S-a întocmit, de asemenea, un program complex de cercetări geologice şi tehnologice pentru determinarea posibilităţilor de valorificare a sienitelor de la Ditrău, a cenuşilor de termocentrale ,a şisturilor pirofilitice de la Viezuroiu şi a şisturilor bituminoase de la Anina. Geologii continuă lucrările de explorare şi de stabilire a potenţialului şi a calităţii unor noi zăcăminte de minereuri de fier in Transilvania şi Dobrogea. In acelaşi timp, geologii pregătesc studii de punere în exploatare a noi rezerve miniere. De remarcat că 40 la sută din sporul producţiei de cărbune — 15,7 milioane tone — prevăzut a se realiza în actualul cincinal, se va obţine din mine şi cariere noi care urmează a intra în funcţiune. Menţionăm, totodată, contribuţia geologilor la realizarea nivelelor sporite planificate în producţia de minereuri de plumb, zinc şi cupru, la dezvoltarea minelor existente — Moldova Nouă, Bălan, Leşul Ursului şi Cavnic, precum şi la darea în exploatare a 12 mine și sectoare noi. (Agerpres) LA FABRICA DE VATĂ BUFTEA Activitatea de producţie la cotele tehnicii moderne • În anul 1972 — un spor de producţie în valoare de 17.000.000 lei • Zona de deservire creşte de la 4 la 14—16 războaie/om. • Utilaje de mare randament în dotarea unităţii. Şi pentru a argumenta, interlocutorul nostru ne face cunoscute cîteva cifre, ce reflectă stadiul realizării sarcinilor de producţie : de la începutul anului şi pînă acum 102,9 la sută — producţia globală : 102,7 la sută — producţia marfă şi 104 la sută la producţia marfă vîndută şi încasată. Aşadar, semne de bun augur privind activitatea din anul viitor, mai ales că, întocmai prevederilor, fabrica va consemna pentru această perioadă un spor de producţie de 17.000.000 lei. Ca urmare în faţa organelor de conducere, ca de altfel şi a întregului colectiv, se ridică o diversitate de probleme a căror rezolvare, privită prin prisma preocupârilor existente, ocupă un prim loc. Amintim bunăoară de faptul că în anul viitor, dat fiind ritmul corespunzător al construcţiei, va intra in funcţiune o nouă secţie. Darea ei în exploatare se va face in etape. Aşa de pildă, în trimestrul II va începe să producă ţesătoria. Aici se vor monta 106 războaie pneumatice, utilaje ce răspund celor mai exigente cerinţe ale tehnicii actuale. Semnificativ este faptul că în acest sector, zona de „Un ritm constant de lucru existent în toate sectoarele de activitate dau certitudinea îndeplinirii şi depăşirii atît a sarcinilor de plan cît şi a angajamentelor luate“. Afirmaţia aparţine tov. Antonia Vişnei — secretarul organizaţiei de partid a Fabricii de vară Buftea. (Continuare în pag. a 3-a) Competenţă, accesibilitate, stăruinţă , atribute ale brigăzilor ştiinţifice Schimbul de experienţă organizat zilele trecute la Stăneşti, de către Comitetul judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă, nu este prima manifestare metodică destinată brigăzilor ştiinţifice din judeţul Ilfov. Dar conţinutul discuţiilor purtate departicipanţi, seriozitatea cu care au fost abordate şi dezbătute diferitele aspecte ale muncii de informare ştiinţifică ne-au dat sentimentul unei deschideri pline de promisiuni în acest domeniu educativ la care sunt chemaţi să participe toţi intelectualii, în prima parte a manifestării, brigada ştiinţifică din comuna Stăneşti (alcătuită din profesorul de limba română Iacob Chilat, medicul uman Lucreţia Marin, inginerul agronom Eugen Munteanu, profesoara de fizică Rodica Tache şi medicul veterinar Nicolae Marin, cărora li s-a alăturat conf. univ. Heinrich Uschersohn) a răspuns cîtorva întrebări puse de ţăranii cooperatori din localitate. Intîlnirea cu brigada ştiinţifică a fost urmată de prezentarea filmelor documentare „Cultura griului" şi „Chimia în ajutorul agriculture", după care formaţiile artistice ale căminului cultural gazdă au încheiat manifestarea cu un frumos program de cîntece şi dansuri locale. Directorii căminelor culturale şi membrii brigăzilor ştiinţifice invitaţi la această acţiune au reprezentat, comunele Vedea, Găujani, Putineiu, Gogoşari, Daia, Frăţeşti, Oinacu, Slobozia, Gostinu, Izvoarele, Băneasa şi oraşul Giurgiu. Fireşte, nu ne propunem sa redăm aci cuvintul fiecărui participant la „masa rotundă" ■care a urmat întîlnirii brigăzii cu ţăranii cooperatori, ci ne vom opri doar la aspectele esenţiale din activitatea de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice, revenite în discuţie sub forma unor aprecieri, pozitive sau critice la adresa acţiunii de la Stăneşti, a împărtăşirii unor experienţe, ca şi sub forma unor propuneri Aspectele importante în activitatea brigăzilor ştiinţifice, care au fost dezbătute la căminul cultural Stăneşti, ar putea fi sintetizate astfel : Sarcinile brigăzilor ştiinţifice ; cine alcătuieşte brigada ştiinţifică locală; frecvenţa întîlnirilor brigăzii ştiinţifice cu ţăranii cooperatori ; este mai bine să se cunoască din timp întrebările sau acestea să fie adresate pe loc, în cadrul întîlnirii ?; accesibilitatea în cazul acţiunilor cu caracter ştiinţific educativ ; • mai eficientă acţiunea brigăzii care-şi limitează răspunsurile la 12 domenii ale ştiinţei sau pot fi clarificate în aceeaşi întîlnire probleme din toate domeniile cunoaşterii ?; localizarea răspunsurilor pe teme mai generale ; folosirea materialelor aucio-vizuale în activitatea de răspîndire a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice. Bineînţeles, aceste probleme nu puteau fi elucidate în cadrul unui singur schimb de experienţă ; ele sunt complexe, se referă atît la organizarea muncii, cît şi la conţinutul ei ; unele pot fi rezolvate într-un fel la Stăneşti şi altfel, să zicem, la Băneasa. Important este însă faptul că participanţii le-au formulat, încercînd să exprime puncte de vedere reieşite dintr-o experienţă personală de muncă, dorind să afle cît mai mult pentru a putea desfăşura, fiecare în localitatea sa, o activitate eficientă de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice. ION CHIRIFUCI — directorul căminului cultural din comuna Vedea . Întrucît majoritatea brigăzilor ştiinţifice locale din Ilfov au luat fiinţă anul trecut, nu putem vorbi despre o experienţă prea bogată în activitatea lor. Acţiunile metodice de felul celei de astăzi sunt, de aceea, foarte necesare pentru îndrumarea intelectualilor care au fost cooptaţi în aceste brigăzi. Pînă anul trecut, la Vedea veneau periodic brigăzi ştiinţifice din oraşul Giurgiu. Acţiunile acestora erau interesante, pline de conţinut, numai că cereau o bună documentare prealabilă a brigăzii din oraş, în privinţa unor probleme speciale, concrete ale comunei. Consider că avantajul brigăzii ştiinţifice locale, mai bine zis plusul de eficienţă al acţiunilor acesteia constă tocmai în perfecta şi permanenta cunoaştere a cadrului social, economic, cultural din comună. Brigăzii ştiinţifice de la Stăneşti i-a lipsit astăzi tocmai acest element DORINA BADESCU (Continuare in pag. a 2-a) Brigada ştiinţifică din Stăneşti răspunde întrebărilor ridicate de ţăranii cooperatori Foto gh. drAgan ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R În ziua de 30 noiembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat, ca invitaţi, miniştri şi alţi conducători ai unor organe centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a examinat proiectul de lege privind gospodărirea apelor în Republica Socialistă România şi proiectul de lege cu privire la regimul de stabilire a preţurilor şi tarifelor. Ambele proiecte vor fi supuse dezbaterii publice şi prezentate spre legiferare Marii Adunări Naţionale. Au fost examinate, de asemenea, proiectele de decret cu privire la asigurările de stat şi la organizarea şi funcţionarea Administraţiei Asigurărilor de Stat, care urmează să fie supuse spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Comitetul Executiv a hotărît reducerea, cu începere de la 1 decembrie 1971, a preţurilor cu amănuntul la aparatele de radio din producţia internă în medie cu 22 la sută şi la televizoare în medie cu 18 la sută. Comitetul Executiv a trasat Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini sarcina de a elabora un program de măsuri pentru reducerea preţului de cost, diversificarea producţiei de aparate de radio şi televizoare, pentru mai buna organizare a activităţii centrelor de reparaţii în acest domeniu. Comitetul Executiv a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiţii care urmează să fie puse în funcţiune în actualul cincinal şi a stabilit măsurile ce trebuie luate de către ministere, centrale industriale şi întreprinderi pentru folosirea mai bună a capacităţilor de producţie, pentru pregătirea forţei de muncă necesare şi asigurarea condiţiilor tehnico-organizatorice pentru extinderea schimbului doi şi trei de lucru în industrie, în încheierea şedinţei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a soluţionat unele probleme ale activităţii curente. DESECĂRILE-O ACŢIUNE PATRIOTICĂ DE MARE IMPORTANŢĂ ECONOMICĂ Putem şi trebuie să redăm agriculturii întreaga suprafaţă" Prin ancheta întreprinsă în rîndul cetăţenilor din comunele Nuci, Adîncata şi Dridu am urmărit să cunoaştem opiniile cadrelor de conducere de la nivelul comunei şi unităţilor agricole privind folosirea la întreaga capacitate productivă a suprafeţelor arabile aparţinînd cooperativelor agricole de producţie din localităţile respective. La întrebările noastre au răspuns secretari ai comitetelor comunale de partid, primari, preşedinţi de C.A.P., ingineri şefi, brigadieri, ţărani cooperatori. Redăm, în continuare, opiniile participanţilor la ancheta noastră. Fiilor făcute de oficiul judeţean de îmbunătăţiri funciare, s-a întocmit un proiect pentru desecarea unei suprafeţe de 440 ha de teren, proiect care a fost în bună parte transpus în viaţă. In urma canalelor construite in 1970, apa nu a mai băltit, dar din cauza precipitaţiilor abundente din acest an, producţiile obţinute nu au depăşit 60 la sută din nivelul planificat. Din primăvară şi pînă în prezent s-a lucrat continuu, atît cu mijloace mecanizate cît şi cu forţele manuale din localitate. Au fost dislocaţi aproape 50 000 m.c. de pămînt, apele fiind dirijate spre rîul Ialomiţa şi spre lacul natural Maia, ne mai spune preşedintele. Dar... acţiunile patriotice au fost restrînse — numai 5 000 m.c. de pămînt fiind dislocaţi pe această cale. Duminică, la Nuci, pe şantierul de desecări, participarea la muncă a fost neînsemnată, doar 52 de cetăţeni au ieşit la muncă. Acest lucru impune o întrebare: cum au contribuit organele locale de partid şi de stat la mobilizarea oamenilor? Aşteptăm răspuns din partea tovarăşului Titu Fîciu, secretarul comitetului comunal de partid Nuci. C.A.P. PATRU FRATI-ADINCATA Ce s-a construit Secretarul comitetului de partid pe C.A.P., Nicolae Tudorache, îşi aminteşte că prin 1967 s-a construit un canal de scurgere a apelor spre Ialomiţa. Dar că acest canal, în care s-au investit bani, forţă de muncă, a fost lăsat in părăsire, s-a colmatat, a devenit practic inutil pentru scopul in care a fost construit. Cu alte cuvinte, lipsa de preocupare a cooperativei agricole din satul Patru Fraţi a făcut ca in continuare cele 700 ha. cu exces de umiditate să se afle şi acum C. CARTARESCU (Continuare in pag. a 3-a) C.A.P. NUCI Acţiuni concrete dar apa bălteşte în continuare pe teren — Din suprafaţa de 3 862 ha., ne spune preşedintele C.A.P. — Ion Radu — în prezent 2 000 ha. sunt afectate de exces de umiditate. — De cînd aveţi asemenea probleme în unitatea pe care o conduceţi ? — Excesul de umiditate este un fenomen de dată recentă. Am putea spune mai precis, din 1969. Precipitaţiile abundente, ridicarea pinzei freatice la suprafaţa solului au făcut să fie scoase din cultură peste 200 ha., pe care şi în prezent bălteşte apa, a crescut stuf. Cu fiecare an ce trece au crescut şi suprafeţele cu exces de umiditate. Aşa se face că în prezent suprafaţa pe care culturile au avut de suferit, a ajuns la peste 50 la sută din terenul cooperativei agricole. „ De fapt, pentru a ne da seama de efectele acestui fenomen, intră în discuţie Nicolae Vetu, contabilul şef, este suficient să consultăm actele contabile ale C.A.P. In acest an atît producţia globală cit şi veniturile se realizează doar în proporţie de 50 la sută. — Şi în cei trei ani de zile nu s-a luat nici o măsură pentru a reduce efectele excesului de umiditate ? •— Pentru prima etapă, continuă contabilul șef, în urma stu