Steagul Roşu, decembrie 1971 (Anul 23, nr. 6974-7000)

1971-12-01 / nr. 6974

PE URMELE SESIZĂRILOR DE LA CITITORI REZOLVĂRI ŞI....REZOLVĂRI" Competenţa Răspunsurile pe care le pri­mim în urma­­ sesizărilor şi propunerilor cititorilor dove­desc mereu mai pregnant o grijă sporită faţă de modul de soluţionare a fiecărei proble­­me semnalate. Este şi cazul scrisorii tov. Marin Iancu, con­tabil la C.A.P. Dimicni, de la care aflam inconvenientele pro­cedeului de distribuire a zia­relor practicat de factorul Constantin Tănase. Sub pretex­tul că numeroşi abonaţi sunt salariaţi ai C.A.P. acesta inmi­­na zilnic casierului cooperati­vei 25 de ziare, pasindu-i, cu alte cuvinte, propria sa obli­gaţie de a distribui abonamen­tele. Cu toată bunăvoinţa, ca­sierul, devenit ad-hoc factor poştal, nu reuşea să intilneas­că zilnic abonaţii şi acestora le parveneau ziarele în stoc. Cercetind acest caz şi con­­statînd temeinicia sesizării, Di­recţia judeţeană de poştă şi te­lecomunicaţii Ilfov nu s-a re­zumat la mustrarea factorului ci, după ce i-a aplicat sanc­ţiunea cuvenită, a stabilit cu sprijinul organelor locale de partid şi de stat o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii de distribuire a pre­sei. Aşadar, ziarele vor ajunge la timp în posesia abonaţilor asigurindu-le posibilitatea de a se informa prompt asupra eve­nimentelor la zi. Obligaţii reciproce Un fapt intimplat la 2 oc­tombrie, mai exact cele 30 de minute de Intfrziere interve­nite In efectuarea cursei Bucureşti — Letca Veche, l-au determinat pe tovarăşul Gheor­­ghe Ţoi să ne sesizeze şi alte nereguli intervenite­ in trans­portul călătorilor pe acest tra­seu. Informînd conducerea I.T.A. Bucureşti asupra celor petrecute, s-au întreprins cer­cetări constatindu-se că nu din culpa şoferului ci din cauza u­­nor defecţiuni tehnice autobu­zul n-a mai putut pleca in cursă şi a fost înlocuit cu un altul după cca 30 minute. A mai reieşit că intre şoferul Victor Zămoianu şi abonaţii din Letca Veche au intervenit şi unele discuţii... De aceea, I.T.A. Bucu­reşti a hotărît ca, în viitor, pe acest traseu să circule alter­nativ doi conducători­ auto. Ambilor li s-a atras atenţia a­­supra obligaţiilor ce le au faţă de pasageri. Dar, pentru evitarea orică­ror diferende, este de la sine înţeles că nici pasagerii nu pot fi scutiţi de propriile lor obli­gaţii dintre care am cita, aşa, ca exemplu: prezentarea legi­timaţiilor la urcarea în auto­buz, respectarea liniştei, ordi­­nei, curăţeniei şi a celorlalte reguli privind interdicția fu­matului sau a discuțiilor cu șoferul... Deci drepturi, dar și îndatoriri. Nedumeriri H. Segal din comuna Mînă­­stirea ne-a semnalat in luna august a acestui an citeva de­ficienţe în modul de aprovizio­nare a unor unităţi ale coope­raţiei de consum: bufet, cofe­tărie, magazin alimentar. încă de la început, semnatarul scri­sorii preciza că la prima vedere lipsa unor băuturi nu ar prezenta cine ştie ce impor­tanţă. Dar, dacă în toiul verii (cind ni s-a trimis sesizarea), la cofetărie nu se găsea nici sirop, nici suc, bufetul îşi re­zuma ofertele la coniac iar noul magazin alimentar avea în rafturile rezervate băuturilor doar... oţet şi spirt medicinal, locuitorii din Mînăstirea aveau tot dreptul să se întrebe căror cauze li se datorează o astfel de aprovizionare. Care este răspunsul? După aprecierea IJECOOP Ilfov, au existat in perioada respectivă atît întirzieri din partea furni­zorilor, cit și o lipsă de preo­cupare din partea conducerii co­operativei de consum Minăsti­­rea. Deficienţele fiind constata­te încă de pe atunci, de orga­nele de teren ale IJECOOP, s-au 'luat măsuri' corespunzătoa­re pentru asigurarea stocurilor planificate, de mărfuri. In a­­ceastă situaţie, nu ne este clar de ce acest răspuns ne-a fost comunicat abia după 2 luni. La fel cum rămînem nedumeriţi şi în faţa deciziei conducerii IJECOOP de a încredinţa solu­ţionarea sesizării in cauză servi­ciului său de mărfuri... neali­mentare! NADIA CONSTANTINESCU RADIO MIERCURI 1 DECEMBRIE PROGRAMUL I 14:00 Compozitorul săptămânii — Wolfgang Amadeus Mozart. 14,40 Noi formaţii la microfon : ansamblul folcloric „Chindia“ — Piteşti. 15,00 Buletin de ştiri. 15,06 — 100 de le­gende româneşti „Plaiul lui Bujor“. Scenariu radiofonic de Viorica Ni­­coară. 15,30 Muzică de estradă. 16,00 Radiojurnal. 16,15 Călătorie muzi­cală. 16,30 Muzică populară. 16,58 Pu­blicitate radio. 17,00 Antena tinere­tului. 17,30 Muzică populară. 18,00 Orele serii. 20,00 Tableta de seară. 20,05 Zece melodii preferate. 20,40 Formaţia condusă de Romeo Ba­zarea. 20,55 Ştiinţa la zi. 21,00 Re­vista şlagărelor. 21,30 Bijuterii muzi­cale. 22,00 Radiojurnal. 22,30 Concert de seară. 22,55 Moment poetic. 23,00 Concert de seară. 24,00 Buletin de ştiri. 0,03 1 6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14,00 Buletin de ştiri. 14,05 Cinţă Eugenia Frunză, Mişu Rusu şi Ion Circiu. 14,30 Cartea ştiinţifică. 14,40 Coruri din opere romantice. 15,00 Melodii de Nora Demetriad şi Ştefan Kardoş. 15,20 Muzică populară. 15,30 Radio-şcoală. 16,00 Radiojurnal. 16,15 Mari interpreţi : Martha Argetich. 16,50 Pe teme m­edicale. 17,00 Buletin de știri. 17,05 Nestemate ale folclo­rului nostru. 17,30 Lucrări de Tiberiu Brediceanu. 17,50 Mîine seară, în Stu­dioul de concerte al Radioteleviziunii. 18,00 Publicitate radio. 18,20 Suita pentru orchestră „Dolly“ de Gabriel Faure. 18,40 Pagini celebre din­ ope­rete. 19,00 Buletin de ştiri. 19,05 Me­lodii de estradă. 19,30 1 Decembrie 1918 în mărturiile unor scriitori şi oameni de artă din ţara noastră. 19,50 Noapte bună, copii. 20,00 Ro­manţe premiate la cea de a IV-a ediţie a Festivalului şi concursului „Crizantema de aur“. 20.15 Teatru radiofonic — Pădureanca. 21.30 Piese vocale. 22.00 Uverturi la opere de Ambroise Thomas, Weber şi Bellini. 22.30 Universitatea radio. 22.45 Sere­nadă cu şi fără cuvinte. 23.00 Buletin de ştiri. 23.05 Interferenţe muzicale. 23.50 Selecţiuni din operete româ­neşti. 0,22 Concert pentru chitară şi cvartet de coarde de Mauro Giulliani 0,55 — 1,00 Buletin de ştiri. JOI 2 DECEMBRIE PROGRAMUL I 6,00 Muzică şi actualităţi . 6,30 Gim­nastică . 7,00 Radiojurnal . 7,45 Sfatul medicului. 8,00 Sumarul presei. 8,08 Matineu muzical. 8.25 Moment poetic. 8,30 Melodia preferată. 9,09 Buletin de ştiri 9,03 Melodia preferată (con­tinuare).­ 9,30 Odă limbii române. 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Cu cîntec şi joc pe plaiuri olteneşti. 10,30 Clu­bul călătorilor 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Muzică uşoară. 11,15 Din ţările socialiste. 11.30 Album de muzică co­rală. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Discul în foileton : Tom Jonnes. 12.15 Muzică din opere. 12.30 întâlnire cu melodia populară și interpretul pre­ferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avan­premieră cotidiană. 13.27 Cîntecul e pretutindeni. PROGRAMUL II 6,00 — 8,05 Program muzical de di­mineaţă. 8,20 Lucrări de Pergolesi, Couperin şi Teleman. 9,00 Valsuri celebre. 9,15 Arii din operete inter­pretate de Cornelia Gavrilescu. 9,30 Buletin de ştiri. 9,35 Muzică populară. 10,00 Cîntece de Mălineanu. 10,10 Emi­siune literară. 10,30 Fragmente din opera Don Carlos de Verdi. 11,00 Cintă Ioana Crăciun, Felician Făr­­caşu şi Nelu Stan. 11,30 Muzică uşoară. 11,55 Ştiinţa la zi. 12,00 Bu­letin de ştiri. 12,03 Avanpremieră cotidiană. 12,15 Muzică uşoară. 12,30 Arii şi duete din operele. 13,00 Ra­diojurnal. 13,15 Varietăţi muzicale. I TELEVIZIUNE MIERCURI 1 DECEMBRIE 14 ps — 15.45 Fotbal: Dinamo — Steaua (Divizia A) Transmisiune di­rectă de la stadionul Dinamo. 18.00 „Danubius ’Ti“ 18.15 „Mult e dulce şi frumoasă...* Emisiune de prof. dr. Sorin Stati. 18.30 Confruntări. Faţă în faţă cu propriile angajamente 18.50 Luminile rampei. 19.10 Tragerea pronoexpres 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.10 Dragoste supremă, România. Emisiune de versuri şi cîntece pa­triotice. 20.30 Telecinemateca, „în numele legii“. 22.15 Avanpremieră 22.20 Teleglob. Republica Africa Centrală. 22.40 canțonete. 23.00 Telejurnalul de noapte STEAGUL ROŞU Universitatea populară din Călugăreni în al doilea an de activitate De curind, în cadrul clubului în faţa a peste 150 de muncitori, elevi, membri coopera­tori şi intelectuali, a avut loc des­chiderea festivă a cursurilor uni­versităţii populare din Călugăreni, care intră în al doilea an al exis­tenţei sale. In mijlocul cursanţilor au fost invitaţi: academicianul Theodor Buşniţă, vicepreşedinte al comisiei pentru difuzarea ştiinţei şi cul­turii, care a expus tema „Omul şi natura“, tovarăşul Constantin Du­­mitrescu, procuror, care a vorbit despre „Familia în societatea so­cialistă“, tovarăşa Petruţa Marciuc, activistă a Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socia­listă, care a vorbit despre tradiţia universităţilor populare din ţara noastră, scopul şi aportul lor în educarea şi instruirea oamenilor muncii. Atenţia de care s-au bucurat a­­ceste expuneri a fost confirmată şi de numărul mare al celor care doresc încă să se mai înscrie la cursurile universităţii populare, precum şi de întrebările şi pro­punerile care s-au referit la mă­surile concrete ce trebuie înfăptuite în cadrul comunei, pentru îmbună­tăţirea difuzării cunoştinţelor şti­inţifice şi culturale. Anul acesta, universitatea popu­lară din Călugăreni va funcţiona cu trei secţii : legislaţia socialistă, condusă de ing. Margareta Ghi­­ţescu şi prof. Dumitru Scurtulesi, pedagogia familiei , condusă de prof. Nicolae Dimancea şi ing. Maria Mănişor, pagini din istoria cunoaşterii universale — secţie condusă de ing. Tatiana Că­­pitanu şi prof. Agripina Caloianu Fiecare dintre cursuri cuprinde un număr de peste 20 de expuneri, parcurgîndu-se întreaga tematică stabilită, cu numeroase exemple lo­cale, cu aplicaţii practice în labo­ratoare şi pe loturile C.A.P. Prin grija colectivului de condu­cere al universităţii populare, a cărei directoare a fost­ aleasă ing. Virginia Steroiu, s-a elaborat pen­tru primele teme bibliografia ne­cesară, ea fiind cunoscută din timp de către cursanţi. Biblioteca din comună, ca şi bibliotecile liceului şi cea a şcolii profesionale, pun la dispoziţia ele­vilor cursuri şi tratate ştiinţifice, iar lectorii, sub îndrumarea mai­strului Cornel Catrinescu şi cu sprijinul cursanţilor, au început confecţionarea materialului didac­tic necesar. îmbucurător este şi faptul că la activităţile universităţii populare au fost antrenaţi toţi activiştii cu munci de răspundere din întreaga comună, printre care ing. Dan Ivă­­nescu, preşedintele C.A.P. Călugă­reni, dr. Nicolae Marinică, de la circa sanitară, Gheorghe Marin, se­cretarul comitetului comunal P.C.R., Florea Saioc, preşedintele consiliu­lui popular, Gheorghe Mihai, secre­tarul consiliului popular, profesorii Domniţa Ştefan, Adelina Dragoş, George Tomescu şi alţii. Ca o noutate, anul acesta uni­versitatea populară va deschide două filiale în satele Brăniştari şi Hulubeşti. Din planul de muncă al colec­tivului de conducere al universită­ţii populare mai desprindem şi organizarea unor cercuri aplicati­ve care, începînd din primăvară, vor efectua unele lucrări practice în colaborare cu specialiştii din C.A.P. şi cu profesorii de ştiinţele naturale din şcoli. De asemenea, tinerii cursanţi vor fi îndrumaţi către secţia de arti­zanat din cadrul C.A.P. Călugăreni, pentru a-şi însuşi în acelaşi timp o n­eserie pe care s-o poată mai tîrziu practica chiar în această sec­ţie Felul cum sînt aşteptate cursurile universităţii populare, atit de către intelectualii care iau parte activă la organizarea şi desfăşurarea lor, cît şi de către cursanţi, dovedeşte că universitatea populară din Că­lugăreni va repurta anul acesta rezultatele aşteptate de către noi toţi. ION C. ŞTEFAN CURIER JURIDIC Dumitru N. Ionel din comuna Bulbucata ne întreabă dacă este justificat refuzul de a i se plăti ajutorul pentru incapacitate de muncă, pe motiv că a fost inter­nat în spitalul Ghimpaţi şi nu la spitalul în raza căruia se află unitatea la care lucrează. Răspuns: Potrivit normelor în vigoare, pentru ca un angajat să primească ajutorul pentru incapa­citate de muncă este suficient să dovedească faptul că într-o anu­mită perioadă a fost inapt de muncă, indiferent dacă a fost sau nu internat într-un spital, în raza căruia se află unitatea la care lu­crează angajatul. Deci, dacă vi se refuză plata drepturilor ce vi se cuvin pe timpul cît aţi fost inter­nat în spital, adresaţi-vă comisiei de judecată. Pascu Radu din comuna Daia, pensionar de invaliditate, ne în­treabă dacă este obligat să plă­tească contribuţia pentru paza ob­ştească. Răspuns: In măsura în care, în afara pensiei de invaliditate, rea­lizaţi şi alte venituri, iar paza obştească este organizată cu plata în bani ori natură, trebuie să plă­tiţi şi dv. contribuţia pentru asi­gurarea acestei paze. Jecu Gheorghe din comuna Ie­pureşti, membru C.A.P., ne scrie că în anul 1966 a devenit inapt de muncă iar în anul 1970 a soli­citat pensie de invaliditate de la C.A.P. Intrucît i s-a respins a­­ceastă cerere, vrea să știe dacă măsura respectivă este legală. Răspuns: Din actele depuse de dv. la Casa de pensii a MNCAP, filiala Ilfov, rezultă că n-aţi con­tractat boala care v-a provocat in­capacitatea de muncă în timpul cînd lucraţi la C.A.P. şi nici în­tr-o perioadă de 6 luni de la ultima zi lucrată în cooperativă, ci mult­ mai tîrziu. Ca urmare, cererea dv. de pensionare a fost respinsă în mod legal. Toader Florea din comuna Cre­­vedia, a lucrat în C.A.P., din anul 1960 pînă în 1968, cînd a de­venit salariat de stat și a activat în această calitate pînă în august 1970, cînd a devenit inapt de mun­că. După ce a stat în concediu medical 6 luni, a fost propus pen­tru pensionare, dar nu i s-a acor­dat pensie de invaliditate pe mo­tiv că în raport de vîrstă, nu are vechimea în muncă cerută de lege. Vrea să ştie dacă ar putea primi pensie de invaliditate de la C.A.P. Răspuns: Deoarece boala aţi contractat-o în timpul cind des­făşuraţi o activitate ca angajat de stat, nu puteţi primi pensie de invaliditate de la C.A.P., chiar dacă înainte de a vă angaja, ați avut calitatea de membru coope­rator. Difuzarea presei continuă să se facă defectuos In ciuda faptului că deseori s-a dis­cutat despre modul defectuos cum se desfăşoară difuzarea presei în judeţul Il­fov, cazuri cînd zia­rele nu se difuzează, din zeci şi zeci de motive, pot fi găsite în continuare aproa­pe in toate comu­nele. Mai precis, în urmă cu citeva zile, în comuna Balo­­teşti, la orele 11,30, factorul poştal nu difuzase încă nici un ziar. In acelaşi timp, la magazinul univer­sal din comună, unde se vînd ziare­le, nici un exemplar nu sosise. Dar nu numai a­­ceste exemple rele­vă carenţele in di­fuzarea presei. In realitate este vorba de măsuri luate, la care ne-am mai re­ferit cîndva şi care, după cum se consta- N OT E că, nu au eficienţă. Iată şi un alt exem­plu: în aceeaşi zi, la magazinul textile­­galanterie de la Moara Vlăsiei am găsit un teanc mare de ziare nedistribui­te. Argumentarea gestionarului: unita­tea a­ fost închisă pentru inventar timp de 8 zile! Este lesne de înţeles că în a­­cest mod ziarele nu pot ajunge la timp la cititori. Nimeni (din ambele comu­ne), nici măcar auto­rităţile locale nu s-au sesizat că ■ zeci şi zeci de cititori au fost frustaţi de po­sibilitatea de a citi presa. Este cazul să se găsească de urgen­ţă căile, metodele care să ducă la în­lăturarea radicală a deficienţelor consta­tate, deficienţe pe care le întîlnim me­reu în judeţul nos­tru. L. F. Competența, accesib­ili­tate, staruința — atribute ale brigăzilor ştiinţifice (Urmare din pag. l-a) care trebuie să-i fie caracteristic: legarea problemelor tratate în­­ răs­punsuri de situaţii concrete, întîlnite în comuna Stăneşti. Bănuiesc că în­trebarea în legătură cu bolile la pă­sări nu a fost pusă întîmplător... Dar răspunsului i-au lipsit exemple­le. Apreciez faptul că fiecare mem­bru al brigăzii a folosit pentru ilus­trarea răspunsului planşe sau mula­je, dar termenii termici folosiţi fără explicaţii au îngreunat înţelegerea unor probleme. La Vedea, brigada ştiinţifică loca­lă se întîlneşte o dată pe lună cu ţăranii cooperatori şi răspunde­­ întrebărilor adunate într-o cutie pu­să anume la căminul cultural, ca şi celor ridicate de oameni în adună­rile generale sau cu alte prilejuri. GHEORGHE DRAGOMIR — direc­torul şcolii generale din comuna Slo­bozia . Personal, consider că nu este rău să folosim şi termeni ştiinţifici, pen­tru că astfel îi familiarizăm şi pe ascultători cu aceştia. Natura între­bărilor ridicate de ţăranii coopera­tori din Stăneşti reflectă nişte pre­ocupări serioase din partea membri­lor brigăzii ştiinţifice de aci, de a selecţiona problemele cu un grad mai mare de interes, de a lămuri oamenilor chestiuni foarte importan­te. Cred însă că astfel de întîlniri ar trebui limitate la cel mult două întrebări, adică la două probleme, pentru ca răspunsurile să poată fi complete, auditoriul să aibă timp să reflecteze şi să fixeze în memorie cele comunicate. GEORGETA DESNICICHI — jude­cătoare — Giurgiu : Activez de mulţi ani în brigăzile ştiinţifice ale oraşului Giurgiu. Din experienţa întîlnirilor — multe la nu­măr — cu locuitorii comunelor din jurul oraşului, ştiu că o brigadă limitată la doi sau trei specialişti, mai ales atunci cînd aceştia repre­zintă domenii ştiinţifice apropiate, poate să plictisească pe cei care as­cultă răspunsurile. Este foarte impor­tant ca în cadrul întîlnirii cu ţăranii cooperatori, să dea răspunsuri com­petente specialişti din domeniile cele mai variate, bineînţeles, fiecare în specialitatea sa. De asemenea, acce­sibilitatea nu însemnează coborîrea nivelului expunerii, dar termenii teh­nici folosiţi trebuie să fie explicaţi pe loc. Sîntem obligaţi să ne facem înţeleşi, căci acesta e unul din ros­turile brigăzii care vine să lămureas­că nişte probleme... Răspunsul fie­cărui me­i­bru al brigăzii ştiinţifice trebuie să fie scurt şi concret. FLOAREA FRINCU — directoarea căminului cultural din comuna Gău­­jani : Brigăzile ştiinţifice sunt colective de educaţie politică. De aceea con­sider că din activitatea lor nu tre­buie să lipsească preocupările de natură politică. În comuna Găujani, în această toamnă, a avut loc o singură întîl­­nire cu brigada ştiinţifică locală. Ne-am cam obişnuit cu „acţiunile model", organizate de Comitetul judeţean de cultură şi educaţie so­cialistă, dar acestea nu pot rezolva toate problemele educaţiei ştiinţifice a oamenilor din comune. ANGELA PĂUN — profesoară de chimie în comuna Putineiu : Sunt membră a brigăzii ştiinţifice din comuna unde lucrez şi este pri­ma mea participare la o acţiune a altei brigăzi ştiinţifice. Cred că este extrem de important să clarificăm metodologia acţiunilor brigăzii ştiin­ţifice. La noi, de pildă, brigada se întîlneşte lunar cu ţăranii coopera­tori, sau atunci cînd se ridică pro­bleme de importanţă acută. Dar săptămînal, în fiecare miercuri, un membru al brigăzii răspunde la o întrebare de specialitate, care a fost afişată din vreme la căminul cultu­ral. Mai exact, este vorba de o ex­punere care precede acţiunea bri­găzii ştiinţifice, un fel de stimulare a gîndirii oamenilor în direcţia a­­bordării unor probleme legate de viaţă, de muncă, de cultură, educa­ţie etc. Dar cred că este absolut obligatoriu ca întrebările propriuzise să pornească exclusiv din partea oa­menilor cu care ne întîlnim. LUDOVIC BALASCO — directorul căminului cultural din comuna Gosti­­nu . Brigada noastră se află în preaj­ma unei întîlniri cu ţăranii coopera­tori din Gostînu. Noi am pus la ba­za acţiunii noastre patru obiective principale pe care trebuie să le aibă în vedere brigada ştiinţifică : să in­formeze, să culturalizeze, să convin­gă (adică să educe) şi să facă un sondaj în rîndul locuitorilor comunei, pentru a le afla preocupările de cu­noaştere într-un moment sau altul. În legătură cu acest punct din urmă, cred că acea cutie pentru pus în­trebări nu e cel mai fericit mijloc de alcătuire a tematicii unei acţiuni ştiinţifice , oamenii noştri au multe lucruri pe care doresc să şi le cla­rifice, dar nu au totdeauna iniţiativa întrebării... Noi îi putem determina să-şi exprime nedumeririle, să le for­muleze. Agitatorii comitetelor comu­nale de partid ar fi poate cei mai în măsură să prezinte propuneri pentru tematica brigăzii ştiinţifice. PĂUNA PASCU — directoarea că­minului cultural din comuna Go­­goşari , în activitatea brigăzilor ştiinţifice din comuna noastră un rol impor­tant îl joacă în prezent faptul că ţăranii cooperatori s-au obişnuit, să vină la întîlnirea cu specialiştii, să întrebe, să ceară lămuriri în plus. Am apreciat — în prima parte a manifestării de la Stănelfi — participarea masivă a ţăranilor cooperatori la întîlnirea cu brigada locală, prezenţa tuturor factorilor de conducere din comună, pre­zenţa — în brigadă — a specialiştilor din fiecare domeniu (şi nu numai din satul de centru). Răspunsurile au dovedit competenţă, şi fiecare vorbitor şi-a încheiat cuvîntul cu recomandarea cărţilor in ternă, aflate la biblioteca comunală. E adevărat, în general, au lipsit referirile la unele situaţii concrete din comună, dar am pus această absenţă pe seama emoţiei evidente a vorbitorilor, (şi a ţăranilor co­operatori care n-au mai ridicat alte întrebări), emoţie datorată pre­zenţei în sală a circa 50 de oaspeţi din judeţ. Foarte bine a fost completată acţiunea cu prezentarea celor două filme documentare şi considerăm că un exemplu demn de urmat este frumosul şi mai vechiul obicei împămîntenit aci de tov. Emil Bucă, directorul căminului cultural Stăneşti, de a încheia toate manifestă­rile organizate în zile de odihnă, cu bogate programe artistice. Dar ni se pare necesară lămurirea competentă (într-o altă acţiune metodică), a noţiunii de accesibilitate, care trebuie să devină o tră­sătură indispensabilă a tuturor acţiunilor de educare ştiinţifică. Pen­tru că această noţiune nu se referă exclusiv la termenii folosiţi de vorbitori, ci include în mod obligatoriu ideea de concret, de exem-b­­lificare, de atractiv ceea ce presupune din partea specialiştilor, pe îngă pregătirea generală în domeniul lor, una specială, la obiect, adică la... întrebare. SCENA Mini-jazz cu maxi-haz in haine noi Dar motivul principal este totuşi altul; nevoia de înnoire ţine dacă vreţi de perisabilitatea revistei, a­­dică de acordarea ei mereu „la zi“, atît­­în repertoriile cintăreţilor cit, mai ales, în cupletele satirice. O satiră care nu e „la zi" nu mai este satiră! Din aceste motive, şi poate din altele care ne rămin necunoscute, iată-ne în faţa unui „Mini-jazz cu maxi-haz* reînnoit, cu un aer de... premieră şi in faţa unei săli lite­ralmente plină. Mai rămine să semnalăm doar dacă ceea ce s-a schimbat în spectacol este bine sau rău. Ne grăbim să spunem că e bine. Adică, dacă pe afiş nu mai figurează vedetele aduse în spec­tacol ca să facă „casă“ — în schimb folosirea unor, oameni din teatru in locul lor s-a dovedit sa­lutară şi plină de surprize. Intr-a­devăr, cine s-ar fi aşteptat ca un cuplu ca Horia Şerbănescu — Radu Zaharescu să poată fi înlocuit şi încă cu succes ? Se dovedeşte o dată în plus că mai multă încre­dere în actorii teatrului, chiar dacă e o atitudine riscantă — este in a­­celaşi timp generatoare de emula­ţie. Iată deci că Ion Duţu şi Ale­xandru Manolescu pot fi excelenţi comici de revistă, avînd fantezie şi vervă, o notă de originalitate de netăgăduit şi priză la spectatorii care i-au primit de altfel cu toată căldura; cupletele şi scenetele sa­tirice interpretate de ei (am re­marcat modificări în text, actuali­zări) au avut direcţie şi precizie in­egală măsură cu umorul. Am avut surpriza şi unei Ma­riana­ Cercel, actriţă de proză, care şi-a început cariera cu... Luise Mil­ler din „Intrigă şi iubire“ de Schil­ler, trecînd de la cinica şi miste­rioasa doamnă Linda Berg din „Cind revolverele tac“ — la stră­lucirea şi ritmul îndrăcit al re­vistei cu multă dezinvoltură şi rea­lă aplicaţie. In sfirşit, trebuie să adăugăm că repertoriul interpreţilor de muzică uşoară a fost complet reînnoit, pri­lejuind noi confruntări. Dacă Sex­tetul „Cantabile“, cu profesionalis­mul lui cunoscut ne-a delectat cu un număr de cîntece admirabil in­terpretate — .Capabile să susţină ele însele im­ -spectacol dacă No­rma Alexiu şi Luky Marinescu s-au prezentat tot foarte bine şi cu acest nou repertoriu, trebuie să spunem că Ion Ulmeanu, nou de altfel un spectacol, a evitat prea „în voce“, fără acoperire afectivă, ceea ce ne-a surprins. N-a fost sin­gurul minus. Mici neglijenţe de spectacol care nu se potriveau cu intenţia de reînnoire, unele din aceste mici — cu efect mare su­părător. Să numim citeva: negli­jenţe in ţinuta vestimentară a ba­lerinelor. Frumoasele costume s-au cam uzat, dar nu vede nimeni gău­rile şi firele duse ? Este o negli­jenţă inadmisibilă. De altfel, tot la balet, aceeaşi neglijenţă în exe­cuţie, lipsă de sincronizare a um­brit o încercare de reînnoire care — in punctele ei esenţiale — a reuşit. Cu atît mai mult cu cit spectacolul a beneficiat de o sur­priză : prezenţa, întotdeauna agrea­bilă şi primită călduros de public, a­ lui Nicolae Niţescu, care s-a dovedit odată în plus un autentic c­ântăreţ profesionist. SMARANDA JELESCU Un spectacol de succes nu ţine, fireşte, numai o stagiune. Este ca­zul celui de revistă de care ne o­­cupăm, „Mini-jazz cu maxi-haz“, spectacol despre care ne-am spus părerea la data premierei. Motivul pentru care l-am revăzut — şi pentru care înserăm aici aceste rin­­duri — este acela că in distribuţie ca şi în întreaga încrîngătură a spectacolului au intervenit nume şi elemente noi. Va trebui de la început să lău­dăm procedeul, pentru că in cazul genului revuistic, schimbarea, chiar in cadrul aceluiaşi spectacol care „ţine" afişul, este întotdeauna salu­tară. Revista este un gen care îşi formează un public al său, în­deobşte consecvent, căruia trebuie deci să-i oferim mereu altceva. MIERCURI 1 DECEMBRIE Take, Ianke şi Cadir, ora 20 : Tea­trul Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia). Omul care..., ora 19.30 : Teatrul „C I. Nottara“ (Sala Magheru) Gaiţele, ora 20 : Teatrul „C. I. Not­tara“ (Sala Studio) Leonce şi Lena, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (Sala Bd. Schitu Măgureanu) Iubire pentru iubire, ora 20: Tea­trul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Sala Studio. Interesul genera), ora 20 : Teatrul de comedie. Comedie cu olteni, ora 19.30 : Tea­trul Giuleşti Siciliana, ora 19.30 : Teatrul de Re­vistă şi Comedie „Ion Vasilescu". Bimbirică, ora 19.30 : Teatrul Sati­ric Muzical „C. Tănase“­ (Sala Sa­voy) Vox Boema, ora 19.30 : Teatrul Sa­tiric Muzical „C. Tănase (Sala Vic­toria) Caragiale, o soacră şi alţii , ora 9.30 : Teatrul „Ion Creangă“ O poveste cu cîntec, ora 15 şi 17 - Teatrul „Ţăndărică“ (Sala Victoriei) Concert de muzică populară româ­nească, ora 19.30 : Ansamblul „Rap­sodia română“ Parada Tisului, ora 19.30 : Circul „Globus“ * . I.T.A. BUCUREȘTI, AUTOBAZA 3 CĂLĂTORI cu sediul în str. Spătaru Preda 5, sector 5 angajează: — şoferi pentru autobuze avînd o practică în conducere de minimum 3 ani şi posesori ai permisului de con­ducere categoria „D" ; — fochişti — autorizaţi ; — taxatori — absolvenţi a 7—8 d­. elementare. CIMEM­ATOGRAfi­ cele serii) Lumina: Un joc pentru îndrăgos- , tiţi / OLTENIŢA Flacăra: O cunoaşteţi pe Urban . S.N.O.: Tripla verificare URZICENI Pacea: Serbările galante BUFTEA Libertăţii: Intrusa . BOLINTIN Lugeafărul: Trimis extraordinar Institutul*Rieteorologic Central co­munici- Ht*turmătoarele 24 de ore* vreme în­­general umedă şi închisă* cu cerul mai mult acoperit, burni­ţă. Vînt slab pînă la potrivit. Minimele vor oscila între minus 1 şi plus 1 grad, iar maximele între pius 2 şi 4 grade. Ceaţă seara şi dimineaţa, în următoarele 3 zile vremea va fi în general umedă cu cel mai mult acoperit. Temporar vor cădea preci­pitaţii sub formă de burniţă şi ploaie care se vor transforma în la­­poviţă şi ninsoare spre sfîrşitul in­tervalului. Temperatura în creştere uşoară.

Next