Steagul Roşu, decembrie 1971 (Anul 23, nr. 6974-7000)
1971-12-01 / nr. 6974
PE URMELE SESIZĂRILOR DE LA CITITORI REZOLVĂRI ŞI....REZOLVĂRI" Competenţa Răspunsurile pe care le primim în urma sesizărilor şi propunerilor cititorilor dovedesc mereu mai pregnant o grijă sporită faţă de modul de soluţionare a fiecărei probleme semnalate. Este şi cazul scrisorii tov. Marin Iancu, contabil la C.A.P. Dimicni, de la care aflam inconvenientele procedeului de distribuire a ziarelor practicat de factorul Constantin Tănase. Sub pretextul că numeroşi abonaţi sunt salariaţi ai C.A.P. acesta inmina zilnic casierului cooperativei 25 de ziare, pasindu-i, cu alte cuvinte, propria sa obligaţie de a distribui abonamentele. Cu toată bunăvoinţa, casierul, devenit ad-hoc factor poştal, nu reuşea să intilnească zilnic abonaţii şi acestora le parveneau ziarele în stoc. Cercetind acest caz şi constatînd temeinicia sesizării, Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii Ilfov nu s-a rezumat la mustrarea factorului ci, după ce i-a aplicat sancţiunea cuvenită, a stabilit cu sprijinul organelor locale de partid şi de stat o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii de distribuire a presei. Aşadar, ziarele vor ajunge la timp în posesia abonaţilor asigurindu-le posibilitatea de a se informa prompt asupra evenimentelor la zi. Obligaţii reciproce Un fapt intimplat la 2 octombrie, mai exact cele 30 de minute de Intfrziere intervenite In efectuarea cursei Bucureşti — Letca Veche, l-au determinat pe tovarăşul Gheorghe Ţoi să ne sesizeze şi alte nereguli intervenite in transportul călătorilor pe acest traseu. Informînd conducerea I.T.A. Bucureşti asupra celor petrecute, s-au întreprins cercetări constatindu-se că nu din culpa şoferului ci din cauza unor defecţiuni tehnice autobuzul n-a mai putut pleca in cursă şi a fost înlocuit cu un altul după cca 30 minute. A mai reieşit că intre şoferul Victor Zămoianu şi abonaţii din Letca Veche au intervenit şi unele discuţii... De aceea, I.T.A. Bucureşti a hotărît ca, în viitor, pe acest traseu să circule alternativ doi conducători auto. Ambilor li s-a atras atenţia asupra obligaţiilor ce le au faţă de pasageri. Dar, pentru evitarea oricăror diferende, este de la sine înţeles că nici pasagerii nu pot fi scutiţi de propriile lor obligaţii dintre care am cita, aşa, ca exemplu: prezentarea legitimaţiilor la urcarea în autobuz, respectarea liniştei, ordinei, curăţeniei şi a celorlalte reguli privind interdicția fumatului sau a discuțiilor cu șoferul... Deci drepturi, dar și îndatoriri. Nedumeriri H. Segal din comuna Mînăstirea ne-a semnalat in luna august a acestui an citeva deficienţe în modul de aprovizionare a unor unităţi ale cooperaţiei de consum: bufet, cofetărie, magazin alimentar. încă de la început, semnatarul scrisorii preciza că la prima vedere lipsa unor băuturi nu ar prezenta cine ştie ce importanţă. Dar, dacă în toiul verii (cind ni s-a trimis sesizarea), la cofetărie nu se găsea nici sirop, nici suc, bufetul îşi rezuma ofertele la coniac iar noul magazin alimentar avea în rafturile rezervate băuturilor doar... oţet şi spirt medicinal, locuitorii din Mînăstirea aveau tot dreptul să se întrebe căror cauze li se datorează o astfel de aprovizionare. Care este răspunsul? După aprecierea IJECOOP Ilfov, au existat in perioada respectivă atît întirzieri din partea furnizorilor, cit și o lipsă de preocupare din partea conducerii cooperativei de consum Minăstirea. Deficienţele fiind constatate încă de pe atunci, de organele de teren ale IJECOOP, s-au 'luat măsuri' corespunzătoare pentru asigurarea stocurilor planificate, de mărfuri. In această situaţie, nu ne este clar de ce acest răspuns ne-a fost comunicat abia după 2 luni. La fel cum rămînem nedumeriţi şi în faţa deciziei conducerii IJECOOP de a încredinţa soluţionarea sesizării in cauză serviciului său de mărfuri... nealimentare! NADIA CONSTANTINESCU RADIO MIERCURI 1 DECEMBRIE PROGRAMUL I 14:00 Compozitorul săptămânii — Wolfgang Amadeus Mozart. 14,40 Noi formaţii la microfon : ansamblul folcloric „Chindia“ — Piteşti. 15,00 Buletin de ştiri. 15,06 — 100 de legende româneşti „Plaiul lui Bujor“. Scenariu radiofonic de Viorica Nicoară. 15,30 Muzică de estradă. 16,00 Radiojurnal. 16,15 Călătorie muzicală. 16,30 Muzică populară. 16,58 Publicitate radio. 17,00 Antena tineretului. 17,30 Muzică populară. 18,00 Orele serii. 20,00 Tableta de seară. 20,05 Zece melodii preferate. 20,40 Formaţia condusă de Romeo Bazarea. 20,55 Ştiinţa la zi. 21,00 Revista şlagărelor. 21,30 Bijuterii muzicale. 22,00 Radiojurnal. 22,30 Concert de seară. 22,55 Moment poetic. 23,00 Concert de seară. 24,00 Buletin de ştiri. 0,03 1 6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14,00 Buletin de ştiri. 14,05 Cinţă Eugenia Frunză, Mişu Rusu şi Ion Circiu. 14,30 Cartea ştiinţifică. 14,40 Coruri din opere romantice. 15,00 Melodii de Nora Demetriad şi Ştefan Kardoş. 15,20 Muzică populară. 15,30 Radio-şcoală. 16,00 Radiojurnal. 16,15 Mari interpreţi : Martha Argetich. 16,50 Pe teme medicale. 17,00 Buletin de știri. 17,05 Nestemate ale folclorului nostru. 17,30 Lucrări de Tiberiu Brediceanu. 17,50 Mîine seară, în Studioul de concerte al Radioteleviziunii. 18,00 Publicitate radio. 18,20 Suita pentru orchestră „Dolly“ de Gabriel Faure. 18,40 Pagini celebre din operete. 19,00 Buletin de ştiri. 19,05 Melodii de estradă. 19,30 1 Decembrie 1918 în mărturiile unor scriitori şi oameni de artă din ţara noastră. 19,50 Noapte bună, copii. 20,00 Romanţe premiate la cea de a IV-a ediţie a Festivalului şi concursului „Crizantema de aur“. 20.15 Teatru radiofonic — Pădureanca. 21.30 Piese vocale. 22.00 Uverturi la opere de Ambroise Thomas, Weber şi Bellini. 22.30 Universitatea radio. 22.45 Serenadă cu şi fără cuvinte. 23.00 Buletin de ştiri. 23.05 Interferenţe muzicale. 23.50 Selecţiuni din operete româneşti. 0,22 Concert pentru chitară şi cvartet de coarde de Mauro Giulliani 0,55 — 1,00 Buletin de ştiri. JOI 2 DECEMBRIE PROGRAMUL I 6,00 Muzică şi actualităţi . 6,30 Gimnastică . 7,00 Radiojurnal . 7,45 Sfatul medicului. 8,00 Sumarul presei. 8,08 Matineu muzical. 8.25 Moment poetic. 8,30 Melodia preferată. 9,09 Buletin de ştiri 9,03 Melodia preferată (continuare). 9,30 Odă limbii române. 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Cu cîntec şi joc pe plaiuri olteneşti. 10,30 Clubul călătorilor 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Muzică uşoară. 11,15 Din ţările socialiste. 11.30 Album de muzică corală. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Discul în foileton : Tom Jonnes. 12.15 Muzică din opere. 12.30 întâlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Cîntecul e pretutindeni. PROGRAMUL II 6,00 — 8,05 Program muzical de dimineaţă. 8,20 Lucrări de Pergolesi, Couperin şi Teleman. 9,00 Valsuri celebre. 9,15 Arii din operete interpretate de Cornelia Gavrilescu. 9,30 Buletin de ştiri. 9,35 Muzică populară. 10,00 Cîntece de Mălineanu. 10,10 Emisiune literară. 10,30 Fragmente din opera Don Carlos de Verdi. 11,00 Cintă Ioana Crăciun, Felician Fărcaşu şi Nelu Stan. 11,30 Muzică uşoară. 11,55 Ştiinţa la zi. 12,00 Buletin de ştiri. 12,03 Avanpremieră cotidiană. 12,15 Muzică uşoară. 12,30 Arii şi duete din operele. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Varietăţi muzicale. I TELEVIZIUNE MIERCURI 1 DECEMBRIE 14 ps — 15.45 Fotbal: Dinamo — Steaua (Divizia A) Transmisiune directă de la stadionul Dinamo. 18.00 „Danubius ’Ti“ 18.15 „Mult e dulce şi frumoasă...* Emisiune de prof. dr. Sorin Stati. 18.30 Confruntări. Faţă în faţă cu propriile angajamente 18.50 Luminile rampei. 19.10 Tragerea pronoexpres 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.10 Dragoste supremă, România. Emisiune de versuri şi cîntece patriotice. 20.30 Telecinemateca, „în numele legii“. 22.15 Avanpremieră 22.20 Teleglob. Republica Africa Centrală. 22.40 canțonete. 23.00 Telejurnalul de noapte STEAGUL ROŞU Universitatea populară din Călugăreni în al doilea an de activitate De curind, în cadrul clubului în faţa a peste 150 de muncitori, elevi, membri cooperatori şi intelectuali, a avut loc deschiderea festivă a cursurilor universităţii populare din Călugăreni, care intră în al doilea an al existenţei sale. In mijlocul cursanţilor au fost invitaţi: academicianul Theodor Buşniţă, vicepreşedinte al comisiei pentru difuzarea ştiinţei şi culturii, care a expus tema „Omul şi natura“, tovarăşul Constantin Dumitrescu, procuror, care a vorbit despre „Familia în societatea socialistă“, tovarăşa Petruţa Marciuc, activistă a Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă, care a vorbit despre tradiţia universităţilor populare din ţara noastră, scopul şi aportul lor în educarea şi instruirea oamenilor muncii. Atenţia de care s-au bucurat aceste expuneri a fost confirmată şi de numărul mare al celor care doresc încă să se mai înscrie la cursurile universităţii populare, precum şi de întrebările şi propunerile care s-au referit la măsurile concrete ce trebuie înfăptuite în cadrul comunei, pentru îmbunătăţirea difuzării cunoştinţelor ştiinţifice şi culturale. Anul acesta, universitatea populară din Călugăreni va funcţiona cu trei secţii : legislaţia socialistă, condusă de ing. Margareta Ghiţescu şi prof. Dumitru Scurtulesi, pedagogia familiei , condusă de prof. Nicolae Dimancea şi ing. Maria Mănişor, pagini din istoria cunoaşterii universale — secţie condusă de ing. Tatiana Căpitanu şi prof. Agripina Caloianu Fiecare dintre cursuri cuprinde un număr de peste 20 de expuneri, parcurgîndu-se întreaga tematică stabilită, cu numeroase exemple locale, cu aplicaţii practice în laboratoare şi pe loturile C.A.P. Prin grija colectivului de conducere al universităţii populare, a cărei directoare a fost aleasă ing. Virginia Steroiu, s-a elaborat pentru primele teme bibliografia necesară, ea fiind cunoscută din timp de către cursanţi. Biblioteca din comună, ca şi bibliotecile liceului şi cea a şcolii profesionale, pun la dispoziţia elevilor cursuri şi tratate ştiinţifice, iar lectorii, sub îndrumarea maistrului Cornel Catrinescu şi cu sprijinul cursanţilor, au început confecţionarea materialului didactic necesar. îmbucurător este şi faptul că la activităţile universităţii populare au fost antrenaţi toţi activiştii cu munci de răspundere din întreaga comună, printre care ing. Dan Ivănescu, preşedintele C.A.P. Călugăreni, dr. Nicolae Marinică, de la circa sanitară, Gheorghe Marin, secretarul comitetului comunal P.C.R., Florea Saioc, preşedintele consiliului popular, Gheorghe Mihai, secretarul consiliului popular, profesorii Domniţa Ştefan, Adelina Dragoş, George Tomescu şi alţii. Ca o noutate, anul acesta universitatea populară va deschide două filiale în satele Brăniştari şi Hulubeşti. Din planul de muncă al colectivului de conducere al universităţii populare mai desprindem şi organizarea unor cercuri aplicative care, începînd din primăvară, vor efectua unele lucrări practice în colaborare cu specialiştii din C.A.P. şi cu profesorii de ştiinţele naturale din şcoli. De asemenea, tinerii cursanţi vor fi îndrumaţi către secţia de artizanat din cadrul C.A.P. Călugăreni, pentru a-şi însuşi în acelaşi timp o neserie pe care s-o poată mai tîrziu practica chiar în această secţie Felul cum sînt aşteptate cursurile universităţii populare, atit de către intelectualii care iau parte activă la organizarea şi desfăşurarea lor, cît şi de către cursanţi, dovedeşte că universitatea populară din Călugăreni va repurta anul acesta rezultatele aşteptate de către noi toţi. ION C. ŞTEFAN CURIER JURIDIC Dumitru N. Ionel din comuna Bulbucata ne întreabă dacă este justificat refuzul de a i se plăti ajutorul pentru incapacitate de muncă, pe motiv că a fost internat în spitalul Ghimpaţi şi nu la spitalul în raza căruia se află unitatea la care lucrează. Răspuns: Potrivit normelor în vigoare, pentru ca un angajat să primească ajutorul pentru incapacitate de muncă este suficient să dovedească faptul că într-o anumită perioadă a fost inapt de muncă, indiferent dacă a fost sau nu internat într-un spital, în raza căruia se află unitatea la care lucrează angajatul. Deci, dacă vi se refuză plata drepturilor ce vi se cuvin pe timpul cît aţi fost internat în spital, adresaţi-vă comisiei de judecată. Pascu Radu din comuna Daia, pensionar de invaliditate, ne întreabă dacă este obligat să plătească contribuţia pentru paza obştească. Răspuns: In măsura în care, în afara pensiei de invaliditate, realizaţi şi alte venituri, iar paza obştească este organizată cu plata în bani ori natură, trebuie să plătiţi şi dv. contribuţia pentru asigurarea acestei paze. Jecu Gheorghe din comuna Iepureşti, membru C.A.P., ne scrie că în anul 1966 a devenit inapt de muncă iar în anul 1970 a solicitat pensie de invaliditate de la C.A.P. Intrucît i s-a respins această cerere, vrea să știe dacă măsura respectivă este legală. Răspuns: Din actele depuse de dv. la Casa de pensii a MNCAP, filiala Ilfov, rezultă că n-aţi contractat boala care v-a provocat incapacitatea de muncă în timpul cînd lucraţi la C.A.P. şi nici într-o perioadă de 6 luni de la ultima zi lucrată în cooperativă, ci mult mai tîrziu. Ca urmare, cererea dv. de pensionare a fost respinsă în mod legal. Toader Florea din comuna Crevedia, a lucrat în C.A.P., din anul 1960 pînă în 1968, cînd a devenit salariat de stat și a activat în această calitate pînă în august 1970, cînd a devenit inapt de muncă. După ce a stat în concediu medical 6 luni, a fost propus pentru pensionare, dar nu i s-a acordat pensie de invaliditate pe motiv că în raport de vîrstă, nu are vechimea în muncă cerută de lege. Vrea să ştie dacă ar putea primi pensie de invaliditate de la C.A.P. Răspuns: Deoarece boala aţi contractat-o în timpul cind desfăşuraţi o activitate ca angajat de stat, nu puteţi primi pensie de invaliditate de la C.A.P., chiar dacă înainte de a vă angaja, ați avut calitatea de membru cooperator. Difuzarea presei continuă să se facă defectuos In ciuda faptului că deseori s-a discutat despre modul defectuos cum se desfăşoară difuzarea presei în judeţul Ilfov, cazuri cînd ziarele nu se difuzează, din zeci şi zeci de motive, pot fi găsite în continuare aproape in toate comunele. Mai precis, în urmă cu citeva zile, în comuna Baloteşti, la orele 11,30, factorul poştal nu difuzase încă nici un ziar. In acelaşi timp, la magazinul universal din comună, unde se vînd ziarele, nici un exemplar nu sosise. Dar nu numai aceste exemple relevă carenţele in difuzarea presei. In realitate este vorba de măsuri luate, la care ne-am mai referit cîndva şi care, după cum se consta- N OT E că, nu au eficienţă. Iată şi un alt exemplu: în aceeaşi zi, la magazinul textilegalanterie de la Moara Vlăsiei am găsit un teanc mare de ziare nedistribuite. Argumentarea gestionarului: unitatea a fost închisă pentru inventar timp de 8 zile! Este lesne de înţeles că în acest mod ziarele nu pot ajunge la timp la cititori. Nimeni (din ambele comune), nici măcar autorităţile locale nu s-au sesizat că ■ zeci şi zeci de cititori au fost frustaţi de posibilitatea de a citi presa. Este cazul să se găsească de urgenţă căile, metodele care să ducă la înlăturarea radicală a deficienţelor constatate, deficienţe pe care le întîlnim mereu în judeţul nostru. L. F. Competența, accesibilitate, staruința — atribute ale brigăzilor ştiinţifice (Urmare din pag. l-a) care trebuie să-i fie caracteristic: legarea problemelor tratate în răspunsuri de situaţii concrete, întîlnite în comuna Stăneşti. Bănuiesc că întrebarea în legătură cu bolile la păsări nu a fost pusă întîmplător... Dar răspunsului i-au lipsit exemplele. Apreciez faptul că fiecare membru al brigăzii a folosit pentru ilustrarea răspunsului planşe sau mulaje, dar termenii termici folosiţi fără explicaţii au îngreunat înţelegerea unor probleme. La Vedea, brigada ştiinţifică locală se întîlneşte o dată pe lună cu ţăranii cooperatori şi răspunde întrebărilor adunate într-o cutie pusă anume la căminul cultural, ca şi celor ridicate de oameni în adunările generale sau cu alte prilejuri. GHEORGHE DRAGOMIR — directorul şcolii generale din comuna Slobozia . Personal, consider că nu este rău să folosim şi termeni ştiinţifici, pentru că astfel îi familiarizăm şi pe ascultători cu aceştia. Natura întrebărilor ridicate de ţăranii cooperatori din Stăneşti reflectă nişte preocupări serioase din partea membrilor brigăzii ştiinţifice de aci, de a selecţiona problemele cu un grad mai mare de interes, de a lămuri oamenilor chestiuni foarte importante. Cred însă că astfel de întîlniri ar trebui limitate la cel mult două întrebări, adică la două probleme, pentru ca răspunsurile să poată fi complete, auditoriul să aibă timp să reflecteze şi să fixeze în memorie cele comunicate. GEORGETA DESNICICHI — judecătoare — Giurgiu : Activez de mulţi ani în brigăzile ştiinţifice ale oraşului Giurgiu. Din experienţa întîlnirilor — multe la număr — cu locuitorii comunelor din jurul oraşului, ştiu că o brigadă limitată la doi sau trei specialişti, mai ales atunci cînd aceştia reprezintă domenii ştiinţifice apropiate, poate să plictisească pe cei care ascultă răspunsurile. Este foarte important ca în cadrul întîlnirii cu ţăranii cooperatori, să dea răspunsuri competente specialişti din domeniile cele mai variate, bineînţeles, fiecare în specialitatea sa. De asemenea, accesibilitatea nu însemnează coborîrea nivelului expunerii, dar termenii tehnici folosiţi trebuie să fie explicaţi pe loc. Sîntem obligaţi să ne facem înţeleşi, căci acesta e unul din rosturile brigăzii care vine să lămurească nişte probleme... Răspunsul fiecărui meibru al brigăzii ştiinţifice trebuie să fie scurt şi concret. FLOAREA FRINCU — directoarea căminului cultural din comuna Găujani : Brigăzile ştiinţifice sunt colective de educaţie politică. De aceea consider că din activitatea lor nu trebuie să lipsească preocupările de natură politică. În comuna Găujani, în această toamnă, a avut loc o singură întîlnire cu brigada ştiinţifică locală. Ne-am cam obişnuit cu „acţiunile model", organizate de Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, dar acestea nu pot rezolva toate problemele educaţiei ştiinţifice a oamenilor din comune. ANGELA PĂUN — profesoară de chimie în comuna Putineiu : Sunt membră a brigăzii ştiinţifice din comuna unde lucrez şi este prima mea participare la o acţiune a altei brigăzi ştiinţifice. Cred că este extrem de important să clarificăm metodologia acţiunilor brigăzii ştiinţifice. La noi, de pildă, brigada se întîlneşte lunar cu ţăranii cooperatori, sau atunci cînd se ridică probleme de importanţă acută. Dar săptămînal, în fiecare miercuri, un membru al brigăzii răspunde la o întrebare de specialitate, care a fost afişată din vreme la căminul cultural. Mai exact, este vorba de o expunere care precede acţiunea brigăzii ştiinţifice, un fel de stimulare a gîndirii oamenilor în direcţia abordării unor probleme legate de viaţă, de muncă, de cultură, educaţie etc. Dar cred că este absolut obligatoriu ca întrebările propriuzise să pornească exclusiv din partea oamenilor cu care ne întîlnim. LUDOVIC BALASCO — directorul căminului cultural din comuna Gostinu . Brigada noastră se află în preajma unei întîlniri cu ţăranii cooperatori din Gostînu. Noi am pus la baza acţiunii noastre patru obiective principale pe care trebuie să le aibă în vedere brigada ştiinţifică : să informeze, să culturalizeze, să convingă (adică să educe) şi să facă un sondaj în rîndul locuitorilor comunei, pentru a le afla preocupările de cunoaştere într-un moment sau altul. În legătură cu acest punct din urmă, cred că acea cutie pentru pus întrebări nu e cel mai fericit mijloc de alcătuire a tematicii unei acţiuni ştiinţifice , oamenii noştri au multe lucruri pe care doresc să şi le clarifice, dar nu au totdeauna iniţiativa întrebării... Noi îi putem determina să-şi exprime nedumeririle, să le formuleze. Agitatorii comitetelor comunale de partid ar fi poate cei mai în măsură să prezinte propuneri pentru tematica brigăzii ştiinţifice. PĂUNA PASCU — directoarea căminului cultural din comuna Gogoşari , în activitatea brigăzilor ştiinţifice din comuna noastră un rol important îl joacă în prezent faptul că ţăranii cooperatori s-au obişnuit, să vină la întîlnirea cu specialiştii, să întrebe, să ceară lămuriri în plus. Am apreciat — în prima parte a manifestării de la Stănelfi — participarea masivă a ţăranilor cooperatori la întîlnirea cu brigada locală, prezenţa tuturor factorilor de conducere din comună, prezenţa — în brigadă — a specialiştilor din fiecare domeniu (şi nu numai din satul de centru). Răspunsurile au dovedit competenţă, şi fiecare vorbitor şi-a încheiat cuvîntul cu recomandarea cărţilor in ternă, aflate la biblioteca comunală. E adevărat, în general, au lipsit referirile la unele situaţii concrete din comună, dar am pus această absenţă pe seama emoţiei evidente a vorbitorilor, (şi a ţăranilor cooperatori care n-au mai ridicat alte întrebări), emoţie datorată prezenţei în sală a circa 50 de oaspeţi din judeţ. Foarte bine a fost completată acţiunea cu prezentarea celor două filme documentare şi considerăm că un exemplu demn de urmat este frumosul şi mai vechiul obicei împămîntenit aci de tov. Emil Bucă, directorul căminului cultural Stăneşti, de a încheia toate manifestările organizate în zile de odihnă, cu bogate programe artistice. Dar ni se pare necesară lămurirea competentă (într-o altă acţiune metodică), a noţiunii de accesibilitate, care trebuie să devină o trăsătură indispensabilă a tuturor acţiunilor de educare ştiinţifică. Pentru că această noţiune nu se referă exclusiv la termenii folosiţi de vorbitori, ci include în mod obligatoriu ideea de concret, de exem-blificare, de atractiv ceea ce presupune din partea specialiştilor, pe îngă pregătirea generală în domeniul lor, una specială, la obiect, adică la... întrebare. SCENA Mini-jazz cu maxi-haz in haine noi Dar motivul principal este totuşi altul; nevoia de înnoire ţine dacă vreţi de perisabilitatea revistei, adică de acordarea ei mereu „la zi“, atîtîn repertoriile cintăreţilor cit, mai ales, în cupletele satirice. O satiră care nu e „la zi" nu mai este satiră! Din aceste motive, şi poate din altele care ne rămin necunoscute, iată-ne în faţa unui „Mini-jazz cu maxi-haz* reînnoit, cu un aer de... premieră şi in faţa unei săli literalmente plină. Mai rămine să semnalăm doar dacă ceea ce s-a schimbat în spectacol este bine sau rău. Ne grăbim să spunem că e bine. Adică, dacă pe afiş nu mai figurează vedetele aduse în spectacol ca să facă „casă“ — în schimb folosirea unor, oameni din teatru in locul lor s-a dovedit salutară şi plină de surprize. Intr-adevăr, cine s-ar fi aşteptat ca un cuplu ca Horia Şerbănescu — Radu Zaharescu să poată fi înlocuit şi încă cu succes ? Se dovedeşte o dată în plus că mai multă încredere în actorii teatrului, chiar dacă e o atitudine riscantă — este in acelaşi timp generatoare de emulaţie. Iată deci că Ion Duţu şi Alexandru Manolescu pot fi excelenţi comici de revistă, avînd fantezie şi vervă, o notă de originalitate de netăgăduit şi priză la spectatorii care i-au primit de altfel cu toată căldura; cupletele şi scenetele satirice interpretate de ei (am remarcat modificări în text, actualizări) au avut direcţie şi precizie inegală măsură cu umorul. Am avut surpriza şi unei Mariana Cercel, actriţă de proză, care şi-a început cariera cu... Luise Miller din „Intrigă şi iubire“ de Schiller, trecînd de la cinica şi misterioasa doamnă Linda Berg din „Cind revolverele tac“ — la strălucirea şi ritmul îndrăcit al revistei cu multă dezinvoltură şi reală aplicaţie. In sfirşit, trebuie să adăugăm că repertoriul interpreţilor de muzică uşoară a fost complet reînnoit, prilejuind noi confruntări. Dacă Sextetul „Cantabile“, cu profesionalismul lui cunoscut ne-a delectat cu un număr de cîntece admirabil interpretate — .Capabile să susţină ele însele im -spectacol dacă Norma Alexiu şi Luky Marinescu s-au prezentat tot foarte bine şi cu acest nou repertoriu, trebuie să spunem că Ion Ulmeanu, nou de altfel un spectacol, a evitat prea „în voce“, fără acoperire afectivă, ceea ce ne-a surprins. N-a fost singurul minus. Mici neglijenţe de spectacol care nu se potriveau cu intenţia de reînnoire, unele din aceste mici — cu efect mare supărător. Să numim citeva: neglijenţe in ţinuta vestimentară a balerinelor. Frumoasele costume s-au cam uzat, dar nu vede nimeni găurile şi firele duse ? Este o neglijenţă inadmisibilă. De altfel, tot la balet, aceeaşi neglijenţă în execuţie, lipsă de sincronizare a umbrit o încercare de reînnoire care — in punctele ei esenţiale — a reuşit. Cu atît mai mult cu cit spectacolul a beneficiat de o surpriză : prezenţa, întotdeauna agreabilă şi primită călduros de public, a lui Nicolae Niţescu, care s-a dovedit odată în plus un autentic cântăreţ profesionist. SMARANDA JELESCU Un spectacol de succes nu ţine, fireşte, numai o stagiune. Este cazul celui de revistă de care ne ocupăm, „Mini-jazz cu maxi-haz“, spectacol despre care ne-am spus părerea la data premierei. Motivul pentru care l-am revăzut — şi pentru care înserăm aici aceste rinduri — este acela că in distribuţie ca şi în întreaga încrîngătură a spectacolului au intervenit nume şi elemente noi. Va trebui de la început să lăudăm procedeul, pentru că in cazul genului revuistic, schimbarea, chiar in cadrul aceluiaşi spectacol care „ţine" afişul, este întotdeauna salutară. Revista este un gen care îşi formează un public al său, îndeobşte consecvent, căruia trebuie deci să-i oferim mereu altceva. MIERCURI 1 DECEMBRIE Take, Ianke şi Cadir, ora 20 : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia). Omul care..., ora 19.30 : Teatrul „C I. Nottara“ (Sala Magheru) Gaiţele, ora 20 : Teatrul „C. I. Nottara“ (Sala Studio) Leonce şi Lena, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (Sala Bd. Schitu Măgureanu) Iubire pentru iubire, ora 20: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Sala Studio. Interesul genera), ora 20 : Teatrul de comedie. Comedie cu olteni, ora 19.30 : Teatrul Giuleşti Siciliana, ora 19.30 : Teatrul de Revistă şi Comedie „Ion Vasilescu". Bimbirică, ora 19.30 : Teatrul Satiric Muzical „C. Tănase“ (Sala Savoy) Vox Boema, ora 19.30 : Teatrul Satiric Muzical „C. Tănase (Sala Victoria) Caragiale, o soacră şi alţii , ora 9.30 : Teatrul „Ion Creangă“ O poveste cu cîntec, ora 15 şi 17 - Teatrul „Ţăndărică“ (Sala Victoriei) Concert de muzică populară românească, ora 19.30 : Ansamblul „Rapsodia română“ Parada Tisului, ora 19.30 : Circul „Globus“ * . I.T.A. BUCUREȘTI, AUTOBAZA 3 CĂLĂTORI cu sediul în str. Spătaru Preda 5, sector 5 angajează: — şoferi pentru autobuze avînd o practică în conducere de minimum 3 ani şi posesori ai permisului de conducere categoria „D" ; — fochişti — autorizaţi ; — taxatori — absolvenţi a 7—8 d. elementare. CIMEMATOGRAfi cele serii) Lumina: Un joc pentru îndrăgos- , tiţi / OLTENIŢA Flacăra: O cunoaşteţi pe Urban . S.N.O.: Tripla verificare URZICENI Pacea: Serbările galante BUFTEA Libertăţii: Intrusa . BOLINTIN Lugeafărul: Trimis extraordinar Institutul*Rieteorologic Central comunici- Ht*turmătoarele 24 de ore* vreme îngeneral umedă şi închisă* cu cerul mai mult acoperit, burniţă. Vînt slab pînă la potrivit. Minimele vor oscila între minus 1 şi plus 1 grad, iar maximele între pius 2 şi 4 grade. Ceaţă seara şi dimineaţa, în următoarele 3 zile vremea va fi în general umedă cu cel mai mult acoperit. Temporar vor cădea precipitaţii sub formă de burniţă şi ploaie care se vor transforma în lapoviţă şi ninsoare spre sfîrşitul intervalului. Temperatura în creştere uşoară.