Steagul Roşu, ianuarie 1972 (Anul 24, nr. 7001-7024)

1972-01-04 / nr. 7001

PROLETARI DI N TOATE ŢÂ R­I L­E, U N­­ ,77-1/4 / DUGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN CUVÂNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Stimaţi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai României socialiste, A devenit o tradiţie ca de Anul Nou să tre­cem în revistă munca pe­ care am desfăşu­rat-o, cu roadele şi bucuriile ei, împlinirile şi neajunsurile din anul încheiat şi, totodată, să scrutăm viitorul cu hotărîre de a trăi şi munci, şi mai bine, de a da viaţă altor şi altor năzuinţe de progres şi prosperitate. Anul pe care îl vom încheia peste cîteva minute va rămîne în istoria pa- •————-— triei ca anul în care am intrat într-o nouă etapă a revoluţiei noastre economico-sociale — e­­tapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Preve­derile primului an al cincinalu­lui 1971—1975 au fost îndeplinite şi depăşite. Producţia industrială a continuat să se dezvolte în ritm înalt, cunoscînd o puternică di­versificare şi modernizare. A­­gricultura noastră socialistă a dat anul acesta cea mai înaltă recoltă de cereale din istoria ţării. Au fost luate noi măsuri pentru dezvoltarea învăţămîntu­­lui, ştiinţei şi culturii — factori de seamă ai făuririi noii civili­zaţii socialiste în România. Dez­voltarea ascendentă a economiei noastre se reflectă sintetic in creşterea venitului naţional — care în acest an este cu circa 12 la sută mai mare decit în 1970 — ceea ce a permis tre­cerea la realizarea hotărîrilor Congresului al X-lea privind ri­dicarea nivelului de trai mate­rial şi cultural al întregului popor. Anul care a trecut s-a carac­terizat printr-o intensă şi mul­tilaterală activitate de perfecţio­nare a relaţiilor socialiste de producţie, a organizării societăţii, amplificat şi s-a îmbunătăţit cadrul insti­tuţional care permite participarea tot mai activă a maselor de muncitori, ţărani şi in­telectuali la conducerea întreprinderilor şi instituţiilor, a întregii ţări. A fost adoptat un şir de noi legi menite să reglementeze mai bine normele de bază ale activităţii economice şi sociale, drepturile şi îndatori­rile oamenilor muncii în calitatea lor de producători şi proprietari ai mijloacelor de producţie, de membri ai societăţii socialiste, să întărească ordinea şi legalitatea în în­treaga noastră viaţă publică. Programul adoptat de plenara din 3—5 noiembrie a.c. a trasat jaloanele ridicării nivelului muncii ideologice, dezvoltării cunoaşterii şi îmbunătăţirii educaţiei socialiste a maselor, formării omului nou, afirmării eticii şi echităţii socialiste în întreaga viaţă socială, deschizînd o perspectivă largă de partici­pare tot mai activă, conştientă, a întregului popor la făurirea propriei sale Istorii, a destinului său luminos. Marile succese obţinute în realizarea gran­diosului program elaborat de Congresul al X-lea constituie o nouă confirmare a justeţei politicii creatoare marxist-leniniste a Parti­dului Comunist Român — al cărui semi­centenar glorios a fost sărbătorit anul a­­cesta de întregul nostru popor — a con­secvenţei şi capacităţii cu care el îşi înde­plineşte rolul de forţă politică conducătoare a societăţii, a tuturor domeniilor activităţii economice şi sociale. Aceste realizări sunt rodul muncii pline de eroism şi abnegaţie a clasei muncitoare, a ţărănimii şi intelec­tualităţii, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, care traduc în viaţă cu fermitate politica partidului nostru corespunzătoare intereselor vitale ale în­tregii naţiuni. Acum, la sfîrşitul unui nou an de avîn­­tată construcţie economică şi socială, care a ridicat patria noastră pe noi trepte de progres, adresez, în numele conducerii par­tidului şi statului, al meu personal, cele mai calde felicitări cetăţenilor Republicii Socialiste România. Intrăm in noul an cu un program precis conturat, care deschide orizonturi largi de muncă, de creaţie, de noi şi mari înfăptuiri pe calea dezvoltării economice, sociale şi culturale a României, pe calea îmbunătă­ţirii condiţiilor de viaţă materiale şi spi­rituale ale tuturor celor ce muncesc. Planul pe 1972 prevede continuarea în ritm înalt a industrializării, diversificarea şi moderni­zarea şi mai accentuată a producţiei, creş­terea eficienţei economice, ridicarea cali­tăţii­­ produselor şi sporirea productivităţii muncii. Se prevede, de asemenea, întărirea bazei tehfn­co-materiale a agriculturii, îm­bunătăţirea’' organijtării rntmigii în vederea dezvoltării intensive a producţiei, în special a zootehniei. Va trebui să se intensifice participarea activă a oamenilor muncii la gospodărirea avutului socialist, la conduce­rea unităţilor economice şi a instituţiilor, la efortul pentru întărirea ordinii şi disci­plinei în producţie. Va continua dezvolta­rea ascendentă, pe toate planurile a orîn­­duirii noastre, se vor perfecţiona planifica­rea şi conducerea vieţii sociale, se vor afir­ma tot mai puternic principiile socialismu­lui în întreaga societate, se vor lua noi măsuri pentru satisfacerea cerinţelor mate­riale şi spirituale ale maselor. Realizarea planului în anul care vine va avea un rol hotărîtor pentru înfăptuirea cu succes a întregului cincinal. îndeplinirea prevederilor sale cere din partea noastră, a tuturor, efor­turi sporite, o înaltă conştiinţă revoluţio­nară, patriotică, un profund spirit de răs­pundere în realizarea sarcinilor ce ne revin fiecăruia în postul, în locul de muncă pe care ni l-a încredinţat partidul, societatea. Dispunem de toate condiţiile necesare pen­tru a obţine în anul ce vine noi şi impor­tante progrese în toate domeniile de activi­tate. Sunt pe deplin convins că bravul nos­tru popor, sub conducerea încercată a parti­dului comunist, va merge neabătut înainte, va face ca anul 1972 să înscrie în cronica contemporană a României noi şi mari vic­torii pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Dragi tovarăşi, In anul 1971 s-au produs noi şi profunde schimbări în viaţa internaţională, în raportul de forţe mondial. Politica imperialistă de forţă şi dictat, de amestec în treburile in­terne ale altor popoare a suferit noi eşecuri. S-a afirmat cu tot mai multă putere voinţa popoarelor de a deveni stăpîne pe propriile lor bogăţii naţionale, pe rodul muncii lor, de a-şi asigura dezvoltarea de sine stătă­toare pe calea progresului material şi so­cial. Anul care a trecut a adus noi confirmări justeţei politicii marxist-leniniste promovate de partidul şi statul nostru pe arena inter­naţională, a înregistrat o nouă şi puternică afirmare a României în lupta pentru pro­gres şi pace, a adus noi prieteni poporului român pe toate meridianele globului. S-au dezvoltat şi adîncit colaborarea mul­tilaterala şi prietenia noastră frăţească cu toate ţările socialiste. S-a întărit solidari­tatea internaţională a partidului nostru cu celelalte detaşamente ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. S-au inten­sificat contactele, schimburile şi convorbirile cu reprezentanţii mişcărilor de eliberare naţionale, ai forţelor politice democratice şi progresiste de pretutindeni. Anul 1971 a marcat extinderea colaborării României cu toate ţările lumii, fără deosebire de orîn­­duire socială, a conlucrării sale cu toate statele şi popoarele iubitoare de pace in efortul general pentru destindere, pentru însănătoşirea vieţii internaţionale. Am por­nit şi pornim neabătut în politica noastră externă de la premisa că cerinţa actuală vitală, fundamentală, a tuturor popoarelor, condiţia esenţială de care depinde salvgar­darea păcii pe pămînt este respectarea ne­ştirbită a independenţei şi suveranităţii na­ţionale a tuturor popoarelor, a dreptului lor de a trăi liber, de a-şi organiza viaţa aşa cum o doresc, respectarea egalităţii de­pline între naţiuni şi neamestecul în trebu­rile interne, eliminarea totală din relaţiile interstatale a folosirii forţei şi a amenin­ţării cu forţa. Fie ca anul 1972 să ducă la a­­firmarea şi mai fermă în viaţa internaţională a acestor principii, care constituie singura cale pentru instaurarea unor relaţii de co­laborare şi pace în întreaga lume ! Concluzia de bază care se des­prinde şi la acest început de an este necesitatea intensificării e­­forturilor tuturor statelor — fie ele mari sau mici — pentru a apăra şi impune principiile drep­tului şi legalităţii internaţionale, creşterea răspunderii maselor largi populare, a tuturor forţe­lor politice progresiste, a Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite şi a ce­lorlalte organisme internaţionale în promovarea unei politici de colaborare şi pace între­ popoare. Unul din imperativele cele mai urgente care trebuie să pre­valeze în politica tuturor state­lor este stingerea focarelor de război, lichidarea conflictelor, a factorilor de încordare şi animo­zitate. Să se oprească războiul dus de Statele Unite împotriva popoarelor din Indochina, po­­poarele vietnamez, cambod­gian şi laoţian să fie lăsate să-şi hotărască singure destinul! Să se lichideze conflictul din O­­rientul Apropiat pe baza rezolu­ţiei Consiliului de Securitate din TV .Ş­i necesar să se facă totul pentru ca diferendele dintre state să se soluţioneze pe cale politică, paş­nică, pentru a nu se ajunge la ciocniri militare armate, pentru a se evita războiul! Un obiectiv de seamă căruia îi vom con­sacra şi în viitor efortul nostru este înfăp­tuirea dezarmării, eliberarea omenirii de coşmarul unui război termonuclear, reduce­rea uriaşelor cheltuieli militare. Trăind în Europa şi avînd încă proaspătă în memorie experienţa tristă a celor două războaie mondiale ale acestui secol, poporul nostru acordă un loc central în politica sa internaţională înfăptuirii securităţii europe­ne, organizării unei conferinţe general­­europene, stabilirii unor relaţii de bună ve­cinătate şi convieţuire paşnică intre toate popoarele acestui continent. In acest cadru, acordăm o atenţie permanentă dezvoltării colaborării fructuoase între toate ţările din Balcani, transformării acestei regiuni într-o zonă a păcii şi cooperării paşnice. Fie ca anul 1972 să ducă la consolidarea colabo­rării şi păcii în Europa, punîndu-se bazele instaurării trainice a securităţii pe continen­tul nostru ! Desigur, destinderea internaţională, dez­voltarea nestingherită a colaborării între popoare necesită încă multe eforturi, multe strădanii, dar s­întem convinşi că forţele so­ciale şi politice antiimperialiste, de o am­ploare fără precedent în istorie, pot împie­dica politica imperialistă de agresiune şi dic­tat, pot asigura înfăptuirea aspiraţiilor de pace şi progres ale umanităţii. România, partidul şi guvernul nostru sînt ferm hotă­­rîte să desfăşoare şi în anul ce vine o in­tensă activitate pentru întărirea unităţii ţă­rilor socialiste, a mişcării comuniste şi mun­citoreşti, a forţelor antiimperialiste, să-şi aducă contribuţia la cauza colaborării, pro­gresului şi păcii în lume. Stimaţi tovarăşi şi concetăţeni, Peste cîteva clipe va răsuna prima bătaie de orologiu a noului an, începem anul nou cu deplină încredere în forţele creatoare ale poporului nostru, în capacitatea lui de a ri­dica, sub conducerea partidului, patria so­­ciadistă pe noi culmi de civilizaţie şi progres. Totodată, inaugurăm noul an cu convingerea că luptînd unite, popoarele vor şti să-şi apere existenţa, să salvgardeze pacea şi securitatea internaţională, să creeze condiţiile pentru fău­rirea unei lumi mai bune, mai drepte. Cu aceste ginduri, ridic paharul în sănătatea şi fericirea poporului român ! Pentru pace şi colaborare internaţională 1 Toastez pentru împlinirea celor mai no­bile năzuinţe ale fiecăruia dintre dumnea­voastră ! Vă urez tuturor un an nou, rodnic, plin de satisfacţii în activitatea socială şi în via­ţa personală 1 Multă sănătate şi fericire 1 La mulţi ani, dragi prieteni şi tovarăşi 1 S-a Singurătate... In aşteptarea iernii, vasele fluviale de mic tonaj şi-au găsit un loc de refugiu ancorînd in rada Şan­tierului Naval Giurgiu Foto : F. GRONSCHI Anul XXIV - Nr. 7001 Marți 4 ianuarie 1972 4 pagini 30 bani Rezultatele din prima zi de lucru anunţă UN AN RODNIC Primele zile de lucru, primele succese. Anul 1972 a început sub semnul hărniciei, al unor rezultate substanţiale în producţie. După re­­paosul binemeritat prilejuit de Revelion, oa­menii muncii din unităţile economice ale ju­deţului Ilfov şi-au reluat activitatea, hotărîţi să îndeplinească exemplar sarcinile din cel de al doilea an al cincinalului. Cu 40 la sută mai mult Luni dimineaţă, muncitorii, ingi­nerii şi tehnicienii ÎNTREPRINDE­RII DE PREFABRICATE GIUR­GIU s-au reîntîlnit la locurile lor de muncă, urîndu-şi — după dati­nă — la mulţi ani şi noi realizări. Urarea s-a materializat în ceasurile următoare în succese care merită să fie consemnate in ziar. Valoarea producţiei globale înregistrate ieri a fost cu 40 la sută mai mare decit in prima zi de lucru a anului pre­cedent S-au produs fâşii cu goluri pentru poduri de şosele, piloţi, grinzi pretensioruite pentru poduri, borduri cu goluri pentru drumuri şi altele. După cum ne-a informat tovarăşul Alexandru M­­unteanu, in­giner şef, vrednicul colectiv al în­treprinderii a atins încă în anul trecut nivelul producţiei globale prevăzut pentru 1975. „Sîntem ho­­tărîţi ca în anul 1972 să depăşim acest nivel. Prima zi de lucru este de bun augur“. S-au evidenţiat în prima zi echi- Pdl­a condusă d­­ Dumitru Nistru­ (care lucrează la piloţi), echipa con­dusă de Vasile Banu (la fâşiile cu (Continuare în pag. a 3-a) Intilnirea tovarăşului N­icolae Ceauşescu cu preşedintele Partidului Comunist din Belgia, Marc Drumaux In cursul zilei de luni, 3 ianua­rie 1972, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, s-a întîl­­nit,, la Predeal, cu tovarăşul Marc Drumaux, preşedintele Partidului Comunist din Belgia, care se află la odihnă, în ţara noastră, la invi­taţia Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român. In cadrul întrevederii, desfăşura­te într-un spirit de caldă prietenie tovărăşească, s-a realizat o infor­mare reciprocă privind activitatea celor două partide, precum şi un schimb de păreri în probleme ale mişcării comuniste şi muncitoreşti, ale situaţiei internaţionale, îndeo­sebi ale securităţii europene. Cu acest prilej, s-a reafirmat do­rinţa comună de a dezvolta în continuare relaţiile de colaborare frăţească dintre Partidul Comunist­ Român şi Partidul Comunist din Belgia, în interesul întăririi priete­niei dintre cele două partide şi po­poare, al unităţii mişcării comunis­te şi muncitoreşti internaţionale, al tuturor forţelor antiimperialiste. Privind privind înainte P­rîn _ tr­adiţie, Anu! Nou este ca o culme a timpului, de la înălţimea căreia priveşti înapoi şi vezi, desfăşurate, rezultatele muncii tale, şi eşti mulţumit sau nu, după rîvna pe care ai depu­s-o ; priveşti înainte, şi cu­ ochii minţii, proiectezi în spaţiu ceea ce tre­buie să infăptuieşti, cu sîrguinţă de gospodar care îşi rostuieşte din ce in ce mai bine ograda şi casa. In aceste zile, am privit cu toţii spre faptele celor 365 de zile de încordare şi am descoperit realizări cu valoare emoţională de operă de artă, pentru că cifrele au încetat de mult să fie pentru noi reci calcule contabile, ci adevărate pledoarii care vorbesc despre noi şi viitorul nostru. Avem cu toţii sentimentul că gospodărim o ţară, ale cărei roade le strîngem, cifrele avînd o temperatură pe care o sim­ţim. Pentru noi, cifrele de bilanţ nu sînt totalurile trustului cutare, ale concernului cutare care au adus atîta beneficiu patronului sau po­sesorilor de acţiuni, singurii care pot vibra la bilanţul pozitiv al unui an. Totalurile de sfîrşit de an au valoare emoţională pentru noi toţi,, mina de oameni ai muncii care am gospodărit acest cerc de munţi, şi cerc de cîmpii şi cerc de podiş, care se cheamă România, patria noastră. Privim cifrele — atît de reci pentru unii, atît de fier­binţi pentru noi, cei care le citim cu sufletul — şi le comparăm cu cere, cu un apropiat, şi le comparăm cu ale altora, şi abia ne stăpînim mindria care mocneşte în noi, ca în orice gospodar mulţu­mit, la capăt de muncă, atunci cînd se aşează să răsufle, într-o odih­nă binemeritată. Citim, comparăm, ne-am obişnuit să citim ţi să no­­­iiiipaium vu cei r­îji Cui.î, şi clătinam copai mulţumiţi, in gestul aut de ştiut al ţăranului înţelept pe care toţi îl mai purtăm încă în noi. Păs­trăm, cu legitimă mîndrie, virtuţile de răbdare, şi muncă, şi înţelepciu­ne, ale ţăranului din fiecare dintre noi, virtuţile pe care ni le-au trâs-TUDOR POPESCU (Continuare în pag. a 2-a) REVELION 7972 Secvenţe ale unui scurt - metraj omagial Prezenţe giurgiuvene la marele toast al ţării Ultima filă din calendarul lunii decembrie i-a făcut pe giurgiuveni să soarbă adine din cupa nerăb­dării. Decorul mirific al memorabi­lei zile de „31“ le sporea parcă şi mai mult apetitul pentru apropiatul toast de la miezul nopţii. Totuşi, cu oarecare cumpătare, emoţia aş­teptării a fost biruită astfel că atunci cînd cele 12 bătăi simpto­matice ale orologiului vremii s-au făcut auzite toată lumea era cu pa­harele în mină şi ele parcă sclipind şugubăţ, ameţite de chihlimbarul binecuvîntatului Cotnari sau Mur­­fatlar. Simbolic, bătrînul oraş de la Du­năre ridica cupa pentru frumuse­ţea anilor tineri. Frumuseţe care descoperă la fiecare pas peisajul tonifiant al înfăptuirilor de azi, îngemănînd decorul noii uzine „Dunăreană“ cu cel al Şantierului naval, al urbanisticii mereu îm­prospătate. In această zi de hotar, localurile giurgiuvene au oferit o ambianţă plăcută pentru întîmpinarea Anului Nou. Modernul restaurant „Perla“ i-a primit pe invitaţi în straiele alese ale festinului­­ cu lampioane, serpentine, globuri, cu bradul fru­mos împodobit şi cu tradiţionalul meniu din care nu au lipsit bine­cunoscutele fripturi de purcel şi curcan, toba şi cîrnăciorii, piftia şi ciorba de potroace, toate avînd drept „completare“ aromele vinului de Medgidia. Şeful unităţii, Gheorghe Călinescu, rezervă mesenilor o ade­vărată demonstraţie a măestriei cu­linare susţinută cu „argumente“ tari de barmanii Mihai Cocoş şi Vică Pencea. Două tonete cu două „zîmbete“ — Elena Beianu şi Alice Chioseaua — alungă orice urmă de indispoziţie. Clipele sunt plăcute. In fruntea antrenului, Paul Stoian, inspector la Banca de Investiţii, animă atmosfera interpretînd un original pluguşor pe care O.C.L.M. Giurgiu l-a pregă­tit pentru meseni, muncitori, ingi­neri şi funcţionari de la Şantierul naval, Industria locală, Finanţe­­bănci care, răspunzînd îndemnului, se prind apoi în tradiţionalele jocuri ale căluşului şi căpriţei. Mai sînt puţine minute pînă la miezul nopţii. Cei prezenţi la săr­bătorirea noului an urmăresc prin intermediul radioului cuvîntarea şi urările pline de căldură pe care secretarul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, le adre­sează ţării, poporului nostru. In fiecare gînd, In fiecare inimă, aceeaşi expresie a bucuriei. — La mulţi ani. 1972­­... In întîmpinarea Anului Nou au venit la restaurantul „Dunărea“ şi meşterii făurari ai navelor. Printre ei, Ionel Cojocaru şi Petre Pelu. Două cupe s-au întîlnit... — După datina străbună, vivat şi la mai mare . Un toast ca atîtea altele spre cinstirea hărniciei. Un toast care ar vrea să însemne omagiul fierbinte adus priceperii şi sîrguinţei celor care dau oţelului personalitatea concretă a navelor. Pentru succesele de astăzi şi pentru cele de mîine s-au ridicat aici la unison 140 de cupe, o metaforă a Revelionului 1972, expresie a bucuriei dar şi a MIHAIL GOSPODIN (Continuare în pag. a 2-a) „la mai tocmă-un păhărel Să ne-nveselim niţel !" este cuvîntul de ordine pe care membrii familiei «ce-,­peratorului Ion Costache din satul î| îasefssc fa xhvhsta *"

Next