Steagul Roşu, ianuarie 1972 (Anul 24, nr. 7001-7024)

1972-01-14 / nr. 7010

& ÎNTREPRINDEREA TRANSPORTURI AUTO BUCUREȘTI AUTOBAZA Nr. 6, cu sediul în BUCUREȘTI strada Fabrica de Chibrituri nr. 7—9 sectorul 5, ANGAJEAZĂ URGENT următoarele categorii de muncitori: — şoferi posesori ai permisului de conducere catego­ria „C" și „E", pentru transporturile interurbane în vede­rea selecționării pentru transporturile internationale. — mecanici auto ; — forjori arcuri. Page­a 2-a PE URMELE SESIZĂRILOR DE LA CITITORI REZOLVĂRI ŞI....REZOLVĂRI Cui nu-i stă bine cu drumul „Progresul“ — firmă bine cu­noscută la Olteniţa şi prin ţară, indică îndeobşte centre de repa­raţii pentru aparate de radio, te­levizoare, aparate electrice de uz casnic. Unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti ,bine organizate şi utilate, numitele „Progresul“ sînt vizitate cu încredere şi spe­ranţă de toţi cei care au avut ghinionul să li se strice radioul tocmai la „Unda veselă“ ori ma­şina de spălat cînd albia-i încă plină de rufe. Mă rog, toate bu­ne pînă ce, la­­ „Progresul“ nu lucrează şi niscaiva meşteşugari ce s-or fi crezînd „La Costică“ de-şi permit să trateze clienţii după strpul lor plac. Ba lipsesc la ora­­fiind au program, la se­diu, ba­­închid pentru inventar, ba te invită să mai vii şi mîine... Cam aşa au păţit pînă de cu­­rînd şi cîţiva locuitori ai Olte­niţei : Stancu Colonelu, Mihai Mîndru, Sofia Costache. în sfîrşit, unul dintre aceştia ne-a adresat o scrisoare care a avut darul să urgenteze (niţel) reparaţia ma­şinii sale Alba­ lux. După cum ne relatează U.J.C.M.-Ilfov, întârzierea s-a datorat unui motiv obiectiv , lip­sa piesei de schimb , iar absen­ţa responsabilului de la unitate, în unele zile, tot obiectiv şi tot prin lipsa pieselor de schimb se explică.­­Pentru a înlătura orice suspiciune, să precizăm­­ responsabilul s-a deplasat la „fondul pieţii“ pentru a procu­ra piesele fără de care „Progre­sul“ nu poate efectua repara­ţiile). Aşadar, avem explicaţii. Inte­resant este însă că, deşi însuşi responsabilul depune atîta zel pentru aducerea acestor piese, o „reparaţie“ durează mai bine de 3 luni. De unde se vede că meş­teşugarului nu-i stă bine cu dru­mul (ca de altfel, nici clienți­lor). Am mai scris... ...şi totuşi, ne vedem nevoiţi să revenim asupra cîtorva aspecte legate de asigurarea unor con­diţii optime transportului în co­mun. Aşadar, cele ce urmează vizează din nou cazul navetişti­lor care, domiciliind în comune ilfovene, lucrează în Capitală. Cum în multe cazuri grupuri compacte din comune apropia­te lucrează la aceeaşi mare în­treprindere bucureşteană, s-a născut tradiţia (birocratică) a convenţiilor încheiate de aceas­ta cu I.T.A. Bucureşti, respon­sabila cu drumurile muncitori­lor. Normal ar fi ca asemenea acte să convină asupra unor pro­bleme esenţiale, în cîteva rân­duri. Faptic însă, dragostea pen­tru hîrtie şi scris se materiali­zează într-o serie de articole şi clauze dintre care unele exage­rate, dacă nu chiar ilegale. Lă­­sînd acest aspect pentru un alt prilej, să revenim la lung-me­­trajul acestor convenţii. Cităm, spre exemplu, art.­­4 din convenţia I.T.A. — Uzina „23 August“ 1 „Beneficiarul va stabili pentru fiecare cursă cîte un responsabil din rîndul anga­jaţilor ce se transportă, care împreună cu şoferul va supra­veghea ca efectuarea călătoriei să se facă numai de către cei care posedă legitimaţii tip, pre­cum şi ca în timpul transportu­lui să se respecte ordinea şi disciplină“. Parcă ar fi vorba despre o excursie O.N.T. ori despre elevi plecaţi în vizită la grădina zoologică şi nu despre oameni în toată firea care fac, zi de zi, acelaşi drum! Să fie oare, într-adevăr, nevoie ca prin asemenea acte să consfin­ţim ordinea şi disciplina, regula atât de bine ştiută că în autobuz nu se fumează ,nu se vocife­rează şi se folosesc goamne din bunul obştesc ? Cert este că aceste convenţii, cu toate prevederile lor extinse, nu duc la înlăturarea unor ne­mulţumiri, atît din partea că­lătorilor — cînd autobuzul în­tinde — cît şi din partea şofe­rilor — cînd „beneficiarul nu respectă indicaţiile de la art 4 din convenţie“. Pînă una alta, convenţia face pui, alte vorbe multe, alte pagini doldora de citate, care caracterizează răs­punsurile I.T.A. Bucureşti la se­sizările cititorilor noştri. Ne-ar fi interesat, stimaţi tovarăşi, doar un singur lucru : ce mă­suri aţi luat ca autobuzul să nu mai sosească cu întîrziere de două ore în staţia Gurbăneşti ? Pentru că aceasta era în esen­ţă cererea muncitorilor Mitică Petre, Constantin Ungureanu,­­ Marin I. Popa şi a celorlalţi (aproape 40) de ale căror motive de nemulţumire daţi-ne voie să nu ne îndoim (chiar şi acum, după ce cunoaştem în detaliu „convenţia“)... NADIA CONSTANTINESCU ­ TELEVIZIUNE VINERI 14 IANUARIE 16.00 — 17.00 Teleșcoală 18.00 Căminul 18.50 Aplauze pentru români 19.10 Tragerea Loto 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de searal 20.00 Cronica politică Internă 20.10 Film artistic : ,,Vremuri mi­nunate la Spessart“ 21.50 Telejurnalul de noapte 22.00 Campionatele europene de pa­tinaj artistic. RADIO VINERI 14 IANUARIE PROGRAMUL X 14.00 Compozitorul săptăminii : Ed­vard Grieg ; 14,40 Buchet de melodii populare ; 15,00 Buletin de știri ; 15,05 Radioanchetă economică ; 15,30 Pa­gini vocale din muzica de estradă ; 16,00 Radiojurnal ; 16,15 Corul Liceu­lui pedagogic din Bucureşti ; 16,30 Radiocabinet de informare şi do­cumentare ; 16,50 Publicitate radio ; 17,00 Pentru patrie ; 17,30 Concert de muzică populară ; 18,00 Orele se­rii ; 20,00 Tableta de seară ; 20,05 Zece melodii preferate ; 20,40 Doi Interpreţi, două generaţii : Făinica Luca şi Radu Simion ; 20,55 ştiinţa la zi; 21,00 Revista şlagărelor ; 21,30 Melodii de neuitat ; 21,42 Bijuterii muzicale ; 22,00 Radiojurnal ; 22,30 Concert de seară ; 22,55 Moment poetic ; 23,00 Concert de seară (con­tinuare) ; 24,00 Buletin de ştiri ; 0,03—6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14,00 Buletin de ştiri; 14,05 Muzică populară ; 14,30 Odă limbii române ; 15,00 Muzică uşoară ; 15,30 Radio­şcoală ; 16,00 Radiojurnal ; 16,15 Cas-16,55 Sfatul medicului ; 17,00 Buletin de ştiri ; 17,05 Album de muzică populară ; 17,30 Lectură dramatică ; 18,00 Publicitate radio ; 18,20 Orfeu — mică­ enciclopedie muzicală ; 19,00 Buletin de ştiri ; 19,05 Melodii de estradă ; 19,30 A fi comunist ; 19,50 Noapte bună, copii ! ; 20,00 Seară de operă : „La ran­dine“ de Puccini ; 21,45 Muzică uşoară ; 22,15 Concer­tino pentru vioară şi orchestră de Carmen Petra Basacopol ; 22.30 Ver­suri şi proză din revistele noastre ; 22.50 Trei melodii cu Luminiţa Cos­min ; 23.00 Buletin de ştiri ; 23.05 Festival Flandra — 1971 ; 23.45 Dan­suri simfonice din Comind de Zoltán Aladár; 0.10 Ciclul de lieduri op. 39 de Schumann ; 0,55 — 1,00 Bu­letin de ştiri SIMBATA 15 IANUARIE PROGRAMUL I 6,00 Muzică şi actualităţi ; 9,30 Mio­riţa. Laudă meşterilor populari ; 10,00 Buletin de ştiri ; 10,05 Pagini din opera „La Wally“ de Catalani ; 10,20 Piese instrumentale ; 10,30 Emi­siune muzicală de la Moscova ; 11,00 Buletin de ştiri ; 11,05 Melodii 1972 — muzică uşoară ; 11,15 Radioclub turistic ; 11,35 Cîntece patriotice ; 11,50 Cotele apelor Dunării ; 12,00 Recitalul zilei : Miredlle Mathieu ; 12,15 Arii din opere ; 12,30 Intilnire cu melodia popular şi interpretul preferat ; 13,00 Radiojurnal; 13,13 Avanpremieră cotidiană ; 13,30 Ră­­ cit­or­ecording. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineaţă ; 8,05 Tot înainte ; 8,20 Pagini din muzica de balet ; 9,01 Album de pre­lucrări corale ; 9,15 Muzică popu­lară ; 9,30 Buletin de ştiri ; 9,35 Frag­mente din opera „Billy Budd“ de Britten ; 10,05 Cenaclul artelor ; 10,30 Invitaţii noştri, preferaţii dv. : Dan Spătaru­, Viky, Raphael ; 10,50 Cîntă Georgeta Angliei, Borta Iuhasz şi Stan Simion ; 11,50 Din înregistrările pianistei Silvia Şerbescu ; 11,30 So­lişti care ne-au vizitat ţara ; 11­,55 Ştiinţa la zi ; 12,00 Buletin de ştiri ; 12 ,5 Av&npremium­ cotidiană; 12,19 Program susţinut de grupul folclo­ric „Mioriţa" ; 12,30 Contraste so­nore — muzică uşoară ; 13,00 Radio­jurnal ; 13,15 Varietăţi muzicale. TEATRE VINERI 14 IANUARIE Rigoletto, ora 19,30 , Opera Română Fanny, ora 20 : Teatrul „Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Comedia) Travesti, ora 20 : Teatrul Naţional „I L. Caragiale“ (sala Studio) ; Intr-un ceas bun, ora 19,30 : Tea­trul „Ion Vasilescu“ Omul care..., ora 19,30 : Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Magheru) Gaiţele, ora 20 : Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Studio) Soarele Londrei, ora 19,30 : Tea­trul de Operetă ziariştii, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Schitu Mă­­gureanu) Mincinosul, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Studio) Nicnic, ora 20 : Teatrul de Co­medie Antigona, ora 19,30 : Teatrul Mic Gîlcevile din Chioggia, ora 19,30 : Teatrul Giulești Bimbirică, ora 19,30 : Teatrul „C. Tănase“ (sala Savoy) Groapa, ora 19,30 : Teatrul „C. Tă­nase“ (sala Victoria) N-a fost in zadar, ora 16 : Teatrul „Ion Creangă“ Bu AU, ora 15 : Teatrul „Ţăndărică" (sala Victoria) Cartea cu Apolodor, ora 17 : Tea­trul „Ţăndărică“ (sala Academiei) Concert de muzică populară româ­­nească, ora 19,30 : Ansamblul Rap­sodia Română '72 Circ ’72, ora 19,30 : Circul Globus Mirii anului II: scala (3; 11,15; 13,30; 16; 13,30; 21); București (9; 1­1,15; 13,30; 16,30; 18,43; 71) Love story: Patria (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15); Luceafarul (9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21); Capitol (9,15; 11,30; 13,45 ; 16); Favorit (9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30); Festival (8,30; 10,45; 13; 16,45). Să cumpărăm o mașină de pompieri: Doina (11,30; 13,30; 16; 18,15; 20,30); La orele 8—16 program de desene animate. Livada din stepă: Festival (19—21); Flacăra (15,30 ; 18 ; 20,15). B.D. la munte și la mare: Victoria (9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45); Au­rora (9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15) Tomis (9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30) Mihail Strogoff: Central (9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30) Hugo şi Josefina: Timpuri noi (9; 18,30 In continuare); Program de desene animate (20,15) Decolarea: Munca (16; 18, 20); Gîu­­leşti (15,30; 17,45; 20) Cea mai frumoasă soţie: Feroviar (8,45; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21) Me­lodia (9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45) Modem (9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30) Pădurea de mesteceni: Viitorul (16, 18, 20) Trenul: Excelsior (9; 11,45; 14,30; 17,15; 20); Mioriţa (9; 11,45; 14,30; 17,15; 20) Waterloo: Griviţa (9; 12; 16; 19,30) Volga (9,30; 12,30; 16; 19,15; Flamura (9; 12,30; 16; 19,30) Sorgul roşu: Progresul (15,30; 18; 20,15) 12 oameni furioşi: Bucegi (16; 18,15; 20,30) ; Gloria (9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30) Poveste sângeroasă: Laromet (15,30; 17,30; 19,30) Oliver I Buzeşti (15,30 ; 19) Nici un om pentru Camp Detrick : Ferentari (15,30 ; 17,45 ; 20) Aria celor o mie de zile : Fio­­reasca (15,30 ; 19) ; Arta (15,30 ; 19,15) Castanele sunt bune : înfrăţirea Intre popoare (15,80 ; 17,43 ; 20) Steaua de tinichea : Lumina (9, 21 în continuare) ; Crîngaşi (15,30 ; 18 , 20,15) Duel straniu : Pacea (15,45 ; 18 , 20) Floarea de cactus : unirea (15,30 ; 18 , 20) ; Popular­­16 ; 15,30 ; 18 ; 20,15) Scoate-ţi pălăria cinci săruţi : Lira (15,30 ; 18 ; 20,15) Marele premiu : Drumul sării (15,30 ; 19) Floarea soarelui : Viran (15,30 ; 18 ; 20,15) Tick... Tick... Tick : Rahova (14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30) Ritmuri spaniole : Moşilor (15,30; 17,45 ; 20) Articolul 420 : Cosmos 05,30 ; 19) GIURGIU :Bucureşti : Romanticii. Flacăra : Cermen. OLTENIŢA Club S.N.O. : Tick, Tick, Tick. URZICENI Pacea : Fraţii. BUFTEA Libertăţii : Sprijiniţi-i pe şerif. BOLINTIN Luceafărul : Săptămina nebunilor. Institutul Meteorologie comunică, In următoarele 24 de ore, vreme friguroasă,­­ îndeosebi noaptea cînd temperatura va coborî sub minus 15 grade. Ziua va oscila intre minus 5 și minus 3 grade. Cerul va fi va­riabil, vîntul va sufla potrivit. In următoarele 3 zile, vremea va fi friguroasă cu nopţi geroase în prima parte a Intervalului. Vor că­dea ninsori temporare. Vînt potri­vit. Temperatura aerului va mar­ca o uşoară creştere la sfîrşitul in­tervalului. „Neastîm­păratul" La căminul cultural din Manasia Brigada ştiinţifică a Casei de cultură din oraşul Urziceni se va deplasa duminică 16 ianuarie în comuna Manasia unde se va întilni cu ţăranii cooperatori şi va purta un dialog asupra di­verselor întrebări puse de local­nici. După cum ne Informează corespondentul nostru Fl. Coman, cu acest prilej, artiştii amatori din formaţia de teatru a Casei de cultură va prezenta pe sce­na căminului cultural comedia lui Gheorghe Vlad „Mitu şi Na­te, făcători de minuni“. STEAGUL ROŞU Din poşta acestei săptămîni ne-a reţinut în mod­ deosebit a­­tenţia scrisoarea unui profesor de la Şcoala profesională de con­strucţii Giurgiu. Fără a-i pune la îndoială bunele intenţii decla­rate, ne îngăduim un scurt co­mentariu, invitînd pe toţi cei care ar dori să ne scrie, să ne comunice punctul lor de vedere. Iată pe scurt faptele, aşa cum se conturează din conţinutul scri­sorii : Andi T. şi Nicu C. au fost pînă de curînd elevi în anul I al şcolii profesionale de con­strucţii Giurgiu. Acum nu mai frecventează şcoala pentru că părinţii i-au retras. (Prin cereri scrise), înainte, nu frecventau pentru că n-aveau... timp. Practic, în decurs de cîteva luni, Andi a fost la şcoală pa­tru zile. între timp, a mai în­cercat să se scoale de dimineaţă,­­iar n-a reuşit, şi-a găsit un an­turaj „irezistibil“, a comis o in­fracţiune pentru care a fost ju­decat şi i s-a aplicat una din măsurile educative prevăzute de codul penal. Nicu, fără a-i fi amic, i-a căl­cat pe urme, întîmpinînd ace­leaşi „greutăţi“ în respectarea programului de cursuri şi prac­tică, mai vine, mai lipseşte, pînă ce găseşte o soluţie : indică şco­lii o adresă fictivă, prezintă un certificat medical pentru trei zile, îşi induce în eroare familia şi dispare mai bine de o lună de zile. Trecînd apoi, la cauzele care ar fi putut determina abaterile acestor doi tineri, autorul scriso­rii, profesorul, le defineşte ast­fel : „grave greşeli de educaţie săvîrşite de familie“. Dar, să nu ne rezumăm la această concluzie şi să cităm mai pe larg din fi­lele scrisorii: „Cercetările noas­tre (N.R.: ale semnatarului) au stabilit nu numai nişte fapte ci şi cauza manifestărilor... lui Andi : imposibilitatea familiei,de a-şi aduce aportul necesar, ală­turi de şcoală (N.R. : sau invers) la educarea propriului ei copil. Şi toate acestea fiindcă Andi nu mai are de mult o familie (N.R.: sau are două, după cum se va vedea). O mamă bine in­tenţionată în drumurile-i zilnice pe care le făcea la şcoală (N.R. : mama — zilnic, elevul — lunar), nu putea suplini supravegherea şi îndrumarea de care nici un copil nu poate fi frustrat. O altă familie, din care nu face parte Andi (N.R. : de ce nu ?), în altă parte a municipiului, o pune in imposibilitatea de a realiza ceea ce, fără doar şi, poate, doreşte nespus". Cam alambicat, dar în esenţă, credem că este vorba despre despărţirea părinţilor lui Andi. Un caz, cum zice profesorul, din această „viaţă atit de complexă şi nu o dată complicată care ne poate duce la rezilierea unor contracte încheiate intre noi şi cei cu care, iniţial, am consim­ţit să convieţuim“. Dar, să trecem acum şi la fa­milia C. „O întîmplare tragică a determinat concentrarea grijii tuturor, şi nu numai a grijii, spre unicul copil care Ie-a mai rămas —• Nicu“. Deci, o dragoste greşit înţeleasă, un plus de a­tenţie tradus prin răsfăţ, îngă­duinţă, scutiri de efort şi răs­­pundere, încredere nelimitată şi libertate exagerată cărora „vlăj­ganul“ (am citat din nou) le răspunde cu lene, minciună, va­gabondaj. Intr-adevăr, cam acestea aici cauzele dar, ca de obicei, la a­­pariţia unor efecte concură nu numai cauzele ci şi alte împre­jurări, încercăm, la rîndul nos­tru, să le identificăm : Andi şi Nicu nu sînt numai fiii familiilor T. şi C. Mai sînt şi elevi (cel­­puţin erau, pînă la data retragerii de la şcoala de construcţii). Iar­­prin abaterile lor — dacă nu cele mai grave, în orice caz sesizabile şi pro­babil primordiale, se numără absenţele repetate de la cursuri. Cum au reacţionat cadrele di­dactice, conducerea şcolii, orga­nizaţia U.T.C. ? Despre aceasta, scrisoarea nu spune nimic­.. Un iz de autocritică nu răz­bate nici măcar printre rînduri. Ba dimpotrivă, semnatarul se dovedeşte tributarul unei con­cepţii cel puţin originale : „Şcoa­la profesională nu este o şcoală obligatorie... la acest fel de şcoală vine cine vrea şi rămîne, de asemenea, cui îi place —­­neavînd a da socoteală nimănui pentru nici una dintre cele două decizii". Plecînd de la o aseme­nea părere, profesorul (preci­zăm : profesorul care ne scrie, nefiind cazul să generalizăm) nu a văzut nimic rău în absenţele unor elevi­(înscrişi şi admişi în numărul de locuri limitat al şco­lii, beneficiari ai unor importan­te fonduri pe care statul le chel­tuieşte pentru şcolarizarea şi ca­lificarea tinerilor), le-a lăsat timpul să vadă dacă le place şcoala şi dacă rămîn, nepermi­­ţîndu-şi să le ceară socoteală pentru această decizie... Iar a­­cum cînd, după cum s-a văzut, elevii au „decis“ iar părinţii s-au hotărît să-i dea ucenici la locul de muncă, profesorul ple­dează pentru „retragerea retra­gerii“ şi revenirea la şcoală. Mo­tivele : ucenicia e mai grea, iar „Andi şi Nicu nu se vor putea acomoda cu sarcinile ce le revin ca ucenici“. (N.R. : Veniţi deci, la şcoală ! N-aţi văzut ce dul­­ce-i viaţa de „şcolar“?). Soco­tind această revenire la şcoală ca unica soluţie pentru „salva­rea“ celor doi tineri de la co­miterea unor abateri, profesorul „consideră nimerită intervenţia instituţiilor in care lucrează pă­rinţii acestor copii... pentru a le pune în vedere rezolvarea grab­nică a acestei intolerabile situa­ţii“. Vasăzică, şcoala n-a avut „dreptul“ de a cere socoteală e­­levilor, n-a ştiut să-i facă să le placă învăţătura şi meseria alea­să, n-a reuşit să atragă părinţii la o colaborare eficientă şi pre­venirea abaterilor cu care s-au soldat absenţele lui Nicu şi Andi. In schimb, instituţiile să ceară socoteală angajaţilor lor pentru că îşi retrag fiii de la şcoală şi-i dau la ucenicie!! Sunt părerile unui dascăl... Dascăl ? ILEANA DRAGOŞ CORESPONDENŢA SĂPTĂMÎNII Opinii pseudo -pedagogice VITRINA L Ion Vinea — VENIN DE MAI! Roman postum dintr-un laborator de creație încă plin de surprize, masivul volum apărut la Editura Dacia din Cluj aparţine seriei de „Opere" în curs de editare. Auto­rul a fost o personalitate veşnic dispusă la experienţe literare, tre­­cind de la avangardism la tradi­ţionalism dintr-o necesitate inti­mă de a se exprima potrivit ge­nului cultivat, mesajului de trans­mis. Gazetar fulminant, poet ele­giac, romancier cultivind linia cla­sică, Ion Vinea ilustrează prin po­livalenţa sa generaţia literară in­terbelică. Inegal, nefinisat, roma­nul „Venin de mai" este un şan­tier literar cu o valoare documen­tară excepţională. El adună o ma­terie epică densă, atribuind cărţii virtuţi de fişier scriitoricesc cu si­tuaţii, personaje şi analize. A in­tra în detalii e de prisos. Cartea se citeşte pentru marea plăcere de a reconstitui, pe un principiu ar­heologic, o acţiune de proporţii. O acţiune purtind amprenta adincă a primelor decenii din veacul nostru, exprimind mai ales psihologia unor intelectuali, privită în nota ei ho­­tărîtoare pentru acel timp — însin­gurarea prin cultivare excesivă a rafinamentului spiritual. Fără a fi polemic, scriitorul ne dă o frescă de proporţii, inţelegind in primul rind să fie obiectiv. Ceea ce în­seamnă o înregistrare riguroasă, in speţă literară, a numeroase destine umane cu mişcări precise, expri­­mindu-se şi exprimînd. Bănuim în arborescenta lucrare intenţia unui roman — fluviu a cărei formă ul­timă ar fi consacrat o valoroasă operă. MĂRTURISIRI LITERARE: E­minentul profesor care a fost D. Caracostea este autorul, între anii 1932—1933 a unor chestionare li­terare încredinţate marilor scrii­tori ai timpului pentru a forma, în cadrul cursului de literatură română modernă de la Facultatea de litere şi filozofie din Bucureşti, materia unor inegalabile mărturi­siri literare. Volumul reuneşte pe cele mai reprezentative datorate, printre alţii, lui Sadoveanu, Gogă, Rebreanu, Pillat, Minulescu, Ar­­ghezi, Ion Barbu. Autorii, aflaţi la maturitatea artistică, işi exprimă crezul literar. Altfel spus, fiecare îşi precizează locul în evoluţia scrisului românesc şi este extraor­dinar să constatăm cît de exact se definesc scriitorii, judecind după poziţia lor din istoriile noastre li­terare. Anchetatorul, cunoscind spe­cificul fiecăruia, conduce prin în­trebări mărturisirile în aşa fel, in­cit fixează nu numai omul, ci şi epoca, factorii politici, sociali şi culturali, situînd literatura in ele­mentul ei firesc de inspiraţie şi respiraţie. Nu poate fi vorba de o solidaritate în spirit de generaţie, ci mai de­grabă de solidaritatea întru cinstirea scrisului şi a citi­torului. Conştiinţa scriitoricească românească rar s-a exprimat in idei mai vibrante despre rosturile literaturii. Utilă tuturor, cartea tre­buie încredinţată mai ales elevilor pentru marele ei exemplu — exem­plul demnităţii artistului. Iar în­­tr-un sens mai larg, reprezentati­vă in ochii tuturor pentru conşti­inţa spirituală românească. Adrian Păunescu — ISTORIA UNEI SECUNDE: Versurile lui Adrian Păunescu au exprimat tot­deauna un neliniştit. Tradusă în ipostaze mereu hotăritoare pentru profilul său artistic, neliniştea a devenit torenţială, fixîndu-se în urmă asupra cîtorva deziderate ca­pitale pentru soarta pămîntului locuit de poet. Deci Adrian Pău­nescu inaugurează un nou tip de poezie patriotică. Deci poetul şi cetăţeanul, artistul şi bărbatul, gindesc la rostul ţării într-o mare tensiune care poate fi tradusă şi prin bucurie, şi prin grijă, şi prin meditaţie sau statornicie. Poetul „Istoriei unei secunde" are o ex­traordinară mobilitate, aceea a că­lătoriei prin spaţiul spiritual ro­mânesc. „Istoria secundei“ este is­toria pulsaţiei vitale din trupul ţării, dilatată in secvenţa unei po­eme. A face astăzi poezie patrio­tică înseamnă, in credinţa lui A­­drian Păunescu, nu retorica versu­lui aprins, înseamnă a scrie şi cum ai compune o „gloasă“ — pri­ma strofă concentrează proverbele (in cazul poetului, marile proble­me ale ţării), iar restul strofelor dezvoltă pe rind ideile compri­mate în prima. Astfel, poemele lui Adrian Păunescu, dau o imagine grandioasă a participării acute, prin creaţie, la soarta ţării, cîn­­tată şi slăvită din motive capitale: ,,în ale lumii strîmbe vaviloane ! mai sintem­ douăzeci de milioane!"/ Aici, întregi, cu vii, ca şi cu morţi / latinizind sub veşnicele bolţi ! Contaţi pe noi! Rămînem. Sintem­. Toţi“. IONUŢ NICULESCU FABRICA DE CONSERVE VALEA ROŞIE cu sediul în comuna Mitreni, pe Şoseaua Naţională Bucureşti—Olteniţa Km.* 53. ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ ■— Şef serviciu salarizare — Şef serviciu aprovizionare — Şef serviciu C.T.C. cu respectarea prevederilor H.C.M. 914/1968. Se asigură transportul cu autobuzul Bucureşti—Fabrică şi retur. Cei interesaţi­ se vor adresa la serviciul salarizare şi personal din fabrică, telefon Olteniţa interurban 14 sau 15. ANUNŢ! ÎNTREPRINDERILE DE HOTELURI ŞI RESTAURANTE din Bucureşti, din cadrul MINISTERULUI TURISMULUI organizează o acţiune de culegeri a celor mai autentice reţete de preparate culinare şi menu­ri complete româ­neşti, păstrate în tradiţiile şi obiceiurile locuitorilor din Bucureşti şi judeţul Ilfov. GOSPODINE ! Ne adresăm Dvs. rugîndu-vă a sprijini această acţiune, depunînd personal, sau trimiţînd prin poştă, reţete de preparate culinare şi menu­ri complete la I.H.R. „UDO" — Serv. Producţie — str. C. A. Rosetti, nr. 3 (telefon 14.49.30), zilnic, între orele 11—15 , dumi­nica 9—12. Reţetele vor trebui să cuprindă toate amănuntele nece­sare pregătirii preparatelor respective. IMPORTANT! Cele mai valoroase reţete vor fi premiate cu diferite sume de bani, sau cu excursii în diferite localităţi din ţară. Lucrările premiate vor fi expuse într-o mare „EXPO­ZIȚIE DE ARTĂ CULINARĂ", care se va organiza în Ca­pitală. Depunerea rețetelor va trebui să fie făcută pînă la data de 15 februarie 1972.

Next

/
Thumbnails
Contents