Steagul Roşu, ianuarie 1972 (Anul 24, nr. 7001-7024)

1972-01-14 / nr. 7010

DIALOG RESTANTE In coloanele ziarului nostru a apărut un raid-anchetă pe tem­a aprovizionării cooperative­lor de consum în sezonul rece Erau criticate unele aspecte le­gate de aprovizionarea de iarnă a unor unităţi din comunele Ghimpaţi, Epureşti, Mihăileşti şi Cornetu. Reţineţi că acest raid a apărut în ziua de 17 octombrie 1971. Răspunsul cu privire la semnalele noastre l-am primit „foarte operativ“, la 7 ianuarie 1972 (data de redactare a scrisorii IJECOOP-Ilfov fiind 5.1.1972). Aşadar, un termen des­tul de lung pentru un răspuns care trebuia să ne arate că au fost luate măsurile corespunză­toare.­­Trebuie să mărturism — pen­tru a cita oară? — că nu sun­tem­ adepţii polemicii prin in­termediul scrisorilor, aşa cum nu cerem neapărat întreprinde­rilor vizate în raidurile noastre — anchetă, să ne răspundă nea­părat. Important este să se ia măsurile de rigoare pentru ca — în ultimă instanţă — cum­părătorii respectivi să fie bine serviţi. Sîntem însă împotriva unor răspunsuri formale, con­venţionale, în care se scrie mult fără să se spună nimic. Să cităm cîteva exemple pen­tru edificare : „Vă facem cunos­cut că s-au deplasat în comunele Ghimpaţi, Epureşti, Mihăileşti şi Cornetu (reproducem ad-li­­teram textul scrisorii IJECOOP­­Ilfov) organe de îndrumare şi control, unde au constatat juste­ţea celor semnalate în ziar luînd măsuri pentru remedierea lor cît şi pentru evitarea acestora pe viitor. S-a discutat cu con­ducerile de cooperative pentru impulsionarea aprovizionării a tuturor unităţilor şi în mod spe­cial a celor supuse izolării. De asemenea, în cadrul depozitului IJECOOP-Ilfov s-au luat măsuri pentru completarea sortimentelor de mărfuri de la furnizori şi în mod special cele pentru se­zoane de toamnă-iarnă şi apoi livrarea lor cît mai urgent la unităţile de desfacere“. Am citat acest text în între­gime pentru a sublinia că abia acum s-au luat măsurile menţio­nate (ne referim la unităţile izo­late îndeosebi) cînd ne aflăm la mijlocul lunii ianuarie. Dar dacă anul acesta iarna n-ar fi fost atît de blîndă? Singurul lucru concret ni se pare faptul că unităţile vizate în raidul-anche­­tă precum şi magazinul din co­muna Epureşti au fost aprovi­zionate operativ — cel puţin aşa se arată în scrisoare. Intr-o altă scrisoare a aceleiaşi întreprinderi se arată că nota noastră cu privire la proasta aprovizionare a magazinului a­­limentar din incinta Fabricii „Producţia“-Baloteşti, îndeosebi cu preparate de carne , este justă. De acord! Autorii scrisorii ne informează că a fost luată legătura cu Industria cărnii-Ilfov, în subordinea căreia se află sec­ţia de mezeluri-Baloteşti care să dispună livrarea de preparate direct la unităţile cooperativei din Baloteşti. Luăm act de angajamentul IJECOOP-ului dar ni se pare că treaba va rămîne în continuare aşa cum am găsit-o şi în 1970 şi în 1971, deoarece în această scrisoare se mai arată că s-au mai făcut asemenea intervenţii şi nu s-a rezolvat nimic. Dar, în treacăt fie spus, în nota noas­tră semnalam nu numai faptul că mezelurile de la secţia din Baloteşti pleacă la Bucureşti, fac escală la deferite depozite şi se întorc, cine ştie după cît timp, la magazinele respective, ei ne-am referit şi la faptul că în general această unitate situa­tă în incinta fabricii „Produc­ţia“ este necorespunzătoare sub raportul aprovizionării şi a igie­nei. în acest sens aşteptam un răspuns de la conducerea coo­perativei de consum din comu­na Balotești. Răspuns care n-a sosit încă. L. IEŞANU PĂŞUNILE ŞI FÎNEŢELE, resurse preţioase de furaje Dezbaterile din cadrul recentei Conferinţe pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi preşedinţi­lor consiliilor populare comunale au clarificat şi complexele proble­me ce se ridică în domeniul creş­terii efectivelor de animale. Atră­­gînd atenţia participanţilor, specia­liştilor din zootehnie, ţărănimii a­­supra neajunsurilor existente, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a indicat măsuri eficiente de îmbunătăţire a activităţii de creştere a animalelor în unităţile agricole ca şi în gospo­dăriile personale ale populaţiei să­teşti : „în fiecare comună, în fie­care sat să trecem la organizarea sistematică a creşterii animalelor ! In fond, trebuie să ne propunem să nu mai existe gospodărie care să nu dispună de vacă, să nu crească păsări, porci, iar în zonele de mun­te să nu aibă oi“. înfăptuirea exemplară a indica­ţiilor secretarului general al partidului nostru presupune valori­ficarea cu maximă eficienţă econo­mică a resurselor de furaje în­tre care un loc important îl au păşunile şi fîneţele care, aşa cum se arată în cuvin­tarea condu­cătorului partidului şi statului şi în Rezoluţia adoptată de participanţii la Consfătuire, încă nu sunt folo­site raţional. Această constatare se referă, desigur, şi la judeţul nos­tru. Resursele de păşuni şi fineţe din comuna JILAVELE, de pildă, sunt destul de modeste ca suprafaţă, se rezumă la terenurile necultivabile­ din jurul bălţilor, de pe pante. Aici s-a statornicit însă obiceiul bun ca păşunatul să nu se desfă-,­şoare la voia întîmplării, ci orga­nizat, în funcţie de nevoile coope­rativei agricole şi cetăţenilor. Pe de altă parte, aşa cum relata pre­şedintele C.A.P., Neagu Vişan, de pe unele suprafeţe se asigură şi re­zerva de fin pentru iarnă. Recolta­rea este organizată cu echipe alcă­tuite din cooperatori care au ani­male în propriile gospodării şi ca­re beneficiază, în funcţie de nevoi şi de aportul la strîngerea recoltei de fin, de anumite cantităţi pentru animalele proprietate personală. A­­cest procedeu, care se practică de ani de zile, şi-a dovedit pe deplin eficienţa. O experienţă pozitivă s-a acumu­lat în ultimii ani şi la FUNDULEA Conducerea cooperativei agricole din localitate, cu sprijinul consiliu­lui popular comunal, au întreprins în acest an măsuri eficiente pentru organizarea raţională a păşunatu­­lui, pentru creşterea productivităţii suprafeţelor destinate acestui scop . Pentru început s-a organizat curăţirea de mărăcinişuri şi vege­taţie dăunătoare, de muşuroaie, ur­­mînd ca pînă în primăvară să ad­ministrăm îngrăşăminte chimice, să aplicăm cîteva grăpări, ne spune inginerul şef al cooperativei, Ion Cărăuşu. Sumele primite drept taxe de păşunat, precum şi participarea la lucrări a cetăţenilor vor permite unităţii noastre să aplice întregul complex de măsuri agrotehnice pentru îmbunătăţirea păşunilor, pentru satisfacerea cerinţelor mem­brilor cooperatori. Că păşunile şi fîneţele au un rol principal în creşterea animalelor în gospodăriile personale ale membri­lor cooperatori, nu încape discuţie. Totuşi, pe alocuri iese la iveală o lipsă de grijă cel puţin ciudată faţă de această problemă. Iată, în­tre altele, situaţia din comuna GHIMPAŢI. Aici se constată nere­guli în modul de administrare, ca­re se rezumă, în general, la înca­sarea taxelor de păşunat. Această situaţie este de semnalat în toate satele comunei. Pajiştile, neîngriji­te, sunt acoperite de vegetaţie dău­nătoare, de muşuroaie, de mărăci­nişuri. Păşunatul se face la voia întâmplării, animalele fiind lăsate să pască şi în perioadele contrain­dicate, cînd terenul este moale, cînd iarba abia a răsărit. — Eram copil — îşi aminteşte Dumitru Zgubea, secretarul comi­tetului executiv — ne lua învăţă­torul pe toţi şcolarii şi mergeam cu părinţii noştri pe cîmp pentru a curăţa izlazurile, iar păşunatul nu începea decit atunci cînd pă­­mîntul era destul de zvîntat şi iarba mare. Nu ştiu de ce nu se procedează şi azi la fel. Aparent, nedumerirea interlocu­torului nostru ar fi justificată prin faptul că păşunile au fost predate în folosinţa celor două cooperative agricole de producţie din localitate, în realitate, însă, actuala situaţie se explică şi prin îngăduinţa dove­dită de comitetul executiv care, po­trivit prevederilor Legii nr. 8, avea datoria de a impune respectarea normelor legale în organizarea, ad­ministrarea şi folosirea pajiştilor. Dispoziţiile art. 14 din această lege, spre exemplu, stabilesc atribuţii şi răspunderi precise, măsurile strict necesare în exploatarea raţională a acestor resurse naturale , lucrări de întreţinere şi fertilizare, lucrări antierozionale şi de desecări, iriga­ţii, aplicarea păşunatului raţional, Pe grupe de animale şi tarlale, la datele şi în condiţiile stabilite de organele de specialitate-Consiliile populare dispun în prezent de­ toate condiţiile pentru a face ordine în domeniul exploa­tării eficiente a resurselor de pă­şuni şi fineţe de pe teritoriul co­munelor lor. Dispoziţiile Legii nr. 8, îndrumările şi indicaţiile tova­răşului Nicolae Ceauşescu, clarifi­cările făcute în cadrul dezbaterilor prilejuite de prima Conferinţă pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi preşedinţilor consiliilor populare comunale ridică în faţa primarilor, colaboratorilor lor, sar­cini de mare răspundere politică şi economică pe linia­­ creşterii efecti­velor de animale. înfăptuirii măsu­rilor prevăzute în rezoluţia adop­tată in Consfătuire. CH. TĂPIRDEA Sunt perspective pentru îmbunătăţirea prestărilor către populaţie? (Urmare din pag. 1) control exigent şi continuu, printr-o îndrumare calificată din toate punc­tele de vedere vom putea rezolva această problemă, încît realizările pe care le vom obţine în acest an în servirea populaţiei să prezinte, o pondere tot mai mare în totalul producţiei de marfă.­­ Din diferitele contacte cu con­ducerile unor cooperative meşteşu­găreşti din judeţ am înregistrat unele justificări în ce priveşte ne­­realizările pe anumite capitole, una din justificări fiind lipsa de cadre calificate. Sînteţi de acord cu a­­ceste argumente ? — Categoric, nu ! Aceste argu­mente nu sînt întemeiate, deoarece de multă vreme se ridică această problemă, fără a se acţiona hotărît pentru luarea măsurilor corespun­zătoare, respectiv ucenicia la locul de ipnică sau cursurile de calificare cu participarea în producţie. Desi­gur că o parte din vină ne revine şi nouă, deoarece am tolerat ase­menea mentalităţi potrivit cărora totul trebuie să vină de la judeţ. Există suficiente resurse pentru ca toate cooperativele din judeţul nos­tru să-şi creeze o rezervă de cadre pentru unităţile respective. — în cursul anului 1971 s-au ma­nifestat în judeţul Ilfov la coopera­tivele meşteşugăreşti unele fenomene negative în ce priveşte munca la domiciliu. Cum intenţionaţi să re­zolvaţi această situaţie în cursul anului 1972 ? — Atît din analizele făcute de către comitetul nostru executiv cît şi din analizele făcute de către or­gane UCECOM, au reieşit abateri şi încălcări de la prevederile regu­lamentului, multe din ele efectuîn­­du-se sub ochii conducerilor de co­operative. S-a creat posibilitatea ca o serie de afacerişti dornici de îm­bogăţire să-şi desfăşoare nestinghe­­riţi activitatea, ignorînd principiile eticii şi echităţii socialiste. Din pă­cate, de asemenea abateri s-au fă­cut vinovaţi şi unii membri ai con­siliului nostru. Deşi comitetul nostru executiv a indicat în nenumărate rînduri să se ia măsuri ferme pen­tru curmarea acestor stări de lucruri, la unele cooperative ca de exemplu „Artizanatul“-Ilfov conti­nuă această practică nesănătoasă. Toate cooperativele trebuie să ve­gheze permanent la încadrarea în reglementările în vigoare, luînd măsuri de preîntîmpinare a unor eventuale abateri în organizarea muncii la domiciliu. Sîntem convinşi că prin punerea în aplicare a indicaţiilor date de către UCECOM a hotărîrilor consi­liului Uniunii noastre, sub îndruma­rea permanentă a Comitetului ju­deţean de partid, vom asigura rea­lizarea sarcinilor ce ne revin, prin planul celui de al doilea an al cin­cinalului actual. Forţa pentru urbanizarea comunei rezidă in participarea cetăţenilor îrmnro /Tin ruin 11 _ lin PYPmnllI HP=» Urmat HP (Urmare din pag. 1) valoarea lucrărilor efectuate prin munca voluntar-patriotică la circa 3,3 milioane lei, revenind cîte 560 lei­ pe locuitor. Noul cămin cultural, dispensarul uman, sala de festivităţi din satul Mihai Vodă, reamenajarea grădi­niţei de copii, garduri din prefa­bricate şi plasă de sîrmă sunt cele mai noi realizări ale comunei. La acestea se mai adaugă: 5000 m.p. trotuare din dale, 8.000 m.p. tro­tuare din beton şi pămînt bătut, amenajarea a 4 ha. spaţii verzi, plantarea a 5.000 pomi şi arbuşti, întreţinerea şi repararea a 10 km. drumuri, 6.000 m.p. lucrări de în­diguiri şi taluzări de maluri, lucră­rile efectuate pe şantierul pentru desecare a celor 360 ha., lucrare care în anul acesta urmează a fi complet executată. O­ contribuţie importantă la a­­­­ceste realizări au adus-o comuniştii Ştefan Păunescu, Maria Dinu, Radu Nicolae, Marin Neagu, Hie­r Ilie, Tudora Ciobanu, Ion Dumitru, Ele­na Văleanu, Elena Ilie, Gh. Con­stantin, Vasile Chiru, Dumitru Do­­briţă, Florica Grigore şi mulţi alţii care nu au precupeţit nici un efort pentru ca obiectivele înscrise pe agenda de lucru a comunei să fie exemplar realizate. Ei au antrenat la muncă numeroşi cetăţeni. Aceş­tia au răspuns cu entuziasm la toate acţiunile patriotice iniţiate de comitetul comunal de partid, de consiliul popular. „Rezultatele muncii constituie marea noastră bucurie" Cooperativa agricolă din Bolintin Deal a obţinut an de an rezultate bune. în 1971 cu toate greutăţile întîmpinate, veniturile se cifrează la peste 6,5 milioane lei. Cele mai bune rezultate au fost dobîndite în sectorul zootehnic care s-a în­scris cu 1,5 milioane lei venituri. — Rezultatele muncii constitue marea noastră bucurie, ne relata preşedintele cooperativei — ing. Ion Neagu, în cîmp, la ferma zoo­tehnică, la legumicultura," pe şan­tierul de desecări, la acţiunile edi­­litar-gospodăreşti membrii coope­ratori au depus eforturi înzecite. Am muncit din răsputeri să în­lăturăm sau să diminuăm neajun­surile provocate de capriciile na­turii. Şi în cadrul C.A.P. comuniştii au fost în primele rînduri pentru obţinerea unor producţii sporite. Aş da numai cîteva exemple : Ioana Stancu a obţinut de pe un hectar 5.500 kg. porumb boabe, Maria Ion — 4.900 kg., Vasilica Popescu — 4.100 kg. La zootehnie îngrijitoarea de vaci Ioana Mirică a obţinut peste plan 200 litri lapte de la fiecare din cele 17 vaci din lotul său, Vasilica Marcu, a reuşit să reducă substanţial mortalitatea la păsări, iar Al. Ionescu care are 10 ani de muncă în zootehnie, este un exemplu de urmat pentru cei­lalţi îngrijitori de animale. Rezultatele amintite, care nu ţin doar de 1971, sunt numai o parte din finalizările acţiunilor care au schimbat faţa comunei­­ Bolintin Deal. Planuri şi mai îndrăzneţe se întrevăd pentru noul an. O şcoală cu 8 săli de clasă şi anexe, o sală de festivităţi cu 200 locuri, un com­plex comercial, terminarea con­strucţiei sediului primăriei, a trei staţii I.T.A. pentru călători, insta­laţie de încălzire centrală la cî­teva instituţii din centrul civic, ex­tinderea instalaţiei de apă pe o lun­gime de 1 km., construirea unei brutării comunale şi executarea a încă 3.000 m.p. trotuare Ca răspuns la chemarea locui­torilor comunei Unirea din judeţul Ialomiţa, cetăţenii din Bolintin vor creşte în gospodăria personală şi contracta cu statul în 1972 — 500 porci şi 100 taurine, asigurîndu-se baza furajeră prin loturile perso­nale şi prin însămînţarea în cadrul C.A.P. a 25 ha. lucernă şi 50 ha. cultură dublă după grîu. Iată deci că satisfacţiile ce-şi află izvorul în rodnicia muncii nu sunt niciodată mici. Ele au la bază rezultatele muncii desfăşurată de comunişti pentru realizarea poli­ticii partidului nostru de dezvol­tare economică şi de formare a omului societăţii noi, un om cu o înaltă conştiinţă şi virtuţi etice comuniste, factorul hotarîtor al mersului nostru înainte, pe calea făuririi societății socialiste multi­lateral dezvoltate. STEAGUL ROŞU „Festivalul cintecului, jo­cului şi portului ilfovean" (Urmare din pag. 1) grade, freamătul muncii avînta­­te şi ■ al izbînzilor viitoare. Indicaţiile teoretice şi practice cuprinse în Programul elaborat de conducerea partidului pentru educarea întregului popor, sar­cinile stabilite de către Comi­tetul judeţean Ilfov al P.C.R. orientează şi organizarea acestei manifestări spre legătura directă ce trebuie să existe între: mişca­rea artistică de amatori, între munca cultural-educativă de masă în general şi cerinţele ri­dicării nivelului de conştiinţă a locuitorilor judeţului, sarcinile concrete ce revin localităţilor unităţilor productive şi social culturale. Iată de ce nu pri­mează caracterul competitiv al acţiunii Criteriile de apreciere a artiş­tilor amatori, instructorilor a­­cestora şi instituţiilor coordona­toare au în vedere conţinutul e­­ducativ al repertoriului, conti­nuitatea, sfera de cuprindere şi eficienţa activităţii formaţiilor artistice, nivelul interpretativ Acestui scop îi sunt subordonate şi materialele metodice şi de re­pertoriu trimise recent în judeţ pentru a căror utilizare judi­cioasă se im­pune o preocupare sporită, paralel cu grija pentru stimularea creaţiei locale. Spectacolele artistice vor fi însoţite — în oraşele şi comu­nele cu posibilităţi — de expo­ziţii cu­-cele mai valoroase In­trări de artă populară ale crea­torilor amatori. Trecerea în revistă este în mă­sură să demonstreze potenţialul şi stadiul actual al activităţii, ne va permite întocmirea unei „hărţi artistice“ precise — pe localităţi — care va sta la baza acţiunilor ce se vor întreprinde pentru permanentizarea, intensi­ficarea şi ridicarea pe o treap­tă calitativ superioară a miş­cării artistice de amatori din ju­deţ. Un prim pas în această di­recţie îl constituie continuitatea asigurată desfăşurării „Festiva­lului cîntecului, jocului şi por­­­tului ilfovean“. Etapa de masă va fi urmată, în lunile aprilie — iunie a.c. de spectacole cu caracter int­erco­­munal şi judeţean, iar în pe­rioada iulie — septembrie 1972 cele mai bune formaţii vor fi programate pe scene şi estrade în aer liber, îndeosebi la punc­tele de agrement şi la cele de interes turistic. De „Ziua Recoltei“, festivalul se va încheia cu un spectacol reprezentativ, la nivelul jude­ţului. Pentru formaţiile şi artiştii a­­matori evidenţiaţi vor exista şi alte numeroase posibilităţi de a­­firmare. Ne referim la selecţio­narea reprezentanţilor judeţului nostru pentru numeroasele ma­nifestări cultural-artistice repu­blicane sau interjudeţene ce se vor desfăşura în acest an, din rîndul cărora considerăm nece­sar să nominalizăm în primul rînd Festivalul internaţional de folclor şi Festivalul folcloric al judeţelor de la Dunăre „Danu­bius ’72“, a cărui gazdă vom fi la această ediţie. Forţele şi tradiţia de care dis­punem, avîntul întregii activităţi cultural-educative de masă ne îndreptăţesc să credem că „Fes­tivalul cîntecului, jocului şi por­tului ilfovean“ va constitui o afirmare plenară a bogăţiei şi varietăţii mişcării artistice, de amatori de pe aceste melea­guri, pe măsura realizărilor ob­ținute de către județul nostru în toate sectoarele de activi­tate. Pag. a 3-a SPORT O echipă de rugbi a elevilor din Brăneşti Profesorul Liviu­ Dogaru de la Li­ceul teoretic din Brăneşti, la vremea lui un foarte talentat rugbist, s-a de­cis să propage şi în rîndurile elevi­lor săi sportul pe care l-a îndrăgit şi care i-a adus destul de multe sa­tisfacţii. Zilele trecute l-am întilnit pe profesor pe culoarele federaţiei încercînd să obţină o serie de echi­pamente, mingi, pentru micuţii săi jucători. In această iarnă, elevii din Brăneşti care s-au alăturat la apelul profesorului, au făcut pregătire spe­cifică in mijlocul pădurii din veci­nătatea şcolii, se pregătesc în con­tinuare pentru apropiatul sezon cînd vor să atace campionatul juniorilor bucureşteni. — Tovarăşe profesor, pentru ce nu lansaţi în mijlocul colegilor dum­neavoastră la cercul pedagogic, o chemare pentru acest sport frumos. De altfel rugbiul are la noi o bogată tradiţie tocmai printre elevi şi stu­denţi. — Cred că aşa am să fac. Cu a­­jutorul tovarăşului inspector şcolar Pompiliu Ziegler, şi el un fost bun rugbist, cred că voi reuşi ca pînă în primăvară să creăm un nucleu de rugbişti în judeţul Ilfov. Apropierea de oraşul Bucureşti ne poate crea un avantaj în sensul solicitării unui sprijin mai larg din partea clubu­rilor puternice. — Puteţi să ne spuneţi cite ceva despre băieţii care formează în pre­zent echipa liceului ? — Am început activitatea acestei echipe în primăvara anului 1971 şi de la început m-am bucurat de popu­laritatea pe care a căpătat-o. Sunt peste 60 de elevi care practică rug­biul la Brăneşti. Asociaţia sportivă a cumpărat mingi şi deja am susţinut jocuri în Capitală cu C.S. Şcolar, Şcoala sportivă nr. 2. M-aţi întrebat de cîţiva jucători mai talentaţi. Pot să spun cuvinte de laudă la adresa unor autentice speranţe ale rugbiu­­lui cum sunt Dan Voicu, Marin Radu, Bogdan Pancu, Tiberiu Constantines­­cu, Gheorghe Radu. Aş putea să în­şir mult mai multe nume, dar las ca toţi aceşti copii îndrăgostiţi de sport să confirme valoarea şi mai ales speranțele mele. P. c. CALEIDOSCOP TEMERARII In aceste zile de l­a Ciudad de Mexico vor lua „startul“ zece stu­denţi care intenţionea­ză să parcurgă pe jos distanţa dintre capita­la aztecă şi München pentru a fi prezenţi la deschiderea Jocurilor Olimpice. După ce se vor îm­barca într-un vas ca­­re-i va transporta de la Vera Cruz la Cadix (Spania) ei vor începe adevăratul lor marş care-i va purta prin Spania, Franţa, Italia, Austria, R.F. a Germa­niei* REZULTATELE UNEI ANCHETE Un recent studiu e­­fectuat de către forul suprem fotbalistic in­ternaţional F.I.F.A. a scos la iveală o serie de date extrem de in­teresante. Datele pri­mite de la cele 134 fe­­­deraţii naţionale afili­ate arată că pe întreg globul sunt înregistrate cca. 300.000 echipe care numără în rîndul lor aproximativ 16 milioa­ne de jucători din care 41.220 sunt profesionişti. Deasemeni, 75°/* din e­­fectivul total de jucă­tori activează în Eu­ropa, continent unde găsim şi jumătate din numărul jucătorilor profesionişti. In sfîr­­şit, în controalele FIFA­ ei figurează numele a 243 600 arbitri. PRIMA FEMEIE AR­BITRU LA HOCHEI PE GHEAŢA De curînd In Elveţia a trecut cu brio exa­menele necesare pri­ma femeie-arbitru de hochei din lume. Este vorba de o în­văţătoare în vîrstă de 20 ani, pe nume Re­gina Dudli. De notat că la exa­menul teoretic ca şi la cel practic, pe gheaţă, a răspuns perfect la întrebările şi probele la care a fost supusă. Ea s-a arătat foarte in­transigentă încă de la prima sa delegare dic­­tînd nu mai puţin de patru eliminări. 2.5 ZIARIŞTI PENTRU UN SPORTIV Comitetul de organi­zare al Jocurilor Olim­pice de iarnă de la Sa­pporo anunţă că nu­mărul definitiv al spor­tivilor care vor con­cura este de 3274, în acelaşi timp vor­­ fi prezenţi... 3500 ziarişti din toate domeniile din care 2000 autohtoni. Aşadar la un sportiv revin cca. 2,5 ziarişti!? CANOTAJUL — CEL MAI DIFICIL SPORT După grimasele hal­terofililor în timpul concursului şi după eforturile pe care le fac permanent în com­petiţii şi la antrena­mente — am fi tentaţi să credem că haltero­­filia este cel mai difi­cil dintre sporturi. Dar lucrurile nu stau toc­mai aşa .Ne-o spun o serie de cercetări e­­fectuate de Institutul Sporturilor de la Grün­wald (Austria) care au dus la concluzia că cel mai dificil sport nu este halterofilia ci ca­notajul care pretinde eforturile cele mai gre­­le şi cele mai prelun­gite. La această concluzie s-a ajuns folosindu-se metoda telemetriei cu ajutorul căreia se în­registrează simultan pe mai mulţi sportivi şi la distanţe pînă la 2 km, reacţiile psiholo­­gice în cursul probe­­lor ,ritmul cardiac, presiunea sanguină, temperatura corpului etc. PE SCURT * PE SCURT * PE SCURT • PE SCURT • IN PRIMUL TUR al turneului Inter­naţional de tenis de la Jacksonville (Florida), jucătorul român Ilie Năstase, ciştigătorul recentului concurs de la Baltimore, a pierdut în mod surprinză­tor cu 6—7, 5—7 în fata suedezului Ove Bengtsom. Cu o surpriză s-a încheiat si partida dintre Ion Ţiriac si Haroon Ra­him, in care victoria a revenit cu 6—4, 6—4, tenismanului pakistanez. • CU DOUA RUNDE înaintea încheie­rii turneului Internaţional de şah de la Hastings. In clasament continuă să con­duci­ tin­arul mare maestru sovietic A­­n­atoli Karpov cu 10 puncte. Pe locul secund se află compatriotul său Viktor Korcinoi cu 9,5 puncte, Victor Ciocil­­tea (România) ocupă locul 10 cu 5 puncte. In runda a 13-a, Korcinoi (cu piesele negre) l-a învins pe Unzicker, iar Byr­ne a cîștigat la Franklin. Karpov a re­mizat în numai 16 mutări cu Najdorf. Rezultatul de egalitate a fost înregis­trat şi în partidele Andersson—Ciocîl­­tea (la mutarea a 24-a), Gligorid—Pfle­ger, Keene—Botterill şi Mecking—Harts­­ton. • CU PRILEJUL UNUI CONCURS de nataţie desfăşurat la Sydney, înotătorul australian Brad Cooper a stabilit un nou record mondial în proba de 800 m liber cu performanţa de 8’23”8/10. Re­zultatul său este superior cu 4’’8/10 ve­chiului record deţinut de compatriotul său Graham "Windeatt. • ÎN CADRUL GRUPELOR SFERTU­RILOR de finală ale competiţiilor eu­ropene de baschet s-au disputat trei noi întilniri. In „Cupa campionilor europeni“ (mas­culin), echipa Iugoslavă Iugoplastika Split a învins pe teren propriu cu sco­rul de 94—81 (49—34) formaţia Slavia Praga. In competiţia similară feminină, Wisla Cracovia a dispus In deplasare cu scorul de , 75—56 (41—24) de echipa Zeleznic­ar Sarajevo. „Cupa Cupelor“ a programat la Mila­no partida dintre formaţiile masculine Simmenthal şi Aeki Atena. Net superiori, baschetbaliştii italieni au obţinut o vic­torie la scorul de 117—76 (59—26). . • FOSTUL INTERNAŢIONAL ENGLEZ de fotbal Nobby Stiles joacă în prezent în echipa Midlesbrough din liga a doua. El este căpitanul echipei. Totuși, Stiles Campionatele europene de patinaj artistic STOCKHOLM 13 (Agerpres). — Proba de perechi, disputată în cadrul campio­natelor europene de patinaj artistic de la Goeteborg, s-a încheiat cu victoria scontată a cuplului sovietic Irina Rod­­nina-Alexei Ulanov. Este pentru a pa­tra oară consecutiv cînd perechea sovi­etică își adjudecă medaliile de aur în întrecerea cu cei mai buni patinatori ai continentului. Irina Rodnina și A­­leksei Ulanov, au totalizat 420 puncte, fiind urmaţi de compatrioţii lor Lud­mila Smirnova — Andrei Suraikin cu 417,4 puncte. Manuela Gross — Uwe Kagelmann (R. D. Germană) — 411,3 puncte. Almut Lehmann — Herbert Wiesinger (R. F. a Germaniei) — 401,5 puncte. Anette Kasny — Axel Salzmann (R. D. Germanii) — 394,9 puncte și Irina Tiernaieva — Vasili Blagov (U.R.S.S.) — 394,3 puncte, nu și-a schimbat stilul jucind dur. In prezent el a fost suspendat pe o peri­oadă de trei săptămîni. • CUNOSCUTUL INTERNAŢIONAL DE FOTBAL URUGUAIAN, fundaşul At­­tinlo Ancheta, a fost transferat în Bra­zilia. El va juca în formaţia Gremio Porto Alegre, care este pregătită de Otto Gloria. • CAMPIONUL DE BOX AL FRAN­­­ŢEI la cat. mijlocie mică, Jacques Re­­chichian, s-a întâlnit la Paris într-un meci amical cu spaniolul Epifanio Col­lado. Net superior pugilistul francez a repurtat victoria prin abandon în re­priza a 9-a. Spania—Ungaria 1-0 (0-0) MADRID 13 (Agerpres). — Peste 60 000 de spectatori au urmărit pe stadionul „Santiago Bernabeu“ din Madrid întîl­­nirea internaţionalei amicală de fotbal dintre selecţionatele Spaniei şi Ungariei. Partida, desfăşurată pe un teren des­fundat, s-a încheiat cu scorul de 1—0 (0—0) în favoarea fotbaliştilor spanioli. In prima repriză iniţiativa a aparţi­nut gazdelor, dar jocul s-a desfăşurat mai mult la centrul terenului. Jucătorii maghiari au rezolvat cu calm puţinele situaţii dificile de la poarta lui Gezesi şi au contraatacat periculos prin I. Ju­hász care, în minutul 31, a ratat o bună ocazie de a deschide scorul. In repriza secundă jocul a crescut în spectaculozitate, ambele formaţii prestind un fotbal de un mai bun nivel tehnic. Oaspeţii au avut încă o mare ocazie de a înscrise în minutul 69, dar portarul spaniol Iribar a salvat în ex­tremis. Cu trei minute înaintea fluieru­lui final, în urma executării unei lovi­turi de colţ, extrema stingă Arieta a marcat golul victoriei. Cunoscutul arbitru vest-german Tsch­­enscher a condus următoarele formaţii: Spania: Iribar,­­ Sol, Gallego, Tourino, Tonono, Lico, Lora, Amancio (Quini) Quino, Luis (Churruca), Reexach (Arie­ta) ; Ungaria : Geresi — Fabian, Ko­vács, P. Juhasz, Vidats, Szűcs, Fazekas, I. Juhasz (Szalai), Bene, Dunai, Zambo. Numai o curiozitate? La încheierea acestei jumătăţi de drum care se numeşte turul campionatului, cronicarii fac tot felul de speculaţii privind com­portarea echipelor, a antrenori­lor, a jucătorilor. Ceea ce am gă­sit consemnat mai mult ca o ciu­dăţenie este faptul că primele cinci locuri ale clasamentului sînt ocupate de echipe din­­n provincie. Alţii cred că aceasta este o con­secinţă a faptului că echipele bucureştene au dat echipei na­ţionale o mare parte dintre com­ponenţii ei. Cred că aceste ex­­plicaţii nu satisfac pe deplin ,şi că ar trebui să declanşeze mai multe discuţii de conţinut. Deşi au dat lotului naţional jucători, nu mi se pare firesc ca echipele cu cele mai bune loturi să ocu­pe locuri modeste în clasament, în timp ce în componenţa pri­melor cinci echipe descoperim cite un solist, cel mult doi, de mare clasă, la Dinamo, Steaua şi Rapid sînt adunaţi jucători de talentul cărora nu se mai îndoo­­ieşte nimeni. Şi, totuşi... Să pri­vim puţin înainte şi să vedem ce se va întîmpla dacă această Si­tuaţie se va păstra pînă la sfîr­­şitul campionatului, şi sînt multe şanse să se întîmple aşa. Atunci fotbalul românesc va fi repre­zentat în competiţiile internaţio­nale nu de echipele celor­­ mai buni jucători, deci nu vor fi vă­zuţi pe stadioanele din străină­tate „soliştii" noştri cei mai de seamă, ci echipe solide, conştiin­cioase, care iau lucrurile în se­rios şi îşi asigură locuri de presti­giu în clasament, întrebarea­­fi­rească este : vor fi aceste echipe cele mai reprezentative, vor face faţă cel mai bine în arena in­ternaţională ? Fără să jignesc nici o sensibilitate, îndrăznesc ,să afirm că nu. Eu cred că „acolo" tot echipele care azi ocupă locuri modeste, ar fi mai bune (cu excepţia echipei U.T.A. care­­ ocupă un loc special în ansam­blul echipelor provinciale, fiind,­­ fără doar şi poate, egală celor­­ din Capitală).­­ Observaţia mea s-ar părea, la prima vedere, că nedreptăţeşte­­ echipele provinciale, dar nu este­­ deloc aşa, ci dimpotrivă, vrea să­­ sublinieze un merit al acestora, al jucătorilor şi antrenorilor lor,­­ în timp ce dispun de loturi mai­­ modeste, poate mai puţin nume­roase, reuşesc să suplinească ta­­­ lentul unora prin conştiinciozita­­­­te, prin seriozitatea cu care a­­­­bordează campionatul, prin pa­siunea lor pentru­ club. Jucători I mai puţin dotaţi, reuşesc să în- I chege, sub bagheta unor antre- I nori dăruiţi, o echipă atît de bună încît să surclaseze echipe I pline de pretenţii (vezi meciul I Steagul Roşu — Rapid) şi nu pu­­­­tem decît să-i felicităm pentru­­ performanţele lor. în acelaşi timp I însă, mă întreb: de ce echipele , cu loturi formate din jucători de­­ valoare superioară, nu reuşesc I să alcătuiască o echipă pe mă- I sura valorii individualităţilor ? Pentru mine este clar că de mul­­­­te ori echipele cu mai puţine pre- I tenfii nu cîştigă pentru că sînt I mai bune, ci pentru că cele­­cu pretenţii mari se prezintă sub ori­­­­ce critică. Iar aceste echipe con- I ştiincioase, despre care avem (re- I pet) numai cuvinte de laudă, nu­­ vor putea, prin însăşi valoarea­­ lor reală, să reprezinte un suc­­­­ces în afară, pentru că „acolo" cei buni sînt şi cei conştiincioşi,­­ şi oricît ar dori ele să se com­­­­porte onorabil, există un plafon­­ obiectiv peste care nu vor putea­­ trece. Fotbalul nostru nu-şi va­­ face un nume bun.­­ îmi amintesc că au fost voci , care au cerut concentrarea tu-­­ turor jucătorilor de valoare în­­ 2—3 cluburi, pentru a spori ca­­­­pacitatea echipelor noastre de a rezista meciurilor directe cu echi­­­­pele din străinătate. Nimic mai­­ fals. Realitatea confirmă că nu­­ întotdeauna mai mulţi jucători buni constituie o echipă mare,­­ deoarece aici nu este valabil­­ calculul pur matematic. Aici in­­■­tervin o sumedenie de alţi fac­­­­tori, asupra cărora cred­ că ar­­ trebui să ne oprim, să medităm, i­­ntr-un articol viitor, voi încerca să abordez această problemă,­­ fără pretenția de a spune ulti­­­­mul cuvînt, ci doar pentru a ri- i­dica unele semne de întrebare,­­ la care să mediteze cei care de­­­­cid destinele fotbalului nostru.­­ Deocamdată aş dori să sesizez faptul că echipele bucureştene nu­­ au pierdut meciuri pe care,cr fi I putut să le cîştige, imediat după I ce li s-au întors jucătorii de la I naţională, ceea ce pune serios­­ sub semnul întrebării punctul de­­ vedere care explică locurile lor , în clasament numai din acest , unghi de vedere. TUDOR POPESCU CENTRALA DE TRANSPORTURI AUTO - S. C. R. U. G. cu sediul în Bucureşti, Şoseaua N. Titulescu nr. 171 , sectorul 8, angajează de urgenţă: electricieni bobinatori, electricieni întreţinere, mecanici întreţinere utilaje, strungari, lăcătuşi, su­dori, muncitori necalificaţi şi magazioner, cu domiciliul în Bucureşti sau comunele aflate la o distanţă sub 50 km de Capitală. Angajăm temporar muncitori calificaţi , care sînt pensionari.

Next