Steagul Roşu, ianuarie 1972 (Anul 24, nr. 7001-7024)

1972-01-15 / nr. 7011

4 — Dar d-ta n-ai vîrsta pentru pensionare ! — Cînd vor fi gata formele, o s-o am Desen de FRED GHENADESCU „Forexim" - o nouă întreprindere românească de comerţ exterior In Capitală şi-a Început activi­tatea, sub îndrumarea şi contro­lul Ministerului Industriei Lem­nului, o nouă Întreprindere ro­mânească de comerţ exterior „Forexim“. Obiectul de activitate al între­prinderii îl constituie exportul de licenţe, documentaţii tehnice, proiecte şi servicii inginereşti, li­vrarea de instalaţii complete pen­tru silvicultură, industria lem­nului, celulozei şi hîrtiei, pre­cum şi de utilaje şi piese rea­lizate in unităţile ministerului coordonator. (Agerpres) PROLETARI DiN TOATE ŢÂRiLE, M­ÎŢi-VÂ,­ ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIV­­ Nr. 7011 Simbătă 15 ianuarie 1972 4 pagini 30 bani SUCCESELE ANULUI DOI DIN CINCINAL SE OBŢIN DE PE ACUM Apelul constructorilor de nave din Olteniţa Către Trustul de construcţii - montaj Bucureşti şi întreprinderea EXIM: de ce tărăgănaţi începerea lucrărilor prevăzute in planul de Am întîlnit acum, în prima lună a anului, la Şantierul naval din Ol­teniţa, aceeaşi însufleţire, aceeaşi hotărîre, aceeaşi dăruire în muncă, trăsături definitorii cu care con­structorii de nave ne-au obişnuit de multă vreme. Am întîlnit toate acestea concretizate în fapte, dar şi în conştiinţa muncitorilor, ingi­nerilor şi tehnicienilor, conştiinţă în care sînt prezente, ca un fer­ment regenerator, ideile atît de puternic afirmate la plenara Comi­tetului Central al partidului din noiembrie anul trecut. Am avut prilejul să cunoaştem, înainte de toate, satisfacția unor împliniri, al căror sens politic, dincolo de ca­racterul lor economic, este evident pentru colectivul întreprinderii. La începutul anului precedent, constructorii de nave din Olteniţa s-au angajat să dea peste plan o motonavă de 5 000 tone. Si au dat-o. Cite eforturi au fost inmagazinate in acest produs de mare valoare este dificil de arătat în cîteva rin­­duri. In orice caz, directorul şan­tierului şi secretarul comitetului de partid ne-au rugat să consemnăm în coloanele ziarului felicitările călduroase pe care le adresează în­tregului colectiv şi să cităm nume­le unor muncitori care şi-au adus o contribuţie deosebită la îndepli­nirea angajamentului. Printre aceş­tia se numără Samoilă Doicu, Gheorghe Mihai, Aurel Borovină, Marin Costache, Ştefan Enache, Gheorghe Sandu, Marin Birzale, Marin Manolache, Dumitru Neagu, Gheorghe Nedu şi mulţi alţii. Satisfacţia împlinirilor este în­soţită de simţămîntul responsabili­tăţii faţă de noile sarcini care sunt cu mult mai mari decit în anul trecut. Astfel, producţia globală ur­mează să crească cu 16 la sută faţă de 1971. In cadrul anchetei pe care am întreprins-o în unitate, tovarăşul VALENTIN ANDREESCU, şeful serviciului plan, ne-a înfăţişat cîte­va din caracteristicile anului de producţie în care am păşit. Nu este vorba numai de o creştere a pro­ducţiei globale, ci şi de o serie de sarcini calitative deosebit de impor­­tante. Colectivul şantierului tre­buie să înceapă pregătirea minu­ţioasă a construirii unor noi tipuri de nave de înaltă tehnicitate, a căror livrare este prevăzută pentru anul viitor. Pe agenda noutăţilor sunt înscrise cargourile de 2.300 tone, drăgile maritime şi motona­vele de 1000 tone mixte, destinate atit traficului fluvial cît şi celui maritim. Toate acestea implică pro­bleme de proiectare, documentaţie­ şi tehnologie care trebuie să fie cît mai curînd rezolvate. O altă carac­teristică a planului din al doilea an al cincinalului este aceea pri­vind creşterea productivităţii mun­cii cu 16 la sută. 1972 este anul eficienţei economice, acesta este cuvîntul de ordine care stă la baza întregii activităţi actuale şi pe care organizaţia de partid l-a adresat cu înflăcărare tuturor comuniştilor, tuturor oamenilor muncii din şan­tier. „Dacă ne întrebaţi despre rezul­tate, ne spunea tovarăşul PE­TRE PAVEL, secretarul comitetului de partid, vă putem informa că in­dicatorii pe prima decadă au fost realizaţi. Se lucrează la prima mo­tonavă de 5 000 tone din acest an, a început asamblarea pe cală a celei de a doua motonave şi sunt avansate lucrările la pasagerul de 300 locuri“. Preocupările comuniştilor din şantierul naval sunt multiple la a­­ceastă oră. Asupra lor vom mai re­veni. Dorim mai înainte să ne oprim asupra unui aspect de mare însemnătate pe care ni l-a prezen­tat tovarăşul ION CRISTEA, direc­torul întreprinderii. Anul 1972 este aici considerat ca imul dotării term­­­ice, al unor investiţii masive. In­vestiţiile sunt de 4 ori mai mari D. TURTUREANU (Continuare în pag. a 2-a) WM. Aspect de la complexul de porci Ulmeni Foto:F. GRONSCHI Un nou tip de vagon de marfă Specialiştii arădeni au proiec­tat şi realizat un vagon de marfă cu capacitatea de 80 tone pentru transportul minereurilor. Noul tip este prevăzut cu un sistem propriu de închidere şi deschi­dere automată a uşilor laterale şi va fi produs In acest an In serie. In legătură cu preocupările pentru diversificarea producţiei în această mare unitate industri­ală este de subliniat faptul că, in anul 1972, centrul de proiec­tare din cadrul grupului de uzi­ne constructoare de vagoane A­­rad va realiza proiecte pentru 12 noi tipuri de vagoane de mar­fă şi de călători, care prin ca­racteristicile lor tehnico-construc­­tive, vor atinge performanţe la nivelul normelor de cilgulare feroviară internaţională. Printre acestea figurează un vagon de marfă pe 1 osii, cu acoperiş gli­sant, şi unul pe 6 osii destinat transportului de utilaje electroteh­nice cu mare gabarit, un vagon etajat pentru transportul autotu­rismelor și altele. f Eram şapte oameni deloc furioşi, adunaţi în jurul mesei de consiliu din biroul tovarăşului RADU SCARLAT, inginer şef al sectorului zootehnic III din Institutul de studii, cercetări, pro­iectări şi construcţii zootehnice (I.S.C.P.C.Z.) din Bucureşti. Discutam despre atît de controversata proble­mă a încălzirii halelor de tineret din complexele de porcine ale C.A.P., dar fără enervare, fără supărări, pe un ton de excepţională urbanitate, astfel incit, privindu-ne din afară, ai fi crezut că ne ocupăm de mişcarea pămîntului în jurul soarelui sau de cine ştie ce altă chestiune de mult rezolvată. .. .Căci într-adevăr, pentru specia­liştii I.S.C.P.C.Z. încălzirea în com­plexe este de domeniul trecutului, a fost rezolvată din punctul lor de vedere prin oferirea — cum am ară­tat şi anterior — a trei soluţii, ac­tualmente adoptate de Direcţia ge­nerală a investiţiilor din M.A.I.A.S.A. şi, se pare, transmise deja benefi­ciarilor. Ni le expune şi nouă, pen­tru informare, tovarăşul ing. AUREL ENCULESCU, şeful atelierului de in­stalaţii termice : — Calea cea mai eficientă — spune dînsul — este instalarea la fie­care hală a cîte două agregate mo­bile de încălzire tip Arad care, funcţionînd paralel şi concomi­tent cu instalaţiile existente, vor TRIPLA (! !) cantitatea actuală de căldură. Unde centrala termică dis­pune de supliment de capacitate — respectiv la complexele care n-au intrat pe de-a-ntregul în producţie — aceeaşi TRIPLARE poate fi asi­gurata ,în a doua soluţie, cu baterii tip I.A.I.C.A . sau, în a treia soluţie, cu baterii de felul celor prevăzute in proiect. Toate aceste utilaje — continuă vorbitorul — sunt deja fa­bricate, după ştiinţa noastră, şi îşi aşteaptă cumpărătorii. Să reţinem, din cele de mai sus, două idei. Prima : lucrătorii I.S.C.­P.C.Z. şi-au demonstrat încă o dată aptitudinea de a răspunde prompt şi eficient problemelor ridicate de pro­ducţie ; a doua : problemele ridi­cate sunt REALE, deficienţele EXISTĂ într-adevăr, de vreme ce au fost necesare soluţii pentru remedierea lor. Dar de unde provin lipsurile, care este cauza lor, cum să preve­nim o eventuală reeditare a lor ? Tovarăşul ing. Radu Scarlat sinte­tizează cîteva deficienţe de execu­ţie şi exploatare, care merită să stea în atenţia constructorilor şi benefi­ciărilor, depozitarea în condiţii proaste şi degradarea materialelor izolante, în speţă vata minerală ; „adaptări" locale care au avut ca efect modificarea necorelată a unor parametri iniţiali (spre exemplu, Ia Gîrbovi lipsesc camerele tampon, priza de aer a aerotermelor fiind plasată în exterior; folosim prilejul ca să menţionăm că această soluţie n-a fost consultată şi avizată de că­tre I.S.C.P.C.Z.) ; defecţiunile în etan­­şarea construcţiei care, împreună cu neglijenţele de exploatare prezente pe alocuri, permit circulaţia necon­­trolata a curenţilor de aer. In ce priveşte înlocuirea unei cifre cu alta, greşeală datorită căreia s-ar fi exclus din calcul un necesar de 20.000 kcal ,tovarăşul ing. NICOLAE CIOCTRLIE, proiectant de instalaţii termice, ne asigură că a refăcut calculele şi n-a descoperit nici o eroare. Tovarăşul ing. TEODOR ŞTEFĂ­­NESCU, proiectant la tehnologie, a­­daugă la cele de mai sus şi popu­­larea eşalonată a compartimentelor, ceea ce împiedică atingerea unui parametru esenţial : căldura biolo­gică.­­ Dar a fost acest parametru cal­culat şi stabilit pe baze ştiinţifice certe ? — În literatura ştiinţifică româ­nească n-au existat şi nu există ase­menea date — afirmă ing. NICOLAE ŞTEFĂNESCU, şeful atelierului tehno­logie şi plan general. Urmează o serie de observaţii cri­tice la adresa unor foruri ştiinţifice — Facultatea de zootehnie, Staţiu­nea centrală de cercetări pentru creşterea porcinelor — pentru că nu pun la dispoziţia proiectării datele de care se simte nevoie. Recunoscînd justeţea de principiu a opiniei pro­iectanţilor, i-am întrebat totuşi­­. — Aţi încercat să stabiliţi contacte cu cercetătorii, să-i întrebaţi, să le expuneţi cerinţele practicii ? — Nu, trebuie să recunoaştem că n-am avut o asemenea iniţiativă — răspunde tovarăşul ing. DUMITRU BURCIU, consilier pentru instalaţii termice. (N.R. : Facultatea de zooteh­nie se află în imediata vecinătate a Institutului). Ne-am mărginit să cău­tăm în literatura care ne-a stat la dispoziţie şi am găsit în revista fran­ceză „Le porc" o cifră — 100 kcal pe animal — pe care am folosit-o în proiect. — Atît am găsit, atît am zis şi noi — intervine ing. Radu Scarlat. De altfel, Consiliul tehnico-ştiinţific din M.A.I.A.S.A. avea obligaţia să infirme premisa noastră, dacă nu era întemeiată. Or, probabil, nici C.T.S. n-a dispus de alte baze decât noi. Reţinem şi această observaţie cri­tică, mai cu seamă pentru motivul că, deşi am insistat, n-am reuşit să obţinem prea multe, de-a lungul discuţiei. Ca, de altfel, nici observa­ţii autocritice, pentru că la întreba­rea : „Are, totuşi, proiectul directiv vreo greşeală ?" — ni s-a răspuns unanim : „POATE numai în ce pri­veşte căldura biologică, dar nu ne putem pronunţa, pentru că nu dispu­­nem de date certe".­­ Prin urmare, proiectul este perfect, dar i se aduc îmbunătăţiri; n­u-i ni­mic ,vom avea un proiect mai mult ca perfect ! POATE, doar la indica­torul căldurii biologice e un semn de întrebare — dar există acoperirea unei foarte onorabile reviste fran­ţuzeşti. Iar dacă între timp ne dăm seama că în Franţa creşterea indus­trială a porcilor este concentrată mai ales în sud, recurgem la literatura engleză care ne indică numai 27 kcal pe animal ! Or fi greşit cercetătorii francezi şi englezi, dar noi, I.S.C.P.C.Z., nu greşim, deşi cunoaş­tem diferenţa de condiţii... .. .Dacă aşa privim lucrurile, avem explicaţia caracterului detaşat, rece al discuţiei noastre. Ei bine, stimaţi lucrători ai I.S.C.P.C.Z., vă cunoaştem eforturile, vă apreciem capacitatea şi admirăm fără rezerve contribuţia pe care o aduceţi la dezvoltarea agri­culturii ; dar, am prefera să vă în­călziţi, să vă enervaţi, să vă supă­raţi şi să fiţi chiar furioşi din cînd în cînd — în sensurile cele mai po­zitive — adică să pretindeţi colabo­rare, s-o iniţiaţi, să vă verificaţi prin legături directe cu cercetarea ştiin­ţifică şi cu producţia, dar să elabo­raţi proiecte care să fie durabile şi definitive la confruntarea cu practi­ca, să nu necesite reveniri care, la urma urmei, costă nu numai bani... B. CLATICI In „cauza" încălzirii, un nou inculpat pledează pentru nevinovăţie Staţia de sortare a întreprinderii de prefabricate Giurgiu FOTO G. FRED ­LA GHIMPAŢI Iniţiativă şi hărnicie Evidenţiată în acţiunile edili­­tar-gospodăreşti şi de înfrumuse­ţare a satelo­r, comuna Ghim­paţi a fost distinsă în anul 1970 cu un premiu în valoare de 70.000 lei. Gospodarii comunei s-au gândit că le-ar prinde bine o seră horticolă, capabilă să sa­tisfacă necesităţile de răsaduri de flori ale satelor. Desigur, pentru asemenea construcţie nu era suficientă suma respectivă şi atunci gospodarii comunei au apelat la „fondurile" de iniţiati­vă şi hărnicie ale cetăţenilor. Răspunsul a fost prompt. Cooperativa agricolă de pro­ducţie din satul de reşedinţă a confecţionat cărămida. Cea mai mare parte din lucrări a fost e­fectuată prin muncă patriotică. Şi cum sera s-a terminat cu cîteva luni mai devreme decit perioada de producere a răsadu­rilor de flori pentru anotimpu­rile viitoare, gospodarii comu­nei au socotit bine venită o cul­tură de legume. Așa că prima lună a anului 1972 coincide cu prima recoltă de salată, ridichi și alte legume extratimpurii. Acestea nu vor împodobi satele, ce-i drept, dar vor fi valorifi­cate pentru completarea cu noi surse de venituri a bugetului lo­cal. De unde se vede că premiul de anul trecut aduce şi venituri şi, poate, încă un premiu al hăr­niciei şi iniţiativei gospodăreşti. GH. T. A ORGANIZAŢIILOR DE PARTID Locul şi rolul adunării generale este cu claritate definit de Sta­tutul partidului. „Organul superior al organizaţiei de bază a parti­dului este adunarea generală, care se convoacă, de regulă, o dată pe lună. Adunarea generală a organizaţiei de bază a parti­dului alege o dată la doi ani, ca organ executiv, biroul, care conduce întreaga activitate cu­rentă a organizației". Am socotit necesar să începem redactarea paginii cu reprodu­cerea exactă a acestui articol din Statut deoarece în timpul anchetei întreprinse solicitările noastre referitoare la această pre­vedere statutară au pus în grea încurcătură pe cei chestionaţi. Socotim, de asemenea, util să redăm din programul de măsuri al Comitetului judeţean de partid privind educarea comunistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, paragraful care fixează cîteva obiective menite să sporească rolul educativ al adunărilor generale. „Comitetele de partid şi birourile organizaţii­lor de bază, se spune în pro­gram, vor asigura un conţinut tematic variat adunărilor gene­rale prin dezbaterea cu regula­ritate a problemelor privind dis­ciplina de partid, pregătirea po­litico-ideologică a comuniştilor, critica şi autocritica, democraţia internă de partid, profilul spiri­tual al comuniştilor şi rolul lor înaintat în producţie". Este sin­tetizată în acest paragraf tema­tica adunărilor, iar în continuare se schiţează şi modalităţile de abordare a acesteia... „Aceste probleme vor fi prezente în con­ţinutul materialelor ce se vor dez­bate în adunările generale, indi­ferent de temele abordate, iar periodic vor constitui subiecte de analiză de sine stătătoare". In cele ce urmează nu ne pro­punem să demonstrăm necesitatea respectării stricte a unor norme statutare de mult încetăţenite în munca organizaţiilor de partid. Intenţionăm însă să scoatem la iveală unele neajunsuri care re­duc eficienţa adunărilor de par­­tid, care generează formalism şi dezinteres în desfăşurarea dezba­terilor, frînează emiterea de opi­nii şi propuneri de către membrii de partid, demonstrînd, în ultimă instanţă, modul defectuos de mun­că al unor birouri de organizaţie de bază. A. In pag. a 3-a Ce loc ocupă adunarea de partid în activitatea organiza­ţiei de bază ? Comitetul comunal are multiple forme prin care poate să ajute organizaţiile de bază. Este dosarul adunărilor generale o oglindă a activităţii organizaţiilor ? Noi produse medicamentoase Prof. d­r. Simion Pop, de la Institutul de medicină şi farma­cie din Cluj, autor a numeroase preparate medicamentoase, a rea­lizat cîteva noi produse pe ba­ză de gama globulină. Intre al­tele, profesorul clujean a pus la punct reţeta de preparare a unui unguient cu gama globu­lină care, încercat în cadrul cli­nicii universitare, a dat rezultate foarte bune, în special in vinde­carea arsurilor şi a unor afecţi­uni ale pielei. 1­ In ampla cuvîntare rostită la Conferinţa pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi a preşedin­ţilor consiliilor populare comunale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu spu­nea : „TREBUIE SA NE PREOCU­PĂM CA IN ACEST CINCINAL FIECARE FAMILIE DE ŢĂRANI, FIECARE LOCUITOR AL SATE­LOR SĂ SE OCUPE DE CREŞTE­REA ANIMALELOR ŞI DE PRO­DUCŢIA AGRICOLĂ“. Acest im­perativ de mare însemnătate politi­că şi socială a stîrnit ecou şi în rîndul locuitorilor comunei Greaca, fapt ce se poate ilustra cu exem­ple edificatoare. GHEORGHE BABAN, primarul comunei, socotea utilă mai întîi o precizare ! Săteanul este producător agricol în cadrul C.A.P. sau în uni­tăţile agricole de stat din locali­tate şi împrejurimi, dar şi în pro­pria gospodărie. — înţelegerea acestei duble ipos­taze are la origine munca politico­­educativă depusă de organizaţia de partid, de deputaţii consiliului popu­lar, de toate cadrele de conducere din comună. O muncă de ani de zile, dublată de exemplul propriu al celor ce şi-au asumat asemenea sarcini, argumentată prin avantajele pe care le oferă creşterea animale­lor, cultivarea raţională, economi­coasă a loturilor în folosinţă şi chiar a curţilor. Acţiunea de contractare a anima­lelor este în plină desfăşurare la Greaca. Din curiozitate profesională am răsfoit documentele ce consem­nează realizările de pînă acum şi printre primii cetăţeni care s-au angajat să vîndă statului animale din propriile gospodării erau cadre­le de conducere, în frunte cu pri­marul. — Sincer vorbind, nu am înche­iat contractul numai pentru că sunt primar şi pentru a oferi cu orice chip un exemplu. O fac şi pentru că unităţile contractante oferă pro­ducătorilor avantaje materiale. Am spus-o tuturor consătenilor mei. Le-am vorbit de preţurile ferme, de înlesnirile acordate în furajarea animalelor din gospodăria proprie celor ce vînd statului produsele care le prisosesc. Aşa procedează fiecare cadru de conducere, fiecare comu­nist din comuna Greaca. Şi rezul­tatele sunt satisfăcătoare : cetăţenii din comuna noastră­­ au contractat pentru anul 1972 640 porci graşi şi 100 de taurine.­­ Vorbind de modul în care în­ţeleg cetăţenii să răspundă sarcini­lor trasate de partid vorbim, impli­cit, de o atitudine politică, de o conştiinţă înaintată, socialistă. Rea­lizarea obligaţiilor pe care şi le asumă azi faţă de stat mai este condiţionată, însă, şi de alţi factori, de posibilităţile materiale. Ce s-ar putea spune în această privinţă ? Spre exemplu, care este situaţia re­surselor de furaje, cum se prezintă păşunea comunală ? — Noi nu avem islaz şi aş greşi afirmînd că n-ar fi necesar , dar vegetaţia bogată din zona bălţii şi culturile furajere din loturile acor­date în folosinţă de C.A.P. asigură atît masa verde pe timpul verii cît şi rezerva pentru iarnă. în decursul anilor, comitetul executiv, conduce­rea cooperativei agricole de produc­ţie s-au interesat în permanenţă ce şi cum cultivă ţăranii coopera­tori pe loturile în folosinţă, spriji­­nindu-i să-şi procure sămînţă,­i să lucreze după cele mai potrivite teh­nologii. Mulţi cooperatori au culti­vat dovleci, napi, morcovi furajeri, sfeclă furajeră şi alte nutreţuri care măresc productivitatea anima­lelor. Pentru anul viitor cetăţenii care au încheiat contracte cu statul vor fi sprijiniţi şi prin cultivarea unei suprafeţe de 10 ha de îucer­­nă, din loturile în folosinţă, prin su­prafeţele cultivate cu porumb masă verde după premergătoare timpurii. Pentru satisfacerea cerinţelor populaţiei avem o repartiţie de 10 scroafe şi 260 purcei, cetăţenii avînd posibilitatea să-şi cumpere purcei la preţuri avantajoase.­­Nu pot fi neglijate, în ansam­blul factorilor ce determină creşte­rea efectivelor de animale proprie­tate personală, nici relaţiile cu uni­tăţile contractante. Ce s-ar putea spune în acest sens ? — In anii trecuţi îşi făcuseră loc unele animozităţi, întreprinderea de industrializare a cărnii prelua porcii contractaţi, iar cooperaţia de con­sum livra cetăţenilor cantităţile cu­venite de porumb, pe care le adu­cea tocmai de la Budeşti, de la baza de recepţie. Era un sistem greoi, care se solda cu întîrzieri în achitarea drepturilor producătorilor. Potrivit noilor reglementări, cetă­ţenii vor primi porumbul prin în­­­treprinderea contractantă de la moara din localitate. — Din toate aceste fapte se desprin­de concluzia că locuitorii comunei Greaca sunt încurajaţi şi sprijiniţi în creşterea animalelor. Dar în co­muna dv. există şi o tradiţie viti­colă. — Există şi trebuie spus că viti­cultura are perspective serioase nu numai prin extinderea teraselor cooperatiste ci şi prin suprafeţele deţinute de cetăţeni în cadrul lotu­lui personal. Ca suprafaţă, aceas­­tea nu se vor extinde, dar produc­ţia va cunoaşte creşteri considera­bile printr-o organizare intensivă. Mulţi cetăţeni lucrează la Staţiunea de cercetări hortiviticole din loca­litate sau în fermele C.A.P. Ei obţin recolte de struguri la nive­lul unităţilor respective tocmai pen­tru faptul că aplică pe loturile proprii tehnologiile lor. Staţiunea de cerce­tări hortiviticole, fermele viticole ale C.A.P. sînt adevărate focare de experienţă înaintată pentru micii podgoreni. In 1971 ei au realizat producţii mari, care le-au permis să vîndă statului 152 tone de stru­guri. Consiliul popular comunal, coope­raţia de consum s-au îngrijit de a­­provizionarea cetăţenilor cultivatori de vie cu unelte specifice, mate­riale de întreţinere şi de comba­tere a dăunătorilor etc. —Dacă v-ar întreba cineva la ce domeniu sunt specializaţi consăte­nii dv., ce i-aţi răspunde ? — Ştiu eu ? Podgoreni, crescători de animale ?... Nu, un asemenea răspuns ar fi incomplet. „Specializa­rea“ consătenilor mei este buna gos­podărire. — Să încercăm o demonstraţie... — Aş începe cu curţile. In gene­ral, la noi sînt destul de mici, dar nici o palmă de pămint din curte nu rămîne necultivată. In majorita­tea cazurilor, curţile sînt ocupate cu viţă de vie. Printre rîndurile de viţă oamenii seamănă mazăre pentru păstăi, iar pe rînduri ceapă şi usturoi. — Şi primarul va semăna mazăre printre rînduri de viţă ? —Am şi semănat-o de cîteva zile. Ne oprim aici, deşi s-ar mai pu­tea spune multe în legătură cu „spe­cialitatea“ gospodarilor din Greaca, pentru că, are dreptate primarul, există şi o specialitate de a fi bun gospodar. GH. ŢAPIRDEA Consiliile populare sub semnul unei activităţi înnoitoare Specialitatea de bun gospodar

Next