Steagul Roşu, ianuarie 1972 (Anul 24, nr. 7001-7024)
1972-01-15 / nr. 7011
4 — Dar d-ta n-ai vîrsta pentru pensionare ! — Cînd vor fi gata formele, o s-o am Desen de FRED GHENADESCU „Forexim" - o nouă întreprindere românească de comerţ exterior In Capitală şi-a Început activitatea, sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei Lemnului, o nouă Întreprindere românească de comerţ exterior „Forexim“. Obiectul de activitate al întreprinderii îl constituie exportul de licenţe, documentaţii tehnice, proiecte şi servicii inginereşti, livrarea de instalaţii complete pentru silvicultură, industria lemnului, celulozei şi hîrtiei, precum şi de utilaje şi piese realizate in unităţile ministerului coordonator. (Agerpres) PROLETARI DiN TOATE ŢÂRiLE, MÎŢi-VÂ, ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIV Nr. 7011 Simbătă 15 ianuarie 1972 4 pagini 30 bani SUCCESELE ANULUI DOI DIN CINCINAL SE OBŢIN DE PE ACUM Apelul constructorilor de nave din Olteniţa Către Trustul de construcţii - montaj Bucureşti şi întreprinderea EXIM: de ce tărăgănaţi începerea lucrărilor prevăzute in planul de Am întîlnit acum, în prima lună a anului, la Şantierul naval din Olteniţa, aceeaşi însufleţire, aceeaşi hotărîre, aceeaşi dăruire în muncă, trăsături definitorii cu care constructorii de nave ne-au obişnuit de multă vreme. Am întîlnit toate acestea concretizate în fapte, dar şi în conştiinţa muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, conştiinţă în care sînt prezente, ca un ferment regenerator, ideile atît de puternic afirmate la plenara Comitetului Central al partidului din noiembrie anul trecut. Am avut prilejul să cunoaştem, înainte de toate, satisfacția unor împliniri, al căror sens politic, dincolo de caracterul lor economic, este evident pentru colectivul întreprinderii. La începutul anului precedent, constructorii de nave din Olteniţa s-au angajat să dea peste plan o motonavă de 5 000 tone. Si au dat-o. Cite eforturi au fost inmagazinate in acest produs de mare valoare este dificil de arătat în cîteva rinduri. In orice caz, directorul şantierului şi secretarul comitetului de partid ne-au rugat să consemnăm în coloanele ziarului felicitările călduroase pe care le adresează întregului colectiv şi să cităm numele unor muncitori care şi-au adus o contribuţie deosebită la îndeplinirea angajamentului. Printre aceştia se numără Samoilă Doicu, Gheorghe Mihai, Aurel Borovină, Marin Costache, Ştefan Enache, Gheorghe Sandu, Marin Birzale, Marin Manolache, Dumitru Neagu, Gheorghe Nedu şi mulţi alţii. Satisfacţia împlinirilor este însoţită de simţămîntul responsabilităţii faţă de noile sarcini care sunt cu mult mai mari decit în anul trecut. Astfel, producţia globală urmează să crească cu 16 la sută faţă de 1971. In cadrul anchetei pe care am întreprins-o în unitate, tovarăşul VALENTIN ANDREESCU, şeful serviciului plan, ne-a înfăţişat cîteva din caracteristicile anului de producţie în care am păşit. Nu este vorba numai de o creştere a producţiei globale, ci şi de o serie de sarcini calitative deosebit de importante. Colectivul şantierului trebuie să înceapă pregătirea minuţioasă a construirii unor noi tipuri de nave de înaltă tehnicitate, a căror livrare este prevăzută pentru anul viitor. Pe agenda noutăţilor sunt înscrise cargourile de 2.300 tone, drăgile maritime şi motonavele de 1000 tone mixte, destinate atit traficului fluvial cît şi celui maritim. Toate acestea implică probleme de proiectare, documentaţie şi tehnologie care trebuie să fie cît mai curînd rezolvate. O altă caracteristică a planului din al doilea an al cincinalului este aceea privind creşterea productivităţii muncii cu 16 la sută. 1972 este anul eficienţei economice, acesta este cuvîntul de ordine care stă la baza întregii activităţi actuale şi pe care organizaţia de partid l-a adresat cu înflăcărare tuturor comuniştilor, tuturor oamenilor muncii din şantier. „Dacă ne întrebaţi despre rezultate, ne spunea tovarăşul PETRE PAVEL, secretarul comitetului de partid, vă putem informa că indicatorii pe prima decadă au fost realizaţi. Se lucrează la prima motonavă de 5 000 tone din acest an, a început asamblarea pe cală a celei de a doua motonave şi sunt avansate lucrările la pasagerul de 300 locuri“. Preocupările comuniştilor din şantierul naval sunt multiple la această oră. Asupra lor vom mai reveni. Dorim mai înainte să ne oprim asupra unui aspect de mare însemnătate pe care ni l-a prezentat tovarăşul ION CRISTEA, directorul întreprinderii. Anul 1972 este aici considerat ca imul dotării termice, al unor investiţii masive. Investiţiile sunt de 4 ori mai mari D. TURTUREANU (Continuare în pag. a 2-a) WM. Aspect de la complexul de porci Ulmeni Foto:F. GRONSCHI Un nou tip de vagon de marfă Specialiştii arădeni au proiectat şi realizat un vagon de marfă cu capacitatea de 80 tone pentru transportul minereurilor. Noul tip este prevăzut cu un sistem propriu de închidere şi deschidere automată a uşilor laterale şi va fi produs In acest an In serie. In legătură cu preocupările pentru diversificarea producţiei în această mare unitate industrială este de subliniat faptul că, in anul 1972, centrul de proiectare din cadrul grupului de uzine constructoare de vagoane Arad va realiza proiecte pentru 12 noi tipuri de vagoane de marfă şi de călători, care prin caracteristicile lor tehnico-constructive, vor atinge performanţe la nivelul normelor de cilgulare feroviară internaţională. Printre acestea figurează un vagon de marfă pe 1 osii, cu acoperiş glisant, şi unul pe 6 osii destinat transportului de utilaje electrotehnice cu mare gabarit, un vagon etajat pentru transportul autoturismelor și altele. f Eram şapte oameni deloc furioşi, adunaţi în jurul mesei de consiliu din biroul tovarăşului RADU SCARLAT, inginer şef al sectorului zootehnic III din Institutul de studii, cercetări, proiectări şi construcţii zootehnice (I.S.C.P.C.Z.) din Bucureşti. Discutam despre atît de controversata problemă a încălzirii halelor de tineret din complexele de porcine ale C.A.P., dar fără enervare, fără supărări, pe un ton de excepţională urbanitate, astfel incit, privindu-ne din afară, ai fi crezut că ne ocupăm de mişcarea pămîntului în jurul soarelui sau de cine ştie ce altă chestiune de mult rezolvată. .. .Căci într-adevăr, pentru specialiştii I.S.C.P.C.Z. încălzirea în complexe este de domeniul trecutului, a fost rezolvată din punctul lor de vedere prin oferirea — cum am arătat şi anterior — a trei soluţii, actualmente adoptate de Direcţia generală a investiţiilor din M.A.I.A.S.A. şi, se pare, transmise deja beneficiarilor. Ni le expune şi nouă, pentru informare, tovarăşul ing. AUREL ENCULESCU, şeful atelierului de instalaţii termice : — Calea cea mai eficientă — spune dînsul — este instalarea la fiecare hală a cîte două agregate mobile de încălzire tip Arad care, funcţionînd paralel şi concomitent cu instalaţiile existente, vor TRIPLA (! !) cantitatea actuală de căldură. Unde centrala termică dispune de supliment de capacitate — respectiv la complexele care n-au intrat pe de-a-ntregul în producţie — aceeaşi TRIPLARE poate fi asigurata ,în a doua soluţie, cu baterii tip I.A.I.C.A . sau, în a treia soluţie, cu baterii de felul celor prevăzute in proiect. Toate aceste utilaje — continuă vorbitorul — sunt deja fabricate, după ştiinţa noastră, şi îşi aşteaptă cumpărătorii. Să reţinem, din cele de mai sus, două idei. Prima : lucrătorii I.S.C.P.C.Z. şi-au demonstrat încă o dată aptitudinea de a răspunde prompt şi eficient problemelor ridicate de producţie ; a doua : problemele ridicate sunt REALE, deficienţele EXISTĂ într-adevăr, de vreme ce au fost necesare soluţii pentru remedierea lor. Dar de unde provin lipsurile, care este cauza lor, cum să prevenim o eventuală reeditare a lor ? Tovarăşul ing. Radu Scarlat sintetizează cîteva deficienţe de execuţie şi exploatare, care merită să stea în atenţia constructorilor şi beneficiărilor, depozitarea în condiţii proaste şi degradarea materialelor izolante, în speţă vata minerală ; „adaptări" locale care au avut ca efect modificarea necorelată a unor parametri iniţiali (spre exemplu, Ia Gîrbovi lipsesc camerele tampon, priza de aer a aerotermelor fiind plasată în exterior; folosim prilejul ca să menţionăm că această soluţie n-a fost consultată şi avizată de către I.S.C.P.C.Z.) ; defecţiunile în etanşarea construcţiei care, împreună cu neglijenţele de exploatare prezente pe alocuri, permit circulaţia necontrolata a curenţilor de aer. In ce priveşte înlocuirea unei cifre cu alta, greşeală datorită căreia s-ar fi exclus din calcul un necesar de 20.000 kcal ,tovarăşul ing. NICOLAE CIOCTRLIE, proiectant de instalaţii termice, ne asigură că a refăcut calculele şi n-a descoperit nici o eroare. Tovarăşul ing. TEODOR ŞTEFĂNESCU, proiectant la tehnologie, adaugă la cele de mai sus şi popularea eşalonată a compartimentelor, ceea ce împiedică atingerea unui parametru esenţial : căldura biologică. Dar a fost acest parametru calculat şi stabilit pe baze ştiinţifice certe ? — În literatura ştiinţifică românească n-au existat şi nu există asemenea date — afirmă ing. NICOLAE ŞTEFĂNESCU, şeful atelierului tehnologie şi plan general. Urmează o serie de observaţii critice la adresa unor foruri ştiinţifice — Facultatea de zootehnie, Staţiunea centrală de cercetări pentru creşterea porcinelor — pentru că nu pun la dispoziţia proiectării datele de care se simte nevoie. Recunoscînd justeţea de principiu a opiniei proiectanţilor, i-am întrebat totuşi. — Aţi încercat să stabiliţi contacte cu cercetătorii, să-i întrebaţi, să le expuneţi cerinţele practicii ? — Nu, trebuie să recunoaştem că n-am avut o asemenea iniţiativă — răspunde tovarăşul ing. DUMITRU BURCIU, consilier pentru instalaţii termice. (N.R. : Facultatea de zootehnie se află în imediata vecinătate a Institutului). Ne-am mărginit să căutăm în literatura care ne-a stat la dispoziţie şi am găsit în revista franceză „Le porc" o cifră — 100 kcal pe animal — pe care am folosit-o în proiect. — Atît am găsit, atît am zis şi noi — intervine ing. Radu Scarlat. De altfel, Consiliul tehnico-ştiinţific din M.A.I.A.S.A. avea obligaţia să infirme premisa noastră, dacă nu era întemeiată. Or, probabil, nici C.T.S. n-a dispus de alte baze decât noi. Reţinem şi această observaţie critică, mai cu seamă pentru motivul că, deşi am insistat, n-am reuşit să obţinem prea multe, de-a lungul discuţiei. Ca, de altfel, nici observaţii autocritice, pentru că la întrebarea : „Are, totuşi, proiectul directiv vreo greşeală ?" — ni s-a răspuns unanim : „POATE numai în ce priveşte căldura biologică, dar nu ne putem pronunţa, pentru că nu dispunem de date certe". Prin urmare, proiectul este perfect, dar i se aduc îmbunătăţiri; nu-i nimic ,vom avea un proiect mai mult ca perfect ! POATE, doar la indicatorul căldurii biologice e un semn de întrebare — dar există acoperirea unei foarte onorabile reviste franţuzeşti. Iar dacă între timp ne dăm seama că în Franţa creşterea industrială a porcilor este concentrată mai ales în sud, recurgem la literatura engleză care ne indică numai 27 kcal pe animal ! Or fi greşit cercetătorii francezi şi englezi, dar noi, I.S.C.P.C.Z., nu greşim, deşi cunoaştem diferenţa de condiţii... .. .Dacă aşa privim lucrurile, avem explicaţia caracterului detaşat, rece al discuţiei noastre. Ei bine, stimaţi lucrători ai I.S.C.P.C.Z., vă cunoaştem eforturile, vă apreciem capacitatea şi admirăm fără rezerve contribuţia pe care o aduceţi la dezvoltarea agriculturii ; dar, am prefera să vă încălziţi, să vă enervaţi, să vă supăraţi şi să fiţi chiar furioşi din cînd în cînd — în sensurile cele mai pozitive — adică să pretindeţi colaborare, s-o iniţiaţi, să vă verificaţi prin legături directe cu cercetarea ştiinţifică şi cu producţia, dar să elaboraţi proiecte care să fie durabile şi definitive la confruntarea cu practica, să nu necesite reveniri care, la urma urmei, costă nu numai bani... B. CLATICI In „cauza" încălzirii, un nou inculpat pledează pentru nevinovăţie Staţia de sortare a întreprinderii de prefabricate Giurgiu FOTO G. FRED LA GHIMPAŢI Iniţiativă şi hărnicie Evidenţiată în acţiunile edilitar-gospodăreşti şi de înfrumuseţare a satelor, comuna Ghimpaţi a fost distinsă în anul 1970 cu un premiu în valoare de 70.000 lei. Gospodarii comunei s-au gândit că le-ar prinde bine o seră horticolă, capabilă să satisfacă necesităţile de răsaduri de flori ale satelor. Desigur, pentru asemenea construcţie nu era suficientă suma respectivă şi atunci gospodarii comunei au apelat la „fondurile" de iniţiativă şi hărnicie ale cetăţenilor. Răspunsul a fost prompt. Cooperativa agricolă de producţie din satul de reşedinţă a confecţionat cărămida. Cea mai mare parte din lucrări a fost efectuată prin muncă patriotică. Şi cum sera s-a terminat cu cîteva luni mai devreme decit perioada de producere a răsadurilor de flori pentru anotimpurile viitoare, gospodarii comunei au socotit bine venită o cultură de legume. Așa că prima lună a anului 1972 coincide cu prima recoltă de salată, ridichi și alte legume extratimpurii. Acestea nu vor împodobi satele, ce-i drept, dar vor fi valorificate pentru completarea cu noi surse de venituri a bugetului local. De unde se vede că premiul de anul trecut aduce şi venituri şi, poate, încă un premiu al hărniciei şi iniţiativei gospodăreşti. GH. T. A ORGANIZAŢIILOR DE PARTID Locul şi rolul adunării generale este cu claritate definit de Statutul partidului. „Organul superior al organizaţiei de bază a partidului este adunarea generală, care se convoacă, de regulă, o dată pe lună. Adunarea generală a organizaţiei de bază a partidului alege o dată la doi ani, ca organ executiv, biroul, care conduce întreaga activitate curentă a organizației". Am socotit necesar să începem redactarea paginii cu reproducerea exactă a acestui articol din Statut deoarece în timpul anchetei întreprinse solicitările noastre referitoare la această prevedere statutară au pus în grea încurcătură pe cei chestionaţi. Socotim, de asemenea, util să redăm din programul de măsuri al Comitetului judeţean de partid privind educarea comunistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, paragraful care fixează cîteva obiective menite să sporească rolul educativ al adunărilor generale. „Comitetele de partid şi birourile organizaţiilor de bază, se spune în program, vor asigura un conţinut tematic variat adunărilor generale prin dezbaterea cu regularitate a problemelor privind disciplina de partid, pregătirea politico-ideologică a comuniştilor, critica şi autocritica, democraţia internă de partid, profilul spiritual al comuniştilor şi rolul lor înaintat în producţie". Este sintetizată în acest paragraf tematica adunărilor, iar în continuare se schiţează şi modalităţile de abordare a acesteia... „Aceste probleme vor fi prezente în conţinutul materialelor ce se vor dezbate în adunările generale, indiferent de temele abordate, iar periodic vor constitui subiecte de analiză de sine stătătoare". In cele ce urmează nu ne propunem să demonstrăm necesitatea respectării stricte a unor norme statutare de mult încetăţenite în munca organizaţiilor de partid. Intenţionăm însă să scoatem la iveală unele neajunsuri care reduc eficienţa adunărilor de partid, care generează formalism şi dezinteres în desfăşurarea dezbaterilor, frînează emiterea de opinii şi propuneri de către membrii de partid, demonstrînd, în ultimă instanţă, modul defectuos de muncă al unor birouri de organizaţie de bază. A. In pag. a 3-a Ce loc ocupă adunarea de partid în activitatea organizaţiei de bază ? Comitetul comunal are multiple forme prin care poate să ajute organizaţiile de bază. Este dosarul adunărilor generale o oglindă a activităţii organizaţiilor ? Noi produse medicamentoase Prof. dr. Simion Pop, de la Institutul de medicină şi farmacie din Cluj, autor a numeroase preparate medicamentoase, a realizat cîteva noi produse pe bază de gama globulină. Intre altele, profesorul clujean a pus la punct reţeta de preparare a unui unguient cu gama globulină care, încercat în cadrul clinicii universitare, a dat rezultate foarte bune, în special in vindecarea arsurilor şi a unor afecţiuni ale pielei. 1 In ampla cuvîntare rostită la Conferinţa pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi a preşedinţilor consiliilor populare comunale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu spunea : „TREBUIE SA NE PREOCUPĂM CA IN ACEST CINCINAL FIECARE FAMILIE DE ŢĂRANI, FIECARE LOCUITOR AL SATELOR SĂ SE OCUPE DE CREŞTEREA ANIMALELOR ŞI DE PRODUCŢIA AGRICOLĂ“. Acest imperativ de mare însemnătate politică şi socială a stîrnit ecou şi în rîndul locuitorilor comunei Greaca, fapt ce se poate ilustra cu exemple edificatoare. GHEORGHE BABAN, primarul comunei, socotea utilă mai întîi o precizare ! Săteanul este producător agricol în cadrul C.A.P. sau în unităţile agricole de stat din localitate şi împrejurimi, dar şi în propria gospodărie. — înţelegerea acestei duble ipostaze are la origine munca politicoeducativă depusă de organizaţia de partid, de deputaţii consiliului popular, de toate cadrele de conducere din comună. O muncă de ani de zile, dublată de exemplul propriu al celor ce şi-au asumat asemenea sarcini, argumentată prin avantajele pe care le oferă creşterea animalelor, cultivarea raţională, economicoasă a loturilor în folosinţă şi chiar a curţilor. Acţiunea de contractare a animalelor este în plină desfăşurare la Greaca. Din curiozitate profesională am răsfoit documentele ce consemnează realizările de pînă acum şi printre primii cetăţeni care s-au angajat să vîndă statului animale din propriile gospodării erau cadrele de conducere, în frunte cu primarul. — Sincer vorbind, nu am încheiat contractul numai pentru că sunt primar şi pentru a oferi cu orice chip un exemplu. O fac şi pentru că unităţile contractante oferă producătorilor avantaje materiale. Am spus-o tuturor consătenilor mei. Le-am vorbit de preţurile ferme, de înlesnirile acordate în furajarea animalelor din gospodăria proprie celor ce vînd statului produsele care le prisosesc. Aşa procedează fiecare cadru de conducere, fiecare comunist din comuna Greaca. Şi rezultatele sunt satisfăcătoare : cetăţenii din comuna noastră au contractat pentru anul 1972 640 porci graşi şi 100 de taurine. Vorbind de modul în care înţeleg cetăţenii să răspundă sarcinilor trasate de partid vorbim, implicit, de o atitudine politică, de o conştiinţă înaintată, socialistă. Realizarea obligaţiilor pe care şi le asumă azi faţă de stat mai este condiţionată, însă, şi de alţi factori, de posibilităţile materiale. Ce s-ar putea spune în această privinţă ? Spre exemplu, care este situaţia resurselor de furaje, cum se prezintă păşunea comunală ? — Noi nu avem islaz şi aş greşi afirmînd că n-ar fi necesar , dar vegetaţia bogată din zona bălţii şi culturile furajere din loturile acordate în folosinţă de C.A.P. asigură atît masa verde pe timpul verii cît şi rezerva pentru iarnă. în decursul anilor, comitetul executiv, conducerea cooperativei agricole de producţie s-au interesat în permanenţă ce şi cum cultivă ţăranii cooperatori pe loturile în folosinţă, sprijinindu-i să-şi procure sămînţă,i să lucreze după cele mai potrivite tehnologii. Mulţi cooperatori au cultivat dovleci, napi, morcovi furajeri, sfeclă furajeră şi alte nutreţuri care măresc productivitatea animalelor. Pentru anul viitor cetăţenii care au încheiat contracte cu statul vor fi sprijiniţi şi prin cultivarea unei suprafeţe de 10 ha de îucernă, din loturile în folosinţă, prin suprafeţele cultivate cu porumb masă verde după premergătoare timpurii. Pentru satisfacerea cerinţelor populaţiei avem o repartiţie de 10 scroafe şi 260 purcei, cetăţenii avînd posibilitatea să-şi cumpere purcei la preţuri avantajoase.Nu pot fi neglijate, în ansamblul factorilor ce determină creşterea efectivelor de animale proprietate personală, nici relaţiile cu unităţile contractante. Ce s-ar putea spune în acest sens ? — In anii trecuţi îşi făcuseră loc unele animozităţi, întreprinderea de industrializare a cărnii prelua porcii contractaţi, iar cooperaţia de consum livra cetăţenilor cantităţile cuvenite de porumb, pe care le aducea tocmai de la Budeşti, de la baza de recepţie. Era un sistem greoi, care se solda cu întîrzieri în achitarea drepturilor producătorilor. Potrivit noilor reglementări, cetăţenii vor primi porumbul prin întreprinderea contractantă de la moara din localitate. — Din toate aceste fapte se desprinde concluzia că locuitorii comunei Greaca sunt încurajaţi şi sprijiniţi în creşterea animalelor. Dar în comuna dv. există şi o tradiţie viticolă. — Există şi trebuie spus că viticultura are perspective serioase nu numai prin extinderea teraselor cooperatiste ci şi prin suprafeţele deţinute de cetăţeni în cadrul lotului personal. Ca suprafaţă, aceastea nu se vor extinde, dar producţia va cunoaşte creşteri considerabile printr-o organizare intensivă. Mulţi cetăţeni lucrează la Staţiunea de cercetări hortiviticole din localitate sau în fermele C.A.P. Ei obţin recolte de struguri la nivelul unităţilor respective tocmai pentru faptul că aplică pe loturile proprii tehnologiile lor. Staţiunea de cercetări hortiviticole, fermele viticole ale C.A.P. sînt adevărate focare de experienţă înaintată pentru micii podgoreni. In 1971 ei au realizat producţii mari, care le-au permis să vîndă statului 152 tone de struguri. Consiliul popular comunal, cooperaţia de consum s-au îngrijit de aprovizionarea cetăţenilor cultivatori de vie cu unelte specifice, materiale de întreţinere şi de combatere a dăunătorilor etc. —Dacă v-ar întreba cineva la ce domeniu sunt specializaţi consătenii dv., ce i-aţi răspunde ? — Ştiu eu ? Podgoreni, crescători de animale ?... Nu, un asemenea răspuns ar fi incomplet. „Specializarea“ consătenilor mei este buna gospodărire. — Să încercăm o demonstraţie... — Aş începe cu curţile. In general, la noi sînt destul de mici, dar nici o palmă de pămint din curte nu rămîne necultivată. In majoritatea cazurilor, curţile sînt ocupate cu viţă de vie. Printre rîndurile de viţă oamenii seamănă mazăre pentru păstăi, iar pe rînduri ceapă şi usturoi. — Şi primarul va semăna mazăre printre rînduri de viţă ? —Am şi semănat-o de cîteva zile. Ne oprim aici, deşi s-ar mai putea spune multe în legătură cu „specialitatea“ gospodarilor din Greaca, pentru că, are dreptate primarul, există şi o specialitate de a fi bun gospodar. GH. ŢAPIRDEA Consiliile populare sub semnul unei activităţi înnoitoare Specialitatea de bun gospodar