Steagul Roşu, februarie 1972 (Anul 24, nr. 7027-7049)

1972-02-03 / nr. 7027

mm:,.r.. mmsmes®: mii îmi huiuiiiiibui ihüíihmi ACORDUL GLOBAL: • Cunoscut in amănunţime • Aplicat cu consecvenţă — Adunarea generălâ a membrilor C. A. P. Putineiu — Poate mai mult decit la alte cooperative agricole — şi, după cum au arătat participanţii, mai mult decit în propria lor cooperativă, în ocazii asemănătoare , adunarea generală a membrilor C.A.P. Putineiu, consacrată analizei realizărilor pe 1971 şi dezbaterii planului de producţie pe 1972, s-a oprit cu insistenţă, aprofundat, asupra problemelor privind organizarea cit mai raţională, ştiinţifică a muncii şi retribuirea ţăranilor cooperatori în mod echitabil, după cantitatea şi calitatea lucrărilor prestate, după rezultatele concrete obţinute. La adunare a participat tovarăşul GHEORGHE NECULA, prim secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Ceea ce a constituit punctul de plecare al dezbaterilor şi le-a dat orientarea despre care vorbeam a fost structura rezultatelor de anul trecut. Satisfăcătoare în general, ba chiar cu unele „vîrfuri“ la producţia de porumb, grîu şi la carnea de taurine — toate cu depăşiri substanţiale de plan — rezultatele nu oglindesc potenţialul real al pământului din această zonă a Burnasului, nici înzestrarea tehnico-materială a cooperativei şi nici, la urma urmei, hărnicia de mult cunoscută a ţăranilor şi mecanizatorilor. Zăbovind mai mult asupra cauzelor care au determinat rămînerile în urmă la unele culturi de cîmp şi specii de animale, precum şi, mai ales, la legumicultura, darea de seamă şi participanţii la dezbateri au tras concluzia că, anul trecut, organizarea şi retribuirea muncii în acord global nu s-au ridicat la înălţimea cerută, au fost marcate de ezitări, întreruperi care au pricinuit demobilizarea unor oameni, întîrzieri în executarea lucrărilor etc. Darea de seamă, de pildă, a scos la iveală faptul că, deşi în expunerea din noiembrie 1970 a tovarăşului Nicolae Ceauşescu se arată’ importanţa organizării pe formaţii de muncă, unele culturi n-au fost date în responsabilitatea brigăzilor sau fermelor. Ca urmare, executarea la timp şi de calitate a lucrărilor n-a fost urmărită şi controlată de nimeni şi, normal, planul n-a fost realizat. Discuţiile, la rîndul lor, au scos la iveală şialte neajunsuri Brigadierul NICOLAE CONSTANTINESCU, de pildă, arăta că lipsa de disciplină a unora dintre membrii C.A.P. a făcut ca ceilalţi să fie încărcaţi cu suprafeţe prea mari, cărora nu le-au putut face faţă. Continuînd, această idee, şeful de echipă DAN PIŢURU a propus să se studieze mai atent rezervele de forţă de muncă de la legumicultură şi din alte sectoare, pentru a se asigura un echilibru mai raţional în repartizarea culturilor. Acordul global — a spus el — este o armă împotriva leneşilor ; or, noi i-am încurajat pe aceştia anul trecut, cînd am renunţat, la un moment dat, la munca în acord global. — încă pe cînd eram tînăr şi munceam în gospodăria părinţilor, tata îmi spunea : „Dacă nu bagi un pătul, nu-ţi cumpăr ghete" — povestea, în cuvîntul lui, şeful de echipă GHEORGHE DINEL. Aşa era pe dreptate. De aceea, noi, membrii cooperatori, vrem cu toţii să muncim numai după acordul global , să primească fiecare după cît aduce în pătulul cooperativei. Consiliul de conducere să nu mai admită ca organizarea pe care o hotărîm acum să fie stricată peste un an. — Iar ca să fie şi mai sigur — a întărit ţăranul cooperator ION BATRINACHE — producţia fiecăruia să fie cîntărită în momentul recoltării, la capul locului. Aceeaşi aprobare şi hotărîre de a muncii neobosiţi au exprimat-o întărind-o cu angajamente concrete, şi alţi membri ai C.A.P., participanţi la discuţii : FLOREA MĂCIUCĂ, FLOREA NEDELCU, MARINădălău, GHEORGHE BURCEA etc. Dezbaterile, propunerile, soluţiile de îndepărtare a unor greutăţi au fost stimulate şi de modul în care au fost întocmite şi prezentate adunării generale propunerile de organizare a muncii în acord global. Pentru fiecare sector, cultură, specie şi categorie de animale s-au întocmit tabele simple, dar limpezi şi complet lămuritoare. Explicaţiile detaliate date de inginerul şef al coperativei, VALERIU DINULESCU, au făcut ca toţi participanţii la adunarea generală să înţeleagă pe de-a-ntregul ce au de făcut, ce aşteaptă cooperativa de la fiecare dintre ei, cu ce şi cu cît vor fi retribuiţi pentru munca depusă. In încheierea dezbaterilor din adunarea generală a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Necula. In acest an — a spus vorbitorul — adunările generale ale ţăranilor cooperatori au o importanţă deosebită. Ele sunt, propriu zis, o etapă principală în pregătirile pentru cel de al doilea Congres al Uniunii Naţionale a Coperativelor Agricole de Producţie, care va face bilanţul succeselor obţinute de agricultura cooperatistă şi, prin măsurile pe care le va hotărî, va aduce o contribuţie de cea mai mare însemnătate laperfecţionarea organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii în C A.P., la adîncirea democraţiei cooperatiste, va duce, în ultimă instanţă, la îndeplinirea cu succes a sarcinilor trasate la Congresul al X-lea al P.C.R. privind creşterea producţiei agricole vegetale şi animale în perioada 1971—1975. Totodată, adunarea dv., desfăşurată într-un spirit sănătos, critic şi autocritic, se înscrie în activitatea pe care oamenii muncii din toată ţara o desfăşoară în aceste zile, de analiză a rezultatelor obţinute de unitatea în care muncesc, de stabilire a jaloanelor pe care trebuie să se înscrie, în cursul anului 1972, în lupta pentru transpunerea în viaţă a politicii Partidului Comunist Român. Aceste adunări scot cu pregnanţă în evidenţă succesele obţinute in primul an al actualului cincinal, între care se remarcă — aşa cum arăta secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — producţia la cereale de 14 milioane şi jumătate tone, cea mai mare producţie de cereale din istoria României. La această realizare şi-a adus contribuţia şi ţărănimea cooperatistă din judeţul Ilfov, precum şi — aşa cum s-a desprins din discuţii — membrii C.A.P. Putineiu. Realizările în domeniul producţiei materiale au permis ridicarea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor — scopul suprem al politicii partidului şi statului nostru. Dintre acestea amintesc sporirea alocaţiilor de stat pentru copiii salariaţilor şi introducerea pentru prima oară a alocaţiilor pentru copiii ţăranilor cooperatori, mărirea pensiilor pentru membrii cooperatori, acordarea asistenţei medicale gratuite pentru membrii C A.P. şi familiile lr. Pe aceeaşi linie se înscrie şi recenta hotărâre a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind scutirea C.A.P., de restituirea unor credite. In continuare, după ce a trecut în revistă o serie de realizări şi perspective ale economiei judeţului, vorbitorul a spus : In producţia agricolă, planul prevede ca, la C.A.P., să se realizeze producţii medii la hectar de 2.400 kg. grîu, 3.350 kg. porumb, 1.900 kg. floarea soarelui, 30.000 kg., sfeclă de zahăr, precum şi o producţie totală de 210 000 tone legume. Creşteri importante sunt prevăzute şi la efectivele de animale, astfel încît contribuţia C.A.P. din judeţ la fondul central al statului să sporească faţă de anul trecut cu 14.000 tone carne şi 170.000 hectolitri de lapte. în privinţa producţiei de cereale, precum şi în alte privinţe, rezultatele anului trecut plasează cooperativa din Putineiu printre unităţile fruntaşe din judeţ, ceea ce oferă garanţia ,că în 10 IV- vieţi valorificat şi mai bine condiţiile de care dispuneţi, obţinînd rezultate şi mai bune. Dar lipsurile care au fost dezbătute aici demonstrează că o asemenea valorificare superioară trebuie să se petreacă în toate sectoarele, în toate ramurile de producţie ale cooperativei. A ieşit încă o dată la iveală cît de importantă este urmărirea de către consiliul de conducere a modului cum se realiz B. CLATICI (Continuare in pag. a 2-a) Cîțiva dintre participanţii la dezbateri (de la stînga la dreapta) : Nicolae Constantinescu, Dan Piţuru, Gheorghe Dinei, Ion Bătrînache, Florea Măciucă, Florea Nedelcu şi Gheorghe Burcea. Foto G. FRED Aspect, din timpul gdunqjji cooperatorilor din Putineiu PROLETARI DIN TOATE TĂRILE, U N Tl’-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIV — Nr. 7027 I Joi 3 februarie 1972 I 4 pagini 30 bani ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 2 februarie 1972 a avut loc la Palatul Republicii şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. La şedinţă au participat ca invitaţi miniştri şi alţi conducători ai unor organe centrale de stat, precum şi preşedinţii unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale. Consiliul de Stat a examinat rapoartele prezentate de comisiile permanente ale Marii Adunări Naţionale, care din însărcinarea Consiliului de Stat, au analizat activitatea Ministerului Construcţiilor Industriale, a Ministerului Sănătăţii, a Procuraturii Generale a Republicii Socialiste România, precum și a Tribunalului Suprem. Consiliul de Stat a examinat, de asemenea, raportul privind modul de aplicare a prevederilor Legii nr. 72/1969 privind organizarea, planificarea şi executarea investiţiilor, raportul privind analiza măsurilor propuse a se lua pentru dezvoltarea silviculturii, în lumina cerinţelor actuale şi de perspectivă, precum şi raportul privind modul în care Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului a îndeplinit, în anul şcolar 1971/1972, directivele privind perfecţionarea învăţămîntului de toate gradele. în urma dezbaterilor care au avut loc, Consiliul de Stat a aprobat concluziile rapoartelor şi propunerilor făcute de comisiile permanente ale Marii Adunări Naţionale cu privire la îmbunătăţirea activităţii în sectoarele analizate dispunînd, totodată, ca, atît Consiliul de Miniştri, cît şi ministerele şi celelalte organe centrale să ia măsurile necesare pentru aducerea lor la îndeplinire şi să informeze Consiliul de Stat asupra modului de înfăptuire a hotărîrilor adoptate. Noi tipuri de maşini agricole Institutul de cercetări pentru mecanizarea agriculturii a trecut la organizarea unui sector pentru producţia de mică serie a utilajelor de mică mecanizare necesare unităţilor agricole de stat şi cooperatiste. Printre altele, se vor realiza maşini de plantat bulbi, de tratat seminţe, de recoltat ceapă şi legume frunzoase, batoze de decapsulat ricin şi utilaje pentru staţiile de sortat struguri, care vor fi puse la dispoziţia unităţilor agricole încă din acest an. Alimentarea cu apă potabilă a Capitalei Printre problemele complexe legate de buna gospodărire a oraşului, edilii bucureşteni au înscris în centrul preocupărilor lor o serie de acţiuni menite să contribuie la îmbunătăţirea alimentării cu apă potabilă a Capitalei. Astfel, prin construcţia unor importante obiective şi prin valorificarea unor noi resurse, debitul de apă potabilă al municipiului Bucureşti urmează să crească, faţă de anul trecut, cu peste 8 milioane metri cubi. Pentru echilibrarea presiunii şi sporirea debitului apei, in diferite cartiere, îndeosebi in cele noi, vor fi instalate conducte de aducţiune şi de distribuţie a căror lungime însumează peste 50 km. De asemenea, în partea de nord a oraşului se vor construi o staţie de pompare a apei cu o capacitate de 150 000 metri cubi, pe zi, şi un apeduct în lungime de 10 km, care împreună cu arterele de aducţiune existente — Nord-Băneasa şi Nord-Titan — vor contribui la îmbunătăţirea alimentării cu apă a zonelor respective. La poarta maritimă a ţării La poarta maritimă a ţării, constructorii hidrotehnicieni dau viaţă unor noi obiective din planul de extindere şi modernizare a portului Constanţa. In zona nordică a portului nou au început lucrările celei de-a treia etape de dezvoltare a complexului portuar. Proiectele prevăd realizarea unei mari platforme destinate manipulării şi depozitării mărfurilor containerizate, a unei dane pentru acostarea navelor de pasageri, unui bazin destinat navelor tehnice şi de serviciu ale portului, precum şi construcţia unei baze tehnice necesare revizuirii și reparării utilajelor. Să apărăm cu vigilenţă patriotica SECRETUL DE STAT Sunt cunoscute marile înfăptuiri obţinute de poporul nostru în anii ’ socialismului. Cu profundă mîndrie patriotică avem prilejul să constatăm prestigiul din ce în ce mai mare de care România socialistă se bucură peste hotare. Hărnicia, ingeniozitatea, capacitatea creatoare şi talentul poporului român, valorile materiale şi spirituale făurite de el stârnesc astăzi admiraţie şi preţuire pretutindeni în lume. Cu demnitate, hotărîţi să ne aducem o contribuţie cît mai mare la progresul societăţii contemporane, slujind cauza nobilă a păcii şi înţelegerii între popoare, năzuinţe ce-şi găsesc expresie în politica internă şi externă a partidului nostru, ne aflăm angajaţi cu întreaga noastră fiinţă în lupta pentru edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Sporesc valorile materiale şi spirituale ale patriei, dar în acelaşi timp nu uităm datoria noastră fundamentală de a ocroti aceste valori împotriva oricăror încercări de a li se aduce atingere. Cu alte cuvinte avem în vedere că progresul societăţii socialiste, dezvoltarea rapidă a forţelor de producţie, realizările tehnico-ştiinţifice, sarcinile legate de apărarea ţării fac să crească volumul informaţiilor, datelor şi documentelor cu caracter secret de stat. Legea cu privire la apărarea secretului de stat, adoptată nu de mult de Marea Adunare Naţională şi care va intra în vigoare la 16 februarie a.c. reflectă preocuparea deosebită a partidului şi statului nostru pentru ocrotirea valorilor materiale şi spirituale făurite cu trudă de poporul român. Apărarea cuceririlor noastre revoluţionare independenţa, unitatea, suveranitatea şi integritatea teritorială a statului sunt, în condiţiile vieţii internaţionale de azi, de neconceput fără existenţa unui cadru organizatoric adecvat, a unor activităţi şi preocupări continui şi atente pentru păstrarea corespunzătoare a datelor, informaţiilor şi documentelor ce constituie secret de stat. Este evident pentru noi toţi caracterul patriotic al acestei importante Legi. In acelaşi timp, sentimentele patriotice care însufleţesc milioanele de constructori ai socialismului din patria noastră, determină pe fiecare cetăţean să cunoască temeinic conţinutul şi sensul Legii, făcînd din însuşirea şi respectarea ei o datorie de onoare. Apărarea secretului de stat ţine, fără îndoială, de nivelul conştiinţei socialiste a maselor, al cultivării dragostei de patrie, al vigilenţei şi combativităţii împotriva oricărei atitudini de nepăsare, lăudăroşenie şi pălăvrăgeală pe seama unor activităţi de serviciu, al unor date şi informaţii care, datorită conţinutului lor, nu trebuie exteriorizate în orice împrejurare. Respectind prevederile Legii cu privire la apărarea secretului de stat vom face ca inteligenţa şi celelalte valori ale poporului nostru să nu ajungă, peste interesele statului român, iniina unor forţe străine care să dispună în mod neadmis de ele. Printr-o activitate şi comportare în spiritul şi litera legii, prin respec-' tarea îndatoririlor ce ne revin ca cetățeni ai României socialiste, contribuim la dezvoltarea tot mai accelerată a forțelor noastre de producție, a progresului tehnico-științific, în general la apărarea patriei. Așa cum se arată în art. 2 din Lege ,constituie secrete de stat, potrivit Codului penal, datele și documentele care prezintă în mod vădit acest caracter, precum și cele declarate sau calificate astfel prin hotărîre a Consiliului de Miniștri. Totodată, un element nou pe care îl aduce Legea îl constituie secretul de serviciu a cărui apărare intră, de asemenea, în obligaţiile conducătorilor de unităţi şi ale celorlalţi salariaţi. Transmiterea sau divulgarea informaţiilor, datelor şi documentelor ce constituie secrete de stat, pierderea, deţinerea în afara îndatoririlor de serviciu, distrugerea, alterarea ori sustragerea unor asemenea documente, precum şi alte fapte de asemenea natură ce pun în pericol interesele economice, tehnico-ştiinţifice, militare sau politice ale statului, sunt pedepsite de General-maior AL. DUMITRAŞCU (Continuare in pag. a 2-a) Convocarea conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din întreprinderi şi centrale industriale şi de construcţii Pe baza hotărîrii Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului de Miniştri, în zilele de 17—19 februarie a.c. va avea loc, la Bucureşti, conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din întreprinderi şi centrale industriale şi de construcţii. La conferinţă vor participa directori generali şi directori, secretari ai organizaţiilor de partid, preşedinţi de sindicate, secretari de U.T.C., muncitori fruntaşi, maiştri, ingineri şefi, ingineri şi economişti cu experienţă din întreprinderi şi centrale industriale, şantiere, întreprinderi, trusturi de construcţii şi institute de proiectare. Vor participa, de asemenea,primii secretari şi secretarii cu problemele economice ai comitetelor judeţene de partid, secretari ai comitetelor municipale şi orăşeneşti şi alţi activişti de stat, prremri şi miniştri şi cadrede conducere din ministere şi organe centrale de sinteză, oameni de ştiinţă, cercetători şi cadre didactice din institute de cercetare ştiinţifică şi învăţămînt. Conferinţa va dezbate următoarele probleme : — Aplicarea de către organizaţiile de partid şi conducerile unităţilor economice a măsurilor stabilite de Conferinţa Naţională şi Congresul al X-lea al partidului cu privire la perfecţionarea organizării, planificării şi conducerii activităţii în domeniul industriei şi construcţiilor, lărgirea atribuţiilor şi competenţelor unităţilor economice ; creşterea rolului factorilor economico-financiari şi ridicarea calitativă a întregii activităţi economice ; îmbunătăţirea continuă a relaţiilor între întreprinderi — centrale — ministere. — Realizările obţinute şi sarcinile ce revin organizaţiilor de partid, de masă şi conducerilor tehnico-administrative din unităţile economice pentru folosirea deplină a capacităţilor de producţie, îmbunătăţirea aprovizionării tehnico-materiale şi a desfacerii produselor, respectarea disciplinei contractuale, întărirea disciplinei în exploatarea şi întreţinerea maşinilor şi utilajelor, reducerea cheltuielilor de producţie, sporirea productivităţii muncii şi a rentabilităţii, înnoirea produselor şi ridicarea calităţii acestora, asigurarea şi perfecţionarea pregătirii cadrelor. — Activitatea desfăşurată pentru înfăptuirea programului de investiţii şi de punere în funcţiune a capacităţilor şi obiectivelor de investiţii, aplicarea măsurilor de perfecţionare a activităţii de organizare, planificare şi realizare a investiţiilor, elaborarea măsurilor pentru modernizarea activităţii de construcţii-montaj, ridicarea eficienţei economice a investiţiilor. — Activitatea de comerţ exterior, măsurile necesare pentru intensificarea schimburilor comerciale, extinderea cooperării tehnico-economice şi ştiinţifice, îmbunătăţirea structurii exportului şi a formelor de comerţ exterior, creşterea rentabilităţii exportului şi reducerea importului. Lucrările conferinţei se vor desfăşura atît în plen, cît şi pe comisii. Consiliile şi comitetele oamenilor muncii din întreprinderi şi centrale industriale şi de construcţii, colectivele de muncă din unităţile economice, îşi vor desemna reprezentanţii la consfătuire şi vor stabili problemele pe care le vor aduce în dezbaterea conferinţei. O imagine din secţia de vată medicinală a Fabricii de vată Buftea in pagina a 3-a: TRIBUNA ORGANIZAŢIILOR DE PARTID Ce obiective aţi realizat din programul de măsuri privind educarea comunistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii ? îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare la unele produse agricole - O hotărîre a Consiliului de Miniştri - Printr-o hotărîre a Consiliului de Miniştri au fost îmbunătăţite preţurile de cumpărare la unele produse agricole. Astfel, la orezul nedecorticat, preluat de la cooperativele agricole de producţie, preţul a fost majorat de de la 3,60 la 4 lei kilogramul. La unul ruior, preţurile au fost majorate cu peste 12 la sută, acordîndu-se creşteri mai mari la calităţile superioare, respectiv 0,50 lei la kilogram la calitatea I şi a II-a. In acelaşi timp, în vederea cointeresării producătorilor pentru a recolta şi preda într-o perioadă optimă tulpinile de in în scopul obţinerii unor fibre de calitate superioară, hotărîrea prevede acordarea unor sporuri de preţ de 200 lei la tonă pentru întreaga cantitate de tulpini de calitatea I şi a II-a şi de 100 de lei la tonă pentru tulpinile de calitatea a IÎI-a, predate pînă la o anumită dată. Producătorii care vînd statului cicoare beneficiază de avantaje similare cu cei care predau sfecla de zahăr, îmbunătăţiri de preţuri s-au făcut şi la unele produse din sectorul zootehnic. Astfel, în scopul stimulării producătorilor pentru creşterea oilor de rasă ţurcană şi stogcşă, a atragerii în fondurile de stat a unor cantităţi sporite de lînă, a fost majorat cu 10 lei preţul la kilogramul de lînă albă de calitatea I şi cu 5 lei la cea de calitatea a II-a. Au fost majorate, de asemenea, preţurile de cumpărare la pieile brute de porcine, de bovine şi la pielicelele karakul. In acelaşi timp, au fost făcute îmbunătăţiri de preţuri la unele soiuri de tutun. Totodată, potrivit noilor reglementări membrii cooperativelor agricole de producţie, care cultivă tutun pe loturile în folosinţă personală, precum şi ţăranii individuali, au posibilitatea să cumpere, la preţul cu amănuntul, cîte un kilogram porumb boabe pentru fiecare kilogram de tutun uscat sau verde in echivalenţă predat statului. Noile preţuri au intrat în vigoare de la 1 ianuarie a.c. pentru produsele de origină animală, iar pentru cele vegetale aceste preţuri vor fi practicate începînd cu recolta anului 1972. Măsurile adoptate vor aduce în anul 1972 un plus de venituri de peste 180 milioane lei unităţilor agricole socialiste, membrilor cooperatori şi ţăranilor cu gospodărie individuală şi vor contribui în mod nemijlocit la asigurarea fondului de stat cu cantităţi sporite de produse din această categorie. (Agerpres)