Steagul Roşu, februarie 1972 (Anul 24, nr. 7027-7049)

1972-02-03 / nr. 7027

Pagi­xt—^a^^ Brigada ştiinţifică locală / ■■ •în „casă" nouă Cînd am primit invitaţia de a participa la schimbul de experien­ţă al brigăzilor ştiinţifice, organi­zat duminică, 30 ianuarie, la cămi­nul cultural din Snagov, ne-am în­trebat, pe drept cuvînt, de ce a fost aleasă tocmai această comună ca gazdă a manifestării, întrucît ştiam că localul vechi este şi im­propriu, şi neîncăpător. Invitaţii­­brigăzile ştiinţifice din Ciolpani, Gruiu, Nuci, Brazi, Periş, Moara Vlăsiei, Baloteşti, Corbeanca — îşi anunţaseră participarea. Surpriza a depăşit închipuirea noastră, a infirmat-o, fiind repre­zentată prin noul local de cămin cultural din Snagov, adaptat perfect din clădirea unui grup social. Mai întâi, încălzire centrală, spaţiu, lu­­m­ină, curăţenie... Şi poate­ tot la ,,mai întîi“ — o amenajare a mobi­lierului, a obiectelor de practică culturală, a cadrului general cu care năzuim să ne întîlnim în viitorul apropiat în toate căminele culturale din judeţul nostru. : _ In mai puţin de două săptămîni, Cîţiva tineri din comună, îndru­maţi de Ioan Şerban, directorul că­minului cultural, au reuşit să ame­najeze sala de împrumut şi cea de lectură ale bibliotecii comunale, clubul tineretului, sala de specta­cole. Deşi proaspăt intrat în uz, clubul căminului e frecventat de pe acum de zeci de tineri care vin în fiecare seară aci, vizionează programele T.V., consultă colecţiile variate şi complete de ziare şi re­viste, joacă tenis de masă, şah, remy. Manifestarea de duminică, a­­nunţată prin afişe în corpină, a atras un număr restrîns de locui­tori ai Snagovului, (cîteva zeci), cărora li s-au alăturat însă invi­taţii comunelor vecine. — Nu s-au obişnuit încă oame­nii de aci cu astfel de manifestări, pentru că în vechiul local ele se ţineau rar — din motive lesne de imaginat — iar localnicii nu „se înghesuiau“ ca spectatori într-o sală atât de improprie, ne-a spus tovarăşul Nicolae Dinu, secretarul comitetului comunal de partid. Tineretul este de pe acum prezent la cămin, noul local reprezintă cel mai important dar făcut tinerilor din comuna noastră în 1972... Ne-a impresionat, de la intrare, afişajul din sălile căminului, ex­presie a înţelegerii rostului educa­tiv, mobilizator al agitaţiei vizuale. Am reţinut panourile înfrămate recent, situate la vedere şi mai ales logic, popularizînd do­cumente şi probleme politice, so­ciale, economice la zi. Am reţinut astfel: Scrisoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu adresată tutu­ror cooperativelor agricole de pro­ducţie, Chemarea­ recentă a Consi­liului naţional al­ Frontului Unităţii Socialiste, un grafic privind desfă­şurarea învăţămîntului de partid, cuprinzînd tematica tuturor cursu­rilor, un pa­nou cu „Perspective de dezvoltare a judeţului Ilfov“ etc.­Ca­­ligrafiat frumos de mînă, atrage atenţia fiecărui vizitator, răspunsul la chemarea comitetului de partid şi al consiliului popular al comu­nei Unirea, jud. Ialomiţa­: „Comi­tetul comunal de partid şi comite­tul executiv al consiliului popular al comunei Snagov, analizind situa­ţia economică a comunei, se anga­jează să livreze statului în anul 1972 : 1000 porci graşi a 100 kg. fie­care ; 70 taurine; 1100 kg. lină ; 60 miei; 900 ll. lapte de vacă şi oaie. Pentru îndeplinirea acestui angajament, statul ne acordă un­­ sprijin deosebit, care ne va asigura pentru fiecare kg. de carne porc în viu, cite 3 kg. porumb boabe“. Invitaţii la schimbul de experien­ţă, dintre care au lipsit comunele Butimanu şi Grădiştea, au fost im­presionaţi, ca şi noi, de „casa“ nouă care va găzdui de aci înainte ac­tivitatea cultural-educativă şi ar­tistică de masă din comuna Sna­gov. Ambianţa existînd, brigăzile ştiinţifice locale şi-au început ac­ţiunea prin audierea unor expuneri scurte şi la obiect prezentate de cîţiva membri ai comisiei judeţene de difuzare a cunoştinţelor ştiinţi­fice : „Conţinutul şi metodologia brigăzilor ştiinţifice“ (prof. Petra Marciuc, secretara comisiei), „In­formarea politică a oamenilor mun­cii în cadrul brigăzilor ştiinţifice“ (Geleu Maksutovich ziarist), „Cum trebuie să popularizeze brigăzile ştiinţifice legile statului nostru“ (procuror Constantin Dumitrescu). Indicaţiile metodice cuprinse în aceste expuneri şi ilustrate prin exemple concrete au fost primite cu mult interes de profesorii, me­dicii şi inginerii agronomi-membri ai brigăzilor ştiinţifice din comu­nele invitate la acest schimb de experienţă, dovedindu-se cu atît mai utile, cu cît unele din aceste colective de educare ştiinţifică a maselor se află la începutul acti­vităţii lor. In partea a doua a manifestării (care a avut loc in sala mare a căminului) am avut din nou o sur­priză plăcută conţinută în modul în care brigada ştiinţifică a comunei gazdă a răspuns întrebărilor adre­sate înainte, ori chiar în sală, de cîţiva locuitori ai Snagovului. Exceptînd unele lungimi care pu­teau fi uşor evitate, colectivul bri­găzii conduse de profesorul de isto­rie Dumitru Vintilă, a răspuns lim­pede, documentat şi într-o formă plăcut-accesibilă, următoarelor gru­pe de întrebări: apariţia vieţii pe pămînt-materia vie şi materia moartă, (prof. Aurelia Voicu) pla­netele sistemului nostru solar, lo­cul pămîntului în univers (prof. Constantin Ştefan), despre cutre­mure şi inundaţii (prof. Elena Ru­­sescu), alimentaţia raţională (dr. Rovenţa Popa). Proiecţiile cu aspect omătul, schemele şi planşele folo­site în explicarea problemelor ri­dicate au contribuit într-o foarte mare măsură la reuşita acţiunii. Credem că este cazul, în acest an 1972, să nu mai apară nici o briga­dă ştiinţifică în faţa oamenilor muncii fără materialul ajutător audio-vizual, şi nu numai pentru că ei fixează sigur unele cunoştin­ţe căpătate, ci şi pentru gradul mare de atractivitate pe care îl conţine. Am apreciat, de asemenea, contribuţia bibliotecii la această acţiune ; standul cu cărţi de ştiin­ţă popularizată, amenajat chiar în sala ofide a avut loc întîlnirea, ca şi recomandările bibliografice fă­cute de fiecare vorbitor pentru te­ma abordată. Discuţiile care au urmat acţiunii practice au evidenţiat calităţile pe care le-am arătat şi noi aci, pre­cum şi unele experienţe meritorii, de natură metodică, din activitatea brigăzilor ştiinţifice din Periş, Nuci, Ciolpani. Se impune totuşi, în privinţa modului de organizare a acestor acţiuni metodice, o mai exactă con­turare a scopului lor, deşi, în con­secinţă, o mai riguroasă instruire a organizatorilor locali, astfel incit programul să fie mai bine echili­brat. Pentru că schimbul de expe­rienţă presupune, aşa cum a reie­şit şi din celelalte două manifestări similare de la Stăneşti şi Iepureşti, şi o acţiune eficientă a brigăzii gazdă, pe lingă latura metodică propriu-zisă. Iar la acest punct, conf. univ. Heinrich Uschersohn, prezent la manifestarea de la Sna­gov, remarca o deficienţă care se perpetuează : ce ştiu membrii bri­găzii ştiinţifice care răspund în­trebărilor, despre componenţa asis­tenţei ? Ştiu ei că în sală sunt nu­mai, să zicem, patru ţărani coope­ratori, ceilalţi fiind elevi sau ca­dre didactice ? Ştiu ei dacă ţăra­nii care le-au trimis în scris între­bările se află în sală în momentul cînd se răspunde întrebărilor lor? De răspunsul la această între­bare depinde în mare măsură, în cea mai mare măsură chiar, efici­enţa acţiunii brigăzii ştiinţifice. DORINA BADESCU P.S. Excelentă expoziţia de cusă­turi (cu vînzare) organizată în­ ca­drul clubului de la Snagov, cu prilejul schimbului de experienţă comentat. Lucrările, aparţinînd ele­vilor de la şcolile din comună, sînt rezultatul unei activităţi entuziaste de îndrumare din orele de practi­că, la clasele învăţătoarelor Teodo­ra Neagu, Elena Rusescu, Minodora Burciu, Felicia Kampf. La ora de fizică (Liceul din Hotarele) TELEVIZIUNE JOI 3 FEBRUARIE PROGRAMUL I 8.55 Deschiderea emisiunii 9.00 Telex 9.05 Oraşul de pe Bîrzava—Reşiţa 9.35 La poalele Tîmpei — melodii populare (reluare) 10. Curs de limba engleză 10.30 Telecinemateca : Casa de la răscruce (reluare) 12.00 Telejurnal. 15.30 Lecţii TV pentru lucrătorii din agricultură 17.30 Deschiderea emisiunii de după amiază 17.35 Emisiune în limba maghiară 18.35 Confruntări 18.55 Momente ale muzicii uşoare românești 19.15 Publicitate 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnal 20.10 Reflector 20.40 Documentar T. V. „Capcana“ 20.25 Suită de dansuri gruzine 21.00 Pagini de umor 21.45 Mai aveţi o întrebare ? 22.30 „24 de ore“ PROGRAMUL II 20.00 Concertul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii 22.00 Buletin de ştiri 22.05. Film serial : Patru tanchişti şi un cline. Sapporo’72 Sapporo, capitala insulei Hokkaido cu 1 milion de locuitori, deopotrivă vestit pentru fabricile sale de bere şi sculpturile in zăpadă, va fi, începînd de astăzi gaz­da celei de-a XI-a ediţii a Jocurilor O­limpice de iarnă. Peste 1 209 de sportivi (schiori, boberi, patinatori, biatlonişti, hocheişti), veniţi din 35 de ţări ale lu­mii se vor întrece timp de 11 zile pen­tru cucerirea celor 105 medalii de aur, argint şi bronz ce vor răsplăti iscusinţa şi eforturile depuse în antrenamente şi pregătiri ce au durat luni şi chiar ani de zile. Makomanai cu splendidul său pati­noar, muntele Eniwa, paradisul schiori­lor. Teine şi Fujino cu pîrtii de bob şi săniuţe, Okurayama de unde îşi vor lua zborul ..iearii pe schiuri“, vor deveni în aceste zile denumiri familiare celor care vor urmări pasionantele jocuri pe ză­padă ale anului 1972. « Actuala ,,Olimpiadă albă“, a avut un prolog furtunos, soldat cu excluderea cunoscutului schior austriac Karl Sch­ranz, învinuit de încălcarea principiilor şi tradiţiilor olimpice. Vestea a stîrnit desigur emoţii şi proteste mai ales în Tirol, dar mulţi comentatori consideră că totul s-a terminat cu mine avînd în vedere aşa-zisa listă de 40 de schiori al­pini, ameninţaţi cu eliminarea. Condu­cerea delegaţiei austriece a găsit că este mai rezonabil să accepte decizia C.I.O. şi să rămînâ­ cu tot efectivul la Sapporo, unde atmosfera este din nou senină. Sportivii se pregătesc pentru marea pa­radă, îşi continuă antrenamentele. De astăzi „focul sacru“ adus din­ străvechea Olimpie va lumina zăpezile „Insulei de diamant“, dar heralzii olimpici vor vesti lumii sportive începerea acestor întreceri paşnice, prilej de cunoaştere şi concor­die între tinerii din întreaga lume. RADIO JOI 3 FEBRUARIE PROGRAMUL I 14.00 Compozitorul săptăminii : Franz Schubert ; 14.40 La microfon, Nelu Orian şi Florea Burnea; 15.00 Buletin de ştiri ; 15.05 Tribuna ra­dio ; 15.25 Pagini vocale şi orches­trale din muzica de estradă ; 16.00 Radiojurnal; 16.15 Corul polifonic din Roma ; 16.30­­ Orchestra de muzică populară din Zalău ; 16.50 Publicitate radio; 17.00 Antena Tineretului ; 18.00 Orele serii ; 20.05 Zece melodii pre­ferate ; 20.40 Cintă Rodica Bujor ; 20.55 ştiinţa la zi ; 21.06 Revista şla­gărelor ; 21.30 Bijuterii muzicale ; 21.45 Din lirica populară — melodii şi versuri ; 22.00 Radiojurnal; 22.30 Concert de seară ; 22.55 Moment poe­tic; 23.00 Concert de seară (conti­nuare) ; 24.00 Buletin de ştiri; 0.03— 6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri ; 14.04 Muzică populară; 14.36 Ateneu ; 15.00 Recital George Enache ; 15.15 Scene şi dan­suri din operete ; 15.30 Radio-şcoala; 16.00 Radiojurnal 16.15 Suita a II-a din baletul „Romeo şi Julieta“; 17.45 Cintă Trio Caban ; 16.55 Sfatul me­dicului; 17.00 Buletin de ştiri; 17.05 Concert de muzică populară; 17.30 Dicţionar de literatură universală ; 18.00 Publicitate radio ; 18.20 Contese şi poeme corale ; 18.40 Cronica lirică de Theodora Albescu ; 19.00 Buletin de ştiri ; 19.05 Melodii de estradă ; 19.30 Cadran ; 19.50 Noapte bună, copii; 20.00 Concertul orchestrei sim­fonice a Radioteleviziunii; 22.00 Cinta Jean Păunescu, Maria Mitev»; 22.30 Vocile artei moderne; 22.50 Pagini corale de Alexandru Velehovschi; 23.00 Buletin de ştiri ; 23.05 Fragmen­te din opera „Wilhelm Teil“ de Ros­sini ; 23.45 Actorii cintă : Stela Po­­pescu şi Dumitru Bucureanu ; 24.00 Muzică de cameră de Gabriel Faure; 0.55—1.00 Buletin de ştiri. VINERI 4 FEBRUARIE PROGRAMUL I 6 00 Muzică şi actualităţi ; 9.30 Me­moria pămîntului românesc ; 10.00 Buletin de ştiri ; 10.05 De-a lungul Dunării cu cintec şi joc ; 10.30 Mu­zică uşoară ; 10.45 Un disc în pre­mieră; 11.00 Buletin de ştiri ; 11.05 Din muzica popoarelor ; 11.15 Pe teme juridice ; 11.25 Corul „Gavril Musicescu“ al Filarmonicii „Moldo­va" din Iaşi ; 11.50 Cotele apelor Du­nării ; 12.00 Muzică uşoară cu Anda Călugâreanu ; 12.15 Recital Mario Lanza ; 12.30 Intilnire cu melodia populară şi interpretul preferat ; 13.00 Radiojurnal; 13.15 Avanpremieră cotidiană; 13.30 Scrisori către copii; 13.40 Cintecul e pretutindeni. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineaţă; 8.05 Tot înainte ; 8.20 Dublul concert pentru vioară, violoncel şi orchestra de Brahms ; 9.00 Cintecele noastre: „Trăiască partidul, luceafăr şi steag” de Ioan Chirescu ; 9.15 Duete din operete ; 9.30 Buletin de ştiri ; 9 33 Matineu teatral ; 11.30 Compozitori şi interpreţi ; 11.55 Ştiinţa la zi ; 12.00 Buletin de ştiri ; 12.03 Avanpremieră cotidiană ; 12.15 Melodii populare ; 12.30 Cîntece de Aurel Matache şi Li­­viu Ionescu; 13.00 Radiojurnal; 13.15 Varietăţi muzicale. TEATRE JOI 3 FEBRUARIE Faust, 19.30 : Teatrul de Operă Singe vienez, ora 19.80: Teatrul de Operetă Take, Janke şi Cadâr, ora 20 Tea­trul Naţional „I L. Caragiale“ (sala Comedia). .Jocul de-a vacanţa, ora 20: Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Stu­dio). Bună seara D-le Wilde, ora 19.30: Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Ma- *­gheru) O scrisoare pierdută, ora 20: Tea­trul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Schitu Magureanu). Domnişoara de Belle-Isle, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Studio). Mini-jazz cu maxi-haz, ora 19.30 : Teatrul „Ion Vasilescu“ Cher Antoine, ora 20 : Teatrul de Comedie Zadarnice jocuri de iubire, ora 19.30 Teatrul Mic Freddy, ora 19.30 : Teatrul Giulești Bimbirică, ora 19.80 : Teatrul „C. Tânase“, (sala Savoy). Groapa, ora 19.30 : Teatrul „C. Ta­nase“ (sala Victoria) Bu­zii, ora 15 : Teatrul „Ţăndări­că" (sala Victoria) De ce a furat smeul mingea, ora 17 : Teatrul „Ţăndărică“ (sala Aca­demiei). Adam şi Eva, ora 19.30 : Teatrul Evreesc de Stat. Comoara din insula piraţilor, ora 16 : Teatrul „Ion Creangă”. CNEMATOGRAfI Fuga : Patria (10; 15. 19). O duminică pierdută : Central (9; 15.30; 13.45; 16; 18.15; 20.30). Acţiunea tinerei Nhung : Lumina (9.26 in continuare). Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte: Capitol (9; 11.30; 14; 16.15; 18.30; 20.45); Melodia (9.30; 12. 16; 18.30; 20 45). Ultimul războinic : Scala (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 21); București (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 21). Aventuri în Ontario : Luceafărul (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 21); Festival (9; 11.13; 13.30; 16; 18.30; 20.45); Fa­vorit (9.15; 11.30; 13.30; 18; 18.15; 20.30). Love Story : Victoria (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 20.45); Griviţa (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30); Gloria (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30); To­mis (9; 11.15; 13.30; 19 15; 18.15; 20.30). Unchiul Vamia: Doina (11.30; 13.45; 16; 18.15; 20.30 la orele 10: Program de desene animate Mirii anului II : Feroviar (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 20.45); Excelsior (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30); Aurora (9; 11.15; 13.30; 15.45; 18; 20.15); Fla­mura (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30). Să cumpărăm o mașină de pom­pieri : Timpuri noi (9;18.30 in con­tinuare; program de documentare orele 20.15). Copacii mor In picioare : Volga (9.15; 11.30; 13.45; 16; 18.15; 20.30); Modern (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30) . Decolarea : Laromet­­ (15.30; 17.30; 19.30) ; Popular (15.30; 18; 20.15). Steaua de tinichea : înfrăţirea in­tre popoare (15.30 ; 17.45 ; 20). Abel, fratele tău : Pacea (15.45; 18; 20.15); Floarea de cactus : Buzeşti (15 30; 18.00 ; 20.15); B.D. la munte şi la mare: Drumul Sării (15.30 ; 17.45 ; 20) ; Floreasca (15.30; 17; 20.30); Arta (15.30; 18; 20.15) Cea mai frumoasă soţie : Bucegi (15.45; 18; 20.15); Giuleşti (15.30; 17.45; 80). Neînfricatul Gyula vara şi iarna : Flacăra (15.30; 17.45; 20). Sunetul muzicii : Unirea (15.30 ; 19). Articolul 420 : Lira (15.30; 19). Sorgul roşu : Ferentari (15.30; 17.45; 20). O floare şi doi grădinari : Cringaşi (15.30; 19); Mioriţa (9; 12.30; 16; 19.30). Mihail Strogoff : Munca (15.30; 18; 20.15) . Waterloo : Progresul (16. 19). Aeroportul: Viitorul (16. 19); Cos­mos (15.30; 19). Ana celor o mie de zile : Rahova (15.30; 19). Hello Dolly : Moşilor (15.30; 19). Ritmuri spaniole : Vitán (15.30; 18; 20.15) . STEAGUL ROŞU SECRETUL DE STAT (Urmare din pag. 1) legea penală în conformitate cu gravitatea lor. Necunoaşterea prevederilor cu­prinse în legile ţării generează de o­­bicei greşeli grave în ceea ce pri­veşte păstrarea secretului de stat. De aceea este imperios necesar ca ele să fie temeinic cunoscute. Şi tocmai de aceea vom insista în continuare asupra unora dintre a­­ceste prevederi. Se înţelege că transmiterea conştientă, premedi­tată a unor secrete de stat către o putere străină sau organizaţie stră­ină ori agenţi ai acestora, precum şi procurarea de documente sau date ce constituie secrete de stat, sau deţinerea de asemenea docu­mente de către acei care nu au calitatea de a le cunoaşte, în sco­pul transmiterii lor unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor a­­cestora, sunt calificate de Codul pe­nal în articolul 157, ca infracţiuni de trădare şi pedepsite corespunză­tor. Sunt de asemenea infracţiuni şi se sancţionează penal deţinerea în afara îndatoririlor de serviciu, pier­derea, distrugerea, alterarea ori sustragerea documentelor cu carac­ter secret, neglijenţa care a dat po­sibilitate altei persoane să intre în posesia unor informaţii, date sau documente de natură să pună in pericol interesele economice, tehni­­co-ştiinţifice, militare sau politice ale statului, precum şi orice alte în­călcări ale normelor privind apăra­rea secretului de stat. Au fost cazuri cînd unii cetăţeni români — puţini la număr — din­tre care şi cu funcţii de răspundere în diverse instituţii sau întreprin­deri, ignorind legile statului, în ra­porturile lor de servici sau în afara serviciului — din interese meschi­ne ,materiale — au divulgat sau au înlesnit obţinerea de secrete de stat de­ către cetăţeni străini. Se în­­tîlnesc şi cazuri de neglijenţă, de lău­dăroşenie sau pălăvrăgeală care au dus şi pot duce la înstrăinarea unor date, informaţii, documente ce con­stituie secrete de stat. De aceea noua Lege prevede cu deosebită cla­ritate şi precizie norme cu privire la apărarea secretelor de stat, obli­­gaţiile organizaţiilor socialiste şi ale conducătorilor acestora, obliga­ţiile persoanelor fizice, modalităţi privind evidenţa, păstrarea, manipu­larea şi multiplicarea documente­lor secrete de stat. Trebuie să reţinem un aspect deosebit de important şi anume cel al măsurilor cu caracter preventiv menite să evite situaţiile infnc­­ţionale sau contravenţionale. In a­­cest sens, principala condiţie este respectarea riguroasă a normelor legale, în activitatea de urmărire a modului cum sunt aplicate nor­mele legale privind apărarea secretului de stat, paza şi se­curitatea instituţiilor şi întreprinde­rilor din judeţul Ilfov, controalele organelor de securitate pe această linie au scos în evidenţă, pe lîngă aspectele­ pozitive, şi o serie de ca­renţe ce au dăinuit, pînă în ultimul timp, iar altele mai persistă. Unii salariaţi obişnuiesc să scoa­tă în afara instituţiei sau între­prinderii acte secrete sau de ser­viciu, pe care le duc la domiciliu, motivînd prin intenţia de a executa lucrări în afara orelor de program Asemenea practici conţin în ele pe­ricolul de pierdere ori divulgare a datelor secrete şi de aceea nu sunt permise. Documente cu caracter secret sau de uz intern au fost lăsate după orele de serviciu pe birouri, neasigurate dovedind lipsă de vi­gilenţă şi dezinteresul unor sala­riaţi, inclusiv al conducătorilor res­pectivi. Astfel de situaţii au fost constatate la Şantierul naval Giur­giu, Şantierul naval Olteniţa, I.C.C.P.T- Fundulea, Institutul pen­tru nutriţia animalelor Baloteşti şi altele. Se­ mai obişnuieşte să se transmită telefonic anumite date secrete, sau de circulaţie restrinsă. Au fost şi mai sunt cazuri la institutele de cercetări ştiinţifice, de pe raza judeţului nostru, de ne­­respectare a compartimentării mun­cii de cercetare ştiinţifică, se­ vor­beşte mult pe seama, rezu­ltatele­ din diferite laboratoare, atît în au­­tovehiculeler­de,­transport, cît şi în diferite cercuri aşa zise intime, unde practic unele date cu carac­ter secret sînt divulgate. In strînsă legătură cu apărarea secretului de stat şi a proprietăţii socialiste, noua Lege face precizări cu privire la accesul în întreprin­deri şi instituţii, atît al personalu­lui propriu, al persoanelor din a­fară, cît şi al străinilor, cu scopul de a contribui la întărirea ordinei şi disciplinei cuvenite. S-a consta­tat însă că nu în toate unităţile există o preocupare corespunzătoare în acest sens. La I.R.E.R., Institu­tul judeţean de­­ proiectări, Şantie­rul naval Olteniţa, Fabrica „Valea roşie“, Institutele de cercetări, I.A.S. „30 Decembrie" şi altele, se pătrunde în interior fără control, s-au efectuat fotografieri fără ca cineva să se sesizeze. Aceasta pen­tru că paza nu era organizată co­respunzător, fiind încă menţinuţi în posturi portari şi paznici insu­ficient pregătiţi, instruiţi şi mai ales controlaţi. Este oare bine aşa ? Categoric nu e bine. Asemenea stări de lucruri contravin prevede­rilor Legii. Caracterul educativ, mobilizator al noii Legi constă în atribuţiile şi răspunderile precis determinate pentru toţi cei cărora le revin sar­cini în domeniul păstrării secretu­lui de stat­­Un capitol special este consacrat activităţii de educare a tuturor cetăţenilor în spiritul apă­rării secretului de stat. In acest context, conducătorii de unităţi, toţi factorii educaţionali au datoria să contribuie la educarea salariaţilor în spiritul păstrării secretului de stat ,al vigilenţei, cinstei şi demni­tăţii în relaţiile cu străinii, relaţii care precizăm, dacă sunt fireşti, normale, nu sunt limitate de lege. Garanţia respectării prevederilor Legii o constituie însuşirea temeini­că a esenţei şi scopului ei de către toţi cetăţenii, sarcină la care îşi aduc contribuţia şi ofiţeri ai In­spectoratului judeţean de securita­te. Este de dorit ca activitatea de educare să fie permanent în atenţia celor însărcinaţi să răspundă de traducerea Legii în viaţă. Această muncă, desfăşurată concomitent cu aplicarea­­ masurilor, organizatorice preconizate, va dezvolta, opinia de masă împotriva acelora care încalcă regulile cu privire la secretul de serviciu şi cele referitoare la apă­rarea secretului de stat. Datoria pa­triotică a tuturor cetăţenilor este de a contribui la ocrotirea valori­lor materiale şi spirituale ale popo­rului nostru, obiectiv de importanţă vitală căruia îi este consacrată Le­gea apărării secretului de stat. „OLIMPIADA ALBĂ“ De la Chamonix la Sapporo Prima Olimpiadă albă a avut loc în anul 1924 la Chamonix (Franţa) , şi a reunit 64 de concurenţi. Norvegianul Torleif Haug învingător în trei probe 18 km, 50 km şi combinată nordică a fost eroul acestor Jocuri. După patru ani, la St. Moritz, apare maestra ne­întrecută pe atunci a patinajului artistic, norvegiana Sonia Hen­­e, care va cîştiga de trei ori consecutiv titlul olimpic. E­­diţia a 3-a. 1932, la Lake Placid (S.U.A.) a fost dominată de schiorii titrilor scan­dinave care îşi împart victoriile şi în 1936 la Garmisch Parternkirchen, Intre­rupte din cauza războiului. Jocurile o­­limpice de iarnă se reiau în anul 1948 la St. Moritz, cu un program nou, cu­prinzînd și probe de schi alpin, denu­mire sub care sunt cunoscute întreceri­le de coborire și slalom. Oslo 1952. Nor­vegienii fructifică avantajul terenului propriu şi cîştigă cele mai mul­te meda­lii la patinaj, schi-fond şi chiar o probă alpină, slalomul uriaş prin Erikssen. I­­talianul Zeno Colo, zidar de profesie, îşi adjudecă proba de coborire. Cortina d’Ampezzo, perla Doloniţilor, găzduieşte Jocurile în anul 1956. Austria, cu fai­mosul Toni Sailer, triplu învingător in cursele de schi alpin, U.R.S.S., la pati­naj viteză şi hochei pe gheaţă, sunt pro­tagonistele Olimpiadei. Sportivi din 32 de ţări îşi dau întînnire la ediţia a 8-a desfăşurat la Squaw Valey, la poalele munţilor Sierra Nevada. A fost o edi­ţie plină de surprize in care gazdele au dominat din nou la patinaj artistic, iar sovieticul Evgheni G­rişin la patinaj vi­teză. La Innsbruck, în 1964 patinatoarea sovietică Lidia Skoblikova cu patru me­dalii de aur cîştigate a fost una din ve­detele Jocurilor al­­ituri de schioarele franceze, surorile Marielle şi Christine Goitschel învingătoare in probele de slalom. Ediţia a 10-a jubiliară a fost găzduită în 1968 de oraşul Grenoble. Francezul J. C. Killy este cîştigătorul a trei medalii de aur. este eroul olimpia­dei care consacra la patinaj artistic pe americana Peggy Fleming şi inegalabi­lul cuplu Ludmila Belousova — Oleg Protopopov (U.R.S.S.). Pentru sportul românesc Olimpiada de la Grenoble a coincis cu prima medalie cucerită la aceste întreceri de iarnă — o medalie de bronz ,obţinută de Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe, in cursa boburilor de două persoane. 3 FEBRUARIE : festivitatea de deschidere ; hochei pe gheaţă. 4 FEBRUARIE : schi fond — 30 km masculin ; bob — 2 ; săniuţe ; pati­naj viteză — 3 000 m masculin ; sări­turi pentru combinată nordică ; ho­chei. 5 FEBRUARIE : bob — 2 ultimele manşe ; schi 15 km pentru combina­ta nordică ; patinaj viteză — 500 m masculin ; săniuțe ; schi — coborire femei ; hochei pe gheață. 6 FEBRUARIE : schi fond — 10 km femei ; sărituri de la trambulină (70 m) ; patinaj viteză — 1 500 m masculin ; patinaj artistic ; hochei pe gheață. 7 FEBRUARIE : schi fond 13 km masculin ; patinaj viteză — 10 000 m CALENDARUL JOCURILOR masculin ; schi *— coborire masculin; săniuţe ; patinaj artistic ; hochei pe gheaţă. 8 FEBRUARIE : biatlon ; schi-sla­lom uriaş feminin ; patinaj artistic. 9 FEBRUARIE : schi fond — 5 km femei; patinaj artistic ; patinaj viteză 1 500 m. feminin ; schi — slalom uriaş masculin ; hochei pe gheaţă. 10 FEBRUARIE : sch­i fond — 50 km masculin ; patinaj viteză — 500 m­ fe­minin ; schi-slalom uriaş masculin ; săniuţe ; hochei pe gheaţă. 11 FEBRUARIE : bob-4 ; biatlon (ştafeta) ; săriturile de la trambulină (90 m) ; patinaj viteză — 1 000 m fe­minin ; schi-slalom special feminin ; patinaj artistic. 12 FEBRUARIE : bob-4 (ultimele manşe) , schi fond — ştafeta femini­nă 3x5 km ; patinaj viteză — 3 000 m feminin ; schi-slalom special mascu­lin ; hochei pe gheață. 13 FEBRUARIE : schi fond-ştafeta masculină 4x10 km ; schi-slalom spe­cial masculin ; hochei pe gheață ; festivitatea de închidere a Jocurilor Olimpice. ACORDUL GLOBAL (Urmare din pag. 1) zează fiecare indicator şi cît de dăunător este să se muncească ,,in general“, pierzînd din vedere aşa­­numitele „amănunte“, foarte impor­tante pentru activitate. In­ darea de seamă s-au prezen­tat numeroase exemple privind producţiile diferenţiate obţinute de brigăzi şi echipe, de membri coo­peratori care, evident, dispun de condiţii asemănătoare de lucru. Faţă de această situaţie sîntem obligaţi să tragem concluzia că nici consi­liul de conducere şi nici organiza­ţia de partid nu s-au preocupat în suficientă măsură de generalizarea metodelor înaintate şi a experien­ţei pozitive din cadrul cooperati­vei. Vreau să subliniez, în această ordine de idei, şi importanţa pe care o are cunoaşterea de către fiecare cooperator a modului de aplicare a acordului global, precum şi sarcina care revine organizaţiei de partid, consiliului de conducere, specialiştilor şi celorlalte cadre din cooperativa agricolă, de a explica pe îndelete, temeinic şi cu răb­dare principiile ce stau la baza a­­cestuia. Generalizarea aplicării a­­cordului global asigură retribuirea muncii în funcţie de rezultatele ob­ţinute în producţie de fiecare mem­bru cooperator, duce la creşterea cointeresării şi a răspunderii în realizarea planului, la îmbunătăţi­rea întregii activităţi economice a cooperativei. Pentru aceasta comite­tul de partid din C.A.P., organiza­ţiile de bază, consiliul de condu­cere, toate cadrele trebuie să dis­cute pe ferme şi brigăzi, pe forma­ţiuni de muncă, cu fiecare mem­bru cooperator modul de aplicare a acordului global şi tariful de retribuire pe unitatea de produs sau la 1.000 lei venit. In acelaşi timp este necesar să se stabilească sarcini diferenţiate în funcţie de potenţialul pămîntului repartizat diferitelor formaţiuni de muncă, să se urmărească îndeplinirea la timp şi de bună calitate a obligaţiilor ce revin atît cooperativei cît şi mem­brilor săi. Referindu-se la activitatea secţiei de mecanizare care deserveşte coo­perativa agricolă din Putineiu, vor­bitorul a subliniat marea răspun­dere a acesteia pentru rezultatele obţinute de către C.A­ P. Am aflat cu plăcere că 30 de ţărani coope­ratori au început să înveţe mînui­­rea tractorului şi a celorlalte ma­şini agricole. Este un lucru abso­lut necesar. După cum arăta tova­răşul Nicolae Ceauşescu, în urmă­torii ani muncile agricole vor fi executate cu mijloace mecanice, iar pentru aceasta trebuie să se asigure pregătirea corespunzătoare a mem­brilor cooperatori. O agricultură modernă presupune în mod necon­diţionat oameni cu o înaltă pregă­tire profesională, capabili să mî­­nuiască în orice moment maşinile perfecţionate de care dispunem in prezent şi cu care va fi dotată a­­gricultura într-o perspectivă apro­piată. Cunoaşterea de către un nu­măr tot mai mare de cooperatori a muncii cu tractorul şi maşinile agricole va duce în mod sigur la eliminarea situaţiilor cînd, în vîr­­furi de campanie, nu putem folosi aceste utilaje zi şi noapte, aşa cum ar trebui. După ce a vorbit pe larg de sar­cinile ce revin consiliului inter-coo­­peratist pe linia promovării schim­bului de experienţă, în vederea ri­dicării tuturor unităţilor coopera­tiste la nivelul celor fruntaşe, to­varăşul Gheorghe Necula a chemat pe membrii cooperatori ca, în cali­tatea lor de cetăţeni ai comunei, să se încadreze cu entuziasm în între­cerea pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţii în care trăiesc şi muncesc, dînd un răs­puns pe măsura posibilităţilor la chemarea consiliului popular al co­munei Pechea din judeţul Galaţi. Cunoscînd bine pe ţăranii coope­ratori din Putineiu — a spus în încheiere vorbitorul — condiţiile de care dispuneţi, hărnicia şi expe­rienţa pe care aţi acumulat-o, sunt convins că, sub conducerea organi­zaţiilor de partid, veţi îndeplini exemplar şi chiar veţi depăşi sar­cinile pe care le-aţi stabilit în această adunare, adueîndu-vă ast­fel contribuţia la dezvoltarea şi consolidarea continuă a unităţii in care munciţi, la realizarea obiecti­velor generale ale judeţului, la în­florirea patriei noastre socialiste! O bogată activitate sportivă de masă in comuna Vedea La Vedea, ca şi în alte localităţi din judeţul nostru. în­­tîlneşti o bogată ac­­tivitate sportivă de masă., în diferitele competiţii la care au luat­ parte, sportivii de aici s-au prezentat ca serioşi pretendenţi la titlurile de cam­pioni. In anul 1971 ei s-au clasat pe locuri fruntaşe la ciclism, handbal şi volei băieţi, au cucerit numeroase titluri de campioni la atletism şi tenis de masă. De asemenea, în e­­tapa finală pe­­ţară a Cupei Tineretului, des­făşurată în anul tre­cut la Satu Mare, e­­chipa de volei a ocu­pat locul 7, datorită seriozităţii în pregăti­re a unor tineri ca: Ion Burtişan, Constan­tin Ursu, Nicu Ţaga, Ştefan Bănuţă, Ion Fa­ţa,­­Ion Rugină şi alţii. Preşedintele asocia­ţiei sportive, profeso­rul Grig­ore Mirea, ne-a vorbit despre ac­tivitatea tinerilor Ste­llaria Căimăcan, Con­­tanţa Burtişan, Marian Bălan, Petre Şerban şi mulţi alţii ca ei, care în anul trecut au adus în comuna lor 79 medalii, obţinu­te în diferitele compe­tiţii la care au luat parte. Pentru a întregi activitatea sportivă de masă, începînd cu anul 1972, cu sprijinul ne­mijlocit al organelor locale de partid şi de stat, în comuna Ve­dea se prevede moder­nizarea bazelor spor­tive şi crearea altora noi, precum şi îmbo­găţirea activităţii spor­tive de masă prin an­grenarea tinerilor în noi discipline sportive, ca tenisul de cîmp, trântă, oină, judo, etc. Chiar din primele zile ale anului­­ acesta numeroşi, tineri au fost antrenaţi în cam­pionatul de şah pe grupe­­ de vîrstă. De aserfienea s-a trecut la iniţierea tinerilor în sportul celor voinici trîntă , precum şi la predarea primelor no­ţiuni din regulamentul de tactică individuală şi colectivă la oină. In acest fel şi pe me­leagurile acestei co­mune se va reînvia tradiţia acestui fru­mos sport popular ro­­mînesc. TR. BARBALATA Şanse, pronosticuri Cu 24 de ore înaintea deschiderii Olim­piadei albe, specialiştii, cronicarii, repor­terii, sosiţi la Sapporo se întrec în a face pronosticuri iar sportivii sunt gata să le confirme, sau să le dezmintă. La schi alpin, excluderea lui Karl Schranz sporeşte şansele francezilor, în cursele de fond şi la sărituri principalii favo­riţi sunt sportivii din Norvegia, Finlanda, Suedia, U.R.S.S­., R.D. Germană, Japo­nia. întrecerile de bob sunt deschise ori­cărui rezultat, afirmă nnii tehnicieni, deşi italienii au obţinut cele mai bune timpuri la cursele de control. Sperăm căi şi boberii români să aibă un cuvînt de spus în lupta pentru medalii, să con­firme rezultatele de acum patru ani şi de la ultimele campionate europene. In patinajul artistic două nume sunt cel mai des citate în avancronicele agenţiilor de presă Ondrej Nepela (Cehoslovacia) şi Beatrix Schuba (Austria). Patinajul vi­teză a furnizat de multe ori surprize, astfel că prognozele sunt ceva mai reţi­nute aici, deşi învingătorii se vor alege mai mult ca sigur din rîndurile concu­renţilor prezentaţi de Olanda. U.R.S.S., R.F.G., Finlanda, Norvegia sau poate chiar Japonia. Turn­eul de hochei pe gheaţă porneşte cu un mare favorit echipa U.R.S.S., care în meciurile de verificare a înregistrat o suită pozitivă, dar concurenţa va fi destul de aprigă. La biatlon cele mai mari şanse sunt acordate concurenţilor din R.D. Germană, U.R.S.S., şi Norvegia, la combinată nordică Franz Keller (R.F.G.). Viaceslav Driaghin (U.R.S.S.) şi Ladislav Rygl (Cehoslovacia) sunt principalii candidaţi la victorie, în timp ce la săniuţe vom reîntîlni probabil pe tradiţionalii protagonişti, sportivii din R.D. Gfermaaist, Polonia, R.F. a Germa­niei. PE SCURT • PE SCURT • CONTINUINDU-ŞI TURNEUL IN MAROC, ECHIPA OLIMPICA DE FOT­BAL A ROMÂNIEI a întîlnit la Casa­blanca o selecţionată a oraşului. Partida s-a încheiat cu un rezultat de egalitate : 2—2 (2—2). Cele două puncte ale forma­ţiei române au fost înscrise de Rugiubel. • LA COPENHAGA a început un tur­neu internaţional de tenis la care parti­cipă jucători din mai multe ţări europe­ne printre care şi România. In primul tur al probei de simplu bărbaţi, cehoslovacul Kukal l-a eliminat cu 4—6, 6—1, 6—1 pe francezul Barclay, iar danezul J. Leschly a dispus cu 6—2, 6—0 de italianul Fran­­chitti. Tenismanul român Sever Dron l-a întîlnit pe campionul polonez T. Nowicki în faţa căruia a pierdut în trei seturi cu 7—5, 2—6, 7—9. • NUMEROŞI SPECTATORI au ur­mărit la Nottingham meciul de box pen­tru titlul european la categoria semi­grea între deţinătorul centurii, vest-ger­­manul Conny Velensek şi Chris Finne­gan (Anglia). Finnegan, care a fost campion olimpic la Ciudad de Mexico la categoria mijlo­cie, a obţinut victoria la puncte după 15 reprize. • REPREZENTATIVA MASCULINA DE HANDBAL A CEHOSLOVACIEI și-a în­ceput turneul în Olanda jucînd la Ge­­leen cu selecţionata ţării gazdă. Handba­­liştii cehoslovaci au terminat învingători cu scorul de 19-16 (10-18). • LA ATENA, in cadrul grupei sfertu­rilor de finală ale „Cupei Cupelor“ la baschet masculin, s-au întîlnit în meci retur formaţiile A.E.K. Atena şi Steaua Roşie Belgrad. Gazdele au obţinut vic­toria cu scorul de 100—76 (31—40). învin­gători in primul joc cu 100—63, baschet­­baliştii iugoslavi s-au calificat pentru semifinalele competiţiei. GIURGIU Bucureşti: Aria celor 1000 de zile Lumina: Motodrama OLTENIŢA Flacăra : Romeo şi Julieta (seria I şi II). Clubul C.N.C. : B. D. in acţiune: URZICENI Pacea : B. D. în alertă BUFTEA Libertăţii : Asediul BOLINTIN Luceafărul : Floarea soarelui STAREA TIMPULUI Institutul Meteorologic Central co­munică : In următoarele 24 de ore vremea se menţine friguroasă, cerul va fi schimbător. Va ninge slab. Vint potrivit din sectorul estic. Tem­peraturile minime vor fi cuprinse intre minus 12 şi minus 9 grade iar maximele intre minus 6 şi minus 3 grade. In următoarele trei zile , vreme rece la început, apoi în încălzire u­­şoară. Cer schimbător, temporar ninsoare slabă. Vint potrivit din sectorul estic. Temperatura in creş­tere uşoară la sfirşitul intervalului.

Next