Steagul Roşu, februarie 1972 (Anul 24, nr. 7027-7049)
1972-02-03 / nr. 7027
Pagixt—^a^^ Brigada ştiinţifică locală / ■■ •în „casă" nouă Cînd am primit invitaţia de a participa la schimbul de experienţă al brigăzilor ştiinţifice, organizat duminică, 30 ianuarie, la căminul cultural din Snagov, ne-am întrebat, pe drept cuvînt, de ce a fost aleasă tocmai această comună ca gazdă a manifestării, întrucît ştiam că localul vechi este şi impropriu, şi neîncăpător. Invitaţiibrigăzile ştiinţifice din Ciolpani, Gruiu, Nuci, Brazi, Periş, Moara Vlăsiei, Baloteşti, Corbeanca — îşi anunţaseră participarea. Surpriza a depăşit închipuirea noastră, a infirmat-o, fiind reprezentată prin noul local de cămin cultural din Snagov, adaptat perfect din clădirea unui grup social. Mai întâi, încălzire centrală, spaţiu, lumină, curăţenie... Şi poate tot la ,,mai întîi“ — o amenajare a mobilierului, a obiectelor de practică culturală, a cadrului general cu care năzuim să ne întîlnim în viitorul apropiat în toate căminele culturale din judeţul nostru. : _ In mai puţin de două săptămîni, Cîţiva tineri din comună, îndrumaţi de Ioan Şerban, directorul căminului cultural, au reuşit să amenajeze sala de împrumut şi cea de lectură ale bibliotecii comunale, clubul tineretului, sala de spectacole. Deşi proaspăt intrat în uz, clubul căminului e frecventat de pe acum de zeci de tineri care vin în fiecare seară aci, vizionează programele T.V., consultă colecţiile variate şi complete de ziare şi reviste, joacă tenis de masă, şah, remy. Manifestarea de duminică, anunţată prin afişe în corpină, a atras un număr restrîns de locuitori ai Snagovului, (cîteva zeci), cărora li s-au alăturat însă invitaţii comunelor vecine. — Nu s-au obişnuit încă oamenii de aci cu astfel de manifestări, pentru că în vechiul local ele se ţineau rar — din motive lesne de imaginat — iar localnicii nu „se înghesuiau“ ca spectatori într-o sală atât de improprie, ne-a spus tovarăşul Nicolae Dinu, secretarul comitetului comunal de partid. Tineretul este de pe acum prezent la cămin, noul local reprezintă cel mai important dar făcut tinerilor din comuna noastră în 1972... Ne-a impresionat, de la intrare, afişajul din sălile căminului, expresie a înţelegerii rostului educativ, mobilizator al agitaţiei vizuale. Am reţinut panourile înfrămate recent, situate la vedere şi mai ales logic, popularizînd documente şi probleme politice, sociale, economice la zi. Am reţinut astfel: Scrisoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu adresată tuturor cooperativelor agricole de producţie, Chemarea recentă a Consiliului naţional al Frontului Unităţii Socialiste, un grafic privind desfăşurarea învăţămîntului de partid, cuprinzînd tematica tuturor cursurilor, un panou cu „Perspective de dezvoltare a judeţului Ilfov“ etc.Caligrafiat frumos de mînă, atrage atenţia fiecărui vizitator, răspunsul la chemarea comitetului de partid şi al consiliului popular al comunei Unirea, jud. Ialomiţa: „Comitetul comunal de partid şi comitetul executiv al consiliului popular al comunei Snagov, analizind situaţia economică a comunei, se angajează să livreze statului în anul 1972 : 1000 porci graşi a 100 kg. fiecare ; 70 taurine; 1100 kg. lină ; 60 miei; 900 ll. lapte de vacă şi oaie. Pentru îndeplinirea acestui angajament, statul ne acordă un sprijin deosebit, care ne va asigura pentru fiecare kg. de carne porc în viu, cite 3 kg. porumb boabe“. Invitaţii la schimbul de experienţă, dintre care au lipsit comunele Butimanu şi Grădiştea, au fost impresionaţi, ca şi noi, de „casa“ nouă care va găzdui de aci înainte activitatea cultural-educativă şi artistică de masă din comuna Snagov. Ambianţa existînd, brigăzile ştiinţifice locale şi-au început acţiunea prin audierea unor expuneri scurte şi la obiect prezentate de cîţiva membri ai comisiei judeţene de difuzare a cunoştinţelor ştiinţifice : „Conţinutul şi metodologia brigăzilor ştiinţifice“ (prof. Petra Marciuc, secretara comisiei), „Informarea politică a oamenilor muncii în cadrul brigăzilor ştiinţifice“ (Geleu Maksutovich ziarist), „Cum trebuie să popularizeze brigăzile ştiinţifice legile statului nostru“ (procuror Constantin Dumitrescu). Indicaţiile metodice cuprinse în aceste expuneri şi ilustrate prin exemple concrete au fost primite cu mult interes de profesorii, medicii şi inginerii agronomi-membri ai brigăzilor ştiinţifice din comunele invitate la acest schimb de experienţă, dovedindu-se cu atît mai utile, cu cît unele din aceste colective de educare ştiinţifică a maselor se află la începutul activităţii lor. In partea a doua a manifestării (care a avut loc in sala mare a căminului) am avut din nou o surpriză plăcută conţinută în modul în care brigada ştiinţifică a comunei gazdă a răspuns întrebărilor adresate înainte, ori chiar în sală, de cîţiva locuitori ai Snagovului. Exceptînd unele lungimi care puteau fi uşor evitate, colectivul brigăzii conduse de profesorul de istorie Dumitru Vintilă, a răspuns limpede, documentat şi într-o formă plăcut-accesibilă, următoarelor grupe de întrebări: apariţia vieţii pe pămînt-materia vie şi materia moartă, (prof. Aurelia Voicu) planetele sistemului nostru solar, locul pămîntului în univers (prof. Constantin Ştefan), despre cutremure şi inundaţii (prof. Elena Rusescu), alimentaţia raţională (dr. Rovenţa Popa). Proiecţiile cu aspect omătul, schemele şi planşele folosite în explicarea problemelor ridicate au contribuit într-o foarte mare măsură la reuşita acţiunii. Credem că este cazul, în acest an 1972, să nu mai apară nici o brigadă ştiinţifică în faţa oamenilor muncii fără materialul ajutător audio-vizual, şi nu numai pentru că ei fixează sigur unele cunoştinţe căpătate, ci şi pentru gradul mare de atractivitate pe care îl conţine. Am apreciat, de asemenea, contribuţia bibliotecii la această acţiune ; standul cu cărţi de ştiinţă popularizată, amenajat chiar în sala ofide a avut loc întîlnirea, ca şi recomandările bibliografice făcute de fiecare vorbitor pentru tema abordată. Discuţiile care au urmat acţiunii practice au evidenţiat calităţile pe care le-am arătat şi noi aci, precum şi unele experienţe meritorii, de natură metodică, din activitatea brigăzilor ştiinţifice din Periş, Nuci, Ciolpani. Se impune totuşi, în privinţa modului de organizare a acestor acţiuni metodice, o mai exactă conturare a scopului lor, deşi, în consecinţă, o mai riguroasă instruire a organizatorilor locali, astfel incit programul să fie mai bine echilibrat. Pentru că schimbul de experienţă presupune, aşa cum a reieşit şi din celelalte două manifestări similare de la Stăneşti şi Iepureşti, şi o acţiune eficientă a brigăzii gazdă, pe lingă latura metodică propriu-zisă. Iar la acest punct, conf. univ. Heinrich Uschersohn, prezent la manifestarea de la Snagov, remarca o deficienţă care se perpetuează : ce ştiu membrii brigăzii ştiinţifice care răspund întrebărilor, despre componenţa asistenţei ? Ştiu ei că în sală sunt numai, să zicem, patru ţărani cooperatori, ceilalţi fiind elevi sau cadre didactice ? Ştiu ei dacă ţăranii care le-au trimis în scris întrebările se află în sală în momentul cînd se răspunde întrebărilor lor? De răspunsul la această întrebare depinde în mare măsură, în cea mai mare măsură chiar, eficienţa acţiunii brigăzii ştiinţifice. DORINA BADESCU P.S. Excelentă expoziţia de cusături (cu vînzare) organizată în cadrul clubului de la Snagov, cu prilejul schimbului de experienţă comentat. Lucrările, aparţinînd elevilor de la şcolile din comună, sînt rezultatul unei activităţi entuziaste de îndrumare din orele de practică, la clasele învăţătoarelor Teodora Neagu, Elena Rusescu, Minodora Burciu, Felicia Kampf. La ora de fizică (Liceul din Hotarele) TELEVIZIUNE JOI 3 FEBRUARIE PROGRAMUL I 8.55 Deschiderea emisiunii 9.00 Telex 9.05 Oraşul de pe Bîrzava—Reşiţa 9.35 La poalele Tîmpei — melodii populare (reluare) 10. Curs de limba engleză 10.30 Telecinemateca : Casa de la răscruce (reluare) 12.00 Telejurnal. 15.30 Lecţii TV pentru lucrătorii din agricultură 17.30 Deschiderea emisiunii de după amiază 17.35 Emisiune în limba maghiară 18.35 Confruntări 18.55 Momente ale muzicii uşoare românești 19.15 Publicitate 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnal 20.10 Reflector 20.40 Documentar T. V. „Capcana“ 20.25 Suită de dansuri gruzine 21.00 Pagini de umor 21.45 Mai aveţi o întrebare ? 22.30 „24 de ore“ PROGRAMUL II 20.00 Concertul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii 22.00 Buletin de ştiri 22.05. Film serial : Patru tanchişti şi un cline. Sapporo’72 Sapporo, capitala insulei Hokkaido cu 1 milion de locuitori, deopotrivă vestit pentru fabricile sale de bere şi sculpturile in zăpadă, va fi, începînd de astăzi gazda celei de-a XI-a ediţii a Jocurilor Olimpice de iarnă. Peste 1 209 de sportivi (schiori, boberi, patinatori, biatlonişti, hocheişti), veniţi din 35 de ţări ale lumii se vor întrece timp de 11 zile pentru cucerirea celor 105 medalii de aur, argint şi bronz ce vor răsplăti iscusinţa şi eforturile depuse în antrenamente şi pregătiri ce au durat luni şi chiar ani de zile. Makomanai cu splendidul său patinoar, muntele Eniwa, paradisul schiorilor. Teine şi Fujino cu pîrtii de bob şi săniuţe, Okurayama de unde îşi vor lua zborul ..iearii pe schiuri“, vor deveni în aceste zile denumiri familiare celor care vor urmări pasionantele jocuri pe zăpadă ale anului 1972. « Actuala ,,Olimpiadă albă“, a avut un prolog furtunos, soldat cu excluderea cunoscutului schior austriac Karl Schranz, învinuit de încălcarea principiilor şi tradiţiilor olimpice. Vestea a stîrnit desigur emoţii şi proteste mai ales în Tirol, dar mulţi comentatori consideră că totul s-a terminat cu mine avînd în vedere aşa-zisa listă de 40 de schiori alpini, ameninţaţi cu eliminarea. Conducerea delegaţiei austriece a găsit că este mai rezonabil să accepte decizia C.I.O. şi să rămînâ cu tot efectivul la Sapporo, unde atmosfera este din nou senină. Sportivii se pregătesc pentru marea paradă, îşi continuă antrenamentele. De astăzi „focul sacru“ adus din străvechea Olimpie va lumina zăpezile „Insulei de diamant“, dar heralzii olimpici vor vesti lumii sportive începerea acestor întreceri paşnice, prilej de cunoaştere şi concordie între tinerii din întreaga lume. RADIO JOI 3 FEBRUARIE PROGRAMUL I 14.00 Compozitorul săptăminii : Franz Schubert ; 14.40 La microfon, Nelu Orian şi Florea Burnea; 15.00 Buletin de ştiri ; 15.05 Tribuna radio ; 15.25 Pagini vocale şi orchestrale din muzica de estradă ; 16.00 Radiojurnal; 16.15 Corul polifonic din Roma ; 16.30 Orchestra de muzică populară din Zalău ; 16.50 Publicitate radio; 17.00 Antena Tineretului ; 18.00 Orele serii ; 20.05 Zece melodii preferate ; 20.40 Cintă Rodica Bujor ; 20.55 ştiinţa la zi ; 21.06 Revista şlagărelor ; 21.30 Bijuterii muzicale ; 21.45 Din lirica populară — melodii şi versuri ; 22.00 Radiojurnal; 22.30 Concert de seară ; 22.55 Moment poetic; 23.00 Concert de seară (continuare) ; 24.00 Buletin de ştiri; 0.03— 6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri ; 14.04 Muzică populară; 14.36 Ateneu ; 15.00 Recital George Enache ; 15.15 Scene şi dansuri din operete ; 15.30 Radio-şcoala; 16.00 Radiojurnal 16.15 Suita a II-a din baletul „Romeo şi Julieta“; 17.45 Cintă Trio Caban ; 16.55 Sfatul medicului; 17.00 Buletin de ştiri; 17.05 Concert de muzică populară; 17.30 Dicţionar de literatură universală ; 18.00 Publicitate radio ; 18.20 Contese şi poeme corale ; 18.40 Cronica lirică de Theodora Albescu ; 19.00 Buletin de ştiri ; 19.05 Melodii de estradă ; 19.30 Cadran ; 19.50 Noapte bună, copii; 20.00 Concertul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii; 22.00 Cinta Jean Păunescu, Maria Mitev»; 22.30 Vocile artei moderne; 22.50 Pagini corale de Alexandru Velehovschi; 23.00 Buletin de ştiri ; 23.05 Fragmente din opera „Wilhelm Teil“ de Rossini ; 23.45 Actorii cintă : Stela Popescu şi Dumitru Bucureanu ; 24.00 Muzică de cameră de Gabriel Faure; 0.55—1.00 Buletin de ştiri. VINERI 4 FEBRUARIE PROGRAMUL I 6 00 Muzică şi actualităţi ; 9.30 Memoria pămîntului românesc ; 10.00 Buletin de ştiri ; 10.05 De-a lungul Dunării cu cintec şi joc ; 10.30 Muzică uşoară ; 10.45 Un disc în premieră; 11.00 Buletin de ştiri ; 11.05 Din muzica popoarelor ; 11.15 Pe teme juridice ; 11.25 Corul „Gavril Musicescu“ al Filarmonicii „Moldova" din Iaşi ; 11.50 Cotele apelor Dunării ; 12.00 Muzică uşoară cu Anda Călugâreanu ; 12.15 Recital Mario Lanza ; 12.30 Intilnire cu melodia populară şi interpretul preferat ; 13.00 Radiojurnal; 13.15 Avanpremieră cotidiană; 13.30 Scrisori către copii; 13.40 Cintecul e pretutindeni. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineaţă; 8.05 Tot înainte ; 8.20 Dublul concert pentru vioară, violoncel şi orchestra de Brahms ; 9.00 Cintecele noastre: „Trăiască partidul, luceafăr şi steag” de Ioan Chirescu ; 9.15 Duete din operete ; 9.30 Buletin de ştiri ; 9 33 Matineu teatral ; 11.30 Compozitori şi interpreţi ; 11.55 Ştiinţa la zi ; 12.00 Buletin de ştiri ; 12.03 Avanpremieră cotidiană ; 12.15 Melodii populare ; 12.30 Cîntece de Aurel Matache şi Liviu Ionescu; 13.00 Radiojurnal; 13.15 Varietăţi muzicale. TEATRE JOI 3 FEBRUARIE Faust, 19.30 : Teatrul de Operă Singe vienez, ora 19.80: Teatrul de Operetă Take, Janke şi Cadâr, ora 20 Teatrul Naţional „I L. Caragiale“ (sala Comedia). .Jocul de-a vacanţa, ora 20: Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Studio). Bună seara D-le Wilde, ora 19.30: Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Ma- *gheru) O scrisoare pierdută, ora 20: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Schitu Magureanu). Domnişoara de Belle-Isle, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Studio). Mini-jazz cu maxi-haz, ora 19.30 : Teatrul „Ion Vasilescu“ Cher Antoine, ora 20 : Teatrul de Comedie Zadarnice jocuri de iubire, ora 19.30 Teatrul Mic Freddy, ora 19.30 : Teatrul Giulești Bimbirică, ora 19.80 : Teatrul „C. Tânase“, (sala Savoy). Groapa, ora 19.30 : Teatrul „C. Tanase“ (sala Victoria) Buzii, ora 15 : Teatrul „Ţăndărică" (sala Victoria) De ce a furat smeul mingea, ora 17 : Teatrul „Ţăndărică“ (sala Academiei). Adam şi Eva, ora 19.30 : Teatrul Evreesc de Stat. Comoara din insula piraţilor, ora 16 : Teatrul „Ion Creangă”. CNEMATOGRAfI Fuga : Patria (10; 15. 19). O duminică pierdută : Central (9; 15.30; 13.45; 16; 18.15; 20.30). Acţiunea tinerei Nhung : Lumina (9.26 in continuare). Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte: Capitol (9; 11.30; 14; 16.15; 18.30; 20.45); Melodia (9.30; 12. 16; 18.30; 20 45). Ultimul războinic : Scala (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 21); București (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 21). Aventuri în Ontario : Luceafărul (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 21); Festival (9; 11.13; 13.30; 16; 18.30; 20.45); Favorit (9.15; 11.30; 13.30; 18; 18.15; 20.30). Love Story : Victoria (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 20.45); Griviţa (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30); Gloria (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30); Tomis (9; 11.15; 13.30; 19 15; 18.15; 20.30). Unchiul Vamia: Doina (11.30; 13.45; 16; 18.15; 20.30 la orele 10: Program de desene animate Mirii anului II : Feroviar (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 20.45); Excelsior (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30); Aurora (9; 11.15; 13.30; 15.45; 18; 20.15); Flamura (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30). Să cumpărăm o mașină de pompieri : Timpuri noi (9;18.30 in continuare; program de documentare orele 20.15). Copacii mor In picioare : Volga (9.15; 11.30; 13.45; 16; 18.15; 20.30); Modern (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30) . Decolarea : Laromet (15.30; 17.30; 19.30) ; Popular (15.30; 18; 20.15). Steaua de tinichea : înfrăţirea intre popoare (15.30 ; 17.45 ; 20). Abel, fratele tău : Pacea (15.45; 18; 20.15); Floarea de cactus : Buzeşti (15 30; 18.00 ; 20.15); B.D. la munte şi la mare: Drumul Sării (15.30 ; 17.45 ; 20) ; Floreasca (15.30; 17; 20.30); Arta (15.30; 18; 20.15) Cea mai frumoasă soţie : Bucegi (15.45; 18; 20.15); Giuleşti (15.30; 17.45; 80). Neînfricatul Gyula vara şi iarna : Flacăra (15.30; 17.45; 20). Sunetul muzicii : Unirea (15.30 ; 19). Articolul 420 : Lira (15.30; 19). Sorgul roşu : Ferentari (15.30; 17.45; 20). O floare şi doi grădinari : Cringaşi (15.30; 19); Mioriţa (9; 12.30; 16; 19.30). Mihail Strogoff : Munca (15.30; 18; 20.15) . Waterloo : Progresul (16. 19). Aeroportul: Viitorul (16. 19); Cosmos (15.30; 19). Ana celor o mie de zile : Rahova (15.30; 19). Hello Dolly : Moşilor (15.30; 19). Ritmuri spaniole : Vitán (15.30; 18; 20.15) . STEAGUL ROŞU SECRETUL DE STAT (Urmare din pag. 1) legea penală în conformitate cu gravitatea lor. Necunoaşterea prevederilor cuprinse în legile ţării generează de obicei greşeli grave în ceea ce priveşte păstrarea secretului de stat. De aceea este imperios necesar ca ele să fie temeinic cunoscute. Şi tocmai de aceea vom insista în continuare asupra unora dintre aceste prevederi. Se înţelege că transmiterea conştientă, premeditată a unor secrete de stat către o putere străină sau organizaţie străină ori agenţi ai acestora, precum şi procurarea de documente sau date ce constituie secrete de stat, sau deţinerea de asemenea documente de către acei care nu au calitatea de a le cunoaşte, în scopul transmiterii lor unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora, sunt calificate de Codul penal în articolul 157, ca infracţiuni de trădare şi pedepsite corespunzător. Sunt de asemenea infracţiuni şi se sancţionează penal deţinerea în afara îndatoririlor de serviciu, pierderea, distrugerea, alterarea ori sustragerea documentelor cu caracter secret, neglijenţa care a dat posibilitate altei persoane să intre în posesia unor informaţii, date sau documente de natură să pună in pericol interesele economice, tehnico-ştiinţifice, militare sau politice ale statului, precum şi orice alte încălcări ale normelor privind apărarea secretului de stat. Au fost cazuri cînd unii cetăţeni români — puţini la număr — dintre care şi cu funcţii de răspundere în diverse instituţii sau întreprinderi, ignorind legile statului, în raporturile lor de servici sau în afara serviciului — din interese meschine ,materiale — au divulgat sau au înlesnit obţinerea de secrete de stat de către cetăţeni străini. Se întîlnesc şi cazuri de neglijenţă, de lăudăroşenie sau pălăvrăgeală care au dus şi pot duce la înstrăinarea unor date, informaţii, documente ce constituie secrete de stat. De aceea noua Lege prevede cu deosebită claritate şi precizie norme cu privire la apărarea secretelor de stat, obligaţiile organizaţiilor socialiste şi ale conducătorilor acestora, obligaţiile persoanelor fizice, modalităţi privind evidenţa, păstrarea, manipularea şi multiplicarea documentelor secrete de stat. Trebuie să reţinem un aspect deosebit de important şi anume cel al măsurilor cu caracter preventiv menite să evite situaţiile infncţionale sau contravenţionale. In acest sens, principala condiţie este respectarea riguroasă a normelor legale, în activitatea de urmărire a modului cum sunt aplicate normele legale privind apărarea secretului de stat, paza şi securitatea instituţiilor şi întreprinderilor din judeţul Ilfov, controalele organelor de securitate pe această linie au scos în evidenţă, pe lîngă aspectele pozitive, şi o serie de carenţe ce au dăinuit, pînă în ultimul timp, iar altele mai persistă. Unii salariaţi obişnuiesc să scoată în afara instituţiei sau întreprinderii acte secrete sau de serviciu, pe care le duc la domiciliu, motivînd prin intenţia de a executa lucrări în afara orelor de program Asemenea practici conţin în ele pericolul de pierdere ori divulgare a datelor secrete şi de aceea nu sunt permise. Documente cu caracter secret sau de uz intern au fost lăsate după orele de serviciu pe birouri, neasigurate dovedind lipsă de vigilenţă şi dezinteresul unor salariaţi, inclusiv al conducătorilor respectivi. Astfel de situaţii au fost constatate la Şantierul naval Giurgiu, Şantierul naval Olteniţa, I.C.C.P.T- Fundulea, Institutul pentru nutriţia animalelor Baloteşti şi altele. Se mai obişnuieşte să se transmită telefonic anumite date secrete, sau de circulaţie restrinsă. Au fost şi mai sunt cazuri la institutele de cercetări ştiinţifice, de pe raza judeţului nostru, de nerespectare a compartimentării muncii de cercetare ştiinţifică, se vorbeşte mult pe seama, rezultatele din diferite laboratoare, atît în autovehiculelerde,transport, cît şi în diferite cercuri aşa zise intime, unde practic unele date cu caracter secret sînt divulgate. In strînsă legătură cu apărarea secretului de stat şi a proprietăţii socialiste, noua Lege face precizări cu privire la accesul în întreprinderi şi instituţii, atît al personalului propriu, al persoanelor din afară, cît şi al străinilor, cu scopul de a contribui la întărirea ordinei şi disciplinei cuvenite. S-a constatat însă că nu în toate unităţile există o preocupare corespunzătoare în acest sens. La I.R.E.R., Institutul judeţean de proiectări, Şantierul naval Olteniţa, Fabrica „Valea roşie“, Institutele de cercetări, I.A.S. „30 Decembrie" şi altele, se pătrunde în interior fără control, s-au efectuat fotografieri fără ca cineva să se sesizeze. Aceasta pentru că paza nu era organizată corespunzător, fiind încă menţinuţi în posturi portari şi paznici insuficient pregătiţi, instruiţi şi mai ales controlaţi. Este oare bine aşa ? Categoric nu e bine. Asemenea stări de lucruri contravin prevederilor Legii. Caracterul educativ, mobilizator al noii Legi constă în atribuţiile şi răspunderile precis determinate pentru toţi cei cărora le revin sarcini în domeniul păstrării secretului de statUn capitol special este consacrat activităţii de educare a tuturor cetăţenilor în spiritul apărării secretului de stat. In acest context, conducătorii de unităţi, toţi factorii educaţionali au datoria să contribuie la educarea salariaţilor în spiritul păstrării secretului de stat ,al vigilenţei, cinstei şi demnităţii în relaţiile cu străinii, relaţii care precizăm, dacă sunt fireşti, normale, nu sunt limitate de lege. Garanţia respectării prevederilor Legii o constituie însuşirea temeinică a esenţei şi scopului ei de către toţi cetăţenii, sarcină la care îşi aduc contribuţia şi ofiţeri ai Inspectoratului judeţean de securitate. Este de dorit ca activitatea de educare să fie permanent în atenţia celor însărcinaţi să răspundă de traducerea Legii în viaţă. Această muncă, desfăşurată concomitent cu aplicarea masurilor, organizatorice preconizate, va dezvolta, opinia de masă împotriva acelora care încalcă regulile cu privire la secretul de serviciu şi cele referitoare la apărarea secretului de stat. Datoria patriotică a tuturor cetăţenilor este de a contribui la ocrotirea valorilor materiale şi spirituale ale poporului nostru, obiectiv de importanţă vitală căruia îi este consacrată Legea apărării secretului de stat. „OLIMPIADA ALBĂ“ De la Chamonix la Sapporo Prima Olimpiadă albă a avut loc în anul 1924 la Chamonix (Franţa) , şi a reunit 64 de concurenţi. Norvegianul Torleif Haug învingător în trei probe 18 km, 50 km şi combinată nordică a fost eroul acestor Jocuri. După patru ani, la St. Moritz, apare maestra neîntrecută pe atunci a patinajului artistic, norvegiana Sonia Hene, care va cîştiga de trei ori consecutiv titlul olimpic. Ediţia a 3-a. 1932, la Lake Placid (S.U.A.) a fost dominată de schiorii titrilor scandinave care îşi împart victoriile şi în 1936 la Garmisch Parternkirchen, Intrerupte din cauza războiului. Jocurile olimpice de iarnă se reiau în anul 1948 la St. Moritz, cu un program nou, cuprinzînd și probe de schi alpin, denumire sub care sunt cunoscute întrecerile de coborire și slalom. Oslo 1952. Norvegienii fructifică avantajul terenului propriu şi cîştigă cele mai multe medalii la patinaj, schi-fond şi chiar o probă alpină, slalomul uriaş prin Erikssen. Italianul Zeno Colo, zidar de profesie, îşi adjudecă proba de coborire. Cortina d’Ampezzo, perla Doloniţilor, găzduieşte Jocurile în anul 1956. Austria, cu faimosul Toni Sailer, triplu învingător in cursele de schi alpin, U.R.S.S., la patinaj viteză şi hochei pe gheaţă, sunt protagonistele Olimpiadei. Sportivi din 32 de ţări îşi dau întînnire la ediţia a 8-a desfăşurat la Squaw Valey, la poalele munţilor Sierra Nevada. A fost o ediţie plină de surprize in care gazdele au dominat din nou la patinaj artistic, iar sovieticul Evgheni Grişin la patinaj viteză. La Innsbruck, în 1964 patinatoarea sovietică Lidia Skoblikova cu patru medalii de aur cîştigate a fost una din vedetele Jocurilor alituri de schioarele franceze, surorile Marielle şi Christine Goitschel învingătoare in probele de slalom. Ediţia a 10-a jubiliară a fost găzduită în 1968 de oraşul Grenoble. Francezul J. C. Killy este cîştigătorul a trei medalii de aur. este eroul olimpiadei care consacra la patinaj artistic pe americana Peggy Fleming şi inegalabilul cuplu Ludmila Belousova — Oleg Protopopov (U.R.S.S.). Pentru sportul românesc Olimpiada de la Grenoble a coincis cu prima medalie cucerită la aceste întreceri de iarnă — o medalie de bronz ,obţinută de Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe, in cursa boburilor de două persoane. 3 FEBRUARIE : festivitatea de deschidere ; hochei pe gheaţă. 4 FEBRUARIE : schi fond — 30 km masculin ; bob — 2 ; săniuţe ; patinaj viteză — 3 000 m masculin ; sărituri pentru combinată nordică ; hochei. 5 FEBRUARIE : bob — 2 ultimele manşe ; schi 15 km pentru combinata nordică ; patinaj viteză — 500 m masculin ; săniuțe ; schi — coborire femei ; hochei pe gheață. 6 FEBRUARIE : schi fond — 10 km femei ; sărituri de la trambulină (70 m) ; patinaj viteză — 1 500 m masculin ; patinaj artistic ; hochei pe gheață. 7 FEBRUARIE : schi fond 13 km masculin ; patinaj viteză — 10 000 m CALENDARUL JOCURILOR masculin ; schi *— coborire masculin; săniuţe ; patinaj artistic ; hochei pe gheaţă. 8 FEBRUARIE : biatlon ; schi-slalom uriaş feminin ; patinaj artistic. 9 FEBRUARIE : schi fond — 5 km femei; patinaj artistic ; patinaj viteză 1 500 m. feminin ; schi — slalom uriaş masculin ; hochei pe gheaţă. 10 FEBRUARIE : schi fond — 50 km masculin ; patinaj viteză — 500 m feminin ; schi-slalom uriaş masculin ; săniuţe ; hochei pe gheaţă. 11 FEBRUARIE : bob-4 ; biatlon (ştafeta) ; săriturile de la trambulină (90 m) ; patinaj viteză — 1 000 m feminin ; schi-slalom special feminin ; patinaj artistic. 12 FEBRUARIE : bob-4 (ultimele manşe) , schi fond — ştafeta feminină 3x5 km ; patinaj viteză — 3 000 m feminin ; schi-slalom special masculin ; hochei pe gheață. 13 FEBRUARIE : schi fond-ştafeta masculină 4x10 km ; schi-slalom special masculin ; hochei pe gheață ; festivitatea de închidere a Jocurilor Olimpice. ACORDUL GLOBAL (Urmare din pag. 1) zează fiecare indicator şi cît de dăunător este să se muncească ,,in general“, pierzînd din vedere aşanumitele „amănunte“, foarte importante pentru activitate. In darea de seamă s-au prezentat numeroase exemple privind producţiile diferenţiate obţinute de brigăzi şi echipe, de membri cooperatori care, evident, dispun de condiţii asemănătoare de lucru. Faţă de această situaţie sîntem obligaţi să tragem concluzia că nici consiliul de conducere şi nici organizaţia de partid nu s-au preocupat în suficientă măsură de generalizarea metodelor înaintate şi a experienţei pozitive din cadrul cooperativei. Vreau să subliniez, în această ordine de idei, şi importanţa pe care o are cunoaşterea de către fiecare cooperator a modului de aplicare a acordului global, precum şi sarcina care revine organizaţiei de partid, consiliului de conducere, specialiştilor şi celorlalte cadre din cooperativa agricolă, de a explica pe îndelete, temeinic şi cu răbdare principiile ce stau la baza acestuia. Generalizarea aplicării acordului global asigură retribuirea muncii în funcţie de rezultatele obţinute în producţie de fiecare membru cooperator, duce la creşterea cointeresării şi a răspunderii în realizarea planului, la îmbunătăţirea întregii activităţi economice a cooperativei. Pentru aceasta comitetul de partid din C.A.P., organizaţiile de bază, consiliul de conducere, toate cadrele trebuie să discute pe ferme şi brigăzi, pe formaţiuni de muncă, cu fiecare membru cooperator modul de aplicare a acordului global şi tariful de retribuire pe unitatea de produs sau la 1.000 lei venit. In acelaşi timp este necesar să se stabilească sarcini diferenţiate în funcţie de potenţialul pămîntului repartizat diferitelor formaţiuni de muncă, să se urmărească îndeplinirea la timp şi de bună calitate a obligaţiilor ce revin atît cooperativei cît şi membrilor săi. Referindu-se la activitatea secţiei de mecanizare care deserveşte cooperativa agricolă din Putineiu, vorbitorul a subliniat marea răspundere a acesteia pentru rezultatele obţinute de către C.A P. Am aflat cu plăcere că 30 de ţărani cooperatori au început să înveţe mînuirea tractorului şi a celorlalte maşini agricole. Este un lucru absolut necesar. După cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în următorii ani muncile agricole vor fi executate cu mijloace mecanice, iar pentru aceasta trebuie să se asigure pregătirea corespunzătoare a membrilor cooperatori. O agricultură modernă presupune în mod necondiţionat oameni cu o înaltă pregătire profesională, capabili să mînuiască în orice moment maşinile perfecţionate de care dispunem in prezent şi cu care va fi dotată agricultura într-o perspectivă apropiată. Cunoaşterea de către un număr tot mai mare de cooperatori a muncii cu tractorul şi maşinile agricole va duce în mod sigur la eliminarea situaţiilor cînd, în vîrfuri de campanie, nu putem folosi aceste utilaje zi şi noapte, aşa cum ar trebui. După ce a vorbit pe larg de sarcinile ce revin consiliului inter-cooperatist pe linia promovării schimbului de experienţă, în vederea ridicării tuturor unităţilor cooperatiste la nivelul celor fruntaşe, tovarăşul Gheorghe Necula a chemat pe membrii cooperatori ca, în calitatea lor de cetăţeni ai comunei, să se încadreze cu entuziasm în întrecerea pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţii în care trăiesc şi muncesc, dînd un răspuns pe măsura posibilităţilor la chemarea consiliului popular al comunei Pechea din judeţul Galaţi. Cunoscînd bine pe ţăranii cooperatori din Putineiu — a spus în încheiere vorbitorul — condiţiile de care dispuneţi, hărnicia şi experienţa pe care aţi acumulat-o, sunt convins că, sub conducerea organizaţiilor de partid, veţi îndeplini exemplar şi chiar veţi depăşi sarcinile pe care le-aţi stabilit în această adunare, adueîndu-vă astfel contribuţia la dezvoltarea şi consolidarea continuă a unităţii in care munciţi, la realizarea obiectivelor generale ale judeţului, la înflorirea patriei noastre socialiste! O bogată activitate sportivă de masă in comuna Vedea La Vedea, ca şi în alte localităţi din judeţul nostru. întîlneşti o bogată activitate sportivă de masă., în diferitele competiţii la care au luat parte, sportivii de aici s-au prezentat ca serioşi pretendenţi la titlurile de campioni. In anul 1971 ei s-au clasat pe locuri fruntaşe la ciclism, handbal şi volei băieţi, au cucerit numeroase titluri de campioni la atletism şi tenis de masă. De asemenea, în etapa finală peţară a Cupei Tineretului, desfăşurată în anul trecut la Satu Mare, echipa de volei a ocupat locul 7, datorită seriozităţii în pregătire a unor tineri ca: Ion Burtişan, Constantin Ursu, Nicu Ţaga, Ştefan Bănuţă, Ion Faţa,Ion Rugină şi alţii. Preşedintele asociaţiei sportive, profesorul Grigore Mirea, ne-a vorbit despre activitatea tinerilor Stellaria Căimăcan, Contanţa Burtişan, Marian Bălan, Petre Şerban şi mulţi alţii ca ei, care în anul trecut au adus în comuna lor 79 medalii, obţinute în diferitele competiţii la care au luat parte. Pentru a întregi activitatea sportivă de masă, începînd cu anul 1972, cu sprijinul nemijlocit al organelor locale de partid şi de stat, în comuna Vedea se prevede modernizarea bazelor sportive şi crearea altora noi, precum şi îmbogăţirea activităţii sportive de masă prin angrenarea tinerilor în noi discipline sportive, ca tenisul de cîmp, trântă, oină, judo, etc. Chiar din primele zile ale anului acesta numeroşi, tineri au fost antrenaţi în campionatul de şah pe grupe de vîrstă. De aserfienea s-a trecut la iniţierea tinerilor în sportul celor voinici trîntă , precum şi la predarea primelor noţiuni din regulamentul de tactică individuală şi colectivă la oină. In acest fel şi pe meleagurile acestei comune se va reînvia tradiţia acestui frumos sport popular romînesc. TR. BARBALATA Şanse, pronosticuri Cu 24 de ore înaintea deschiderii Olimpiadei albe, specialiştii, cronicarii, reporterii, sosiţi la Sapporo se întrec în a face pronosticuri iar sportivii sunt gata să le confirme, sau să le dezmintă. La schi alpin, excluderea lui Karl Schranz sporeşte şansele francezilor, în cursele de fond şi la sărituri principalii favoriţi sunt sportivii din Norvegia, Finlanda, Suedia, U.R.S.S., R.D. Germană, Japonia. întrecerile de bob sunt deschise oricărui rezultat, afirmă nnii tehnicieni, deşi italienii au obţinut cele mai bune timpuri la cursele de control. Sperăm căi şi boberii români să aibă un cuvînt de spus în lupta pentru medalii, să confirme rezultatele de acum patru ani şi de la ultimele campionate europene. In patinajul artistic două nume sunt cel mai des citate în avancronicele agenţiilor de presă Ondrej Nepela (Cehoslovacia) şi Beatrix Schuba (Austria). Patinajul viteză a furnizat de multe ori surprize, astfel că prognozele sunt ceva mai reţinute aici, deşi învingătorii se vor alege mai mult ca sigur din rîndurile concurenţilor prezentaţi de Olanda. U.R.S.S., R.F.G., Finlanda, Norvegia sau poate chiar Japonia. Turneul de hochei pe gheaţă porneşte cu un mare favorit echipa U.R.S.S., care în meciurile de verificare a înregistrat o suită pozitivă, dar concurenţa va fi destul de aprigă. La biatlon cele mai mari şanse sunt acordate concurenţilor din R.D. Germană, U.R.S.S., şi Norvegia, la combinată nordică Franz Keller (R.F.G.). Viaceslav Driaghin (U.R.S.S.) şi Ladislav Rygl (Cehoslovacia) sunt principalii candidaţi la victorie, în timp ce la săniuţe vom reîntîlni probabil pe tradiţionalii protagonişti, sportivii din R.D. Gfermaaist, Polonia, R.F. a Germaniei. PE SCURT • PE SCURT • CONTINUINDU-ŞI TURNEUL IN MAROC, ECHIPA OLIMPICA DE FOTBAL A ROMÂNIEI a întîlnit la Casablanca o selecţionată a oraşului. Partida s-a încheiat cu un rezultat de egalitate : 2—2 (2—2). Cele două puncte ale formaţiei române au fost înscrise de Rugiubel. • LA COPENHAGA a început un turneu internaţional de tenis la care participă jucători din mai multe ţări europene printre care şi România. In primul tur al probei de simplu bărbaţi, cehoslovacul Kukal l-a eliminat cu 4—6, 6—1, 6—1 pe francezul Barclay, iar danezul J. Leschly a dispus cu 6—2, 6—0 de italianul Franchitti. Tenismanul român Sever Dron l-a întîlnit pe campionul polonez T. Nowicki în faţa căruia a pierdut în trei seturi cu 7—5, 2—6, 7—9. • NUMEROŞI SPECTATORI au urmărit la Nottingham meciul de box pentru titlul european la categoria semigrea între deţinătorul centurii, vest-germanul Conny Velensek şi Chris Finnegan (Anglia). Finnegan, care a fost campion olimpic la Ciudad de Mexico la categoria mijlocie, a obţinut victoria la puncte după 15 reprize. • REPREZENTATIVA MASCULINA DE HANDBAL A CEHOSLOVACIEI și-a început turneul în Olanda jucînd la Geleen cu selecţionata ţării gazdă. Handbaliştii cehoslovaci au terminat învingători cu scorul de 19-16 (10-18). • LA ATENA, in cadrul grupei sferturilor de finală ale „Cupei Cupelor“ la baschet masculin, s-au întîlnit în meci retur formaţiile A.E.K. Atena şi Steaua Roşie Belgrad. Gazdele au obţinut victoria cu scorul de 100—76 (31—40). învingători in primul joc cu 100—63, baschetbaliştii iugoslavi s-au calificat pentru semifinalele competiţiei. GIURGIU Bucureşti: Aria celor 1000 de zile Lumina: Motodrama OLTENIŢA Flacăra : Romeo şi Julieta (seria I şi II). Clubul C.N.C. : B. D. in acţiune: URZICENI Pacea : B. D. în alertă BUFTEA Libertăţii : Asediul BOLINTIN Luceafărul : Floarea soarelui STAREA TIMPULUI Institutul Meteorologic Central comunică : In următoarele 24 de ore vremea se menţine friguroasă, cerul va fi schimbător. Va ninge slab. Vint potrivit din sectorul estic. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre minus 12 şi minus 9 grade iar maximele intre minus 6 şi minus 3 grade. In următoarele trei zile , vreme rece la început, apoi în încălzire uşoară. Cer schimbător, temporar ninsoare slabă. Vint potrivit din sectorul estic. Temperatura in creştere uşoară la sfirşitul intervalului.