Steagul Roşu, martie 1972 (Anul 24, nr. 7050-7075)
1972-03-01 / nr. 7050
ÎN AJUTORUL COMITETELOR COMUNALE DE PARTID INSTRUIREA ACTIVULUI DE PARTID - UN ACT POLITIC DE MARE ÎNSEMNĂTATE In aceste zile au loc şedinţele de instruire a activului de partid din comunele judeţului nostru. Ciştigîndu-şi un loc important în activitatea organizaţiilor de partid, aceste şedinţe au, în principal, menirea să determine o puternică înrâurire asupra eficienţei muncii de partid în toate unităţile economice, sociale şi cultural-educative din localitatea respectivă. Se înţelege, de bună seamă, că instructajul este, înainte de toate, un act politic menit să asigure o adîncă dezbatere a ideilor călăuzitoare desprinse din cuvîntările secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, din alte documente de partid şi de stat. Aceasta presupune înlăturarea acelei tratări administrativ-birocratice, superficiale a obiectivelor ce stau în faţa organizaţiilor de partid din localitatea respectivă. Cu aceeaşi acuitate se impune şi înlăturarea unor manifestări de formalism, de abordare la modul foarte general a problemelor, despărţite de realităţile comunei. Iată de ce tratarea în strînsă şi organică legătură a sarcinilor ce revin organizaţiei de partid cu obiectivele politicii partidului nostru, legătură firească, care rezultă din raporturile statutar stabilite în ierarhia organelor de partid, este prin excelentă o artă politică care fine de competenţa cadrelor de partid. Şedinţele de instructaj solicită, mai mult decît în alte prilejuri, această înaltă capacitate, acest efort de inteli genţă, cunoscut fiind că de nivelul şi calitatea acestora depind în măsură hotărîtoare orientarea şi eficienţa muncii organizaţiilor de partid în perioada respectivă. Fără a constitui un prilej de analiză a metodelor şi formelor activităţii desfăşurate în perioadele trecute, în cadrul instruirii este necesar să fie remarcate acele activităţi, iniţiative şi acţiuni care şi-au dovedit viabilitatea, să fie criticate formele învechite, rutiniere care s-au manifestat în activitatea unor organizaţii de partid. Aici este cea mai bună ocazie pentru a se înfăţişa întregul arsenal de forme şi mijloace ale muncii de partid care se cer a fi larg folosite în activitatea viitoare, în funcţie de obiectivele pe care le au de realizat organizaţiile de partid. Un ajutor substanţial au primit secretarii comitetelor de partid, activiştii secţiilor comitetului judeţean de partid şi activul obştesc la recenta instruire a activului de partid al judeţului nostru. Aici au fost subliniate sarcinile sporite care urmează a fi realizate în judeţul nostru din planul anual de stat, sarcinile politice, cultural-educative, de formare şi perfecţionare a cadrelor ce revin organelor de partid şi de stat din judeţ şi altele. Este deci necesar ca problemele dezbătute la instruirea de la Comitetul județean de partid să se situeze în centrul dezbaterilor. Abordarea politică a problemelor economice şi în special a problemelor producţiei agricole impune din capul locului o cunoaştere aprofundată a indicaţiilor programatice cuprinse în cuvîntările de excepţională importanţă teoretică şi practică rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi a preşedinţilor consiliilor populare comunale'' la Conferinţa cadrelor din industrie şi construcţii şi la Congresul al II-lea al U.N.C.A.P. Dezbaterea ideilor programatice conţinute în aceste documente solicită o serioasă pregătire a celor care fac instruirea activului de partid, o documentare complexă asupra situaţiei din comună, pentru ca aceasta să fie examinată în nota de exigenţă impusă de distanţa care trebuie străbătută pentru a atinge obiectivul stabilit de partid. Avînd în vedere locul de importanţă deosebită pe care agricultura cooperatistă îl ocupă în activitatea organizaţiilor comunale de partid, se impune cu forţa necesităţii ca în cadrul instruirii să se prevadă timpul necesar pentru studierea şi apoi dezbaterea aprofundată, plină de responsabilitate a (Continuare în pag. a 3-a) Nave româneşti pe trasee intercontinentale In baza contractelor comerciale în vigoare, o serie de nave aparţinând Direcţiei generale a navigaţiei civile Navrom, cit şi unor companii străine, efectuează curse pe traseele intercontinentale care leagă Constanţa cu porturile unor state africane. Potrivit radiogramelor transmise de la bord, motonava „Bucureşti“ a descărcat în porturile Lagos — Nigeria şi Maiadi — Zair un rot important de autoturisme de teren şi alte vehicule utilitare livrate de către uzinele constructoare de maşini din România unor firme din aceste ţări. De asemenea, cargourile „Daring“, „Dionisos“ şi „Amwar“ au încărcat din Constanţa o cantitate însemnată de produse, furnizate de combinatele noastre de exploatare şi industrializare a lemnului unor importatori egipteni şi somalezi. La rîndul lor, vasele de mare capacitate „Carpaţi“ şi „Anina“ au părăsit porturile algeriene Annaba şi Benisar, navigînd spre Constanţa cu o importantă cantitate de minereu de fier, destinată industriei noastre siderurgice, iar nava „Petroşeni“ a sosit în principalul nostru port maritim venind de la Casablanca, cu mii de tone de fosfaţi. Echipajul cargoului „Arad“ continuă să efectueze transporturi pe linia Alexandria — Constanţa, în scopul aprovizionării fabricilor de mobilă cu materii prime şi auxiliare. (Agerpres) PROLETARI DÍN TOATE TÂRlIE, UNITIVA, | ORGAN Al COMITETULUI JUDEȚEAN ILFOV Al P.CR. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ■ I Anul XXIV - Nr. 7050 Miercuri 1 martie 1972 4 pagini 30 bani | DE LA MINISTERUL SĂNĂTĂŢII • Norme de igienă pentru personalul sanitar şi vizitatorii unităţilor sanitare Printr-un ordin al Ministerului Sănătăţii au fost stabilite normele de igienă pentru personalul sanitar şi pentru vizitatorii unităţilor sanitare în vederea prevenirii apariţiei unor infecţii în unităţile spitaliceşti. Printre alte măsuri se menţionează că încadrarea personalului in unităţile sanitare se va efectua numai după un examen medical minuţios. Se prevede, de asemenea, obligativitatea vaccinărilor profilactice, a examenelor medicale şi de laborator, periodice, diferenţiate pe funcţii şi loc de muncă. Se stabilesc totodată, norme cu privire la îmbrăcămintea personalului, echipamentul sanitar fiind prevăzut în mod diferenţiat pe fiecare funcţie şi loc de muncă. In legătură cu vizitele in unităţile sanitare se preconizează noi reglementări. Astfel, este interzis accesul vizitatorilor în unităţile, secţiile şi serviciile cu profil de pediatrie, obstetrică, nou născuţi, de boli infectocontagioase, venerice, în serviciile în care se utilizează izotopi radioactivi, precum şi in serviciile de anestezie-reanimare şi terapie intensivă, în unităţile şi serviciile TBC se interzice accesul ca vizitatori ai copiilor sub 16 ani. (Agerpres) MINISECVENŢE Fără îndoială că oraşul Buftea nu mai are nevoie de o carte de vizită pentru a-l prezenta. De fapt, această localitate se caracterizează printr-o importantă activitate economică, prin realizări gospodăreşti care se datorează în primul rînd iniţiativelor Comitetului executiv al Consiliului popular orăşenesc. Şi, totuşi, în această localitate am surprins unele imagini care umbresc realizările respective şi care se cer imediat remediate. Peisaj... citadin LaBuftea se construieşte mult. La Buftea şantierele, începînd de la cele de locuinţe pînă la construcţiile comerciale, sunt tot mai multe. Şi asta e bine. Dar tot la Buftea nu există o coordonare între cei ce construiesc şi între cei care trebuie să întreţină curăţenia oraşului. încercaţi să vizitaţi străzile dintre blocuri sau încercaţi să ajungeţi spre birourile cooperaţiei de consum unde nu s-a mai curăţat strada cine ştie de cînd ! Dar să nu mergem atît de departe căci neglijenţa întreprinderii de gospodărie comunală se observă chiar în centrul civic al oraşului, la doi paşi de complexul cooperaţiei meşteşugăreşti. Cunoaştem dinainte argumentele, sîntem convinşi că vor fi găsite multe motivări... „obiective“, dar cu motivări nu se păstrează aspectul îngrijit al străzilor. Intr-o clădire nouă Ne aflăm în biroul preşedintelui cooperativei meşteşugăreşti, situată în noua clădire a complexului. Din curiozitate, ne uităm pretutindeni şi examenul nostru este aproape negativ; dacă am fi avut un aparat de filmat puteam să facem cîteva secvenţe în legătură cu „finisarea“ interioarelor. Vorbim la plural deoarece noua construcţie, recepţionată doar de cîteva luni, prezintă de pe acum numeroase defecţiuni în ce priveşte dulgheria, zidăria, zugrăveala etc. Se ridică întrebarea : de ce asemenea deficienţe la o construcţie nouă ? Constructorul ar putea să motiveze : ne aflăm în anul de garanţie. Dar poate fi acesta un argument faţă de pereţii care prezintă atîtea şi atîtea fisuri, faţă de aspectul neîngrijit al construcţiei ? De ce să nu se facă de la început o treabă ca lumea ? Orarii Ne-am exprimat deseori mntrarea în legătură cu arbitrariul întocmirii unor orarii, îndeosebi în unităţile de alimentaţie publică. De pildă pe uşa restaurantului din Buftea, care este situat în imediata apropiere a şoselei turistice, un anunţ pune în gardă pe eventualii clienţi că nu vor fi serviţi decît la orele 12. Ce ne facem însă cu vizitatorii acestui oraş sau chiar cu turiştii care eventual s-ar opri să stea cîteva minute la această unitate înainte de ora 12 ? Aşadar aviz conducerii restaurantului şi cooperativei de consum ! Oricum unitatea poate fi deschisă mai devreme. La magazinul universal Menţionăm că în scurta vizită ce am efectuat-o la magazinul universal, am observat că ciudata mentalitate a unor întreprinderi judeţene în ce priveşte aprovizionarea unor localităţi din judeţul nostru continuă să se menţină. Concret , la magazinul din Buftea continuă să fie „plasate“ sortimente care nu se caută în mediul urban. In schimb cele solicitate lipsesc. Fără îndoială, nu întîmplător, lucrătorii din acest magazin se plîngeau că „nu se făcea vînzare“. L. FRIMU ACORDUL GLOBAL Interese bine cunoscute, dar şi bine Iată, de pildă, un angajament din ferma zootehnică. La lotul de 18 vaci îngrijitorul cunoaşte de la bun început şi contractează producţia medie şi totală de lapte şi produşii, totul repartizat pe trimestre şi luni. Studiind, spre exemplu, în prima filă a angajamentului, cantităţile de lapte stabilite pe luni vom observa — casă înregistrate şi urmărite De la începerea aplicării, acordul global a suacitat, în sensul cel mai bun al cuvintului, extrem de multe discuţii. Tocmai pentru că el a prezentat şi prezintă multiple posibilităţi de aplicare, multiple metodologii, care pot fi socotite, in ultimă instanţă, proprii pină in cele mai mici amănunte, atît specificului strict al cooperativei ţi brigăzii dit ţi gradului de pregătire ţi felului de a munci al omului, stimulind, desigur in egală măsură, producţia ţi interesul pentru producţie al acestuia din urmă. Tocmai in această suplic rezidă marea importantă, netăgăduita utilitate a acordului global. In paginile ziarului ne-am ocupat in chipuri diferite de modul în care a fost aplicat acest sistem de retribuţie. Totdeauna am constatat că acolo unde a fost gîndit, conceput judicios şi unde oamenilor le-a fost explicată pe îndelete superioritatea lui şi rezultatele au fost totdeauna pe măsura aşteptărilor, uneori chiar întrecîndu-le. In principal, cele mai bune rezultate în producţie şi cele mai mari venituri ale lucrătorului s-au obţinut acolo unde s-au încheiat angajamente ferme, precise între cooperativă şi cooperatori. In acest sens, în rîndurile de mai jos dăm cuvîntul experienţei cooperativei agricole de producţie din Fundulea, ne rezumăm aici la un singur element şi argument — că ele sunt strict şi bine corelate atit cu posibilităţile de furajare cit şi cu numărul de produşi care urmează a fi obţinuţi. La o producţie de 56 hectolitri şi la 35 vaci gestante — la sfîrşitul lui martie — sînt planificaţi 9 viţei, iar la sfîrşitul lui iunie, la o producţie de 83 hectolitri lapte, cu 33 de vaci gestante, sînt planificaţi numai 3 viţei dimpotrivă, la sfîrşitul lui septembrie, cînd producţia de lapte planificată este maximă, adică 90 hectolitri lapte şi cînd sînt în gestaţie 40 de vaci, este planificată fătarea unui singur viţel. Acest grafic riguros este dictat de specificitatea bio-sanitar-veterinară a lotului de vaci şi de stilul de muncă şi de gradul de pregătire al îngrijitorului. Cu aceeaşi minuţie şi acum în strictă corelaţie cu producţia obţinută angajamentul stabileşte şi retribuţia. Să mai adăugăm, prin subliniere, angajamentul cooperativei privind asigurarea acelor condiţii fără de care realizarea producţiei angajate nu e posibilă, şi anume : asigurarea furajelor în spiritul legii şi punerea B. DUNĂREANU (Continuare în pag. a 3-a) Un aspect din noul peisaj al oraşului Olteniţa ACŢIUNEA DE DESECĂRI IMPUNE O MOBILIZARE GENERALĂ in acest an nici un hectar de teren cu exces de umiditate! In toate satele şi comunele judeţului nostru, acolo unde sunt deschise şantiere de desecări, primării, conducerile unităţilor agricole trebuie să-şi intensifice acţiunile pentru ca pînă la sfîrşitul lunii martie a.c. întreaga suprafaţă prevăzută să fie reîncadrată in circuitul agricol. Ţăranii cooperatori, ceilalţi locuitori ai satelor, sub directa conducere şi îndrumare a cu PERIŞ Terenurile afectate de ape au fost redate agriculturii mitetelor comunale de partid, nu precupeţesc nici un efort, folosind fiecare zi şi oră bună de lucru pentru ca cele 43.000 hectare, care au avut de suferit in urma excesului de umiditate, să poată fi semănate în această primăvară în cele mai bune condiţiuni, pentru a se obţine recolte la nivelul de fertilitate şi al bazei materiale existente in fiecare unitate agricolă Proiectul local, întocmit încă din vara anului trecut de specialiştii din localitate, s-a dovedit minimal. Şi ca atare ţăranii cooperatori din satul Buriaş, comuna Periş, au continuat lucrările de desecări şi pe alte terenuri pe care rîul Ialomiţa îşi revărsa din cînd în cînd apele. Secretarul consiliului popular comunal, Marin Bold, ne spunea printre altele : — Practic suprafaţa care a avut de suferit de pe urma excesului de umiditate este arată din toamnă. Acum se continuă acţiunea de finisare a celor 3 km. canale şi nivelarea pămîntului excavat. Au participat pînă în prezent în cele trei ieşiri pe şantier peste 600 de cetăînchinăm începutul acestor rînduri unui om din comuna Niculeşti. Pentru că n-a fost solicitat de nimeni să ia parte la desecări, ba chiar a fost evitat, iar el s-a prezentat la lucru. Şi nu ca ceilalţi. Unul a venit cu cazma, altul cu lopată, dar el s-a prezentat la lucru cu absolut toate ustensilele necesare (şi sapă, şi lopată, şi cazma şi târnăcop) şi a lucrat cit a putut de mult şi cit a putut de bine. Se numeşte Enache Stan, este deputat,ţeni. Azi pe şantier se află peste 200 de oameni înarmaţi cu cazmale, lopeţi, târnăcoape şi cu atelaje. O parte din pămîntul scos din canale este transportat pe digul dinspre rîul Ialomiţa sau pe terenurile mai joase. Pe şantier era multă animaţie. In mijlocul cooperatorilor se aflau Tănase Ştefanache, secretarul comitetului comunal de partid, Margareta Bărbuceanu, preşedinta C.A.P., brigadieri, şefi de echipă, ţărani cooperatori. Lucrau de zor, încă o săptămînă, după afirmaţia unui ţăran cooperator, şi întreaga suprafaţă a cooperativei agricole va fi aptă pentru producţii mari de cereale, furaje şi plante tehnice, n-a fost solicitat pentru că ar® 77 de ani! Dar a venit acest bătrin al satului, a muncit şi, prin exemplul lui, a antrenat şi pe alţii. Pentru că a considerat acest bătrin al satului că aportul lui trebuie să fie acelaşi cu al fiecărui cetăţean. Şi că aportul lor, al tuturora, este vital pentru agricultura comunei. Bătrinul din Niculeşti simbolizează parcă spiritul de care a dat dovadă aproape întreaga comună. — Sunt foarte puţini, îi putem număra pe degete pe aceia care n-au înţeles să iasă la desecări. Nu întîmplător aici au fost redate agriculturii 184 de hectare din totalul de 248 afectate de exces de umiditate. Duminica trecută de pildă, au ieşit la lucru vreo 200 de oameni, încercînd să dea „lovitura de graţie“ unor ochiuri de apă care nu pot fi colectate , lucrau deci la nişte puţuri absorbante. Ca întotdeauna printre ei se aflau brigadierii Nicolae Matei şi Aurel Niţă, Iorgu Constantin şi Marin Dinu, Ştefan Cercel şi Ion Sandu. Ca întotdeauna nu se aflau printre ei Ion Dima şi Victor Manole, Manea Manole şi Aurica Petrache... Se cuvine insă să amintim aici aportul pe care l-au adus la repunerea celor 384 de hectare în circuitul agricol toţi elevii şcolii generale şi toţi profesorii lor. (Continuare în pag. a 3-a) NICULEŞTI Valoarea unui simbol