Steagul Roşu, martie 1972 (Anul 24, nr. 7050-7075)

1972-03-01 / nr. 7050

ÎN AJUTORUL COMITETELOR COMUNALE DE PARTID INSTRUIREA ACTIVULUI DE PARTID - UN ACT POLITIC DE MARE ÎNSEMNĂTATE In aceste zile au loc şedinţele de instruire a ac­tivului de partid din comunele judeţului nostru. Cişti­­gîndu-şi un loc important în activitatea organizaţi­ilor de partid, aceste şedinţe au, în principal, meni­­rea să determine o puternică înrâurire asupra efi­cienţei muncii de partid în toate unităţile economice, sociale şi cultural-educative din localitatea respec­tivă. Se înţelege, de bună seamă, că instructajul este, înainte de toate, un act politic menit să asigure o adîncă dezbatere a ideilor călăuzitoare desprinse din cuvîntările secretarului general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, din alte documente de partid şi de stat. Aceasta presupune înlăturarea ace­lei tratări administrativ-birocratice, superficiale a obiectivelor ce stau în faţa organizaţiilor de partid din localitatea respectivă. Cu aceeaşi acuitate se impune şi înlăturarea unor manifestări de formalism, de abordare la modul foarte general a problemelor, despărţite de realităţile comunei. Iată de ce tratarea în strînsă şi organică legătură a sarcinilor ce revin organizaţiei de partid cu obiectivele politicii parti­dului nostru, legătură firească, care rezultă din ra­porturile statutar stabilite în ierarhia organelor de partid, este prin excelentă o artă politică care fine de competenţa cadrelor de partid. Şedinţele de instructaj solicită, mai mult decît în alte prilejuri, această înaltă capacitate, acest efort de inteli­­ genţă, cunoscut fiind că de nivelul şi calitatea aces­tora depind în măsură hotărîtoare orientarea şi eficienţa muncii organizaţiilor de partid în perioada respectivă. Fără a constitui un prilej de analiză a metode­lor şi formelor activităţii desfăşurate în perioadele trecute, în cadrul instruirii este necesar să fie remar­cate acele activităţi, iniţiative şi acţiuni care şi-au dovedit viabilitatea, să fie criticate formele înve­chite, rutiniere care s-au manifestat în activitatea unor­ organizaţii de partid. Aici este cea mai bună ocazie pentru a se înfăţişa întregul arsenal de forme şi mijloace ale muncii de partid care se cer a fi larg folosite în activitatea viitoare, în funcţie de obiectivele pe care le au de realizat organizaţiile de partid. Un ajutor substanţial au primit secretarii comite­telor de partid, activiştii secţiilor comitetului judeţean de partid şi activul obştesc la recenta instruire a activului de partid al judeţului nostru. Aici au fost subliniate sarcinile sporite care urmează a fi reali­zate în judeţul nostru din planul anual de stat, sar­cinile politice, cultural-educative, de formare şi per­fecţionare a cadrelor ce revin organelor de partid şi de stat din judeţ şi altele. Este deci necesar ca problemele dezbătute la instruirea de la Comitetul județean de partid să se situeze în centrul dezbate­rilor. Abordarea politică a proble­melor economice şi în special a problemelor producţiei agricole im­pune din capul locului o cunoaştere aprofundată a indicaţiilor progra­matice cuprinse în cuvîntările de excepţională importanţă teoretică şi practică rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi a preşedinţilor consiliilor populare comunale'' la Conferinţa cadrelor din industrie şi construcţii şi la Congresul al II-lea al U.N.C.A.P. Dezbaterea ideilor pro­gramatice conţinute în aceste docu­mente solicită o serioasă pregă­tire a celor care fac instruirea ac­tivului de partid, o documentare complexă asupra situaţiei din comu­nă, pentru ca aceasta să fie exami­nată în nota de exigenţă impusă de distanţa care trebuie străbătută pentru a atinge obiectivul stabilit de partid. Avînd în vedere locul de importanţă deosebită pe care agricultura cooperatistă îl ocupă în activitatea organizaţiilor comunale de partid, se impune cu forţa nece­sităţii ca în cadrul instruirii să se prevadă timpul necesar pentru stu­dierea şi apoi dezbaterea aprofun­dată, plină de responsabilitate a (Continuare în pag. a 3-a) Nave româneşti pe trasee intercontinentale In baza contracte­lor comerciale în vi­goare, o serie de na­ve aparţinând Direc­ţiei generale a navi­gaţiei civile Navrom, cit şi unor companii străine, efectuează curse pe traseele in­tercontinentale care leagă Constanţa cu porturile unor state africane. Potrivit ra­diogramelor trans­mise de la bord, mo­tonava „Bucureşti“ a descărcat în portu­rile Lagos — Nige­ria şi Maiadi — Zair un rot important de autoturisme de teren şi alte vehicule uti­litare livrate de că­tre uzinele construc­toare de maşini din România unor firme din aceste ţări. De asemenea, cargouri­le „Daring“, „Dio­­nisos“ şi „Amwar“ au încărcat din Con­stanţa o cantitate însemnată de pro­duse, furnizate de combinatele noastre de exploatare şi in­dustrializare a lem­nului unor importa­tori egipteni şi so­malezi. La rîndul lor, va­sele de mare capa­citate „Carpaţi“ şi „Anina“ au părăsit porturile algeriene Annaba şi Benisar, navigînd spre Con­stanţa cu o impor­tantă cantitate de minereu de fier, destinată industriei noastre siderurgice, iar nava „Petroşeni“ a sosit în principa­lul nostru port ma­ritim venind de la Casablanca, cu mii de tone de fosfaţi. Echipajul cargoului „Arad“ continuă să efectueze transpor­turi pe linia Alexan­dria — Constanţa, în scopul aprovizio­nării fabricilor de mobilă cu materii prime şi auxiliare. (Agerpres) PR­O­L­ETARI D­ÍN TOATE TÂRlI­E, UNITI­VA, | ORGAN Al COMITETULUI JUDEȚEAN ILFOV Al P.CR. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ■ I Anul XXIV - Nr. 7050 Miercuri 1 martie 1972 4 pagini 30 bani | DE LA MINISTERUL SĂNĂTĂŢII • Norme de igienă pentru personalul sanitar şi vizitatorii unităţilor sanitare Printr-un ordin al Ministeru­lui Sănătăţii au fost stabilite normele de igienă pentru per­sonalul sanitar şi pentru vizita­torii unităţilor sanitare în vede­rea prevenirii apariţiei­ unor in­fecţii în unităţile spitaliceşti. Printre alte măsuri se men­ţionează că încadrarea persona­lului in unităţile sanitare se va efectua numai după un examen medical minuţios. Se prevede, de asemenea, obligativitatea vac­cinărilor profilactice, a exame­nelor medicale şi de laborator, periodice, diferenţiate pe funcţii şi loc de muncă. Se stabilesc totodată, norme cu privire la îmbrăcămintea personalului, e­­chipamentul sanitar fiind prevă­zut în mod diferenţiat pe fiecare funcţie şi loc de muncă. In legătură cu vizitele in uni­tăţile sanitare se preconizează noi reglementări. Astfel, este in­terzis accesul vizitatorilor în u­­nităţile, secţiile şi serviciile cu profil de pediatrie, obstetrică, nou născuţi, de boli infectoconta­gioase, venerice, în serviciile în care se utilizează izotopi radio­activi, precum şi in serviciile de anestezie-reanimare şi terapie intensivă, în unităţile şi servi­ciile TBC se interzice accesul ca vizitatori ai copiilor sub 16 ani. (Agerpres) MINISECVENŢE Fără îndoială că oraşul Buftea nu mai are nevoie de o carte de vizită pentru a-l prezenta. De fapt, această localitate se caracterizează printr-o importantă activitate econo­mică, prin realizări gospodăreşti care se datorează în primul rînd iniţiativelor Comitetului executiv al Consiliului popular orăşenesc. Şi, totuşi, în această localitate am surprins unele imagini care um­bresc realizările respective şi care se cer imediat remediate. Peisaj... citadin La­­Buftea se construieşte mult. La Buftea şantierele, începînd de la cele de locuinţe pînă la con­strucţiile comerciale, sunt tot mai multe. Şi asta e bine. Dar tot la Buftea nu există o coordonare în­tre cei ce construiesc şi între cei care trebuie să întreţină curăţenia oraşului. încercaţi să vizitaţi stră­zile dintre blocuri sau încercaţi să ajungeţi spre birourile cooperaţiei de consum unde nu s-a mai cu­răţat strada cine ştie de cînd ! Dar să nu mergem atît de de­parte căci neglijenţa întreprinde­rii de gospodărie comunală se ob­servă chiar în centrul civic al ora­şului, la doi paşi de complexul co­operaţiei meşteşugăreşti. Cunoaştem dinainte argumentele, sîntem con­vinşi că vor fi găsite multe moti­vări... „obiective“, dar cu motivări nu se păstrează aspectul îngrijit al străzilor. Intr-o clădire nouă Ne aflăm în biroul preşedintelui cooperativei meşteşugăreşti, situată în noua clădire a complexului. Din curiozitate, ne uităm pretutindeni şi examenul nostru este aproape negativ; dacă am fi avut un aparat de filmat puteam să facem cîteva secvenţe în legătură cu „finisarea“ interioarelor. Vorbim la plural de­oarece noua construcţie, recepţiona­tă doar de cîteva luni, prezintă de pe acum numeroase defecţiuni în ce priveşte dulgheria, zidăria, zugrăveala etc. Se ridică întrebarea : de ce ase­menea deficienţe la o construcţie nouă ? Constructorul ar putea să motiveze : ne aflăm în anul de ga­ranţie. Dar poate fi acesta un ar­gument faţă de pereţii care pre­zintă atîtea şi atîtea fisuri, faţă de aspectul neîngrijit al construcţiei ? De ce să nu se facă de la început o treabă ca lumea ? Orarii Ne-am exprimat deseori mntrarea în legătură cu arbitrariul întocmirii unor orarii, îndeosebi în unităţile de alimentaţie publică. De pildă pe uşa restaurantului din Buftea, care este situat în imediata apropiere a şoselei turistice, un anunţ pune în gardă pe eventualii clienţi că nu vor fi serviţi decît la orele 12. Ce ne facem însă cu vizitatorii a­­cestui oraş sau chiar cu turiştii care eventual s-ar opri să stea cî­teva minute la această unitate îna­inte de ora 12 ? Aşadar aviz con­ducerii restaurantului şi cooperati­vei de consum ! Oricum unitatea poate fi deschisă mai de­vreme. La magazinul universal Menţionăm că în scurta vizită ce am efectuat-o la magazinul uni­versal, am observat că ciudata mentalitate a unor întreprinderi judeţene în ce priveşte aprovizio­narea unor localităţi din judeţul nostru continuă să se menţină. Con­cret , la magazinul din Buftea con­tinuă să fie „plasate“ sortimente care nu se caută în mediul urban. In schimb cele solicitate lipsesc. Fără îndoială, nu întîmplător, lucrătorii din acest magazin se plîngeau că „nu se făcea vînzare“. L. FRIMU ACORDUL GLOBAL Interese bine cunoscute, dar şi bine Iată, de pildă, un angajament din ferma zootehnică. La lotul de 18 vaci îngrijitorul cu­noaşte de la bun în­ceput şi contractează producţia medie şi to­tală de lapte şi produ­­şii, totul repartizat pe trimestre şi luni. Stu­diind, spre exemplu, în prima filă a angaja­mentului, cantităţile de lapte stabilite pe luni vom observa — ca­să înregistrate şi urmărite De la începerea aplicării, acordul global a suacitat, în sensul cel mai bun al cuvintului, extrem de multe discuţii. Tocmai pentru că el a prezentat şi prezintă multiple posibilităţi de aplicare, multiple metodologii, care pot fi socotite, in ultimă instanţă, proprii pină in cele mai mici amănunte, atît spe­cificului strict al cooperativei ţi brigăzii dit ţi gradului de pregătire ţi felului de a munci al omului, stimulind, desigur in egală măsură, producţia ţi inte­resul pentru producţie al acestuia din urmă. Tocmai in această suplic rezidă marea importantă, netăgăduita utilitate a acordului global. In paginile ziarului ne-am ocupat in chipuri diferite de modul în care a fost aplicat acest sistem de retribuţie. Totdeauna am constatat că acolo unde a fost gîndit, conceput judicios şi unde oamenilor le-a fost explicată pe îndelete superioritatea lui şi rezultatele au fost totdeauna pe măsura aş­teptărilor, uneori chiar întrecîndu-le. In principal, cele mai bune rezultate în producţie şi cele mai mari veni­turi ale lucrătorului s-au obţinut acolo unde s-au încheiat angajamente ferme, precise între cooperativă şi cooperatori. In acest sens, în rîndurile de mai jos dăm cuvîntul experienţei cooperativei agricole de producţie din Fundulea, ne rezumăm aici la un singur element şi ar­gument — că ele sunt strict şi bine corelate atit cu posibilităţile de furajare cit şi cu nu­mărul de produşi care urmează a fi obţinuţi. La o producţie de 56 hectolitri şi la 35 vaci gestante — la sfîrşitul lui martie — sînt pla­nificaţi 9 viţei, iar la sfîrşitul lui iunie, la o producţie de 83 hecto­litri lapte, cu 33 de vaci gestante, sînt pla­nificaţi numai 3 viţei­­ dimpotrivă, la sfîrşitul lui septembrie, cînd producţia de lapte pla­nificată este maximă, adică 90 hectolitri lap­te şi cînd sînt în ges­taţie 40 de vaci, este planificată fătarea u­­nui singur viţel. Acest grafic riguros este dic­tat de specificitatea bio-sanitar-veterinară a lotului de vaci şi de stilul de muncă şi de gradul de pregătire al îngrijitorului. Cu ace­eaşi minuţie şi acum în strictă corelaţie cu producţia obţinută an­gajamentul stabileşte şi retribuţia. Să mai a­­dăugăm, prin sublinie­re, angajamentul coo­perativei privind asi­gurarea acelor condiţii fără de care realizarea producţiei angajate nu e posibilă, şi anume : asigurarea furajelor în spiritul legii şi punerea B. DUNĂREANU (Continuare în pag. a 3-a) Un aspect din noul peisaj al oraşului Olteniţa ACŢIUNEA DE DESECĂRI IMPUNE O MOBILIZARE GENERALĂ in acest an nici un hectar de teren cu exces de umiditate! In toate satele şi comunele judeţului nostru, acolo unde sunt deschise şantiere de desecări, primării, con­ducerile unităţilor agricole trebuie să-şi intensifice acţiunile pentru ca pînă la sfîrşitul lunii martie a.c. întreaga suprafaţă prevăzută să fie reîncadrată in circuitul agricol. Ţăranii cooperatori, ceilalţi locuitori ai satelor, sub directa conducere şi îndrumare a cu­ PERIŞ Terenurile afectate de ape au fost redate agriculturii mitetelor comunale de partid, nu precupeţesc nici un efort, folosind fiecare zi şi oră bună de lucru pentru ca cele 43.000 hectare, care au avut de suferit in urma excesului de umiditate, să poată fi semănate în aceas­tă primăvară în cele mai bune condiţiuni, pentru a se obţine recolte la nivelul de fertilitate şi al bazei materiale existente in fiecare unitate agricolă Proiectul local, întocmit încă din vara anului trecut de specialiştii din localitate, s-a dovedit minimal. Şi ca atare ţăranii cooperatori din satul Buriaş, comuna Periş, au con­tinuat lucrările de desecări şi pe alte terenuri pe care rîul Ialomiţa îşi revărsa din cînd în cînd apele. Secretarul consiliului popular co­munal, Marin Bold, ne spunea prin­tre altele : — Practic suprafaţa care a avut de suferit de pe urma excesului de umiditate este arată din toamnă. Acum se continuă acţiunea de fi­nisare a celor 3 km. canale şi nive­larea pămîntului excavat. Au parti­cipat pînă în prezent în cele trei ieşiri pe şantier peste 600 de cetă­închinăm începutul acestor rîn­­duri unui om din comuna Niculeşti. Pentru că n-a fost solicitat de ni­meni să ia parte la desecări, ba chiar a fost evitat, iar el s-a pre­zentat la lucru. Şi nu ca ceilalţi. Unul a venit cu cazma, altul cu lo­pată, dar el s-a prezentat la lucru cu absolut toate ustensilele necesare (şi sapă, şi lopată, şi cazma şi târ­năcop) şi a lucrat cit a putut de mult şi cit a putut de bine. Se nu­meşte Enache Stan, este deputat,­ţeni. Azi pe şantier se află peste 200 de oameni înarmaţi cu cazmale, lo­­peţi, târnăcoape şi cu atelaje. O parte din pămîntul scos din canale este transportat pe digul dinspre rîul Ialomiţa sau pe terenurile mai joase. Pe şantier era multă animaţie. In mijlocul cooperatorilor se aflau Tă­­nase Ştefanache, secretarul comite­tului comunal de partid, Margareta Bărbuceanu, preşedinta C.A.P., bri­gadieri, şefi de echipă, ţărani co­operatori. Lucrau de zor, încă o săptămînă, după afirmaţia unui ţă­ran cooperator, şi întreaga supra­faţă a cooperativei agricole va fi aptă pentru producţii mari de ce­reale, furaje şi plante tehnice, n-a fost solicitat pentru că ar® 77 de ani! Dar a venit acest bătrin al satului, a muncit şi, prin exem­plul lui, a antrenat şi pe alţii. Pen­tru că a considerat acest bătrin al satului că aportul lui trebuie să fie acelaşi cu al fiecărui cetăţean. Şi că aportul lor, al tuturora, este vital pentru agricultura comunei. Bătri­­nul din Niculeşti simbolizează par­că spiritul de care a dat dovadă a­­proape întreaga comună. — Sunt foarte puţini, îi putem număra pe degete pe aceia care n-au înţeles să iasă la desecări. Nu întîmplător aici au fost redate agriculturii 184 de hectare din to­talul de 248 afectate de exces de umiditate. Duminica trecută de pildă, au ieşit la lucru vreo 200 de oameni, încercînd să dea „lovitura de graţie“ unor ochiuri de apă care nu pot fi colectate , lucrau deci la nişte puţuri absorbante. Ca întot­deauna printre ei se aflau briga­dierii Nicolae Matei şi Aurel Niţă, Iorgu Constantin şi Marin Dinu, Ştefan Cercel şi Ion Sandu. Ca în­totdeauna nu se aflau printre­ ei Ion Dima şi Victor Manole, Manea Ma­nole şi Aurica Petrache... Se cuvine insă să amintim aici aportul pe care­­ l-au adus la repunerea celor 384 de hectare în circuitul agricol toţi elevii şcolii generale şi toţi pro­fesorii lor. (Continuare în pag. a 3-a) NICULEŞTI Valoarea unui simbol

Next