Steagul Roşu, martie 1972 (Anul 24, nr. 7050-7075)
1972-03-01 / nr. 7050
FAMILIA ŞI ŞCOALA în colocviu despre educaţia elevilor Reuniunii ce a avut loc duminică dimineaţa în sala mare a clubului S. N. Olteniţa, organizatorii — comitetul orăşenesc de partid şi Inspectoratul şcolar judeţean — i-au zis consfătuire. Subscriem la această titulatură, dar am mai adăuga noi, o consfătuire care a purtat girul unei adevărate „şcoli a părinţilor". Cadre didactice, profesori diriginţi din cele două licee ale oraşului au luat loc în bănci alături de părinţii elevilor lor pentru a discuta împreună modalităţile prin care şcolarii de azi — constructorii de nume ai socialismului şi comunismului — să fie cît mai bine pregătiţi pentru muncă şi viaţă. 9 9 O sală plină a ascultat fremătînd de înţelegere, într-o caldă comuniune, cuvîntul conf. univ. Dumitru Almaş care, în calitate de dascăl cu îndelungată experienţă la catedră, ca scriitor şi — aşa cum domnia sa sublinia în mod deosebit — în calitate de părinte, a explicat auditoriului cum trebuie înţeleasă azi funcţia socială a familiei. O lecţie interesantă, presărată cu nenumărate exemple de viaţă şi cu îndemnuri convingătoare la crearea în jurul copilului a unui climat de dragoste şi înţelegere, dar şi de înaltă exigenţă, la descoperirea aptitudinilor elevilor pentru ca, alături de şcoală, familia să le poată cultiva şi dezvolta în folosul muncii creatoare de valori. Meseriile din tată în fiu în unele familii — şi în cazul Olteniţei de constructori navali — se cultivă numai atunci cînd fiul sau fiii află de la părinţi frumuseţile meseriilor respective, cutezanţa pe care aceste meserii o cer şi mai ales satisfacţiile morale şi materiale. La tribuna consfătuirii, transformată acum într-o veritabilă catedră de predare, au urcat procurorul Ion Mucenica, care a vorbit asistenţei despre rolul familiei în cultivarea la elevi a interesului pentru cunoaşterea şi respectarea legilor ţării, prof. Ariadna Matei, care a pledat convingător despre rolul hotărîtor al muncii în definirea personalităţii elevilor şi prof. Aureliu Stoicescu, care a explicat ce transformări anatomo-fiziologice şi psihice au loc în organismul copiilor în perioada pubertăţii şi adolescenţei şi care cer părinţilor şi şcolii un comportament adecvat faţă de copii. Interesante prin obiectivul urmărit, unele din aceste expuneri au abundat însă în termeni ştiinţifici şi în multe definiţii care, din păcate, n-au fost susţinute întotdeauna şi de exemple concrete pentru ca acei părinţi care nu au o pregătire de specialitate să poată înţelege mai bine conţinutul noţiunilor despre care era vorba, pentru a putea discerne în ce măsură asemenea fenomene pozitive sau negative sunt proprii şi comportamentului fiilor lor, ca să poată interveni în procesul educativ. O ţărancă cooperatoare din Olteniţa de nord, de pildă, a cărei fiică este elevă în clasa a XI-a a liceului nr. 1, cerea lămuriri celor din jur despre ceea ce este inhibiţia. Desigur, nu pledăm pentru o coborîre a nivelului conţinutului ştiinţific şi de specialitate al acestor expuneri ce se ţin în faţa părinţilor, dar pledăm pentru ca noţiunile şi fenomenele enumerate să fie susţinute cu exemple — şi de ce nu, dacă vrem ca aceste şcoli ale părinţilor să aibă eficienţă — cu cît mai multe cazuri concrete despre comportamentul elevilor în şcoală şi în afara şcolii. Credem că expunerea ţinută de conf. univ. Dumitru Almaş este în acest sens pilduitoare. După cuvîntul de încheiere rostit de tov. Marin Stoicescu din partea Inspectoratului şcolar judeţean, părinţii au rămas să discute pe clase cu directorii celor două licee şi cu profesorii diriginţi treburi concrete şi foarte urgente privind felul cum trebuie organizată viaţa elevilor în perioada tezelor, organizarea apropiatei practici tehnico-productive a elevilor în vacanţa de primăvară şi altele. Şcoala părinţilor, şcoală fără cataloage, fără teze şi fără note a funcţionat duminică la Olteniţa pînă spre orele 14. Instructivă şi necesară ea a trezit un deosebit interes în rîndul părinţilor care înţeleg tot mai mult prin aceste acţiuni ce se cer permanentizate că nota sau calificativul pentru calitatea grijii şi a dragostei pe care le investesc azi în creşterea şi educaţia copiilor lor o va da viaţa. Devenirea de mîine a şcolarilor de azi. RODICA ALMAŞU re nou. MIERCURI 1 MARTIE PROGRAMUL I 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineaţa — Telex. 9.05 Teleglob. 9.25 Prim plan : Alexandru Ciucu 9.55 Desen animat. 10.00 Curs de limba franceza — Lecţia a 5-a. ___ 10.30 Tele-cinemateca pentru copii şi tneret (făiare). 12.00 Telejurnal. 15.30 Tele-şcoală. , 16.30—17.00 Curs de limba engleza. Lecţia a 4-a — reluare. 17.30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. 17.35 O viaţă pentru o ideie — Fabre. . . 18.10 Timp si anotimp in agricultură. 18.40 Muzica — Emisiune de actualitate muzicală. 19.00 Oameni şi fapte. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Tele-cinemateca Corabia nebunilor“. 22.30 Interpretul săptăminii Denis Constantinescu. 22.45 24 de ore. PROGRAMUL II 20.00 Film documentar. 20.30 Portative 72 — revista muzicii uşoare T.V. 21.15 Agendă. 21.25 Cluburi sportive bucureştene. .21.45 Arta plastică — Mari muzee ale lumii. .... 22.00 Film seriala Patru tanchişti şi un cline (XV). RADIO MIERCURI 1 MARTIE PROGRAMUL I 14.00 Béla Bartók — compozitorul săptăminii. 14.40 Muzică populară. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Creştere şi eficienţă economică. 15.30 Muzică de estradă. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Piese corale de Liviu Comes. 16.30 Muzică uşoară. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului... 17.30 Cîntă Ana Pacatius şi Sile Ungureanu. 17.45 Muzică uşoară. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 La microfon, Ion Bogza. 20.55 ştiinţa la zi. 21.00 Revista şlagărelor. 21.30 Bijuterii muzicale. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară — continuare. 24.00 Buletin de ştiri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă.I PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 Formaţii artistice de amatori. 14.30 Cartea ştiinţifică. 14.40 Pagini din opera „Grizelda“ de Bononcini. 15.00 Muzică uşoară. 15.20 Cîntece populare. 15.30 Radio-şcoala. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Integrala sonatelor pentru pian de Schubert interpretate de Wilhelm Kempff. 16.40 Arii şi duete din opereta „No, no Nanette“ de Vincent Youmans. 16.50 Pe teme medicale. 17.00 Buletin de ştiri. 17.05 Muzică populară 17.30 Manifestări culturale băimărenie. 17.56 Mine seară, în Studioul de concerte al Radioteleviziunii. 18.00 Publicitate radio. 10.20 Muzică pentru clavicord de Troberger. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Muzică de estradă. 19.30 Era entuziasmului. 19.50 Noapte bună, copii ! 20.00 Melodii concertante. 20.20 Teatru radiofonic — Ciclul William Shakespeare. 22.00 Simfonietta de Ion Dumitrescu. 22.30 Universitatea radio. 22.45 O vedetă a music-hallului : Josephine Backer. 23.00 Buletin de ştiri. 23.05 Mozart ieri şi azi. 23.50 Uverturi şi dansuri din operete româneşti. 0.10 Muzică vocală de Gabriel Faure. 0.34 Concert pentru pian şi orchestră de Gerhard Rosenfeld. 0.55—1.00 Buletin de Ştiri. JOI 2 MARTIE PROGRAMUL I 6.00 Muzică şi actualităţi. 7.00 Radiojurnal. 8.00 Sumarul presei. 9 30 Odă limbii române. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Muzică populară. 10.30 Clubul călătorilor. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Muzică uşoară. 11.15 Din ţările socialiste. 11.30 Noi înregistrări ale corului de copii al Radioteleviziunii. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Discul zilei : Sacha Distel. 12.15 Recital de operă Virginia Zeani. 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.30 Tot înainte, PROGRAMUL II 6.00—3.05 Program muzical de dimineață. 8.20 Poemul simfonic „Prin pădurile și livezile Boemiei” de Bedrich Smetana. 9.00 Cîntece de Georges Brassens. 9.15 Pagini din opereta „Teatrul plutitor“ de Rem. 9.30 Buletin de ştiri. 9.35 Orchestra „Doina Argeşului“. 10.00 Melodii de Aurel Giroveanu. 10.10 Emisiune literară. 10.30 Joan Sutherland, Margarete Elkins, Sylvia Stahlman, Nicola Monti şi Fernando Corena. interpreţi ai operei „Somnambula“ de Bellini. 11.00 Muzică populară. 11.30 înregistrări cu Denise Constantinescu, Dino şi Lola Ivanovici. 11.05 ştiinţa la zi. 12.00 Buletin de ştiri. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.18 Melodii de Mahios Hadjidakis. 12.30 Concert din operetele lui Filaret Barbu. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Varietăţi muzicale TEATRE MIERCURI 1 MARTIE Bal mascat, ora 19.30 : Opera Română. Contele de Luxemburg, ora 19.30! Teatrul de Operetă. Săptămina patimilor, ora 20 : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ — Sala Comedia. Să nu-ţi faci prăvălie cu scară, ora 20 : Teatrul Naţional, „I.L. Caragiale" Sala Studio. D-ale carnavalului, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, (bd. Schitu Măgureanu). Spectacol de poezie şi muzică, ora 20: Teatrul „Lucia sturdza Bulandra" Sala Studio. Adio Charlie, ora 19.30: Teatrul SC.I. Nottara“, Sala Magheru. Sora cea mare, ora 20 : Teatrul Mai. Nottara", Sala Studio. Fata care a făcut o minune, ora 19.30: Teatrul Mic. Freddy, ora 19.30: Teatrul Giulești. Bimbirică, ora 19.30: Teatrul ,,C. Tănase“, Sala Savoy. Groapa, ora 19.30 : Teatrul „C. Tănase“, Sala Victoria. Floarea de cactus, ora 19.30 : Teatrul „Ion Vasilescu“. Snoave cu măşti, ora 16: Teatrul ,,Ion Creangă“, Peter Pan, ora 15: Teatrul „Ţăndărică“, Sala Victoria. De ce a furat zmeul mingea, ora 17: Teatrul „Ţăndărică“, Sala Academia. Puterea ,şi adevărul: Patria (10. 16 ; 19.45) . Capitol (9.15; 12.45 ; 16.15; 19.45) ; Melodia : (9; 12.30; 16 ; 19.30) , Modern (9 ; 12.30 ; 16; 19.30). 12 scaune: Victoria (8.30; 12; 15.45; 19.30) Antracit: Lumina (9; 19.30 în continuare) Steaua sudului: Luceafărul (8.30; 11; 13.30; 10; 18 30; 21); Bucureşti (8.15; 10.15; 12.30; 14.45; 17; 19.15; 21.15) Viaţa de familie: Floreasca (15.30; 18; 20.30) Micul scăldător Scala (9.15; 11.30; 13.45 ; 16.15 ; 18.45 ; 21.15); Favorit (9.15; 11.30; 13.45; 16; 18.15; 20.30) Războiul subteran: Lira (15.30; 18; 20.15) ; Osceola; Festival (9; 11.15: 13.30; 16; 18.30; 21); Feroviar (8.45; 11; 13.30; 10; 18.30; 20.45); Aurora (9; 11.15; 13.30- 15.45; 18; 20.15); Flamura (9; 11.15: 13.30; 16; 18.15; 20.30) Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte: Drumul Sării (15.30; 17.45; 20); Popular (15.30; 18; 20.15) Locotenentul Bullitt: Excelsior (9; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 20.45) ; Gloria (9; 11.15; 13.30; 10; 18.15; 20.30) Poveste de dragoste: Progresul (15.30; 18; 20.15) Aventuri in Ontario: Tomis (9; 11.15 ; 18.30 ; 15.45; 18.15; 20.30); Bucegi (15.45; 18; 20.15); Doina (11.30; 13.45; 16; 18.15; 20.30) Decolarea: vitan (16. 18. 20). Mirii anului II: Central (9.15; 11.30; 13.45 ; 10; 18.15 ; 20.30); Giuleşti (15.30; 18; 20.15). Brigada diverse In alertă. B.D. la munte şi la mare : Unirea (15.30; 19); Munca (10; 15.30; 18; 20.15) Farmecul ţinuturilor sălbatice: Timpuri noi (9; 18.30 în continuare program de documentare orele 20.15). Ultimul războinic: Griviţa (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30); Mioriţa (9; 11.15; 13.30; 15.45; 18; 20.30). Fuga: Volga (10.30; 15. 19) Aria celor o mie de zile: Moşilor (15.30; 19). Livada din stepă: Rahova (15.30; 18; 20.15) Love Story: Arta (10.30; 15.30; 18. 20.15) 1=3 cs 1=3 c=1=3 ca t=itenca c Vagabondul: Buzeşti (9- 12 36. 16; 19.30) O duminică pierdută: înfrăţirea între popoare (15.30;17.45; 20) Cea mai frumoasă soţie: Pacea (15.45; 18. 90), Laromet (15.30; 17.30; 19.30) Trenul : Crîngaşi (15.30; 18. 20.15). Pe poteca neţărmuritei Iubiri: Ferentari (15.30; 17.45; 20). Ritmuri spaniole: Viitorul (15.30; 18; 20.15) Copacii mor în picioare: Cosmos (15.30; 18; 20.15) O floare şi doi grădinari: Flacăra (10; 15.30. 19) GIURGIU Bucureşti: Vinovatul este în casă Lumina : Love Story OLTENIŢA Flacăra : Romanticii Clubul S.N.C. : Nimeni nu voia să moară URZICENI Pacea : S-a întîmplat în recunoaştere. BUFTEA Libertăţii : Bătălia de pe Neretva BOLINTIN Luceafărul : Maraton. STAREA TIMPULUI Institutul Meteorologic Central comunică , în următoarele 24 de ore vremea în general închisă. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura minimă va fi cuprinsă între minus 2 și zero grade, iar maxima va oscila între plus 2 şi plus 4 grade. , In următoarele 3 zile , cerul va fi variabil, mai mult noros, se vor semnala precipitaţii neînsemnate. Vînt slab pînă la potrivit, temperatura va scădea ușor în prima parte a Intervalului.a Pag. a 2-a Un articol reuşit La gazeta de perete a comitetului de partid din C.A.P. Ştefăneşti, comuna Ileana, în numărul recent apărut, am văzut un articol cu adevărat reuşit. El se referea la sectorul legumicol. Pentru ce ne-am oprit la acest articol ? Mai întîi, pen- tru că prezenta succint obiectivele de plan. De pe cele 100 hectare de grădină ferma şi-a propus să obţină un venit de 1.470.200 lei, prin vânzarea către stat a 1.470 tone legume. Cheltuielile fixate pentru retribuirea muncii ating cifra de 770.000 lei. Tarifele pe tona de produse se ridică la 955 lei la roşii în solar şi 504 lei la roşii de vară, 900 lei la ardei gras, 450 lei la ceapă. Baza materială a fermei, 3 tractoare legumicole, 9 aspersoare, 9 atelaje şi încă două tractoare proprietatea cooperativei agricole, satisface pe deplin cerinţele. Organizaţi pe cinci echipe cei 112 membri cooperatori de la grădină şi-au luat în primire parcelele cu culturi felurite, trecînd de pe acum la fertilizarea solului şi pregătirea terenului. Articolul enumeră cu grijă ceea ce s-a efectuat în sectorul legumicol I fertilizarea terenului cu îngrăşăminte organice şi chimice, asigurarea răsadului pentru suprafaţa de roşii destinate exportului, confecţionarea ghivecelor nutritive, amenajarea solarului, procurarea seminţelor de legume şi mazăre. In aceste activităţi s-au evidenţiat membrii cooperatori Muşat Paraschiv, Aurică Stoiculescu, Anton Dragan şi Ion N. Sandu. Am redat mai pe larg conţinutul acestui articol pentru că ar putea folosi ca pildă şi altora. Ceea ce publicăm la gazeta de perete, oglinda activităţii cotidiene a unei localităţi sau unităţi productive, trebuie să informeze oamenii, să aducă noutăţi, să cheme la acţiuni şi mai eficiente. Oricine va citi articolele publicate de gazeta mai sus amintită îşi va forma o părere bună atît despre seriozitatea colegiului de redacţie (responsabil Mihăiţa Manea) cît şi despre sectorul prezentat, în speţă legumicultura cooperativei agricole din Ştefăneşti. M. PETREANU STEAGUL ROŞU I „Sînt un fiu I al cîntecului I românesc“ L-am întilnit la „Hanul melodiilor". Şi apoi, pe == aceleaşi drumuri ilfovene, cu concertul „De la Bucu- UI reşti la vale". A jucat cum spune şi spectacolul „Voi =runceşte, măi flăcăi !“. Cu glasul său plăcut, totdeauna == cald, revărsînd rezonanţa unui timbru puternic. Drumul său pe scenă reprezintă o ascensiune dar şi o =55 întoarcere spre frumuseţea peisajului ce aminteşte de =§= locurile sale natale, pe care le cîntă cu atîta alean. Degetalii care nu-i pot ascunde profesiunea de credinţă : — Mihai Oprea, tinărul interpret din grupul folclorică al Teatrului de revistă şi comedie „Ion Vasilescu", este şi va rămîne un îndrăgostit al creaţiei muzicale şi populare. — Mihai Oprea, se spune despre dv. că sinteţi un fiu al Bărăganului. .. — Asta este drept că m-am născut la Vlad Ţepeş, in Cîmpia Dunării. Dacă însă vă adresaţi inimii, sînt sigur c-o să vă spună că sînt un fiu al cîntecului românesc. — Aţi fost şi artist amator ? — Am cîntat ca elev la căminul cultural din comună. Apoi, după absolvirea şcolii generale, la Casa de cultură din Călăraşi. Am luat parte şi la multe concursuri. — Şi ce anume v-a consacrat ? — „Dorul mîndrei m-a pus bine“ care mi-a adus titlul de Laureat al Festivalului mondial al tineretului de la Sofia. — V-a pus bine de vreme ce sunteţi şi în ansamblul U.T.C. Aţi parcurs un itinerar bogat . • — Cu turnee la Moscova, Kiev, Minsk, Vilnius, Skoplie, Sofia, Varna, Tirana şi alte oraşe. Mă bucur că am putut fi un mesager al cîntecului românesc. — E şi satisfacţia miv. majoră ? — Nici nu mi-aş imagina-o altfel. Să fii crescut la inima Bărăganului şi să-i porţi viersul de foc şi dor. Ce părere aveţi despre cîntecul meu „Am trei minere în trei cătune“ ? — „Dragoste... buruiană rea !“ cum spune şi spectacolul de la teatrul „Ion Vasilescu“. Ne place vocea dv. şi a Ţiţei Ştefan. Un motiv în plus de a vă întreba despre satisfacţiile ce vă încearcă în faţa spectatorilor. Cum reacţionează oraşul in faţa folclorului ? — Aş spune că în această privinţă nu se deosebeşte cu nimic de sat. Dragostea faţă de cîntecul românesc este una şi aceeaşi peste tot. Deşi unii mai zic „Asta merge numai la sat“. Eu i-aş pofti pe toţi „mîncătorii de benzi“ să vină într-o asemenea sală unde publicul cheamă de 4—5 ori la rampă pe interpreţii cîntecului popular. In Capitală şi în alte oraşe. — Deci presupusa competiţie dintre muzica uşoară şi cea populară cade... — Cine iubeşte şi lasă nu este după mine om. Să-ţi uiţi cîntecele ţării, cîntecele străbunilor tăi, nu-ţi face nici o cinste. —Totuşi, cum vedeţi integrarea folclorului în profilul unui teatru de revistă ca „Ion Vasilescu“ ?. — Să nu uităm tradiţiile genului. Tănase făcea mare succes cu tablourile de iz folcloric. Şi oare întîmplător erau savurate cupletele marelui artist care-şi întemeia poantele pe cele mai cunoscute proverbe şi zicători ? — Ştim că v-a descoperit şi televiziunea. — Nu mă pot plînge că n-am cîntat pe micul ecran. Aş dori însă ca actorii teatrului „Ion Vasilescu“ să stea mai mult în atenţia tovarăşilor de la televiziune. Sau poate că sintem prea fotogenici ? — Ce emoţie vă încearcă în aceste clipe? — Aceea a apropiatei întîlniri cu spectacolul „Păcală“, comedia lui Ştefan Tita pe care o montează regizorul Paul Mihail Ionescu. Este prima oară cînd mi se încredinţează un rol. Fireşte şi liric fiindcă o să şi cint. Eroul meu este un îndrăgostit care face mărturisiri complete : „Am văzut domol, pe tină / Ca o rază cum trecu, Am ştiut că eşti lumină / Dar atîta soare, nu !“. — Ceea ce am dori să spunem şi noi lui Mihai Oprea la cel dinţii rol în comedia muzicală. MIHAIL GOSPODIN O diplomă dezonorată de actul laşităţii • AFLAT LA VOLANUL AUTOTURISMULUI SAU, DIRECTORUL ADJUNCT AL UNEI ŞCOLI PROFESIONALE COMITE UN ACCIDENT • OMUL DE LA VOLAN ÎNCEARCĂ SĂ „SCAPE" DE RĂSPUNDERE, LASÎND VICTIMA ÎN ȘOSEA • DUPĂ 55 ORE DE CĂUTĂRI ÎNFRIGURATE, FĂPTAŞUL ESTE DESCOPERIT. Au trecut doar cîteva sale de cînd Inspectoratul judeţean al miliţiei Ilfov a făcut cunoscute redacţiei ziarului „Steagul roşu“ cîteva cazuri privind atitudinea condamnabilă a unor conducători auto care, săvîrşind accidente cu urmări tragice, au dispărut de la locul faptei fără a încerca să acorde ajutor victimei. Cercetările asidure desfăşurate de lucrătorii I.M.J. Ilfov au dus recent la descoperirea autorului unei asemenea fapte ieşite cu atît mai mult din comun cu cît cel care a săvîrşit-o este director adjunct la una dintre şcolile profesionale din Capitală. Dar să lăsăm mai bine să vorbească faptele. Ora 4, în dimineaţa unei zile de februarie. Sunetul strident al telefonului a sculat din somn trei ofiţeri de miliţie vestindu-i că pe o şosea, în urma unei maşini, a rămas un cadavru şi că conducătorul autovehiculului în cauză a fugit după producerea accidentului. In mai puţin de 30 de minute patru faruri puternice străpung bezna nopţii răcoroase şi, sub protecţia lămpii albastre de prioritate, maşina Inspectoratului judeţean de miliţie Ilfov se deplasează cu viteză la locul cu pricina. Trei oameni, încă somnoroşi, discută între ei. Cine o fi autorul accidentului ? Şi unde trebuie căutat ? întrebări care aveau să-şi primească răspunsul nu înainte ca echipa operativă să dea, cu precipitarea cunoscută, start anchetei, aici la km. 29,8 de pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti unde tabloul este atît de dezolant... Cadavrul unui tînăr în vîrstă de 23 de ani şi lingă el o bicicletă distrusă, un aparat de radio deteriorat, pelicule de vopsea de culoare crem, cioburi de sticlă provenite de la spargerea parbrizului unui autoturism şi două rame de far este tot ceea ce încadrează acest loc sumbru. O cercetare minuţioasă, nişte măsurători efectuate şi analiza elementelor găsite la locul faptei permite lucrătorilor de miliţie să tragă concluzia că este vorba de un autoturism de o anumită culoare şi un anumit tip. Şi atunci, se dă cuvîntul de ordine . „Căutaţi un autoturism „Dacia 1100“ de culoare crem, al cărui număr începe cu 50B... cu parbrizul spart şi urme vizibile de accident în partea din faţă a maşinii. Este ora 6:30 cînd toate staţiile de radio ale echipajelor Serviciului circulaţiei primesc ordinul de căutare. De peste tot se aude răspunsul scurt dar hotărît: „Am înţeles, trecem la executare !“ Şi astfel zeci de maşini şi oameni se pun în mişcare ca un tot unitar, un întreg aparat cautăo maşină şi pe conducătorul, acesteia.. Aşa „a început dificila şi migăloasă: o acţiune de identificare a autorului accidentului. O muncă grea care avea să fie solicite mult efort şi multă perspicacitate. Trei zile şi două- ropţi de căutări înfrigurate. Şi la capătul lor, o încununare a efortului, la dispeceratul central o voce din eter aduce satisfacţie ! „Sínt 820, sunt 820, raportez că maşina în cauză a fost găsită şi conducătorul ei reţinut. Aştept ordine !“ După o muncă de 55 de ore, lucrătorii de miliţie găsesc suficiente resurse ca să se deplaseze la Incul indicat. Şi iată clipele mult aşteptate ale confruntării. O privire aruncată asupra autoturismului nr. 5—B—4254 edifică şi pe un neiniţiat in ale accidentelor. Lingă autoturism stă resemnat făptaşul, inginerul Nicolae Stoica, director adjunct la o şcoală profesională din Bucureşti Nu poate ocoli răspunsul la întrebarea anchetatorului. — De ce aţi fugit, de ce nu aţi acordat primul ajutor aceluia pe care l-aţi lovit şi despre care nu ştiaţi în ce stare se găsea şi care, poate, prin intervenţia dv., putea fi salvat? — Nu cunosc ce s-a întîmplat (?). Am simţit o lovitură puternică în urma căreia s-a spart parbrizul dar nu am oprit decît la vreo 4—500 m, şi numai pentru cîteva secunde fără să mă fi întors la locul accidentului. Am verificat maşina. Eram atît de pierdut incit nu ştiam ce să cred şi cum să mai acţionez — sună răspunsul atît de echivoc al lui Nicolae Stoica. . Un răspuns, fireşte, în doi peri, fiindcă îţi vine foarte greu să crezi că poate exista cineva care să nu manifeste, în asemenea împrejurări, spirit de omenie faţă de cele întîmplate. Totuşi, fără să se gîndească la semenul său lăsat în şosea, un tînăr în vîrstă de 23 de ani, omul de la volan şi-a continuat drumul ascunzînd maşina în garaj. O atitudine care nu poate să nu provoace stupoare, indignare. Cu atît mai mult cu cit cel care a săvîrşit fapta ar fi trebuit — prin însăşi funcţia sa de educator, de profesor şi conducător de şcoală — să constituie un exemplu de omenie, de răspundere civică in faţa clipei de grea cumpănă. Preferind dezonorarea propriei diplome, Nicolae Stoica a dat dovadă de laşitate, de cinism fără margini. Trei zile a durat căutarea febrilă la capătul căreia lucrătorii de miliţie au trăit clipa satisfacţiei pe care le-a dat-o simţămîntul datoriei. O satisfacţie împlinită de rezolvarea multor asemenea situaţii în care s-a dovedit buna pregătire a celor chemaţi să facă dreptate împotriva celor care nesocotesc legile omeniei. Fapte care vorbesc de la sine. Fapte care ne avertizează: nimeni nu se poate sustrage rigorilor legii şi că mai devreme sau mai tîrziu, aceşti oameni laşi, lipsiţi de cel mai elementar simţ al umanităţii vor răspunde pentru faptele lor. Col. PETRE SOARE şeful Inspectoratului judeţean de miliţie Ilfov CENTRALA INDUSTRIALĂ DE ANVELOPE ȘI ARTICOLE TEHNICE DIN CAUCIUC ANGAJEAZĂ PENTRU UZINA DE, ANVELOPE „DANUBIANA" şos. Olteniţei, nr. 18, Popeşti-Leordeni sectorul 5, autobuz ,nr...441.urătoarele categorii de personal : — șef serviciu fireturi — strungari categ. 2'-*-*6“ — strungari eitrosfaţişti categ. 2—6 — turnători colegi— — muncitori necalificaţipentru calificare în meseria de * operator chimist la fabricarea anvelopelor şi camerelor de aer. Relaţii suplimentare se pot Itţp la Serviciul personal, telefon 23.42.80, interior .151* PENTRU COMBIjviAXyt t dE ARTICOLE TEHNICE DIN CAUCIUC JILAVA, şqs„ Giurgiului nr. 33, sector 5, tramvai 17, 7, 12, 29 şi autobuz 59, 71 angajează următoarele categorii de salariaţi : — şef serviciu depozite — economişti şi ingineri pentru serviciul salarizare — mecanic locomotivă Diesel — şef manevră C.F.R. — manevranţi vagoane C.F.R. — muncitori întreţinere linie C.F.R. — şef echipă reparaţii linie C.F.R. — stivuitorişti — muncitori necalificaţi pentru calificare în meseria de confecţioneri articole tehnice din cauciuc. Relaţii suplimentare se pot lua de la Biroul de personal, telefon 23.52.50, interior 125 sau 121 SECTORUL DE METEOROLOGIE ŞI HIDROLOGIE BUCUREŞTI şos. Bucureşti Afumaţi nr. 986, sectorul 2, telefon 42.24.95 ANGAJEAZĂ conform prevederilor Legii 12/1971 — Șef Serv. Contabilitate-Financiar, contabil principal, tehnician constructor, tehnician auto, curier, caloriferistinstalator, motorişti exploatare, muncitori sondori, tractoriști , rutieriști, lăcătuş-mecanică fină (ceasornicar), electricieni auto.