Steagul Roşu, martie 1972 (Anul 24, nr. 7050-7075)

1972-03-01 / nr. 7050

FAMILIA ŞI ŞCOALA în colocviu despre educaţia elevilor Reuniunii ce a avut loc duminică dimineaţa în sala mare a clubului S. N. Olteniţa, organizatorii — comitetul orăşe­nesc de partid şi Inspectoratul şcolar judeţean — i-au zis consfătuire. Subscriem la această titulatură, dar am mai adăuga noi, o consfătuire care a purtat girul unei adevărate „şcoli a părinţilor". Cadre didactice, profesori diriginţi din cele două licee ale oraşului au luat loc în bănci alături de părinţii elevilor lor pentru a discuta împreună modalităţile prin care şcolarii de azi — constructorii de num­e ai socialismului şi comunis­mului — să fie cît mai bine pregătiţi pentru muncă şi viaţă. 9 9 O sală plină a ascultat fremă­­tînd de înţelegere, într-o caldă comuniune, cuvîntul conf. univ. Dumitru Almaş care, în calitate de dascăl cu îndelungată expe­rienţă la catedră, ca scriitor şi — aşa cum domnia sa sublinia în mod deosebit — în calitate de părinte, a explicat auditoriu­lui cum trebuie înţeleasă azi funcţia socială a familiei. O lec­ţie interesantă, presărată cu ne­numărate exemple de viaţă şi cu îndemnuri convingătoare la crearea în jurul copilului a unui climat de dragoste şi înţelegere, dar şi de înaltă exigenţă, la descoperirea aptitudinilor elevi­lor pentru ca, alături de şcoală, familia să le poată cultiva şi dezvolta în folosul muncii crea­toare de valori. Meseriile din tată în fiu în unele familii — şi în cazul Olteniţei de construc­tori navali — se cultivă numai atunci cînd fiul sau fiii află de la părinţi frumuseţile meseri­ilor respective, cutezanţa pe care aceste meserii o cer şi mai ales satisfacţiile morale şi ma­teriale. La tribuna consfătuirii, trans­formată acum într-o veritabilă catedră de predare, au urcat procurorul Ion Mucenica, care a vorbit asistenţei despre rolul familiei în cultivarea la elevi a interesului pentru cunoaşterea şi respectarea legilor ţării, prof. Ariadna Matei, care a ple­dat convingător despre ro­lul hotărîtor al muncii în defi­nirea personalităţii elevilor şi prof. Aureliu Stoicescu, care a explicat ce transformări anato­­mo-fiziologice şi psihice au loc în organismul copiilor în peri­oada pubertăţii şi adolescenţei şi care cer părinţilor şi şcolii un comportament adecvat faţă de copii. Interesante prin obiectivul ur­mărit, unele din aceste expu­neri au abundat însă în ter­meni ştiinţifici şi în multe de­finiţii care, din păcate, n-au fost susţinute întotdeauna şi de exemple concrete pentru ca acei părinţi care nu au o pre­gătire de specialitate să poată înţelege mai bine conţinutul no­ţiunilor despre care era vorba, pentru a putea discerne în ce măsură asemenea fenomene po­zitive sau negative sunt proprii şi comportamentului fiilor lor, ca să poată interveni în procesul educativ. O ţărancă coopera­toare din Olteniţa de nord, de pildă, a cărei fiică este elevă în clasa a XI-a a liceului nr. 1, cerea lămuriri celor din jur despre ceea ce este inhibiţia. Desigur, nu pledăm pentru o coborîre a nivelului conţinutului ştiinţific şi de specialitate al a­­cestor expuneri ce se ţin în faţa părinţilor, dar pledăm pentru ca noţiunile şi fenomenele enu­merate să fie susţinute cu exemple — şi de ce nu, dacă vrem ca aceste şcoli ale părin­ţilor să aibă eficienţă — cu cît mai multe cazuri concrete des­pre comportamentul elevilor în şcoală şi în afara şcolii. Credem că expunerea ţinută de conf. univ. Dumitru Almaş este în acest sens pilduitoare. După cuvîntul de încheiere rostit de tov. Marin Stoicescu din partea Inspectoratului şco­lar judeţean, părinţii au rămas să discute pe clase cu directorii celor două licee şi cu profesorii diriginţi treburi concrete şi foarte urgente privind felul cum trebuie organizată viaţa elevilor în perioada tezelor, organizarea apropiatei practici t­ehnico-pro­­ductive a elevilor în vacanţa de primăvară şi altele. Şcoala părinţilor, şcoală fără cataloage, fără teze şi fără note a funcţionat duminică la Olte­niţa pînă spre orele 14. Instruc­tivă şi necesară ea a trezit un deosebit interes în rîndul pă­rinţilor care înţeleg tot mai mult prin aceste acţiuni ce se cer permanentizate că nota sau calificativul pentru calitatea grijii şi a dragostei pe care le investesc azi în creşterea şi edu­caţia copiilor lor o va da viaţa. Devenirea de mîine a şcolarilor de azi. RODICA ALMAŞU re nou. MIERCURI 1 MARTIE PROGRAMUL I 9.00 Deschiderea emisiunii de dimi­neaţa — Telex. 9.05 Teleglob. 9.25 Prim plan : Alexandru Ciucu­ 9.55 Desen animat. 10.00 Curs de limba franceza — Lecţia a 5-a. ___ 10.30 Tele-cinemateca pentru copii şi tneret (făiare). 12.00 Telejurnal. 15.30 Tele-şcoală. , 16.30—17.00 Curs de limba engleza. Lecţia a 4-a — reluare. 17.30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. 17.35 O viaţă pentru o ideie — Fa­bre. . . 18.10 Timp si anotimp in agricul­tură. 18.40 Muzica — Emisiune de actua­litate muzicală. 19.00 Oameni şi fapte. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Tele-cinemateca Corabia ne­bunilor“. 22.30 Interpretul săptăminii Denis Constantinescu. 22.45 24 de ore. PROGRAMUL II 20.00 Film documentar. 20.30 Portativ­e 72 — revista muzicii uşoare T.V. 21.15 Agendă. 21.25 Cluburi sportive bucureştene. .21.45 Arta plastică — Mari muzee ale lumii. .... 22.00 Film serial­­­a Patru tanchişti şi un cline (XV). RADIO MIERCURI 1 MARTIE PROGRAMUL I 14.00 Béla Bartók — compozitorul săptăminii. 14.40 Muzică populară. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Creştere şi eficienţă economică. 15.30 Muzică de estradă. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Piese corale de Liviu Comes. 16.30 Muzică uşoară. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului... 17.30 Cîntă Ana Pacatius şi Sile Ungureanu. 17.45 Mu­zică uşoară. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 La microfon, Ion Bogza. 20.55 ştiinţa la zi. 21.00 Re­vista şlagărelor. 21.30 Bijuterii muzi­cale. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară — continuare. 24.00 Buletin de ştiri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă.I PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 Formaţii artistice de amatori. 14.30 Cartea şti­inţifică. 14.40 Pagini din opera „Gri­­zelda“ de Bononcini. 15.00 Muzică uşoară. 15.20 Cîntece populare. 15.30 Radio-şcoala. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Integrala sonatelor pentru pian de Schubert interpretate de Wilhelm Kempff. 16.40 Arii şi duete din ope­reta „No, no Nanette“ de Vincent Youmans. 16.50 Pe teme medicale. 17.00 Buletin de ştiri. 17.05 Muzică populară 17.30 Manifestări culturale băimărenie. 17.56 Mi­ne seară, în Stu­dioul de concerte al Radioteleviziunii. 18.00 Publicitate radio. 10.20 Muzică pentru clavicord de Troberger. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Muzică de es­tradă. 19.30 Era entuziasmului. 19.50 Noapte bună, copii ! 20.00 Melodii concertante. 20.20 Teatru radiofonic — Ciclul William Shakespeare. 22.00 Simfonietta de Ion Dumitrescu. 22.30 Universitatea radio. 22.45 O vedetă a music-hallului : Josephine Backer. 23.00 Buletin de ştiri. 23.05 Mozart ieri şi azi. 23.50 Uverturi şi dansuri din operete româneşti. 0.10 Muzică vocală de Gabriel Faure. 0.34 Concert pentru pian şi orchestră de Gerhard Rosenfeld. 0.55—1.00 Buletin de Ştiri. JOI 2 MARTIE PROGRAMUL I 6.00 Muzică şi actualităţi. 7.00 Ra­diojurnal. 8.00 Sumarul presei. 9 30 Odă limbii române. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Muzică populară. 10.30 Clu­bul călătorilor. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Muzică uşoară. 11.15 Din ţările socialiste. 11.30 Noi înregistrări ale corului de copii al Radioteleviziunii. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Dis­cul zilei : Sacha Distel. 12.15 Recital de operă Virginia Zeani. 12.30 Intîl­­nire cu melodia populară şi interpre­tul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.30 Tot înainte, PROGRAMUL II 6.00—3.05 Program muzical de dimi­neață. 8.20 Poemul simfonic „Prin pădurile și livezile Boemiei” de Be­­drich Smetana. 9.00 Cîntece de Geor­ges Brassens. 9.15 Pagini din opereta „Teatrul plutitor“ de Rem. 9.30 Bu­letin de ştiri. 9.35 Orchestra „Doina Argeşului“. 10.00 Melodii de Aurel Giroveanu. 10.10 Emisiune literară. 10.30 Joan Sutherland, Margarete Elkins, Sylvia Stahlman, Nicola Monti şi Fernando Corena. interpreţi ai operei „Somnambula“ de Bellini. 11.00 Muzică populară. 11.30 înregistrări cu Denise Constantinescu, Dino şi Lola Ivanovici. 11.05 ştiinţa la zi. 12.00 Buletin de ştiri. 12.03 Avanpre­mieră cotidiană. 12.18 Melodii de Mahios Hadjidakis. 12.30 Concert din operetele lui Filaret Barbu. 13.00 Ra­diojurnal. 13.15 Varietăţi muzicale TEATRE MIERCURI 1 MARTIE Bal mascat, ora 19.30 : Opera Ro­mână. Contele de Luxemburg, ora 19.30! Teatrul de Operetă. Săptămina patimilor, ora 20 : Tea­trul Naţional „I. L. Caragiale“ — Sala Comedia. Să nu-ţi faci prăvălie cu scară, ora 20 : Teatrul Naţional, „I.L. Caragiale" Sala Studio. D-ale carnavalului, ora 20 : Tea­trul „Lucia Sturdza Bulandra“, (bd. Schitu Măgureanu). Spectacol de poezie şi muzică, ora 20: Teatrul „Lucia sturdza Bulandra" Sala Studio. Adio Charlie, ora 19.30: Teatrul SC.I. Nottara“, Sala Magheru. Sora cea mare, ora 20 : Teatrul Mai. Nottara", Sala Studio. Fata care a făcut o minune, ora 19.30: Teatrul Mic. Freddy, ora 19.30: Teatrul Giulești. Bimbirică, ora 19.30: Teatrul ,,C. Tănase“, Sala Savoy. Groapa, ora 19.30 : Teatrul „C. Tă­nase“, Sala Victoria. Floarea de cactus, ora 19.30 : Tea­trul „Ion Vasilescu“. Snoave cu măşti, ora 16: Teatrul ,,Ion Creangă“, Peter Pan, ora 15: Teatrul „Ţăn­dărică“, Sala Victoria. De ce a furat zmeul mingea, ora 17: Teatrul „Ţăndărică“, Sala Aca­demia.­­ Puterea ,şi adevărul: Patria (10. 16 ; 19.45) . Capitol (9.15; 12.45 ; 16.15; 19.45) ; Melodia : (9; 12.30; 16 ; 19.30) , Modern (9 ; 12.30 ; 16; 19.30). 12 scaune: Victoria (8.30; 12; 15.45; 19.30) Antracit: Lumina (9; 19.30 în con­tinuare) Steaua sudului: Luceafărul (8.30; 11; 13.30; 10; 18 30; 21); Bucureşti (8.15; 10.15; 12.30; 14.45; 17; 19.15; 21.15) Viaţa de familie: Floreasca (15.30; 18; 20.30) Micul scăldător­ Scala (9.15; 11.30; 13.45 ; 16.15 ; 18.45 ; 21.15); Favorit (9.15; 11.30; 13.45; 16; 18.15; 20.30) Războiul subteran: Lira (15.30; 18; 20.15) ; Osceola; Festival (9; 11.15: 13.30; 16; 18.30; 21); Feroviar (8.45; 11; 13.30; 10; 18.30; 20.45); Aurora (9; 11.15; 13.30- 15.45; 18; 20.15); Flamura (9; 11.15: 13.30; 16; 18.15; 20.30) Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte: Drumul Sării (15.30; 17.45; 20); Popular (15.30; 18; 20.15) Locotenentul Bullitt: Excelsior (9; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 20.45) ; Gloria (9; 11.15; 13.30; 10; 18.15; 20.30) Poveste de dragoste: Progresul (15.30; 18; 20.15) Aventuri in Ontario: Tomis (9; 11.15 ; 18.30 ; 15.45; 18.15; 20.30); Bucegi (15.45; 18; 20.15); Doina (11.30; 13.45; 16; 18.15; 20.30) Decolarea: vitan (16. 18. 20). Mirii anului II: Central (9.15; 11.30; 13.45 ; 10; 18.15 ; 20.30); Giuleşti (15.30; 18; 20.15). Brigada diverse In alertă. B.D. la munte şi la mare : Unirea (15.30; 19); Munca (10; 15.30; 18; 20.15) Farmecul ţinuturilor sălbatice: Timpuri noi (9; 18.30 în continuare program de documentare orele 20.15). Ultimul războinic: Griviţa (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30); Mioriţa (9; 11.15; 13.30; 15.45; 18; 20.30). Fuga: Volga (10.30; 15. 19) Aria celor o mie de zile: Moşilor (15.30; 19). Livada din stepă: Rahova (15.30; 18; 20.15) Love Story: Arta (10.30; 15.30; 18. 20.15) 1=3 cs 1=3 c=1=3 ca t=itenca c Vagabondul: Buzeşti­ (9- 12 36. 16; 19.30) O duminică pierdută: înfrăţirea între­ popoare (15.30;­­17.45; 20) Cea­ mai frumoasă soţie: Pacea (15.45; 18. 90), Laromet (15.30; 17.30; 19.30) Trenul : Crîngaşi (15.30; 18. 20.15). Pe poteca neţărmuritei Iubiri: Fe­rentari (15.30; 17.45; 20). Ritmuri spaniole: Viitorul (15.30; 18; 20.15) Copacii mor în picioare: Cosmos (15.30; 18; 20.15) O floare şi doi grădinari: Flacăra (10; 15.30. 19) GIURGIU Bucureşti: Vinovatul este în casă Lumina : Love Story OLTENIŢA Flacăra : Romanticii Clubul S.N.C. : Nimeni nu voia să moară URZICENI Pacea : S-a întîmplat în recunoaş­tere. BUFTEA Libertăţii : Bătălia de pe Neretva BOLINTIN Luceafărul : Maraton. STAREA TIMPULUI Institutul Meteorologic Central co­munică , în următoarele 24 de ore vremea în general închisă. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura minimă va fi cuprinsă între minus 2 și zero grade, iar maxima va oscila între plus 2 şi plus 4 grade. , In următoarele 3 zile , cerul va fi variabil, mai mult noros, se vor sem­nala precipitaţii neînsemnate. Vînt slab pînă la potrivit, temperatura va scădea ușor în prima parte a Inter­valului.a Pag. a 2-a Un articol reuşit La gazeta de pe­rete a comitetului de partid din C.A.P. Ştefăneşti, comuna Ileana, în numărul recent apărut, am văzut un articol cu adevărat reuşit. El se referea la secto­rul legumicol.­­ Pentru ce ne-am oprit la acest arti­col ? Mai întîi, pen- t­­ru că prezenta suc­cint obiectivele de plan. De pe cele 100 hectare de grădină ferma şi-a propus să obţină un venit de 1.470.200 lei, prin vânzarea către stat a 1.470 tone legume. Cheltuielile fixate pentru retribuirea muncii ating cifra de 770.000 lei. Tari­fele pe tona de pro­duse se ridică la 955 lei la roşii în solar şi 504 lei la roşii de vară, 900 lei la ardei gras, 450 lei la cea­pă. Baza materială a fermei, 3 tractoare legumicole, 9 asper­­soare, 9 atelaje şi încă două tractoare proprietatea coopera­tivei agricole, satis­face pe deplin ce­rinţele. Organizaţi pe cinci echipe cei 112 membri coope­ratori de la grădină şi-au luat în primi­re parcelele cu cul­turi felurite, trecînd de pe acum la fer­tilizarea solului şi pregătirea terenului. Articolul enumeră cu grijă ceea ce s-a efectuat în sectorul legumicol I fertiliza­rea terenului cu în­grăşăminte organice şi chimice, asigura­rea răsadului pentru suprafaţa de roşii destinate exportului, confecţionarea ghi­­vecelor nutritive, a­­menajarea solarului, procurarea seminţe­lor de legume şi mazăre. In aceste activităţi s-au evi­denţiat membrii co­operatori Muşat Pa­­raschiv, Aurică Stoi­­culescu, Anton Dra­gan şi Ion N. Sandu. Am redat mai pe larg conţinutul a­­cestui articol pentru că ar putea folosi ca pildă şi altora. Ceea ce publicăm la gazeta de perete, o­­glinda activităţii co­tidiene a unei loca­lităţi sau unităţi pro­ductive, trebuie să informeze oamenii, să aducă noutăţi, să cheme la acţiuni şi mai eficiente. Orici­ne va citi articolele publicate de gazeta mai sus amintită îşi va forma o părere bună atît despre se­riozitatea colegiului de redacţie (respon­sabil Mihăiţa Ma­nea) cît şi despre sectorul prezentat, în speţă legumicul­tura cooperativei a­­gricole din Ştefă­neşti. M. PETREANU STEAGUL ROŞU I „Sînt un fiu I al cîntecului I românesc“ L-am întilnit la „Hanul melodiilor". Şi apoi, pe == aceleaşi drumuri ilfovene, cu concertul „De la Bucu- UI reşti la vale". A jucat cum spune şi spectacolul „Voi­ =r­unceşte, măi flăcăi !“. Cu glasul său plăcut, totdeauna == cald, revărsînd rezonanţa unui timbru puternic. Dru­­­­mul său pe scenă reprezintă o ascensiune dar şi o =55 întoarcere spre frumuseţea peisajului ce aminteşte de =§= locurile sale natale, pe care le cîntă cu atîta alean. De­­ge­talii care nu-i pot ascunde profesiunea de credinţă : — Mihai Oprea, tinărul interpret din grupul folcloric­­ă al Teatrului de revistă şi comedie „Ion Vasilescu",­­ este şi va rămîne un îndrăgostit al creaţiei muzicale şi populare. — Mihai Oprea, se spune despre dv. că sinteţi un fiu al Bără­ganului. .. — Asta este drept că m-am născut la Vlad Ţepeş, in Cîmpia Du­nării. Dacă însă vă a­­dresaţi inimii, sînt si­gur c-o să vă spună că sînt un fiu al cîntecului românesc. — Aţi fost şi artist amator ? — Am cîntat ca elev la căminul cultural din comună. Apoi, după ab­solvirea şcolii generale, la Casa de cultură din Călăraşi. Am luat par­te şi la multe con­cursuri. — Şi ce anume v-a consacrat ? — „Dorul mîndrei m-a pus bine“ care mi-a adus titlul de Laureat al Festivalului mondial al tineretului de la Sofia. — V-a pus bine de vreme ce sunteţi şi în ansamblul U.T.C. Aţi parcurs un itinerar bo­gat . • — Cu turnee la Mos­cova, Kiev, Minsk, Vil­nius, Skoplie, Sofia, Varna, Tirana şi alte oraşe. Mă bucur că am putut fi un mesager al cîntecului românesc. — E şi satisfacţia miv. majoră ? — Nici nu mi-aş ima­gina-o altfel. Să fii crescut la inima Bără­ganului şi să-i porţi viersul de foc şi dor. Ce părere aveţi despre cîntecul meu „Am trei minere în trei cătune“ ? — „Dragoste... buru­iană rea !“ cum spune şi spectacolul de la tea­trul „Ion Vasilescu“. Ne place vocea dv. şi a Ţi­ţei Ştefan. Un motiv în plus de a vă întreba despre satisfacţiile ce vă încearcă în faţa spectatorilor. Cum reac­ţionează oraşul in faţa folclorului ? — Aş spune că în această privinţă nu se deosebeşte cu nimic de sat. Dragostea faţă de cîntecul românesc este una şi aceeaşi peste tot. Deşi unii mai zic­­ „Asta merge numai la sat“. Eu i-aş pofti pe toţi „mîncătorii de benzi“ să vină într-o a­semenea sală unde pu­blicul cheamă de 4—5 ori la rampă pe inter­preţii cîntecului popu­lar. In Capitală şi în alte oraşe. — Deci presupusa competiţie dintre muzi­ca uşoară şi cea popu­lară cade... — Cine iubeşte şi lasă nu este după mine om. Să-ţi uiţi cîntecele ţării, cîntecele străbuni­lor tăi, nu-ţi face nici o cinste. —Totuşi, cum vedeţi integrarea folclorului în profilul unui teatru de revistă ca „Ion Vasi­lescu“ ?. — Să nu uităm tradi­ţiile genului. Tănase făcea mare succes cu tablourile de iz folclo­ric. Şi oare întîmplă­­tor erau savurate cu­pletele marelui artist care-şi întemeia poan­tele pe cele mai cunos­cute proverbe şi zică­­tori ? — Ştim că v-a desco­perit şi televiziunea. — Nu mă pot plînge că n-am cîntat pe mi­cul ecran. Aş dori însă ca actorii teatrului „Ion Vasilescu“ să stea mai mult în atenţia tovară­şilor de la televiziune. Sau poate că sintem­ prea fotogenici ? — Ce emoţie vă în­cearcă în aceste clipe? — Aceea a apropiatei întîlniri cu spectacolul „Păcală“, comedia lui Ştefan Tita pe care o montează regizorul Paul Mihail Ionescu. Este prima oară cînd mi se încredinţează un rol. Fireşte şi liric fiindcă o să şi cint. Eroul meu este un îndrăgostit care face mărturisiri com­plete : „Am văzut do­mol, pe tină / Ca o rază cum trecu,­­ Am ştiut că eşti lumină / Dar atîta soare, nu !“. — Ceea ce am dori să spunem şi noi lui Mihai Oprea la cel din­ţii rol în comedia muzi­cală. MIHAIL GOSPODIN O diplomă dezonorată de actul laşităţii • AFLAT LA VOLANUL AUTOTURISMULUI SAU, DIREC­TORUL ADJUNCT AL UNEI ŞCOLI PROFESIONALE COMITE UN ACCIDENT • OMUL DE LA VOLAN ÎNCEARCĂ SĂ „SCAPE" DE RĂSPUNDERE, LASÎND VICTIMA ÎN ȘOSEA • DUPĂ 55 ORE DE CĂUTĂRI ÎNFRIGURATE, FĂPTAŞUL ESTE DESCOPERIT. Au trecut doar cîteva sale de cînd Inspectoratul judeţean al miliţiei Ilfov a făcut cunoscute redacţiei ziarului „Steagul roşu“ cîteva ca­zuri privind atitudinea condamna­bilă a unor conducători auto care, săvîrşind accidente cu urmări tra­gice, au dispărut de la locul faptei fără­ a încerca să acorde ajutor vic­timei. Cercetările asidure desfăşu­rate de lucrătorii I.M.J. Ilfov au dus recent la descoperirea autoru­lui unei asemenea fapte ieşite cu atît mai mult din comun cu cît cel care a săvîrşit-o este director adjunct la una dintre şcolile pro­fesionale din Capitală. Dar să lăsăm mai bine să vorbească faptele. Ora 4, în dimineaţa unei zile de februarie. Sunetul strident al tele­fonului a sculat din somn trei ofi­ţeri de miliţie vestindu-i că pe o şo­sea, în urma unei maşini, a rămas un cadavru şi că conducătorul au­tovehiculului în cauză a fugit după producerea accidentului. In mai puţin de 30 de minute patru faruri puternice străpung bezna nopţii răcoroase şi, sub pro­tecţia lămpii albastre de prioritate, maşina Inspectoratului judeţean de miliţie Ilfov se deplasează cu viteză la locul cu pricina. Trei oameni, încă somnoroşi, discută între ei. Cine o fi autorul accidentului ? Şi unde trebuie căutat ? întrebări care aveau să-şi pri­mească răspunsul nu înainte ca e­­chipa operativă să dea, cu precipi­tarea cunoscută, start anchetei, aici la km. 29,8 de pe şoseaua Bucu­­reşti-Ploieşti unde tabloul este atît de dezolant... Cadavrul unui tînăr în vîrstă de 23 de ani şi lingă el o bicicletă distrusă, un aparat de radio deteriorat, pelicule de vopsea de culoare crem, cioburi de sticlă provenite de la spargerea parbrizu­lui unui autoturism şi două rame de far este tot ceea ce încadrează acest loc sumbru. O cercetare minuţioasă, nişte mă­surători efectuate şi analiza ele­mentelor găsite la locul faptei per­mite lucrătorilor de miliţie să tragă concluzia că este vorba de un auto­turism de o anumită culoare şi un anumit tip. Şi atunci, se dă cuvîntul de or­dine . „Căutaţi un autoturism „Da­cia 1100“ de culoare crem, al cărui număr începe cu 50B... cu parbri­zul spart şi urme vizibile de acci­dent în partea din faţă a maşinii. Este ora 6:30 cînd toate staţiile de radio ale echipajelor Serviciului circulaţiei primesc ordinul de cău­tare. De peste tot se aude răspunsul scurt dar hotărît: „Am înţeles, trecem la executare !“ Şi astfel zeci de maşini şi oameni se pun în mişcare ca un tot unitar, un întreg aparat caută­­o maşină şi pe condu­cătorul, acesteia.. Aşa „a început di­ficila şi migăloasă: o acţiune de i­­dentificare a autorului accidentului. O muncă grea care avea să fie so­licite mult efort şi multă perspica­citate. Trei zile şi două- r­opţi de cău­tări­ înfrigurate. Şi la capătul lor, o încununare a efortului, la dispe­ceratul central o voce din eter a­­duce satisfacţie ! „Sínt 820, sunt 820, raportez că maşina în cauză a fost găsită şi conducătorul ei reţinut. Aştept ordine !“ După o muncă de 55 de ore, lu­crătorii de miliţie găsesc suficiente resurse ca să se deplaseze la Incul indicat. Şi iată clipele mult aştep­tate ale confruntării. O privire a­­runcată asupra autoturismului nr. 5—B—4254 edifică şi pe un neini­­ţiat in ale accidentelor. Lingă auto­turism stă resemnat făptaşul, ingi­nerul Nicolae Stoica, director ad­junct la o şcoală profesională din Bucureşti Nu poate ocoli răspunsul la întrebarea anchetatorului. — De ce aţi fugit, de ce nu aţi acordat primul ajutor aceluia pe care l-aţi lovit şi despre care nu ştiaţi în ce stare se găsea şi care, poate, prin intervenţia dv., putea fi salvat? — Nu cunosc ce s-a întîmplat (?). Am simţit o lovitură puternică în urma căreia s-a spart parbrizul dar nu am oprit decît la vreo 4—500 m, şi numai pentru cîteva secunde fără să mă fi întors la locul acci­dentului. Am verificat maşina. Eram atît de pierdut incit nu ştiam ce să cred şi cum să mai acţionez — sună răspunsul atît de echivoc al lui Nicolae Stoica. . Un răspuns, fireşte, în doi peri, fiindcă îţi vine foarte greu să crezi că poate exista cineva care să nu manifeste, în asemenea împrejurări, spirit de omenie faţă de cele în­­tîmplate. Totuşi, fără să se gîn­­dească la semenul său lăsat în şo­sea, un tînăr în vîrstă de 23 de ani, omul de la volan şi-a continuat dru­mul ascunzînd maşina în garaj. O atitudine care nu poate să nu provoace stupoare, indignare. Cu atît mai mult cu cit cel care a să­­vîrşit fapta ar fi trebuit — prin însăşi funcţia sa de educator, de profesor şi conducător de şcoală — să constituie un exemplu de ome­nie, de răspundere civică in faţa clipei de grea cumpănă. Preferind dezonorarea propriei diplome, Nico­lae Stoica a dat dovadă de laşitate, de cinism fără margini. Trei zile a durat căutarea febrilă la capătul căreia lucrătorii de mi­liţie au trăit clipa satisfacţiei pe care le-a dat-o simţămîntul dato­riei. O satisfacţie împlinită de re­zolvarea multor asemenea situa­ţii în care s-a dovedit buna pregă­tire a celor chemaţi să facă drep­tate împotriva celor care nesoco­tesc legile omeniei. Fapte care vorbesc de la sine. Fapte care ne avertizează: nimeni nu se poate sustrage rigorilor le­gii şi că mai devreme sau mai tîr­­ziu, aceşti oameni laşi, lipsiţi de cel mai elementar simţ al umani­tăţii vor răspunde pentru faptele lor. Col. PETRE SOARE şeful Inspectoratului judeţean de miliţie Ilfov CENTRALA INDUSTRIALĂ DE ANVELOPE ȘI ARTICOLE TEHNICE DIN CAUCIUC ANGAJEAZĂ­ PENTRU UZINA DE, ANVELOPE „DANUBI­ANA" şos. Olteniţei, nr. 18, Popeşti-Leordeni sectorul 5, autobuz ,nr...441.ur­­ătoarele categorii de personal : — șef serviciu fireturi — strungari categ. 2'-*-*6“­­ — strungari eitrosfaţişti categ. 2—6 — turnători coleg­i— — muncitori necalificaţi­­pentru calificare în meseria de * operator chimist la fabricarea anvelopelor şi camerelor de aer. Relaţii suplimentare se pot Itţp la Serviciul personal, te­lefon 23.42.80, interior .151*­­ PENTRU COMBIjviAXyt t dE ARTICOLE TEHNICE DIN CAUCIUC JILAVA, şqs„ Giurgiului nr. 33, sector 5, tram­vai 17, 7, 12, 29 şi­ autobuz 59, 71 angajează următoarele categorii de salariaţi : — şef serviciu depozite — economişti şi ingineri pentru serviciul salarizare — mecanic locomotivă Diesel — şef manevră C.F.R. — manevranţi vagoane C.F.R. — muncitori întreţinere linie C.F.R. — şef echipă reparaţii linie C.F.R. — stivuitorişti — muncitori necalificaţi pentru calificare în meseria de confecţioneri articole tehnice din cauciuc. Relaţii suplimentare se pot lua de la Biroul de personal, telefon 23.52.50, interior 125 sau 121 SECTORUL DE METEOROLOGIE ŞI HIDROLOGIE BUCUREŞTI şos. Bucureşti Afumaţi nr. 986, sectorul 2, telefon 42.24.95 ANGAJEAZĂ conform prevederilor Legii 12/1971 — Șef Serv. Contabilitate-Financiar, contabil principal, tehnician constructor, tehnician auto, curier, caloriferist­­instalator, motorişti exploatare, muncitori sondori, tracto­riști , rutieriști, lăcătuş-mecanică fină (ceasornicar), elec­tricieni auto.

Next