Steagul Roşu, aprilie 1972 (Anul 24, nr. 7079-7102)
1972-04-04 / nr. 7079
PROLETARI DtN TOATE TÁR /LE, U NTi-VA Anul XXIV - Nr. 7079 Marți 4 aprilie 1972 4 pagini 30 bani VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN ŢĂRI AFRICANE REPUBLICĂ ARABĂ EGIPT Duminică la amiază, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a sosit în Republica Arabă Egipt, unde, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, face o vizită oficială de partid şi de stat, la invitaţia preşedintelui acestei republici şi preşedinte al Uniunii. Socialiste Arabe, Anwar Sadat. Republica Arabă Egipt este ultima etapă a călătoriei în cele opt ţări africane a conducătorului partidului şi statului nostru, începută cu peste trei săptămîni în urmă. Pretutindeni, vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu a reprezentat un moment de cea mai mare însemnătate în evoluţia ascendentă a relaţiilor de înţelegere, prietenie şi cooperare dintre ţara noastră şi statele vizitate, de afirmare a unităţii de acţiune în lupta pentru pace şi progres social a popoarelor care alcătuiesc poarele front antiimperialist. În acest context se desfăşoară şi vizita în Republica Arabă Egipt. Comunitatea de interese şi ţeluri în lupta împotriva imperialismului, pentru pace şi colaborare în lume au creat o bază durabilă dezvoltării continue a relaţiilor politice, economice şi culturale dintre România şi Egipt. Prietenia şi colaborarea româno-egipteană se dezvoltă cu succes pe baza principiilor de nezdruncinat ale respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. Vizita în Egipt va evidenţia, în mod cert, noi că, de lărgire şi adîncire a colaborării multilaterale dintre cele două state, dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Socialistă Arabă, de întărire a prieteniei româno-egiptene, în interesul celor două popoare, al păcii şi colaborării internaţionale, înseşi primele momente ale întîlnirii între preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Anwar Sadat sunt grăitoare în acest sens. Cei doi conducători de partid şi de stat îşi string mîinile cu căldură. Preşedintele Anwar Sadat şi soţia sa, Djihan Sadat, salută, de asemenea, cu cordialitate pe tovarăşa Elena Ceauşescu. Aeroportul este pavoazat cu drapele româneşti şi egiptene. Pe un mare panou stă scris în limbile română şi arabă : „Republica Arabă Egipt salută pe înaltul oaspete român“. Răsună salve de artilerie. Două fetiţe şi doi băieţei oferă frumoase buchete de flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu prezintă pe tovarăşii Ion Păţan, Corneliu Mănescu, Bujor Almăşan. La rîndul său, preşedintele Anwar Sadat prezintă înaltele personalităţi oficiale venite în întîmpinarea oaspeţilor: Hussein El Shafei, vicepreşedinte al R.A.E., Hafez Badawi, preşedintele Adunării Poporului, Aziz Sedki, preşedintele Consiliului de Miniştri, Sayed Marei, prim-secretar al C.C. al Uniunii Socialiste Arabe, Mamduh Salem, vicepremier şi ministru de interne, Mohamed Abdel Salam El Zayyat, vicepremier, Mohamed Ahmed Sadek, vicepremier şi ministru al apărării, HafezIsmail, consilier al preşedintelui pentru problemele securităţii naţionale. Se află de faţă Titus Sinti, ambasadorul României la Cairo, şi Osman Assal, ambasadorul Republicii Arabe Egipt la Bucureşti. Cei doi preşedinţi urcă apoi pe un podium special, în faţa căruia este aliniată garda de onoare în uniformă de mare ţinută. Se intonează imnurile de stat ale celor două ţări. Comandantul gărzii prezintă raportul, după care preşedintele Nicolae Ceauşescu, însoţit de preşedintele Anwar Sadat, trece în revistă garda de onoare. In continuarea ceremoniei, tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu le sunt pre REPUBLICA DEMOCRATICĂ SUDAN La Palatul Abdin a avut loc, duminică seara, ceremonia acordării unor înalte distincţii ale Republicii Arabe Egipt şi Republicii Socialiste România, înmînînd secretarului general al Partidului Comunist Român, preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ordinul „Marele Colier al Nilului“, Anwar Sadat a spus : „Vă rog să-mi permiteţi să vă acord cea mai înaltă distincţie a Republicii Arabe Egipt, ca simbol al sentimentelor de prietenie şi respect pe care vi le poartă poporul egiptean şi eu personal. Doresc să se dezvolte şi să se întărească relaţiile de prietenie dintre ţările şi popoarele noastre“. Preşedintele Anwar Sadat a acordat tovarăşei Elena Ceauşescu Ordinul „El Kamal“. In cadrul aceleiaşi ceremonii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a înmînat preşedintelui Anwar Sadat ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, relevînd că aceasta constituie o expresie a prieteniei pe care poporul român o poartă poporului egiptean. Dorim să se dezvolte relaţiile de prietenie dintre poporul român şi poporul egiptean. Preşedintele Consiliului de Stat al României a acordat, de asemenea, doamnei Djihan Sadat ordinul „23 August“, clasa I. La solemnitate au participat membri ai conducerii de partid şi de stat a Egiptului. Au asistat persoanele oficiale române care-l însoţesc pe conducătorul partidului şi statului nostru în vizita în Egipt. Secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au făcut o vizită protocolară preşedintelui Republicii Arabe Egipt, preşedintele Uniunii Socialiste Arabe, Anwar Sadat, şi doamnei Djihan Sadat, la reşedinţa prezidenţială din Guiza. Vizita protocolară s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. In onoarea secretarului general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, preşedintele Republicii Arabe Egipt, Anwar Sadat, şi doamna Djihan Sadat au oferit, duminică, un dineu la Palatul Abdin. In cursul dineului, care s-a desfăşurat într-o ambianţă de cordialitate, preşedintele Anwar Sadat şi preşedintele Nicolae Ceauşescu au rostit toasturi. (Continuare in pag. a 4-a) Ceremonia acordării unor înalte distincţii Convorbiri oficiale La Palatul Kubbeh din Cairo au început luni dimineaţa convorbirile oficiale dintre secretarul general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi Preşedintele Republicii Arabe Egipt, Preşedintele Uniunii Socialiste Arabe, Anwar Sadat. Au participat , din partea română : Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al comerţului exterior, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Bujor Almăşan, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, Ştefan Andrei, Constantin Mitea, Gheorghe Oprea, consilieri ai preşedintelui, Titus Sinu, ambasadorul României la Cairo. Din partea egipteană au participat Hussein El Shafei şi Mahmud Fawzi, vicepreşedinţi ai republicii, Aziz Sedki, preşedintele Consiliului de Miniştri, Sayed Marei, prim secretar al Comitetului Central al Uniunii Socialiste Arabe, Mohamed Merzaban, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul economiei şi comerţului exterior, Mamduh Salem, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul afacerilor interne, Hafez Ismail, consilier al preşedintelului pentru problemele securităţii naţionale, Murad Ghaleb, ministrul afacerilor externe, Yahya al Mola, ministrul industriei petrolului şi bogăţiilor minerale, Osman Assal, ambasadorul egiptean la Bucureşti. Au fost abordate probleme ale dezvoltării relaţiilor româno-egiptene şi ale vieţii internaţionale. Semnarea declaraţiei comune Duminică dimineaţa, la Palatul Poporului din Khartum, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Sudanului, Gaafar Mohammed El Numeiry, au semnat Declaraţia comună româno-sudaneză. La ceremonia semnării au asistat tovarăşa Elena Ceauşescu şi doamna Eusein Numeiry. Au fost de faţă Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul comerţului exterior, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Bujor Almăşan, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, Gheorghe Oprea, consilier al preşedintelui Consiliului de Stat, Ştefan Andrei, consilier al preşedintelui Consiliului de Stat, Constantin Mitea, consilier al preşedintelui Consiliului de Stat, Vasile Răuţă, adjunct al ministrului comerţului exterior, Sergiu Celac, director a.i. în Ministerul Afacerilor Externe, Florian Stoica, director general adjunct în Ministerul Comerțului Exterior ; din partea sudaneză , dr. Osman Abu El Găsim, ministrul cooperării şi dezvoltării rurale, ministru al agriculturii, Mahdi Mustafa El Hadi, ministru de stat la Preşedinţia Republicii, Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economiei şi comerţului, prof. Ahmed Abdel Rahman El Agib, ministrul industriei şi minelor, Fakhr El Din Mohamed, adjunct al ministrului afacerilor externe, Mohamed Abdel Magib, subsecretar în Ministerul Economiei şi Comerţului, Suliman Babikir, ambasador în Ministerul Afacerilor Externe. ★ înainte de solemnitatea semnării declaraţiei comune româno-sudaneze, a avut loc o întrevedere între preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Gaafar El Numeiry. - .^ . .. - - v' I f. - 4 - ' " Plecarea din Khartum Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Sudan a luat sfîrşit duminică dimineaţa. Pe aeroportul din Khartum erau prezenţi — pentru a saluta pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu şi pe ceilalţi oaspeţi români — preşedintele Numeiry şi doamna Rusein Numeiry, primvicepreşedintele republicii, membrii Biroului Politic al Uniunii Socialiste Sudaneze, membrii guvernului, alţi funcţionari de stat, precum şi şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Khartum. Veniseră la aeroport, de asemenea, numeroşi locuitori ai capitalei sudaneze. Potrivit ceremonialului sudanez, la început tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu şi-au luat rămas bun de la membrii guvernului şi de la şefii misiunilor diplomatice. Cei doi şefi de stat au urcat apoi pe podiumul de onoare. Au fost intonate imnurile de stat ale României şi Sudanului. După raportul şefului unităţii de gardă, cei doi preşedinţi au trecut în revistă garda de onoare. Preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, au fost salutaţi apoi de Abubakr Awadallah, prim-vicepreşedintele republicii, Maamoun Awad Abu Zeid, secretarul general al Uniunii Socialiste Sudaneze, membri ai Biroului Politic al Uniunii Socialiste Sudaneze, de guvernatorul provinciei Khartum, precum şi de membrii misiunii de onoare, alcătuită în cinstea oaspeţilor, condusă de Osman Abu Al-Gasim, membru al Biroului Politic al Uniunii Socialiste Sudaneze. Totodată, şeful statului sudanez şi soţia sa şi-au luat rămas bun de la tovarăşii Ion Păţan, Corneliu Mănescu, Bujor Almăşan şi celelalte persoane oficiale care l-au însoţit pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu în vizita sa în Sudan. La scara avionului, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu îşi iau bun rămas de la preşedintele Numeiry şi doamna Rusein Numeiry. Din uşa avionului, tovarășul (Continuare in pag. a 3-a) .Vineri după amiază, mecanizatorii, membrii cooperatori din brigăzile conduse de Aurică Frătişteanu şi Aurică Bădilescu erau în mare zor. Au ridicat sămînţa de porumb, au pregătit semănătorile, le-au făcut proba sub atenta supraveghere a inginerului şef al C.A.P., Georgeta Guinea. Cîteva rectificări, cîteva sfaturi şi apoi au stabilit să se întîlnească a doua zi, la ora 7, în tarlaua Parc-Boiangiu. Sîmbătă dimineaţa, la locul stabilit, s-au întîlnit pe tarla toţi cei ce aveau această sarcină. Brigadierul, însoţit de ţăranii cooperatori Constantin Petcu şi Aurică Plăviţu au umplut cutiile semănătorilor cu sămînţă de porumb. Apoi au trecut la jalonarea terenului. Mecanizatorul Radu Şerban a pus în funcţiune tractorul. Era puţin emoţionat. Ştia că de modul cum lucrează acum, la semănat, depinde în cea mai mare măsură producţia ce se va realiza. Inginera Guinea îl îmbărbătează,ca şi colegul său Dumitru Penciu : — Spor la lucru, Radule ! Şi prima brazdă a fost trasă. Pâmîntul bine pregătit a primit prima cantitate de sămînţă. La marginea solei s-a oprit o şaretă. Venise în cîmp, să asiste la semănat şi primarul comunei, Gheorghe Ivănescu. — Care e temperatura în sol, tovarăşă inginer ? — Ieri au fost 9 grade, azi dimineaţă la ora 8 termometrul a marcat 8 grade, iar acum, să vedem. Privirile cooperatorilor, ale specialiştilor şi ale primarului erau aţintite spre termometru. Se aşternuse liniştea. Mercurul s-a oprit la cota 11 grade Celsius. Se poate lucra deci cu toate forţele ! Pînă la prînz, 40 ha din cele 7131 prevăzute a se cultiva cu porumb la GHIMPAŢI, au fost însămânţate de către cei patru mecanizatori. — Aş vrea să merg o oră, două şi pe la unităţile vecine ne spune inginera agronom. Ştiţi, eu sînt preşedintă a Consiliului intercooperatist Ghimpaţi şi vreau să văd cum se respectă prevederile planului stabilit anterior. Am însoţit-o pînă la Letca Nouă pe ing. Georgeta Guinea. In cîmp, lingă pădure, ing. Mircea Gheorghiu şi Al. Goci, preşedintele C.A.P., erau prezenţi la semănat. —Vrem să folosim cit mai bine timpul prielnic. De aceea am început de ieri semănatul porumbului. Pînă în astă-seară suprafaţa însămînţată va însuma peste 120 de hectare. Spre seară, după ce am trecut şi pe la celelalte unităţi, am revenit la Ghimpaţi. Ion Cojocaru şi Ion Marin, împreună cu cooperatorii din formaţiunea complexă nr. 2 şi cu cei din tarlaua Parc — au însămmţat 88 ha. de porumb. — Lucrăm anul acesta întreaga suprafaţă de porumb în acord global. La această acţiune participă direct şi mecanizatorii. Pe lîngă faptul că însămînţează şi efectuează lucrările mecanice de întreţinere, fiecare dintre ei are şi o suprafaţă de porumb pe care o lucrează în orele libere, ne spune şeful formaţiunii nr. 2, Aurică Rădulescu. Acest lucru îi stimulează. Priviţi rîndurile, sunt perfect drepte, iar pe rînd, la controlul făcut, am găsit 27,5 cm. între boabe, aşa cum este prevăzut în ordinul de lucru. Aceasta înseamnă 45.000 plante recoltabile la hectar. O densitate optimă pentru hibridul cultivat, pentru zona noastră. A doua zi, duminică, a plouat şi la Ghimpaţi. Dar nimeni nu s-a supărat. Luni la prînz temperatura în sol a ajuns din nou in jur de 8 grade. Deci se poate lucra iarăşi cu toate forţele la semănatul porumbului. C. CARTARESCU LA CAP. GHIMPAŢI VA INSAMINTATUL PORUMBULUIIn perioada optimă Mecanizatorii Radu Şerban şi Dumitru Penciu au pornit din nou în brazdă In capătul tarlalei se face alimentarea semănătorii cu porumb DECLARAŢIA COMUNĂ ROMÂNO-SUDANEZĂ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu doamna Elena Ceauşescu, a efectuat o vizită oficială in Republica Democratică Sudan, între 30 martie şi 2 aprilie 1972, la invitaţia preşedintelui Republicii Democratice Sudan, general-maior Gaafar Mohammed Numeiry. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Şi personaltăţile care l-au însoţit au vizitat obiective industriale şi social-culturale din Khartum, Damazin, Dinder şi Wad Medani. Primirea călduroasă rezervată înalţilor oaspeţi români constituie o expresie a sentimentelor de prietenie pe care le nutresc, în mod reciproc, popoarele român şi sudanez. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Democratice Sudan, general-maior Gaafar Mohammed Numeiry, au avut discuţii, la care au asistat, din partea română : Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al comerţului exterior, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Bujor Almăşan, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, Gheorghe Oprea, consilier al preşedintelui Consiliului de Stat, Ştefan Andrei, consilier al preşedintelui Consiliului de Stat, Constantin Mitea, consilier al preşedintelui Consiliului de Stat, Vasile Răuţă, adjunct al ministrului comerţului exterior, Sergiu Celac, director a.i. în Ministerul Afacerilor Externe, Florian Stoica, director general adjunct în Ministerul Comerţului Exterior, din partea sudaneză , dr. Osman Abu El Găsim, ministrul cooperării şi dezvoltării rurale, ministru al agriculturii, Mahdi Mustafa El Hadi, ministru de stat la Preşedinţia republicii, Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economiei şi comerţului, prof. Ahmed Abdel Rahman El Agib, ministrul industriei şi minelor, Fakhr El Din Mohamed, adjunct al ministrului afacerilor externe, Mohamed Abdel Magib, subsecretar în Ministerul Economiei şi Comerţului, Suliman Babikir, ambasador în Ministerul Afacerilor Externe. In cursul discuţiilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială şi prietenească, cei doi preşedinţi s-au informat reciproc asupra preocupărilor actuale ale celor două ţări şi au procedat la un schimb larg de vederi privind dezvoltarea relaţiilor bilaterale, precum şi unele probleme internaţionale de interes comun. Cele două părţi au remarcat cu satisfacţie normalizarea relaţiilor dintre cele două ţări şi au subliniat necesitatea întăririi în continuare a cooperării în domeniile politic, economic, cultural, tehnic şi ştiinţific. In acest sens, în cursul vizitei au fost semnate un acord de colaborare economică şi tehnică, un acord comercial pe termen lung, precum şi protocolul privind schimburile de mărfuri pe anul 1972. Cele două părţi au convenit să diversifice pe mai departe formele de cooperare dintre ele, pe baze reciproc avantajoase, inclusiv prin înfiinţarea de societăţi mixte în domeniile prospecţiunilor geologice, minier, industrial, agricol şi forestier. Totodată, cele două părţi au hotărît să constituie o comisie mixtă care va stabili măsuri şi soluţii pentru traducerea în viaţă a prevederilor acordului de cooperare economică şi tehnică şi a acordului comercial, încheiate între cele două ţări. S-a convenit, de asemenea, ca în viitorul apropiat să se elaboreze un program pentru aplicarea acordului de colaborare culturală, în vederea lărgirii colaborării dintre cele două ţări în domeniile învăţămîntului, sportului, presei, radioului, televiziunii, cinematografiei şi pregătirii profesionale a cadrelor în diferite specialităţi. Cele două părţi au subliniat necesitatea colaborării dintre organizaţiile politice, şi de masă din cele două ţări şi, în acest scop, au căzut de acord să intensifice schimburile de delegaţii, experienţă şi informaţii. In acest context, partea sudaneză a apreciat, în mod deosebit, participarea unei delegaţii a Frontului Unităţii Socialiste din Republica Socialistă România la Congresul de constituire a Uniunii Socialiste Sudaneze. Trecînd în revistă evenimentele internaţionale actuale, cele două părţi au fost de acord că tendinţa de bază pe arena politică mondială o reprezintă consolidarea şi creşterea influenţei forţelor păcii, democraţiei şi progresului. In această privinţă, ele au remarcat hotărîrea tot mai fermă a popoarelor din Africa, ca şi din alte continente, de a-şi apăra suveranitatea şi dreptul la o dezvoltare economică şi socială independentă, împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului. Cei doi preşedinţi au subliniat că, în scopul întăririi destinderii şi cooperării internaţionale şi al instaurării unei păci trainice, relaţiile (Continuare in pag a 3-a) Să fie grăbite lucrările în legumicultură! La sfirşitul săptămînii trecute, situația operativă a întreprinderii de producere şi valorificare a legumelor şi fructelor Ilfov privind stadiul lucrărilor specifice a consemnat următoarele terenurile destinate legumelor cultivate în cîmp au fost arate în întregime, în bună parte discuite şi nivelate, administrîndu-li-se peste 66.000 tone îngrăşăminte organice, din care aproape 8.000 tone în solarii ; varza timpurie a fost plantată în proporţie de 68 la sută ; tomatele de vara pe o suprafaţă de 539 ha, din totalul de 1531 ha. iar cele plantate în solarii au înregistrat o cifră nu prea îmbucurătoare : 47,9 ha. din 123 ha. în ceea ce privește acoperirea solariilor cu folii de polietilenă, cu toate recomandările repetate ale I.P.U.L.F. Ilfov această lucrare a rămas în urmă, realizîndu-se din cele 197 ha, numai 165. In privinţa răsadurilor, situaţia se prezintă bine : s-au repicat la diferite legume peste plan aproape patru milioane răsaduri în ghivece sau cuburi, realizîndu-se astfel atit rezerva în caz de calamitare după plantat, cît şi necesarul de răsaduri pentru membrii cooperatori ce le vor planta în gospodăriile personale. Pentru săptămîna aceasta, 3—9 aprilie, Buletinul I.P.U.L.F. Ilfov recomandă C.A.P. care dispun de ferme legumicole să urgenteze următoarele acțiuni: • Acoperirea celor 32 ha. de solarii ce mai sînt descoperite, astfel ca la sfîrşitul săptămînii această cerinţă să fie îndeplinită. Intensificarea plantatului tomatelor în solarii, lucrare mult rămasă în urmă, urmînd ca cel puţin 90 de hectare să fie plantate. De asemenea, ritmul să crească şi la semănatul tomatelor în cîmp, atingîndu-se 50 la sută din suprafaţa totală rezervată acestei culturi, adică 750 ha. • Cooperativele agricole de producţie care dispun de terenuri destinate culturii verzei timpurii să depună eforturi sporite pentru ca în această săptămînă să fie plantate şi ultimele 70 ha. rămase, încheindu-se astfel şi această acţiune ce nu mai suferă întîrziere. 1 Pentru a se grăbi plantarea legumelor timpurii se impune ca modelarea terenului — lucrare rămasă, de asemenea, în urmă — să fie impulsionată în cooperativele agricole de producţie rămase în urmă, printre care Stoeneşti, Călugâreni, Bărcăneşti, Afumaţi etc. Se simte imperios nevoia ca staţiunile de mecanizare a agriculturii să acorde un sprijin mai consistent cooperatorilor în această privinţă. Cooperativele agricole de producţie care înregistrează rezultate slabe la repicatul răsadurilor pentru culturile de vară să ia măsurile ce se impun. Astfel, la tomate, unele C.A.P. printre care Călugâreni, Dărăști, 30 Decembrie, la ardei — Maia, Dridu, Gîrbovi și altele, la vinete Clejani, Ciorogîrla etc. trebuie să execute neîntîrziat această importantă lucrare. LEGUMICULTORI ! TIMPUL ESTE ÎNAINTAT. DEPUNEŢI EFORTURI SUSŢINUTE PENTRU A APLICA IN VIATA ACESTE LUCRĂRI, ASIGURÂND ASTFEL O PRODUCŢIE SPORITA DE LEGUME! La ferma legumicolă a C.A.P. Joița răsadul pentru cele 20 ha cu culturi timpurii este gata pentru a fi plantat în cîmp * LA ŞANTIERUL NAVAL OLTENIŢA O NOUĂ MOTONAVĂ LANSATĂ LA APĂ Organizarea corespunzătoare a muncii asigură o desfăşurare ritmică a procesului de producţie la Şantierul naval Olteniţa. Zilele trecute a fost lansată la apă cea de-a treia motonavă de 5.000 de tone din acest an, in conformitate cu prevederile planului. Fecalele șantierului se află în construcție noi nave, de diferite tonaje, continuitatea fluxului tehnologic fiind asigurată și pentru perioada următoare.