Steagul Roşu, aprilie 1972 (Anul 24, nr. 7079-7102)

1972-04-04 / nr. 7079

­ PROLETARI DtN TOATE TÁ­R /L­E, U N­­­Ti-VA Anul XXIV - Nr. 7079 Marți 4 aprilie 1972 4 pagini 30 bani VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN ŢĂRI AFRICANE REPUBLICĂ ARABĂ EGIPT Duminică la amiază, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a sosit în Republica Arabă Egipt, unde, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, face o vizită oficială de partid şi de stat, la invitaţia preşedintelui acestei republici şi preşedinte al Uniunii. Socialiste Arabe, Anwar Sadat. Republica Arabă Egipt este ul­tima etapă a călătoriei în cele opt ţări africane a conducătorului partidului şi statului nostru, înce­pută cu peste trei săptămîni în urmă. Pretutindeni, vizita tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu a reprezen­tat un moment de cea mai mare în­semnătate în evoluţia ascendentă a relaţiilor de înţelegere, prietenie şi cooperare dintre ţara noastră şi sta­tele vizitate, de afirmare a unităţii de acţiune în lupta pentru pace şi progres social a popoarelor care alcătuiesc poarele front antiimpe­rialist. În acest context se desfăşoară şi vizita în Republica Arabă Egipt. Comunitatea de interese şi ţeluri în lupta împotriva imperialismului, pentru pace şi colaborare în lume au creat o bază durabilă dezvoltă­rii continue a relaţiilor politice, e­­conomice şi culturale dintre Româ­nia şi Egipt. Prietenia şi co­laborarea româno-egipteană se dezvoltă cu succes pe baza princi­piilor de nezdruncinat ale respec­tării independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. Vizita în Egipt va evidenţia, în mod cert, noi că, de lărgire şi adîncire a colabo­rării multilaterale dintre cele două state, dintre Partidul Comunist Ro­mân şi Uniunea Socialistă Arabă, de întărire a prieteniei româno-e­­giptene, în interesul celor două po­poare, al păcii şi colaborării inter­naţionale, înseşi primele momente ale întîl­­nirii între preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Anwar Sadat sunt grăitoare în acest sens. Cei doi conducători de partid şi de stat îşi string mîinile cu căldură. Pre­şedintele Anwar Sadat şi soţia sa, Djihan Sadat, salută, de asemenea, cu cordialitate pe tovarăşa Elena Ceauşescu. Aeroportul este pavoa­zat cu drapele româneşti şi egip­tene. Pe un mare panou stă scris în limbile română şi arabă : „Re­publica Arabă Egipt salută pe înal­tul oaspete român“. Răsună salve de artilerie. Două fetiţe şi doi băieţei oferă frumoase buchete de flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu prezintă pe tovarăşii Ion Păţan, Corneliu Mănescu, Bu­jor Almăşan. La rîndul său, preşedintele An­war Sadat prezintă înaltele perso­nalităţi oficiale venite în întîmpi­­narea oaspeţilor: Hussein El Sha­­fei, vicepreşedinte al R.A.E., Hafez Badawi, preşedintele Adunării Poporului, Aziz Sedki, preşedin­tele Consiliului de Miniştri, Sayed Marei, prim-secretar al C.C. al Uniunii Socialiste Arabe, Mamduh Salem, vicepremier şi ministru de interne, Mohamed Abdel Salam El Zayyat, vicepremier, Mohamed Ahmed Sadek, vicepremier şi mi­nistru al apărării, Hafez­­Ismail, consilier al preşedintelui pentru problemele securităţii naţionale. Se află de faţă Titus Sinti, amba­sadorul României la Cairo, şi Os­man Assal, ambasadorul Republi­cii Arabe Egipt la Bucureşti. Cei doi preşedinţi urcă apoi pe un podium special, în faţa căruia este aliniată garda de onoare în uniformă de mare ţinută. Se into­nează imnurile de stat ale celor două ţări. Comandantul gărzii prezintă raportul, după care pre­şedintele Nicolae Ceauşescu, înso­ţit de preşedintele Anwar Sadat, trece în revistă garda de onoare. In continuarea ceremoniei, tova­răşului Nicolae Ceauşescu şi tova­răşei Elena Ceauşescu le sunt pre­ REPUBLICA DEMOCRATICĂ SUDAN La Palatul Abdin a avut loc, du­minică seara, ceremonia acordării unor înalte distincţii ale Repu­blicii Arabe Egipt şi Republicii Socialiste România, înmînînd secretarului general al Partidului Comunist Român, pre­şedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, to­varăşului Nicolae Ceauşescu, ordinul „Marele Colier al Nilului“, Anwar Sadat a spus : „Vă rog să-mi per­miteţi să vă acord cea mai înaltă distincţie a Republicii Arabe Egipt, ca simbol al sentimentelor de prietenie şi respect pe care vi le poartă poporul egiptean şi eu per­sonal. Doresc să se dezvolte şi să se întărească relaţiile de prietenie dintre ţările şi popoarele noastre“. Preşedintele Anwar Sadat a acor­dat tovarăşei Elena Ceauşescu Or­dinul „El Kamal“. In cadrul aceleiaşi ceremonii, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a înmî­­nat preşedintelui Anwar Sadat or­dinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, relevînd că a­­ceasta constituie o expresie a prie­teniei pe care poporul român o poartă poporului egiptean. Dorim să se dezvolte relaţiile de prietenie dintre­­ poporul român şi poporul egiptean. Preşedintele Consiliului de Stat al României a acordat, de aseme­nea, doamnei Djihan Sadat ordinul „23 August“, clasa I. La solemnitate au participat membri ai conducerii de partid şi de stat a Egiptului. Au asistat persoanele oficiale române care-l însoţesc pe conducă­torul partidului şi statului nostru în vizita în Egipt. Secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au făcut o vizită proto­colară preşedintelui Republicii A­­rabe Egipt, preşedintele Uniunii So­cialiste Arabe, Anwar Sadat, şi doamnei Djihan Sadat, la reşedinţa prezidenţială din Guiza. Vizita protocolară s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. In onoarea secretarului general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, preşedintele Re­publicii Arabe Egipt, Anwar Sa­dat, şi doamna Djihan Sadat au oferit, duminică, un dineu la Pala­tul Abdin. In cursul dineului, care s-a des­făşurat într-o ambianţă de cordia­litate, preşedintele Anwar Sadat şi preşedintele Nicolae Ceauşescu au rostit toasturi. (Continuare in pag. a 4-a) Ceremonia acordării unor înalte distincţii Convorbiri oficiale La Palatul Kubbeh din Cairo au început luni dimineaţa convorbi­rile oficiale dintre secretarul ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu, şi Preşe­dintele Republicii Arabe Egipt, Preşedintele Uniunii Socialiste Arabe, Anwar Sadat. Au participat , din partea româ­nă : Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al comerţului exterior, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor exter­ne, Bujor Almăşan, ministrul mi­nelor, petrolului şi geologiei, Şte­fan Andrei, Constantin­ Mi­tea, Gheorghe Oprea, consilieri ai pre­şedintelui, Titus Sinu, ambasadorul României la Cairo. Din partea egipteană au partici­pat Hussein El Shafei şi Mahmud Fawzi, vicepreşedinţi ai republicii, Aziz Sedki, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri, Sayed Marei, prim secretar al Comitetului Central al Uniunii Socialiste Arabe, Moha­med Merzaban, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul economiei şi comerţului exterior, Mamduh Salem, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul afacerilor interne, Hafez Ismail, consilier al preşedintelului pentru problemele securităţii naţionale, Murad Ghaleb, ministrul afaceri­lor externe, Yahya al Mol­a, mi­nistrul industriei petrolului şi bo­găţiilor minerale, Osman Assal, ambasadorul egiptean la Bucureşti. Au fost abordate probleme ale dezvoltării relaţiilor româno-egipte­­ne şi ale vieţii internaţionale. Semnarea declaraţiei comune Duminică dimineaţa, la Palatul Poporului din Khartum, preşedinte­le Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Sudanu­lui, Gaafar Mohammed El Numeiry, au semnat Declaraţia comună ro­­mâno-sudaneză. La ceremonia semnării au asistat tovarăşa Elena Ceauşescu şi doamna Eusein Numeiry. Au fost de faţă Ion Păţan, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul comerţului exterior, Corneliu Mănescu, ministrul aface­rilor externe, Bujor Almăşan, mi­nistrul minelor, petrolului şi geolo­giei, Gheorghe Oprea, consilier al preşedintelui Consiliului de Stat, Ştefan Andrei, consilier al preşe­dintelui Consiliului de Stat, Con­stantin Mitea, consilier al preşedin­telui Consiliului de Stat, Vasile Răuţă, adjunct al ministrului co­merţului exterior, Sergiu Celac, di­rector a.i. în Ministerul Afacerilor Externe, Florian Stoica, director ge­neral adjunct în Ministerul Comer­țului Exterior ; din partea sudane­­ză , dr. Osman Abu El Găsim, mi­nistrul cooperării şi dezvoltării ru­rale, ministru al agriculturii, Mahdi Mustafa El Hadi, ministru de stat la Preşedinţia Republicii, Ibrahim Moneim Mansour, ministrul econo­miei şi comerţului, prof. Ahmed Abdel Rahman El Agib, ministrul industriei şi minelor, Fakhr El Din Mohamed, adjunct al ministrului a­­facerilor externe, Mohamed Abdel Magib, subsecretar în Ministerul Economiei şi Comerţului, Suliman Babikir, ambasador în Ministerul Afacerilor Externe. ★ înainte de solemnitatea semnării declaraţiei comune româno-sudane­­ze, a avut loc o întrevedere între preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Gaafar El Numeiry. - .^ . .. - - v' I f. - 4 - ' " Plecarea din Khartum Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Sudan a luat sfîrşit duminică dimineaţa. Pe aeroportul din Khartum erau prezenţi — pentru a saluta pe to­varăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu şi pe ceilalţi oas­peţi români — preşedintele Numeiry şi doamna Rusein Numeiry, prim­­vicepreşedintele republicii, membrii Biroului Politic al Uniunii Socialis­te Sudaneze, membrii guvernului, alţi funcţionari de stat, precum şi şefii misiunilor diplomatice acredi­taţi la Khartum. Veniseră la aero­port, de asemenea, numeroşi locui­tori ai capitalei sudaneze. Potrivit ceremonialului sudanez, la început tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu şi-au luat rămas bun de la membrii gu­vernului şi de la şefii misiunilor diplomatice. Cei doi şefi de stat au urcat apoi pe podiumul de onoare. Au fost intonate imnurile de stat ale României şi Sudanului. După raportul şefului unităţii de gardă, cei doi preşedinţi au trecut în re­vistă garda de onoare. Preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi to­varăşa Elena Ceauşescu, au fost salutaţi apoi de Abubakr Awadal­­lah, prim-vicepreşedintele republi­cii, Maamoun Awad Abu Zeid, se­cretarul general al Uniunii Socia­liste Sudaneze, membri ai Biroului Politic al Uniunii Socialiste Suda­neze, de guvernatorul provinciei Khartum, precum şi de membrii misiunii de onoare, alcătuită în cinstea oaspeţilor, condusă de Osman Abu Al-Gasim, membru al Biroului Politic al Uniunii Socialiste Suda­neze. Totodată, şeful statului suda­nez şi soţia sa şi-au luat rămas bun de la tovarăşii Ion Păţan, Corneliu Mănescu, Bujor Almăşan şi celelalte persoane oficiale care l-au însoţit pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu în vizita sa în Sudan. La scara avionului, preşedin­tele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu îşi iau bun rămas de la preşedintele Numeiry şi doamna Rusein Numeiry. Din uşa avionului, tovarășul (Continuare in pag. a 3-a) .Vineri după amiază, mecaniza­torii, membrii cooperatori din brigăzile conduse de Aurică Frătişteanu şi Aurică Bădilescu erau în mare zor. Au ridicat sămînţa de porumb, au pregătit semănătorile, le-au făcut proba sub atenta supraveghere a ingi­nerului şef al C.A.P., Georgeta Guinea. Cîteva rectificări, cîteva sfaturi şi apoi au stabilit să se întîlnească a doua zi, la ora 7, în tarlaua Parc-Boiangiu. Sîmbătă dimineaţa, la locul stabilit, s-au întîlnit pe tarla toţi cei ce aveau această sarci­nă. Brigadierul, însoţit de ţăra­nii cooperatori Constantin Petcu şi Aurică Plăviţu au umplut­ cu­tiile semănătorilor cu sămînţă de porumb. Apoi au trecut la ja­lonarea terenului. Mecanizatorul Radu Şerban a pus în funcţiune tractorul. Era puţin emoţionat. Ştia că de modul cum lucrează acum, la semănat, depinde în cea mai mare măsură producţia ce se va realiza. Inginera Guinea îl îmbărbătează,­­ca şi colegul său Dumitru Penciu : — Spor la lucru, Radule ! Şi prima brazdă a fost trasă. Pâmîntul bine pregătit a primit prima cantitate de sămînţă. La marginea solei s-a oprit o şa­retă. Venise în cîmp, să asiste la semănat şi primarul comu­nei, Gheorghe Ivănescu. — Care e temperatura în sol, tovarăşă inginer ? — Ieri au fost 9 grade, azi di­mineaţă la ora 8 termometrul a marcat 8 grade, iar acum, să ve­dem. Privirile cooperatorilor, ale specialiştilor şi ale primarului erau aţintite spre termometru. Se aşternuse liniştea. Mercurul s-a oprit la cota 11 grade Cel­sius. Se poate lucra deci cu toate forţele ! Pînă la prînz, 40 ha din cele 7131 prevăzute a se cultiva cu porumb la GHIMPAŢI, au fost însămânţate de către cei patru mecanizatori. — Aş vrea să merg o oră, două şi pe la unităţile vecine ne spune inginera agronom. Ştiţi, eu sînt preşedintă a Con­siliului intercooperatist Ghim­paţi şi vreau să văd cum se respectă prevederile planului stabilit anterior. Am însoţit-o pînă la Letca Nouă pe ing. Georgeta Guinea. In cîmp, lingă pădure, ing. Mircea Gheorghiu şi Al. Goci, preşedintele C.A.P., erau pre­zenţi la semănat. —Vrem să folosim cit mai bine timpul prielnic. De aceea am început de ieri semănatul porumbului. Pînă în astă-seară suprafaţa însămînţată va însu­ma peste 120 de hectare. Spre seară, după ce am trecut şi pe la celelalte unităţi, am re­venit la Ghimpaţi. Ion Cojocaru şi­ Ion Marin,­ împreună cu coo­peratorii din formaţiunea com­plexă nr. 2 şi cu cei din tarlaua Parc — au însămmţat 88 ha. de porumb. — Lucrăm anul acesta întrea­ga suprafaţă de porumb în a­­cord global. La această acţiune participă direct şi mecanizatorii. Pe lîngă faptul că însămînţează şi efectuează lucrările mecanice de întreţinere, fiecare dintre ei are şi o suprafaţă de porumb pe care o lucrează în orele li­bere, ne spune şeful formaţiunii nr. 2, Aurică Rădulescu. Acest lucru îi stimulează. Priviţi rîn­­durile, sunt perfect drepte, iar pe rînd, la controlul făcut, am găsit 27,5 cm. între boabe, aşa cum este prevăzut în ordinul de lucru. Aceasta înseamnă 45.000 plante recoltabile la hectar. O densitate optimă pentru hibridul cultivat, pentru zona noastră. A doua zi, duminică, a plouat şi la Ghimpaţi. Dar nimeni nu s-a supărat. Luni la prînz tem­peratura în sol a ajuns din nou in jur de 8 grade. Deci se poate lucra iarăşi cu toate forţele la semănatul porumbului. C. CARTARESCU LA CA­P. GHIMPAŢI V­­A INSAMINTATUL PORUMBULUI­­In perioada optimă Mecanizatorii Radu Şerban şi Dumitru Penciu au pornit din nou în brazdă In capătul tarlalei se face alimentarea semănătorii cu porumb DECLARAŢIA COMUNĂ ROMÂNO-SUDANEZĂ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu doamna Elena Ceauşescu, a efectuat o vizită oficială in Republica De­mocratică Sudan, între 30 martie şi 2 aprilie 1972, la invitaţia preşedin­telui Republicii Democratice Sudan, general-maior Gaafar Mohammed Numeiry. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Şi personaltăţi­le care l-au însoţit au vizitat obiective industriale şi so­­cial-culturale din Khartum, Dama­­zin, Dinder şi Wad Medani. Primi­rea călduroasă rezervată înalţilor oaspeţi români constituie o expresie a sentimentelor de prietenie pe care le nutresc, în mod reciproc, po­poarele român şi sudanez. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii­ Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Democratice Sudan, ge­neral-maior Gaafar Mohammed Numeiry, au avut discuţii, la care au asistat, din partea română : Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al comerţu­lui exterior, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Bujor Almăşan, ministrul minelor, petro­lului şi geologiei, Gheorghe Oprea, consilier al preşedintelui Consiliu­lui de Stat, Ştefan Andrei, consilier al preşedintelui Consiliului de Stat, Constantin Mitea, consilier al pre­şedintelui Consiliului de Stat, Vasile Răuţă, adjunct al ministrului co­merţului exterior, Sergiu Celac, di­rector a.i. în Ministerul Afacerilor Externe, Florian Stoica, director general adjunct în Ministerul Co­merţului Exterior, din partea suda­­neză , dr. Osman Abu El Găsim, ministrul cooperării şi dezvoltării rurale, ministru al agriculturii, Mahdi Mustafa El Hadi, ministru de stat la Preşedinţia republicii, Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economiei şi comerţului, prof. Ah­med Abdel Rahman El Agib, minis­trul industriei şi minelor, Fakhr El Din Mohamed, adjunct al ministru­lui afacerilor externe, Mohamed Abdel Magib, subsecretar în Minis­terul Economiei şi Comerţului, Su­liman Babikir, ambasador în Minis­terul Afacerilor Externe. In cursul discuţiilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială şi prietenească, cei doi preşedinţi s-au informat reciproc asupra pre­ocupărilor actuale ale celor două ţări şi au procedat la un schimb larg de vederi privind dezvoltarea relaţiilor bilaterale, precum şi une­le probleme internaţionale de inte­res comun. Cele două părţi au remarcat cu satisfacţie normalizarea relaţiilor dintre cele două ţări şi au subliniat necesitatea întăririi în continuare a cooperării în domeniile politic, eco­nomic, cultural, tehnic şi ştiinţific. In acest sens, în cursul vizitei au fost semnate un acord de colabora­re economică şi tehnică, un acord comercial pe termen lung, precum şi protocolul privind schimburile de mărfuri pe anul 1972. Cele două părţi au convenit să diversifice pe mai departe formele de cooperare dintre ele, pe baze reciproc avanta­joase, inclusiv prin înfiinţarea de societăţi mixte în domeniile pros­pecţiunilor geologice, minier, indus­trial, agricol şi forestier. Totodată, cele două părţi au hotă­­rît să constituie o comisie mixtă care va stabili măsuri şi soluţii pentru traducerea în viaţă a preve­derilor acordului de cooperare eco­nomică şi tehnică şi a acordului co­mercial, încheiate între cele două ţări. S-a convenit, de asemenea, ca în viitorul apropiat să se elaboreze un program pentru aplicarea acordului de colaborare culturală, în vederea lărgirii colaborării dintre cele două ţări în domeniile învăţămîntului, sportului, presei, radioului, televi­ziunii, cinematografiei şi pregătirii profesionale a cadrelor în diferite specialităţi. Cele două părţi au subliniat ne­cesitatea colaborării dintre organi­zaţiile politice, şi de masă din cele două ţări şi, în acest scop, au căzut de acord să intensifice schimburile de delegaţii, experienţă şi informa­ţii. In acest context, partea suda­­neză a apreciat, în mod deosebit, participarea unei delegaţii a Fron­tului Unităţii Socialiste din Repu­blica Socialistă România la Con­gresul de constituire a Uniunii So­cialiste Sudaneze. Trecînd în revistă evenimentele internaţionale actuale, cele două părţi au fost de acord că tendinţa de bază pe arena politică mondială o reprezintă consolidarea şi creşte­rea influenţei forţelor păcii, demo­craţiei şi progresului. In această privinţă, ele au remarcat hotărîrea tot mai fermă a popoarelor din A­­frica, ca şi din alte continente, de a-şi apăra suveranitatea şi dreptul la o dezvoltare economică şi socială independentă, împotriva imperialis­mului, colonialismului şi neocolo­nialismului. Cei doi preşedinţi au subliniat că, în scopul întăririi destinderii şi cooperării internaţionale şi al in­staurării unei păci trainice, relaţiile (Continuare in pag a 3-a) Să fie grăbite lucrările în legumicultură! La sfirşitul săptămînii trecute, situația operativă a întreprinderii de producere şi valorificare a legumelor şi fructelor Ilfov pri­vind stadiul lucrărilor specifice a consemnat următoarele terenu­rile destinate legumelor cultivate în cîmp au fost arate în întregi­me, în bună parte discuite şi nive­late, administrîndu-li-se peste 66.000 tone îngrăşăminte organi­ce, din care aproape 8.000 tone în solarii ; varza timpurie a fost plantată în proporţie de 68 la sută ; tomatele de vara pe o suprafaţă de 539 ha, din totalul de 1531 ha. iar cele plantate în solarii au înregistrat o cifră nu prea îmbucurătoare : 47,9 ha. din 123 ha. în ceea ce privește acoperirea solariilor cu folii de polietilenă, cu toate recomandările repetate ale I.P.U.L.F. Ilfov această lucra­re a rămas în urmă, realizîndu-se din cele 197 ha, numai 165. In privinţa răsadurilor, situaţia se prezintă bine : s-au repicat la diferite legume peste plan aproa­pe patru milioane răsaduri în ghi­vece sau cuburi, realizîndu-se ast­fel atit rezerva în caz de calami­­tare după plantat, cît şi necesa­rul de răsaduri pentru membrii cooperatori ce le vor planta în gospodăriile personale. Pentru săptămîna aceasta, 3—9 aprilie, Buletinul I.P.U.L.F. Ilfov recomandă C.A.P. care dispun de ferme legumicole să urgenteze următoarele acțiuni: • Acoperirea celor 32 ha. de solarii ce mai sînt descoperite, astfel ca la sfîrşitul săptămînii această cerinţă să fie îndeplinită.­­ Intensificarea plantatului to­matelor în solarii, lucrare mult rămasă în urmă, urmînd ca cel puţin 90 de hectare să fie plan­tate. De asemenea, ritmul să crească şi la semănatul tomatelor în cîmp, atingîndu-se 50 la sută din suprafaţa totală rezervată a­­cestei culturi, adică 750 ha. • Cooperativele agricole de producţie care dispun de terenuri destinate culturii verzei timpurii să depună eforturi sporite pentru ca în această săptămînă să fie plantate şi ultimele 70 ha. răma­se, încheindu-se astfel şi această acţiune ce nu mai suferă întîrzie­­re. 1­ Pentru a se grăbi plantarea legumelor timpurii se impune ca modelarea terenului — lucrare rămasă, de asemenea, în urmă — să fie impulsionată în cooperati­vele agricole de producţie răma­se în urmă, printre care Stoeneşti, Călugâreni, Bărcăneşti, Afumaţi etc. Se simte imperios nevoia ca staţiunile de mecanizare a a­­griculturii să acorde un sprijin mai consistent cooperatorilor în această privinţă.­­ Cooperativele agricole de producţie care înregistrează rezul­tate slabe la repicatul răsaduri­lor pentru culturile de vară să ia măsurile ce se impun. Astfel, la tomate, unele C.A.P. printre care Călugâreni, Dărăști, 30 Decem­brie, la ardei — Maia, Dridu, Gîrbovi și altele, la vinete Cleja­­ni, Ciorogîrla etc. trebuie să exe­cute neîntîrziat această importan­tă lucrare. LEGUMICULTORI ! TIMPUL ESTE ÎNAINTAT. DEPUNEŢI EFORTURI SUSŢINUTE PENTRU A APLICA IN VIATA ACESTE LUCRĂRI, ASI­­GURÂND ASTFEL O PRODUCŢIE SPORITA DE LEGUME! La ferma legumicolă a C.A.P. Joița răsadul pentru cele 20 ha cu culturi timpurii este gata pentru a fi plantat în cîmp * LA ŞANTIERUL NAVAL OLTENIŢA O NOUĂ MOTONAVĂ LANSATĂ LA APĂ Organizarea corespunzătoare a muncii asigură o desfăşurare ritmică a procesului de producţie la Şantierul naval Olteniţa. Zilele trecute a fost lansată la apă cea de-a treia motonavă de 5.000 de tone din acest an, in conformitate cu prevederile planului. Fe­calele șantierului se află în construcție noi nave, de diferite tonaje, continuitatea fluxului tehnologic fiind asigurată și pentru perioada următoare.

Next