Steagul Roşu, aprilie 1972 (Anul 24, nr. 7079-7102)

1972-04-04 / nr. 7079

VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN REPUBLICA ARABĂ EGIPT (Urmare din pag. I-a)­zentaţi membrii misiunii de onoa­re, constituită cu prilejul acestei vizite şi condusă de vicepremierul Mamduh Salem, membri ai gu­vernului şi alte oficialităţi civile şi militare, şefi ai misiunilor di­plomatice acreditaţi la Cairo. Sunt de asemenea, prezentaţi membri ai ambasadei şi ai coloniei, ro­mâne. In timp ce numeroşi locuitori ai capitalei aflaţi pe terasa aero­gării aplaudă, cei doi conducători de partid şi de stat, celelalte per­soane oficiale româneşti şi egip­tene iau loc în automobilele cu care se îndreaptă spre reşedinţa oficială rezervată oaspeţilor — Pa­latul Kubbeh. Este o zi cu soare puternic, strălucitor, dar care nu dogoreşte. Apele Nilului se învol­­burează uşor sub adierea unei brize plăcute. Arterele străbătute sînt străjuite de steaguri româ­neşti şi egiptene, care flutură în vînt, de portretele celor doi con­ducători de partid şi de stat. Se văd pancarte şi banderole pe care se poate citi : „Trăiască Ceauşescu şi Sadat!“, „Trăiască prietenia ro­­mâno-egipteană !“, „Populaţia ora­şului Cairo salută pe preşedintele Consiliului de Stat al României“. „Bun venit secretarului general al Partidului Comunist Român !“ în momentul trecerii coloanei de maşini, numeroşi locuitori aclamă, fac semne prieteneşti cu mîna. In drum spre reşedinţă, coloana de maşini se opreşte la Mausoleul lui Gamal Abdel Nasser, marele fiu al poporului egiptean, condu­cătorul grupului de ofiţeri patrioţi, care în 1952, a răsturnat monar­hia, inaugurînd o eră nouă în evo­luţia acestei străvechi ţări, omul ,de numele căruia sunt legate toate marile prefaceri pe drumul dez­­­­voltării economice şi sociale a E­­giptului modern. * Aici este depusă, în semn de omagiere a memoriei fostului preşedinte, o coroană de­­flori. Se păstrează un moment de­­ reculegere. Grupuri masive de oa­meni, aflaţi în jurul mausoleului, salută pe conducătorul României socialiste. La palatul Kubbeh, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Anwar Sa­dat, tovarăşa Elena Ceauşescu şi doamna Djihan Sadat se întreţin cordial timp de cîteva minute. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţiţi de membrii delegaţiei române — Ion Păţan, Corneliu Mănescu, Bu­jor Almăşan, Titus Sinu , pre­cum şi de Mamduh Salem, vice­premier şi ministru de interne şi Aisha Rateb, ministrul afaceri­lor sociale, au vizitat, duminică după-amiază, piramidele şi Sfinxul de la Gizeh. In cursul dimineţii de luni, to­varăşul Nicolae Ceauşescu şi to­varăşa Elena Ceauşescu au vizitat Muzeul de egiptologie din Cairo, fondat în 1857, unul din cele mai cunoscute şi prestigioase aşezămin­te de cultură din Republica Arabă Egipt şi din lume. Oaspeţii au fost însoţiţi de Mamduh Salem, vice­preşedinte al Consiliului de Mi­niştri şi ministru al afacerilor in­terne, președintele Comitetului de onoare constituit cu prilejul vizi­tei în Egipt a secretarului gene­ral al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, de doamna Aisha Rateb, ministru al afacerilor sociale, şi ceilalţi mem­bri ai Comitetului de onoare. Monumentala clădire, aflată în piaţa „Al Tahrir“ („Piaţa libertă­ţii“), ce adăposteşte muzeul, dispu­ne de cea mai bogată colecţie de vestigii ale Egiptului antic, desco­perite pe parcursul mai multor decenii de asidue cercetări arhe­ologice — în total aproape o sută de mii de piese — statui, mumii, sarcofage, stele funerare, bijuterii, obiecte de uz personal, care oferă o imagine impresionantă a înaltu­lui grad de dezvoltare atins de civilizaţia egipteană cu milenii în urmă. Directorul muzeului, A. Selim, dă ample explicaţii asupra diver­selor exponate printre care statuia din diorit a lui Khefren, grupul statuar din şist al lui Mykerinos şi al Zeiţei Hathor, statuile din calcar ale lui Rahotep şi soţiei sale Nofret, care se numără prin­tre cele mai remarcabile opere ale antichităţii. Se vizitează în continuare sălile care cuprind o m­are parte din tezaurul găsit în mormîntul lui Tutanhamon — sin­gurul mormînt faraonic care nu a căzut pradă jefuirilor în decursul mileniilor, rămînînd intact — o serie de piese, printre care fai­moasa mască de aur care acoperea chipul mumiei, aflîndu-se în mo­mentul de faţă la Londra, unde s-a organizat o expoziţie jubiliară — sala mumiilor, alte săli ale mu­zeului. Oaspeţii dau o înaltă apreciere acestor relicve ale strălucitei civi­lizaţii care s-a născut pe malurile Nilului cu mii de ani în urmă şi care astăzi este dusă mai departe, în condiţiile noi, de către poporul acestor meleaguri, redevenit stă­­pîn pe propria-i soartă. In încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu scriu în cartea de onoare : ,,Am vizitat cu deosebit interes „Muzeul de egiptologie“ care oferă o amplă imagine a străvechii civilizaţii înflorite pe a­­ceste meleaguri. Calde felicitări a organizatorilor muzeului pentru grija cu care conservă şi pun în valoare aceste inestimabile valori de artă“. La Muzeul de egiptologie Vizită a şefilor misiunilor diplomatice Şefii misiunilor diplomatice a aproape 60 de ţări, acreditaţi la Cairo, împreună cu soţiile lor, au făcut o vizită preşedintelui Consi­liului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşei Elena Ceauşescu, luni după-amiază, la Palatul Kubbeh, cu prilejul vizitei oaspeţilor români în Republica Arabă Egipt. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au pri­mit, cu acest prilej, pe ambasadorii Etiopiei, Belgiei, Liberiei, Kuwei­tului, Suediei, Greciei, Zairului, Cu­bei, Finlandei, Mongoliei, R. D. Germane, Irakului, Argentinei, Iu­goslaviei, Republicii Burundi, Re­publicii Democratice Populare a Yemenului, R. P. Chineze, Ungariei, Filipinelor, Albaniei, Japoniei, Tu­nisiei, Iranului, Poloniei, Marocului, Ugandei, Republicii Mali, Repu­blicii Srri Lanka, Pakistanului, G.R.P. al Republicii Vietnamului de Sud, Indoneziei, Venezuelei, Da­nemarcei, Algeriei, Libanului, Re­publicii Populare Congo, Columbiei, Braziliei, Tanzaniei, Turciei, pe în­sărcinaţii cu afaceri ai Libiei, Sier­­rei Leone, Cambodgiei, Camerunu­lui, Ghanei, Spaniei, Sudanului, In­diei, Olandei, Italiei, R. D. Viet­nam, R.P.D. Coreene, Guineei, Mau­­ritaniei, Canadei, Senegalului, Re­publicii Africa Centrală, Uniunii Sovietice. La solemnitate au asistat tova­răşii Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministru al comerţului exterior, Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor externe, precum şi Titus Sinu, ambasadorul României la Cairo. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut cordial cu şefii misiuni­lor diplomatice ale Etiopiei, Alge­riei, R. P. Chineze, Republicii Populare Congo, Iugoslaviei, Fin­landei, Zairului, Ungariei, Tunisiei, Turciei, Cubei, Liberiei, Libiei, Ar­gentinei, Filipinelor, Mongoliei, R. D. Germane, G.R.P. al Republi­cii Vietnamului de Sud, Poloniei, Bulgariei, Uniunii Sovietice, Repu­blicii Africa Centrală, Ghanei, Ira­nului, Greciei, Republicii Democra­tice Populare a Yemenului şi ale altor state A fost subliniată, cu acest prilej, însemnătatea deosebită a vizitei în Africa, apreciindu-se că ea a dat rezultate foarte bune. Numeroşi ambasadori şi-au exprimat speranţa că ţările lor vor avea onoarea de a fi vizitate de şeful statului ro­mân. In context, a fost relevată însemnătatea deosebită a convorbi­rilor la nivel înalt pentru stimula­rea relaţiilor bilaterale şi soluţiona­rea problemelor internaţionale în spiritul colaborării dintre state. In cadrul discuţiilor, şeful statu­lui român s-a referit la unele pro­bleme internaţionale, reafirmînd poziţia României faţă de proble­mele Conferinţei pentru securitate în Europa, transformarea Balcani­lor într-o zonă a păcii, lichidarea focarelor de tensiune şi conflict din lume­ Toţi şefii misiunilor diplo­matice au exprimat preţuirea şi ad­miraţia ţărilor lor faţă de politica României socialiste, faţă de acti­vitatea conducătorului ei, activitate consacrată cauzei păcii, securităţii internaţionale, cauzei colaborării între popoare. REVISTA PRESEI EGIPTENE Vizita în Egipt a secretarului '• general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al României, tovarăşul­­ Nicolae Ceauşescu, şi a tovară­şei Elena Ceauşescu continuă să se afle în centrul atenţiei presei egiptene, care consacră spaţii largi relatării diferitelor momente ale primei zile, su­bliniind cordialitatea cu care au fost primiţi înalţii oaspeţi, aportul deosebit de important al contactelor şi întrevederilor ■ şefului statului român cu pre­şedintele Anwar Sadat, în ve­derea dezvoltării continue a re­laţiilor de prietenie dintre cele două ţări. Ziarul „Al Ahram­“, principa­lul cotidian egiptean, a publi­­­­cat pe prima pagină un amplu reportaj al sosirii în capitală a conducătorului partidului şi statului nostru. Sunt inserate, de asemenea, ştiri despre depu­nerea de coroane la Mausoleul lui Gamal Abdel Nasser, des­pre vizita protocolară făcută la reşedinţa de la Guiza a pre­şedintelui Anwar Sadat, despre schimbul de decoraţii, precum şi despre dineul oferit în cin­stea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena­­ Ceauşescu la Palatul Abdin. Ziarele „Al Goumhouria“, „Al Massaa“ şi „Al Akhbar“ rela­tează, de asemenea, despre pri­mirea prietenească ce le-a fost făcută solilor poporului român de către conducătorii egipteni şi de locuitorii oraşului Cairo. „Le Progres Egyptien“, „Jour­nal d’Egypte“ şi „Egyptian Gazette“, acordă, de asemenea, ample spaţii primei zile a vi­zitei, relatînd, totodată,­­ des­pre programul zilelor următoare. Toate ziarele publică, de a­­semenea, numeroase fotografii de la sosirea oaspeţilor români, de la ceremonia schimbului de decoraţii, precum şi de la alte momente ale zilei de duminică. Cotidianul „Al Ahram­“ inse­rează şi un articol semnat de prof. Roman Moldovan, preşe­dintele Camerei de Comerţ, cu privire la dezvoltarea comer­ţului exterior al României. Televiziunea egipteană a transmis, pe lîngă reportajele vizitei, un film cu momente din viaţa şi activitatea tovară­şului Nicolae Ceauşescu- Ştiri despre vizită au fost, de aseme­nea, transmise în toate buleti­nele de actualităţi ale postului de radio. Sosirea la Alexandria Luni seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţiţi de tovarăşul Ion Păţan, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, ministrul co­merţului exterior, precum şi de Mamduh Salem, vicepremier şi mi­nistru de interne, şi Aisha Rateb, ministrul afacerilor sociale din par­tea gazdelor, au plecat cu un tren special spre Alexandria. Oaspeţii români urmează să facă o vizită în acest oraş în cursul zilei de marţi. La sosirea în stafia Sidi Gabor din Alexandria, preşedintele Con­siliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi cu deo­sebită căldură şi cordialitate de guvernatorul Alexandriei, Fouad Moheyeddin, de cadre de condu­cere, ale guvernoratului şi de şefii misiunilor consulare la Alexan­dria. Vizita tovarăşei Elena Ceauşescu la Centrul de cercetare ştiinţifică din Cairo Luni, 3 aprilie, tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţită de ministrul e­­giptean al afacerilor sociale, doam­na Aisha Rateb ,a vizitat Centrul naţional de cercetare ştiinţifică din Cairo. Directorul centrului, dr. Du­­homi Abdurahman Musa, a pre­zentat pe larg preocupările colec­tivului de cercetători, activitatea orientată, în special, spre rezolva­rea unor probleme privind efortu­rile de dezvoltare economică a ţării. Vorbind despre colaboratorii săi, directorul centrului a prezentat a­portul deosebit al doctorilor în şti­inţe Mohamed Ibrahim Rushoy, Hassan Amiri Hassan, Bahey El Diri Mustafa, Mohamed Abdel Wahab, Mohamed Hafiz Yousef, care au studiat în România şi care lu­crează acum în munca de cercetare pentru valorificarea completă a pe­trolului — importantă sursă natu­rală, care asigură venituri însem­nate economiei egiptene . în continuare, tovarăşa Elena Ceauşescu a vizitat laboratoare de chimie a petrolului, de coloranţi or­ganici şi polimeri. Tovarăşa Elena Ceauşescu a primit o delegaţie a Secretariatului U. S. A. pentru problemele mişcării de femei în cursul după-amiezii de luni, tovarăşa Elena Ceauşescu a pri­mit, la Palatul Kubbeh, o delega­ţie a Secretariatului pentru proble­mele mişcării de femei a Uniunii Socialiste Arabe, condusă de Ka­rima El Sayed, care răspunde de acest Secretariat. A avut loc o discuţie cordială, în cadrul căreia atît conducătoarea, cît şi mai multe membre ale dele­gaţiei, care au vizitat România anul trecut, şi-au exprimat satis­facţia pentru posibilităţile ce li s-au oferit de a cunoaşte mai în­deaproape realităţile din ţara noa­stră. Au fost, de asemenea, abordate probleme privind activitatea orga­nizaţiilor de femei din Republica Arabă Egipt şi Republica Socialistă România, precum şi unele relaţii existente între aceste organizaţii şi perspectivele dezvoltării lor în continuare. Sesiunea Comitetului executiv al Comisiei Economice a O. N. U. pentru Africa ADDIS ABEBA 3 (Agerpres). — La Addis Abeba s-a deschis luni se­siunea Comitetului executiv al Co­misiei Economice a O­.N.U. pentru Africa — C.E.A. — la care parti­cipă delegaţi din 16 ţări ale conti­nentului. Pe ordinea de zi a sesiu­nii figurează prezentarea raportului, asupra activităţii desfăşurate de Comisie în anul financiar 1971— 1972. Totodată, delegaţiile prezente la reuniune vor aborda o serie de probleme privind situaţia economi­că a ţărilor lor. Şedinţa unei Comisii permanente C. A. E. R. MOSCOVA 3 (Agerpres). — La Moscova a luat sfîrşit şedinţa Co­misiei permanente C.A.E.R. pentru industria radio­tehnică şi electro­tehnică, la care au participat de­legaţii din Bulgaria, Cehoslovacia, R.D. Germană, Polonia, România, Ungaria şi U.R.S.S., precum şi din Iugoslavia, în calitate de observa­tori au fost prezenţi reprezentanţi ai Cubei. A avut loc un schimb de păreri şi informaţii în legătură cu unele aspecte tehnice legate de elaborarea unui sistem, automat de comunicaţii, pentru transmiterea tuturor tipuri­lor de informaţii precum şi în le­gătură cu probleme referitoare la automatizarea dirijării zborurilor în aviaţia c­ivilă, folosirea­­instrumen­telor semiconductoare şi a scheme­lor microelectronice. O hotărîre a guvernului japonez TOKIO 3 —■ Corespondentul Agerpres, FI. Tutu, transmite : Ministrul Industriei şi Comerţului Exterior al Japoniei a difuzat luni un comunicat de presă prin care anunţă că guvernul nipon a hotărît, în şedinţa­­ sa din 31 martie, să includă, începînd de la 1 aprilie 1972,­­ pe lista bene­ficiarilor de tarife generalizate preferenţiale acordate ţărilor în curs de dezvoltare, încă zece state printre care România, Bulgaria, Jamaica, Botswana, Qatar, Bahrein etc. şi 18 teritorii dependente şi co­lonii­Potrivit comunicatului, produ­sele exportate în Japonia de a­­ceste țări vor fi scutite de taxele vamale aplicate de regulă mărfu­rilor care concurează industriile nipone. La 6 aprilie va avea loc Congresul popular palestinian CAIRO 3 (Agerpres).­­ Un co­municat dat publicităţii de biroul organizaţiei palestiniene „Al Fa­tah“ din Tunis anunţă,. că, la 6 aprilie, vor începe la Cairo lucră­rile Congresului­ popular palesti­nian care va reuni­ pe reprezentan­ţii mişcărilor de eliberare pales­tiniană în scopul unificării acestei mişcări, relatează agenţia tunisiană de presă T.A.P. Participanţii la congres vor examina situaţia populaţiei palestiniene în contex­tul evenimentelor din lumea a­­rabă şi vor stabili obiectivele de acţiune în noua etapă, inclusiv atitudinea faţă de proiectul rege­lui Hussein al Iordaniei de creare a „Regatului Arab Unit“. Discutam cu dr. Soos Gabor, prim-adjunct al ministrului agri­culturii şi industriei alimentare ungare , în faţa noastră, albume, cărţi şi broşuri, culegeri de date statistice în legătură cu dezvolta­rea agriculturii ungare în anii de după eliberare. — Transformările economice şi sociale petrecute în viaţa satului ungar ca urmare a cooperativi­zării agriculturii — ne spune in­terlocutorul — constituie, poate, unul dintre cele mai însemnate şi semnificative evenimente care au avut loc in viaţa şi istoria între­gului popor ungar în anii de după eliberarea ţării. Intr-adevăr, în numeroase sate şi comune din mai toate coifurile Ungariei, oamenii mi-au povestit cu bucurie şi satisfacţie despre viaţa pe care o trăiesc astăzi. îmi amintesc, de pildă, despre cele ce-mi povesteau cîţiva coopera­tori mai vîrstnici în timpul vizitei făcute în comuna Sarkod din ju­deţul Bekes. Povesteau despre re­zultatele obţinute, dar şi despre drumul parcurs, despre primii paşi ai cooperativei. — Atunci în toamna lui ’49, spu­neau ei, am fost 66 familii, acum sîntem aproape 1 800. Atunci a­­veam 300 holzi, acum avem 9 000. Aveam opt perechi de cai — acum avem 23 tractoare, mai mul­te semănători, combine şi alte maşini agricole ; atunci abia a­­veam cu ce însămînţa pămîntul, in 1971 am vîndut statului peste 240 vagoane de cereale, cartofi, sfeclă şi alte produse agricole. Atunci abia aveam cu ce ne îm­brăca iar acum 400 dintre noi şi-au­ construit case noi, 27 au autoturisme, iar televizoare există în fiecare casă. Bilanţul celor din Sarkad este semnificativ pentru schimbările petrecute în anii puterii populare, la scara întregii agriculturi un­gare. La eliberare, Ungaria moş­tenise aproape 3 milioane argaţi — oameni fără pămînt, fără u­­nelte, oameni care îşi cîştigau cu greu hrana de­ pe o zi pe alta. în schimb, 1 070 mari familii a­­veau în stăpînire mai mult de o treime din pămînturile arabile ale ţării. Astăzi, în locul celor 23 mi­lioane parcele de pămînt există aproape 2 400 cooperative agri­cole de producţie şi aproape 180 gospodării agricole de stat. 80 la sută din terenurile cultivate ale ţării aparţin astăzi cooperativelor agricole. Creşterea puternică a sectorului cooperatist rezultă şi din faptul că, numai în perioada 1966—1970, averea comună a cooperativelor agricole a crescut de la 48,7 miliarde la 77,9 mili­arde forinţi. în 1971, valoarea producţiei cooperativelor agricole a fost de 59 miliarde forinţi. — Cooperativizarea agricultu­rii, sublinia Soos Gabor, în cadrul relatării — a determinat uriaşe transformări în viaţa satului un­gar atît din punct de vedere eco­nomic cît şi social. A cunoscut o largă extindere mecanizarea, elec­trificarea şi chimizarea agricul­turii precum şi extinderea iriga­ţiilor. Acestea, precum şi creşte­rea industrială a animalelor şi păsărilor care se extinde tot mai mult ca şi înfiinţarea diferitelor ateliere pentru prelucrarea indus­trială a produselor agricole au determinat ca însăşi munca să­tească să înceapă a se apropia din ce în ce mai mult de munca industrială. în acest sens, mi se par deose­bit de semnificative transformă­rile care au avut loc în ceea ce priveşte creşterea gradului de me­canizare a agriculturii. Acestui scop i-au fost alocaţi între 1966— 1970 peste 14 miliarde forinţi, faţă de 8,4 miliarde între 1960— 1965. De altfel, merită a fi sub­liniată şi o altă cifră semnifica­tivă în această privinţă şi care ilustrează pregnant orientarea politicii agrare ungare : din cei 108 miliarde forinţi investiţi de statul ungar între anii 1950—1970 în agricultură, 35 la sută au fost destinaţi exclusiv pentru dezvol­tarea mecanizării, pentru înzes­trarea cooperativelor şi gospo­dăriilor de stat cu tractoare şi di­ferite maşini. În prezent, în sa­tele Ungariei lucrează 70 000 tractoare, peste 22 500 semănă­tori, 14 000 combine, 10 200 ca­mioane. Toate acestea au făcut să crească vertiginos volumul lucrărilor agricole executate cu ajutorul maşinilor. Dacă în 1950 doar 11 la sută din lucrările agri­cole se executau cu maşinile, astăzi principalele lucrări — ara­tul, semănatul, îngrijitul culturilor şi recoltatul cerealelor — se efec­tuează în proporţie de aproape 94 la sută mecanizat. Aratul a­­tinge aproape 98 la sută. Paralel cu mecanizarea agri­culturii au avut loc ample ac­ţiuni pentru ameliorarea solului. Au fost extinse suprafeţele irigate — pînă la aproape 200 000 hec­tare — iar utilizarea îngrăşămin­telor chimice la hectar a crescut faţă de anul 1938 de peste 50 ori. — Transformările economice ca şi cele sociale care au avut loc în viaţa satelor — este vorba de creşterea uriaşă a numărului şco­lilor, a policlinicilor, caselor de cultură şi cinematografelor, ală­turi de creşterea continuă a nive­lului de trai al ţărănimii — nu­mai în 1971 veniturile ţărănimii au crescut cu 6 la sută faţă de anul precedent — au schimbat integral felul de viaţă al ţărănimii ungare, spunea interlocutorul meu, dr. Soos Gabor, ridicînd-o la un înalt grad de civilizaţie şi cultură. AL. PINTEA corespondentul Agerpres la Budapesta A XXVII-a ANIVERSARE A ELIBERĂRII UNGARIEI DE SUB JUGUL FASCIST Ample transformări economice şi sociale în viaţa satului ungar Patrioţii sud-vietnamezi au lansat noi atacuri asupra poziţiilor saigoneze VIETNAMUL DE SUD 3 (Ager­pres). — După ocuparea, în cursul nopţii de duminică spre luni, a im­portantei baze inamice Dong Ha, patrioţii sud-vietnamezi au lansat noi atacuri asupra poziţiilor Saigo­ne­ze situate pe şoseaua nr. 1 care leagă marile oraşe Quang Tri, Hue, Danang şi coboară spre sud pînă la Saigon. Astfel, baza „Anne“, si­tuată la 25 kilometri sud de Quang­­ Tri a fost asaltată în cursul zilei de luni, iar baza „Pedro“, la apro­ximativ 20 kilometri sud-vest de a­­celaşi oraş, a fost atacată în după-amiaza aceleeaşi zile pentru a doua oară. Lupte puternice sunt semnalate şi în zona Platourilor înalte. Un ma­siv bombardament de artilerie a suferit aeroportul Dak To, în apro­pierea şoselei nr. 14. Intense anga­jamente militare s-au înregistrat şi în vecinătatea oraşelor Pleiku şi Kontum. Comandamentul saigonez a con­firmat luni şi atacurile asupra ba­zei Lac Long — situată la aproxi­mativ 130 kilometri nord-vest de Saigon — care a fost evacuată du­minică seara. Aviaţia Statelor Unite, într-o în­cercare de a diminua intensitatea atacurilor lansate de forţele patrio­tice, îşi extinde bombardamentele asupra diverselor regiuni ale Viet­namului de sud, elecţiune­ luni peste 130 de raiduri. La bombarda­mente participă şi aparate „B-52“, avînd baza în Tailanda, precum şi artileria unor nave ale flotei a 7-a. HANOI 3 (Agerpres). — Preşe­dintele R.D. Vietnam, Ton Duc Thang, însoţit de generalul Vo Nguyen Giap, a vizitat recent o unitate de transmisii a Armatei Populare Vietnameze. Preşedintele R.D. Vietnam a elogiat faptele de arme ale unităţii şi a chemat-o să desfăşoare eforturi şi mai mari pentru a obţine noi succese şi mai strălucite. Generalul Vo Nguyen Giap a de­clarat combatanţilor : „Poporul no­stru a obţinut victorii foarte mari, şi situaţia evoluează într-un sens care îi este foarte favorabil. Pe diferitele cîmpuri de luptă, forţele noastre armate folosind poziția lor de ofensivă, au dat inamicului lo­vituri fulgerătoare“. Declaraţiile preşedintelui Makarios NICOSIA 3 (Agerpres).­­ Preşe­dintele Ciprului, arhiepiscopul Ma­karios a dat publicităţii o declara­ţie prin care se pronunţă pentru reluarea convorbirilor între comu­nităţile greacă şi turcă din insulă in scopul reglementării diferen­delor. „Guvernul cipriot a sprijinit întotdeauna punctul de vedere po­trivit căruia rezolvarea problemei cipriote nu poate fi impusă prin intermediul forţei ci la masa tra­tativelor, într-o atmosferă paşnică“ se arată în declaraţie, informează agenţia U.P.I. Preşedintele Makarios a manifes­tat o atitudine pozitivă faţă de su­gestia premierului turc, Nihat Erim, potrivit căreia cele două comuni­tăţi ar trebui să predea armele a­­flate în posesia lor forţelor O.N.U. de menţinere a păcii în Cipru, să consimtă la abolirea posturilor mi­litare ale ambelor părţi în insulă. După cum apreciază agenţia As­sociated Press, declaraţia preşedin­telui Makarios implică şi retragerea contingentelor greceşti şi turce, cu efective de 950 şi respectiv 750 mi­litari, care''staţionează pe insulă în baza tratatelor semnate la procla­marea independenţei Ciprului. Sunt, de asemenea, vizate efectivele mi­litare britanice staţionate în prin­cipal la baza aeronavală de la Ak­­rotiri — aproximativ 14 000 mili­tari — cea mai mare bază engleză situată în afara teritoriului Marii Britanii. NICOSIA 3 (Agerpres). — Băn­cile comerciale din Cipru şi-au suspendat activitatea pentru ziua de luni, din cauza grevei func­ţionarilor, care revendică îmbună­tăţirea condiţiilor de viaţă. Hotă­­rîrea declanşării acestei greve a fost luată după eşecul tratative­lor dintre reprezentanţii funcţio­narilor şi bancheri. Ofensiva de primăvară a partizanilor păcii din S. U. A. WASHINGTON 3. — Corespon­dentul Agerpres, Constantin Ale­­xandroaie transmite: La 1 apri­lie, a început în Statele Unite cam­pania „să se pună capăt războiu­lui“, care a inaugurat ofensiva de primăvară a partizanilor păcii din S U.A. împotriva continuării văr­sărilor de singe în Indochina ini­ţiată sub auspiciile a numeroase organizaţii pacifiste de masă, prin­tre care „A­lianţa poporului pentru pace şi justiţie“, organizaţia „Fe­mei, luptaţi pentru pace“, diverse sindicate, organizaţii ale tineretu­lui, veteranilor de război, şi alte organizaţii de masă. L­a campanie şi-au anunţat parti­ciparea organizaţii aparţinînd ce­lor mai diverse curente politice, religioase, şi pături sociale, unite în voinţa de a determina retrage­rea tuturor trupelor Statelor Uni­te din Indochina şi a se pune ca­păt războiului în această zonă. Ofensiva de primăvară a partizani­lor păcii militează pentru alegerea în forul legislativ suprem al ţării a acelor candidaţi angajaţi să spri­jine acţiunile şi iniţiativele de na­tură să pună capăt războiului. Tot­odată, scopul acestei mişcări este de a determina Congresul să adopte acele proiecte de lege menite să ducă la retragerea grabnică şi to­tală a trupelor S.U.A. din Vietnam şi a ajutorului acordat de Statele Unite regimului saigonez. Organizaţiile pacifiste au plani­ficat marşuri şi mitinguri de masă, demonstraţii şi conferinţe pe teme antirăzboinice, strîngerea de semnături pe petiţii, comemorarea morţii tinerilor vietnamezi şi ame­ricani răpuşi de război, instalarea de pichete în faţa bazelor militare şi centrelor de recrutare etc. La 15 aprilie urmează a avea loc acţiuni de protest pe scară naţională îm­potriva impozitelor destinate con­tinuării războiului şi cheltuielilor militare. Conferinţa­­ Partidului cooperatist din Marea Britanie LONDRA 3 — Corespondentul A­­gerpres, N. Plopeanu, transmite­­ La Portsmouth a avut loc confe­rinţa anuală a Partidului coopera­tist, la care au participat peste 400 de delegaţi din întreaga ţară. Cu o mare majoritate de voturi confe­rinţa a adoptat o rezoluţie în care se subliniază­ necesitatea organi­zării unui referendum sau a unor alegeri generale, pentru ca popu­laţia britanică să hotărască, în mod direct, dacă Anglia intră sau nu în Piaţa comună. „Aceasta este o importantă victorie a adversari­lor aderării la Piaţa comună, co­mentează ziarul „Morning Star“, a­­vînd în vedere că, în septembrie trecut, conferinţa partidului nu­ s-a opus intrării în Piaţa comună“. O altă temă dezbătută amplu la conferinţă a fost creşterea conti­nuă a şomajului. In rezoluţia adop­tată la conferinţă în această pro­blemă, se subliniază, între altele, că „sistemul capitalist s-a dovedit incapabil de a asigura de lucru în­tregii forţe de muncă“. PEKIN. — Agenţia China Nouă informează că la Pekin au conti­nuat convorbirile dintre premierul Consiliului de Stat Ciu En-lai şi Primul ministru al Maltei, Dominic Mintoff, aflat in capitala R. P. Chineze, în fruntea unei delegaţii guvernamentale. Convorbirile — re­latează agenţia — s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, priete­nească. BERLIN. — Walter Ulbricht, pre­şedintele Consiliului de Stat al R.D.G., i-a decernat, pentru a doua oară, lui Otto Winzer, membru al Comitetului Central al P.S.U.G., ministrul de externe al R.D- Ger­mane, Ordinul „Pentru merite în faţa Patriei“ în aur, cu prilejul împlinirii vîrstei de 70 de ani. MOSCOVA. — Alexei Kosîghin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., a primit luni delegaţia iraniană condusă de Hossein Ka­­zemz, ministrul pentru problemele ştiinţei şi învăţămîntului superior, aflat în vizită la Moscova. Au fost abordate probleme privind relaţiile sovieto-iraniene şi dezvoltarea co­laborării tehnico-ştiinţifice dintre cele două ţări. MOSCOVA. — La Moscova s-au desfăşurat lucrările celei de-a opta şedinţe a Comitetului interguver­­namental sovieto-iugoslav de cola­borare economică, în cursul cărora a fost analizat un larg cerc de pro­bleme privind dezvoltarea relaţiilor economice şi comerciale bilaterale. LONDRA. — Industria oţelului din Marea Britanie a introdus, in­­cepînd de duminică, sistemul me­tric de măsuri. Societatea „British Steel Corporation", care realizează 90 la sută din producţia naţională de oţel, a publicat listele cupr­i­­zînd noile preţuri la majorita­ta produselor sale, raportate la greu­tăţi şi dimensiuni metrice. Acţiu­­nea, care a durat doi ani, a costat corporaţia amintită aproximativ 3 milioane de lire sterline. Termenul fixat de guvernul de la Londra pen­tru adoptarea în Marea Britanie a sistemului metric de măsuri şi pen­tru înlocuirea tradiţionalului „im­perial system“ este anul 1975. CARACAS. — Reprezentanţi din 24 de ţări în curs de dezvoltare s-au reunit la Caracas pentru a ela­bora o poziţie comună în probleme­le monetare la apropiata Conferin­ţă a Naţiunilor Unite pentru co­merţ şi dezvoltare (U.N.C.T.A.D.) ce va avea loc în capitala Republicii Chile, LONDRA. — Ministrul britanic al muncii şi productivităţii, Robert Carr, îl va înlocui pe William Whi­­telaw în funcţia de preşedinte al Camerei Comunelor, informează săptăminalul „Observer" în numă­rul său de duminică. Publicaţia a­­mintită apreciază că portofoliul ră­mas vacant prin plecarea ministru­lui Carr va fi preluat de actualul ministru al poştelor, Christofer Cha­­taway. Anunţarea acestei remanieri ministeriale, care ar putea atinge şi posturi de conducere în sinul Partidului conservator, urmează să aibă loc în Camera Comunelor în următoarele zile. AMMAN. — Fostul premier ior­danian, Bahrat Al Talhouni, a re­venit duminică la Amman in urma unui turneu efectuat în Egipt, Su­dan şi în alte ţări nord-africane unde a prezentat mesaje din partea regelui Hussein al Iordaniei conti­­nind planul suveranului h­aşemit re­feritor la constituirea unui „Regat Arab Unit“ , informează agenţia Reuter. Trimisul special al regelui Hussein a fost însoţit de ministrul de externe iordanian, Abdullah Sa­­lah, care a efectuat anterior o vi­zită în S.U.A. PARIS — Corespondentul Ager­pres, Paul Diaconescu, transmite , în cadrul celei de-a 54-a ediţii a Tîrgului internaţional d­e la Lyon, Ministerul Turismului din Româ­nia a prezentat o expoziţie. Fran­cois Xavier-Ortoli, ministru al dez­voltării industriale şi ştiinţifice al Franţei a adresat felicitări organi­zatorilor pentru modul sugestiv în care au fost prezentate frumuse­ţile turistice ale României. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : Bucureşti, strada Brezoianu nr. 13, telefon 15 43 14 . 14 14 73 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii din întreprinderi şi Instituţii. Tiparul : Întreprinderea poligrafică „INFORMAŢIA“ 40 368

Next