Steagul Roşu, mai 1972 (Anul 24, nr. 7103-7125)
1972-05-03 / nr. 7103
Pag. 20 Bass Un cîntec de dor, de dragoste de suspin sau bucurie, un cîntec din sufletul poporului, trecut prin fluier de fag ce zice cu drag, prin fluier de os ce zice duios, prin fluier de soc ce zice cu joc, poate povesti pagini de istorie. Drumul lui nea Sanda Nicolae, astăzi pirotehnist la Studioul cinematografic Buftea, porneşte dintr-un sat de oameni săraci, satul Blidari, aşezat intre dealurile dintre Găieşti şi Tirgo■*vişte. Lucrează de douăzeci de ani la Buftea, dar anii nu i-au schimbat nici firea, nici gîndelile, nici •. visele , făurite in lumea satului. Seriozitatea şi dragostea faţă de muncă şi cintecul românesc îi dau încredere continuă in viaţă, in veşnica ei tinereţe. — Ciţi ani ai, nea Sanda? — Păi, n-am decit o jumătate de sulă! — De unde şi de cind ştii mata să cînţi la fluier? — Cind aveam nouă ani şi mergeam cu vaca la păscut, primisem în dar de la moş Cristea un fluier mic. Moş Cristea era singurul fluieraş din ■salul. meu şi diula la clăci sau acasă, seara, pe prispă. Eu şi încă un băiat din sat ne-am petrecut copilăria pe lingă moş ,Cristea. Noi eram orfani şi el văduv. Avea insă o fată, care după moartea tatălui ei, mi-a dat mie fluierul cu care cinta moşul. In timpul acela, timpul războiului, la noi în sat, singurul mijloc de distracţie pentru tineret era fluierul. Ne adunam un deal la Cirpita, Cirpita era o pădure la marginea satului, unde jucam şi ne veseleam după fluier. Nea Sanda nu vorbeşte tare, nici mult, îi place să povestească mai mult cu fluierul, aşa cum făcea moş Cristea, şi nu dintr-un singur fluier, ci din mai multe, unele mai mici cu glas ascuţit, altele mijlocii cu glas duios şi altele mai mari cu cintecul adine şi grav, după ceea ce vrea să povestească „fiindcă, spune el, nea Sanda, fiecare fluier are binecuvintarea sa străbună“. După ce mi-a spus c-a fost şi slugă la stăpin, dar şi brigadier la Bumbeşti- Livezeni, l-am întrebat — De cind activezi la Casa de cultură aici, la Buftea? — Cam de cind am venit in Buftea. De optsprezece ani, atunci era cămin cultural şi directoare era tovarăşa leonuţa Tănascu, azi învăţătoarea Calotă Elena. De atunci, de cind au luat fiinţă primele echipe artistice de amatori. Mi-aduc aminte că în timpul festivalului mondial al tineretului de la Bucureşti, am ciştigat cu orchestra un premiu iutit la un concurs. In orchestră cintam și eu. Dirijor era iov, profesor Pîslaru Ion. A luat apoi un fluier şi mai bine de un ceas mi-a povestit, schimbind din cind în cind cele patru fluiere cu care venise. Atunci, m-a străfulgerat gindid că lemnul acela cîntător, fluierul românesc, e rotunjit de cuţitul care taie plinea la cină... De atunci, de cînd l-am cunoscut mai bine pe nea Sanda Nicolae, am rămas amici nedespărţiţi şi i-am recomandat să adune pe lingă el cîţiva ucenici cu care să formeze o echipă de fluieraşi, despre care am speranţa că voi scrie nu peste multă vreme. DUMITRU DRAGAN MEDALION Fluieraș de fag... Moda şi comerţul Direcţia comercială judeţeană Ilfov ţi-a propus, pentru sezonul de primăvară-vară, numeroase acţiuni destinate unei mai eficiente aprovizionări a populaţiei. După o reuşită „paradă a modei" care s-a desfăşurat la Giurgiu, de curînd, O.C.L.M. Olteniţa a organizat la rindul său o asemenea manifestare în sala Clubului S.N.O. Trebuie subliniat că , după asigurările date de O.C.L.M., toate modelele prezentate nu sunt unicate şi că ele se găsesc la dispoziţia cumpărătoarelor. Cu acelaşi prilej a avut loc şi o expoziţie — cu vinzare — a unor mărfuri industriale și a altor produse alimentare UZINA VULCAN BUCUREŞTI, cu sediul în str. Samoil Vulcan nr. 10—12, Sectorul 6 ANGAJEAZĂ muncitori calificaţi în meseriile : — strungari — frezori — rabotori — borwerghişti — mortezori — găuritori — electricieni — formatori şi turnători — oţelari — lăcătuşi — cazangii — rectificatori — sudori electrici şi autogeni — macaragii — sudori-argon — forjori — izolatori termici — tinichigii — zidari-şamotori — muncitori necalificaţi. De asemenea angajează muncitori necalificaţi pentru calificare prin cursuri de scurtă durată pentru meseria de : — strungari — sudori electrici — turnători — forjori — lăcătuşi Pentru meseriile de strungari şi sudori se primesc numai absolvenţi ai şcolii generale de 7 sau 8 ani. Pe timpul şcolarizării cursanţii vor beneficia de dispoziţiile stabilite prin H.C.M. 2105/1969. Angajările se fac din Municipiul Bucureşti şi judeţele Ilfov, Dîmboviţa şi Teleorman cu domiciliul pînă la 50 Km. de Bucureşti-Informaţii suplimentare la telefon 31.00.30/182 între orele 8—14,00. ♦ ■•I ' • • '1 ......... —......... ÎNTREPRINDEREA ORĂŞENEASCĂ DE INDUSTRIE LOCALĂ Oraş Buftea, judeţul Ilfov ANGAJEAZĂ — ingineri construcţii metalice ; — tehnicieni construcţii metalice ; — sudori construcţii metalice ; — strungari construcţii metalice ; ■ — lăcătuşi construcţii metalice. Informaţii suplimentare la sediul întreprinderii, serv. personal administrativ, Sos- Bucureşti—Piteşti km. 15, sau la telefon : 137 Buftea. STEAGUL ROŞU ------------------- PREMIERĂ LA OPERĂ ____________ Baletul „PRIMĂVARA evocarea unor ani eroici Preocuparea axării repertoriului de spectacol pe cele mai valoroase lucrări româneşti contemporane a adus pe scena Operei din Bucureşti, intr-un scurt interval de timp, douăpremiere. Spre cinstea ansamblului de balet, ambele se înscriu ca noi realizări ale acestui talentat şi harnic colectiv. După „Nunta în Carpaţi“ pe muzica lui Paul Constantinescu, am aplaudat acum cîteva zile baletul „PrimăVara'1'’ închinat, atît prin tematica sa cit şi prin momentul în care vedelumina, rampei, aniversării semicentenarului Uniunii Tineretului Comunist. Sub semnătura lui Alecu Popovici şi Cornel Trăilescu (autorul libretului şi, respectiv, al muzicii), „Primăvara“ marchează o primă încercare a fiecăruia dintre aceşti doi creatori, de a se adresa tineretului. Se ştie că Alecu Popovici şi-a consacrat pînă acum activitatea aproape exclusiv literaturii pentru copii şi că, în lucrările destinate scenei, Cornel Trăilescu s-a preocupat, tot de cei mici, dedicîndu-le opera „Motanul încălţat“. Pare deosebit de interesant să menţionăm că acest balet este totodată şi prima lucrare de gen inspirată de lupta revoluţionară a clasei muncitoare din ţara noastră, de efortul său pentru înlăturarea exploatării şi dobîndirea libertăţii. Acţiunea include o perioadă de cîteva luni din primăvara anului 1944 pînă după Istoricul 23 August. Eroii sînt tineri muncitori şi elevi, uniţi în lupta comună împotriva fascismului şi a abuzurilor poliţieneşti, acţionind sub Îndrumarea Partidului Comunist. Pe parcursul a două acte libretul evidenţiază spiritul de solidaritate ce domneşte in rîndurile tinerilor, punctează cîteva acţiuni ale luptei din ilegalitate şi creionează pregnant momente dramatice ale încleştării. Pe fundalul acestei acţiuni şi strîns legată de evenimentele ei se brodează povestea de iubire a celor doi eroi principali, uteciştii Radu şi Doina, a căror dragoste, puternică şi curată, se împlineşte o dată cu victoria cauzei şi luptei lor. Pentru un libret atît de generos, Cornel Trăilescu a pornit de la ideea unei muzici care să îmbine patosul cu lirismul şi să dea neapărat întîietate factorului melodic. Desprindem, printre paginile reuşite, avîntatul cîntec revoluţionar de la sfîrşiul actului I, muzica ce însoţeşte întîlnirile şi duetele de dragoste Radu-Doina, ca şi o parte din aceea destinată scenei din localul unde petrece protipendada (act. II). în ansamblu însă, am fi dorit, o partitură cu o dramaturgie mai îndrăzneaţă, de o accesibilitate mai evoluată şi într-un spiritmai modern. Aceste observaţii se referă atît la substanţa muzicală, în sine, cit şi la înveştmîntarea armonică şi orchestrală. Reuşita spectacolului — şi este, fără îndoială, o reuşită — se bazează în primul rînd pe regia şi coregrafia de autentică inspiraţie a lui Vasile Marcu, pe scenografia ingenioasă a Hristofeniei Cazacu şi pe măiestria balerinilor. In rolul Doinei, vibraţia Magdalenei Popa este de-a dreptul emoţionantă. Evoluţia ei captivează, incintă ; fiecare mişcare e plină de graţie şi totodată încărcată de semnificaţii. Expresia chipului reflectă sentimentele momentului şi demonstrează clipă de clipă o trăire intensă, o participare creatoare. Petre Ciortea, în rolul lui Radu, e un partener admirabil şi un solist de clasă. Dansurile lui Bojidar Petrov, Gh. Căciuleanu, Cristina Savu şi Gh. Cotovelea aduc o notă de umor şi voioşie, in apariţii care permit aprecierea superlativă a meşteşugului şi temperamentului lor artistic. Adrian Gheorghiu — acuzatorul — desfăşoară în scena procesului un dans de mare sugestivitate . Corul, ca întotdeauna la Opera din Bucureşti (maestru Stelian Olariu) este la înălţime. De data aceasta, nu numai la figurat, prin nivelul execuţiei sale, ci şi la propriu, căci amplasat pe lateralele balconului II, (excelentă idee, a regiei !) intervenţiile sale, în momentele apoteotice, dau sonorităţi de amploare impresionantă. Compozitorul Cornel Trăilescu şi-a asumat şi răspunderea baghetei şi a direcţiei muzicale, puţind impune astfel o interpretare conformă intenţiilor sale, unei muzici ce-i aparţine. Perfectibilă încă — contribuie desigur şi emoţiile premierei — execuţia orchestrei, acurateţea alămurilor, echilibrul sonor. Prin tematica abordată, prin entuziasta participare a întregului colectiv, prin calităţile de „spectacol“, noua premieră este o reușită. ANA FROST Sezonul turistic (Urmare din pag. 1-a) fost puse în vinzare vederi care reproduc aspectele cele mai semnificative din Giurgiu. O invitaţie la Olteniţa... Fără a fi situat pe o şosea turistică cu... greutate ,totuşi, oraşul de la gurile Argeşului nu este ocolit de turişti. Pitorescul său este unul dintre argumentele care îi îndeamnă pe numeroşi oameni ai muncii să-şi petreacă o parte a timpului liber pe aceste meleaguri. Deci, cum vor fi întâmpinaţi în acest sezon vizitatorii veniţi la Olteniţa ? La această întrebare ne-au răspuns: ILIE JARCA — director O.C.L. Olteniţa. Vom asigura vizitatorilor noştricondiţii satisfăcătoare în perioada de timp cit ne sunt oaspeţi. Dat fiind specificul activităţii O.C.L., avem datoria de a ne ocupa în acest sens, în special de reţeaua de alimentaţie publică. Ca urmare, în primul rînd s-a pus accentul pe exploatarea acelor unităţi care, prin amenajările de rigoare, permit crearea unui cadru plăcut, reconfortant. Pot aminti astfel de restaurantulgrădină aflat chiar pe malul Dunării, de cel din parcul oraşului etc. In total, în oraş avem 5 grădini de vară. Apoi, tot într-un cadru corespunzător, chiar în centru, s-a dat în folosinţă o grădină unde se desfac produse de patiserie şi bere. NICOLAE RADUESCU — şeful Filialei de turism Olteniţa : Pentru noi, această perioadă reclamă rezolvarea a trei probleme : cazarea turiştilor care vin sau trec prin Olteniţa, organizarea de excursii şi procurarea de bilete pentru staţiunile de tratament şi odihnă. In toate cazurile, considerăm că dispunem de mijloacele materiale necesare pentru a satisface toate cerinţele. Aşa de pildă, hotelul are un număr suficient de locuri, asigurind o cazare bună, iar în ceea ce priveşte excursiile, în ultima vreme în jur de 1.000 de muncitori şi ţărani cooperatori au plecat şi la Buftea, dar mai spre vară VIRGIL VIŞAN — vicepreşedinte al Cooperativei de consum Buftea : Pentru începutul acestui, sezon nu putem să ne lăudăm cu prea multe lucruri întrucît complexul „Calul Bălan“ de pe marginea lacului se află în plină construcţie, urmînd să fie dat în exploatare la începutul semestrului II a.c. Totuşi, pentru a face faţă cerinţelor au fost înfiinţate centre de răcoritoare şi dulciuri pe arterele principale ale oraşului. Apoi, lingă viitoarea construcţie a „Calului Bălan“ există amenajat un spaţiu pentru parcarea autoturismelor, iar bărcile de agrement sunt gata de start. Cit priveşte restaurantul şi grădina din centrul oraşului, precum şi cofetăria sunt gata de a-şi primi oaspeţii cu preparate specifice bucătăriei româneşti. CENTRALA INDUSTRIALIZĂRII LAPTELUI ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIALIZARE A LAPTELUI Un nou sortiment LAPTE DE CONSUM SUNTNUNIT 1,25 lei litrul — Produs gustos şi hrănitor. Lapte natural de vacă, pasteurizat, care cu excepţia grăsimii extrase, conţine toate principiile nutritive ale laptelui şi anume : proteine uşor asimilabile, lactoză, săruri minerale, vitamine. Este indicat în afecţiuni hepatice, obezitate, ateroscleroza. — Laptele de consum smîntînit se utilizează ca atare sau în amestec cu cafea, cacao, pentru cocteiluri cu fructe şi orice preparate culinare a căror pregătire necesită lapte (creme, budinci, supe, pireuri). Consumaţi cu încredere şi cereţi la toate centrele de desfacere noul produs LAPTE DE CONSUM SMÎNTÎNIT ...... ..................... ■ ' .... ■' ' '■ I.A.S. AVICOLA MIHAILESTI cu sediul în comuna Mihăilești, Județul Ilfov LIVREAZĂ cu numerar fără repartiţie cocoşei de o zi la prețul de 0,50 lei bucata. Livrarea se face în fiecare marti si vineri de la ora 7,12. Nu se asigură ambalaje pentru transport. ÎNTREPRINDEREA „VICTORIA" BUCUREŞTI, str. Cobălcescu nr. 9, sectorul 7, Telefon 15.23.06 ; 15.96.90, int. 906 EXECUTĂ PENTRU ÎNTREPRINDERI ŞI INSTITUŢII DE STAT : — Vulcanizări de camere şi anvelope — Reparaţii de materiale de protecţie din cauciuc (şorţuri, cisme etc.), benzi transportoare din cauciuc, precum şi alte lucrări legate de această branşe, în atelierele din Str. Cezar Boliac 3, tel. 21.52.86. Fiind dotate cu instalaţii moderne de înaltă tehnicitate şi personal specializat, lucrările se predau prompt, în condiţii optime. IX“ diferite trasee din ţară şi din străinătate. De asemenea ne-am străduit să asigurăm tuturor solicitanţilor bilete pentru staţiunile de tratament şi odihnă preferate. În general, după sondajele efectuate, considerăm că în acest an din oraşul Olteniţa şi localităţile învecinate vor pleca în excursii organizate 5.000 de oameni ai muncii. I TELEVIZIUNI MIERCURI 3 MAI PROGRAMUE,I 9.00 Deschiderea emisiunii de diminență —— Tp4py 9.05 Reportaj TV. Fragmente din jurnalul unui poet. 9.25 In pași de dans 10.00 Curs de limba franceză (Leotîci 9. 14*â) • 10.30 Film artistic „Haiducii lui Șaptecai“. 12.00 Telejurnal 15.30 Teleșcoală • Procedee de analiză imediată (Chimie anii I—TV liceu) • Locuri geometrice. Triunghiuri şi patrulatere înscrise în cerc. Poligoane regulate. Prezintă conf. univ. Gh D. Simionescu de la Institutul Politehnic din Bucureşti (Matematică. In ajutorul candidaţilor la concursul de admitere). 10.30—17.00 Curs de limba engleza (Lecţia a 13-a) — reluare. 17.00 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Fotbal : Rapid — Steaua (divizia A). Transmisiune directă de la Stadionul :.23 August’4. Comentator Radu Urziceanu. 18.45 Timp şi anotimp în agricultură. 19.10 Tragerea Pronoexpres. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.05 Laudă tinereţii. Versuri inedite In lectura autorilor : Ion Cringuleanu, Victoria Dragu, Gheorghe Istrate, Csíki László, Dan Mutaşcu, A. I Zăinescu. 20.20 Telecinemateca . ..Noaptea generalilor’*. Regia Anatole Litvak. Cu: Peter O’Toole, Omar Scharif, Tom Courtenay, Cristopher Plummer. Premieră TV. 22.30 ,,24 de ore". PROGRAMUL 2 20.00 Film de animaţie pentru copii. „Cine merge la expoziţie ?“. 20.15 Refrene fără virstă Muzică... muzică.. Emisiune realizată de Televiziunea din R.D.G. 21.00 Agenda. 21.10 Cluburi sportive bucureştene. 21.30 Mari muzee ale lumii. Muzeul de artă din Saint Tropez. Comentează Constantin Prut. 21.45 Teatru foileton . „Muşatinii“. După trilogia lui Barbu Ştefănescu Delavrancea (reluare). Scenariul şi regia Sorana Coroamă. Seria a 3-a : „Ştefan a trăit. Bogdan începe“. MIERCURI 3 MAI PROGRAMUL I 14.00 Varietăţi muzicale. 14.10 La porţile clerului. — melodii populare. 13.00 Buletin de ştiri. 13.05 Creştere şi eficienţă economică. 13.30 Din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Piese corale. 16.30 Contraste sonore — muzică uşoară. 16.30 „Fotbal minut cu minut“. 19.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Din înregistrările lui Ion Matache. 20.55 Ştiinţa la zi. 21.00 Revista şlagărelor. 21.28 Bijuterii muzicale. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 13.00 Concert deseară. 21.06 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de știri. 14.05 Melodii populare. 14.30 Cartea politică. 14-40 Arii din opere. 15.00 Melodii de Gherase Dendrino şi Aurel Giroveanu. 15.20 Miniaturi folclorice. 15.30 Radioşcoala. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Muzică simfonică. 16.50 Pe teme medicale. 17.00 Buletin de ştiri. 17.05 Muzică populară. 17.30 Emisiune literară. 17.50 Miine seară, în Studioul de Concerte al Radioteleviziunii. 18.00 Publicitate radio. 18.20 Recital de operă. Silvia Voinea și Lucian Marinescu. 18.40 Muzică instrumentală. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Emisiune literară. 19.50 Noapte bună, copii ! 20.00 Muzică populară. 20.15 Teatrul radiofonic „Plicul“ de Elviu Rebreanu. 21.41 Muzică uşoară. 21.50 Muzică simfonică. 22.30 Universitatea radio. 22.45 Canţonete interpretate de Ion Făculete. 23.00 Buletin de ştiri. 23.05 Pianişti contemporani. — Philippe Entremont. 23.50 Fragmente din operete româneşti. 0.24 Muzică simfonică. 0.50 11.00 Buletin de ştiri. JOI 4 MAI PROGRAMUL I 6.00 Muzică şi actualităţi. 7.00 Radiojurnal. 8.00 sumarul presei. 9.30 Odă limbii române. 10.00 _ Buletin de ştiri. 10.05 Muzică populară. 10.30 Clubul călătorilor. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Melodii de Aurel Manolescu. 11.15 Din ţările socialiste. 11.30 Cintece de Gheorghe Bazavan. 11.50 Cotele apelor Dunării 12.00 Discul zilei : Frida Boceara. 12.13 Recital Dionisie Konya. 12.30 întilnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Avanpremieră cotidiană. 13.30 Tot Înainte. 14.00 Din creaţia lui George Enescu. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineaţă. 6.05 Buletin de ştiri. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 5.05 Tot înainte. 8.20 Mari interpreţi Pablo Casals. 0.00 Cîntece de Sava Ilin, Boris Covasnian şi Costică Andrei. 9.15 Selecţiuni din operetele lui Offenbach. 9.30 Buletin de ştiri. 9.33 Muzică populară. 10.00 Duete de muzică uşoară. 10.10 Din literatura ţărilor socialiste. 10.30 Fragmente din opere. 11.00 Rapsozi ai plaiurilor noastre. 11.30 Refrene cunoscute. 11.55 Ştiinţa la zi. 12.00 Buletin de ştiri. 12.03 Avanpremieră cotidiană 12.18 Melodii de Liviu Ionescu. 12.30 Pagini alese din opereta „Prinţesa circului“ de Kalman. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Varietăţi muzicale. 14.00 Buletin de ştiri. MIERCURI 3 MAI Rigoleto, ora 19.30 : Opera română. Contele de Luxemburg, ora 19.30 : Teatrul de Operetă. Cui i-e frică de Virginia Woolff, ora 20 : Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Comedia. Dulcea pasăre a tinereţii, ora 20 : Teatrul Naţional „T. L. Caragiale“, sala Studio. Fetele Didinei, ora 19.30 : Teatrul* „Ion Vasiescu“. Play Strindberg, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala bd. Schitu Măgureanu. Spectacol de poezie şi muzică, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio. Simfonia pentru destinul meu, ora 19.30 : Teatrul Eţic. Schimbul, ora 20 : Teatrul „C. I. Nottara“, sala Studio. Eseu .. . ora 19.30 : Teatrul Giuleşti. Ninigra şi Angra, ora 17 : Teatrul „Ţăndărică, sala Victoria. Băi şi nătărăi, ora 17 : Teatrul „Ţăndărică“, sala Academiei. Ghiocei.. . Mărgăritare, ora 10.30 : Ansamblul „Rapsodia română“. Inter-Circus, ora 19.30 , Circul „Bucureşti“. CINEMATOGRAFE Silvia : Festival (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 19.30 ; 21). 19 fete şi un marinar : Victoria (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 13.20 ; 20.45). Toamna Cleyennilor : Luceafărul (9 ; 12.30 ; 16 ; 19.30) ; Bucureşti (8.45; 11.45 ; 14.45 ; 17.45 ; 20.45). Doamna și vagabondul : Scala (9 ; 11.13 ; 13.30 ; 16.15 ; 18.30 ; 21). Astă seară dansăm In familie : Patria (10 ; 12.30 ; 15 ; 17.45 ; 20.20) ; Favorit (9.15 ; 11.30 ; 13.45 ; 16 ; 18.15 ; 20.30) ; Capitol (9 ; 11-30 ; 13.45 ; 16; 18.30; 21). Ultimul domiciliu cunoscut : Feroviar (8.30 ; 11 ; 13.30 ; 16; 13.30; 21); Modem (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 13.15; 20.30) . Pentru că se iubesc: Lumina (9 . 11 ; 13.15 ; 15.45 ; 18 ; 20.30) ; Lira (15.30 ; 18). Preria: Exfcelsior (9.15; 11.30; 13.43; 16 ; 18.15; 20.30) ; Melodia (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 20.45) ; Gloria (8; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.15 ; 20.30). Poloneza de Ogliinsti : Flacăra (15.30 ; 18 ; 20.13). Marea dragoste : Central (9.13 ; 11.30; 13.45; 16; 18.15; 20.30); Floreasca (15.30 ; 18 ; 20.15) ; Miorița (9; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 13.15 ; 20.30). Felix si Otilia : Buzești (13.30 ; 19)• Volga (n ; 12.30 ; 10 ; 19.30) ; Tomis (9 ; 12.30 ; 16 ; 19.30). _ Evadare din planeta maimuţelor : Griviţa (8 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 : 18;13 ; 20.30) ; Aurora (9 . 1)15 ; 12.30; 13 45; 18. 20.15) ; Flamura (9; 11.15; 13.30 ; 16 : 18;15; 20.30). Hei pustiuie ! : Timpuri noi (9 . 18.30 in continuare: Program de documentare : ora 20.15). Mary Poppins: Bucegi (18; 19.30); Giuleşti (15.30 ; 19). Cercurile dragostei : Crîngaşi (13.30; 18 ; 20.15). Adio, Domnule Chips : Arta (16 ; 19.30) . Tată cu de-a sila : Drumul sălii (13.30; 17.45 ; 20). Micul scăldfttor : Doina (11.30 ; 13.45 ; 10 ; 18.15 ; 20.30). Puterea şi adevărul : Iaromet (15.30 ; 19). Love Story : Dacia (9 ; 11.15; 13.30 ; 16 ; 13;15 ; 20.30). Nu-mi place ziua de luni : Unirea (13.30 ; 10). Steaua sudului : Ferentari (15 30 ; 17.45 ; 20). Pădurea pierdută : Moşilor (15.30 ; 17.45 ; 20). Incidentul : Viitorul (16. 18; 20). Osceola : Pacea (13.43 ; 18. 30) Locotenentul Bullitt : Munca (13.30 ; 18 . 20.13). Tată de duminică : Cosmos (13 30 ; 18 ; 20.15). , 1 ' ' Sacco şi Vanzetti : Rahova (15.30 ; 18 : 20.30). v Cortul roşu : Progresul (15.30 ; 19). Secretul planetei maimuţelor: Vitan (15.30; 18). a» Mihail Strogoff : Popular (15.30 ; 18 ; 20.13). GRĂDINI Doamna şi vagabondul : Select (19.30) . Astă seară dansăm in familie : Capitol (19.30). Felix şi ltilia : Buzeşti (19) ; Tomis (19.30). Mary Poppins : Bucegi (19.30). Nu-mi place ziua de luni : Unirea (20) Pentru că se iubesc : Lira (19.30). Evadare din planeta maimuţelor : Aurora (19.30). Pădurea pierdută : Moşilor (20). Adio, domnule Chips ! : Arta (19.30). Secretul planetei maimuţelor : Vitan (19.30) . Ultimul domiciliu cunoscut : Modern (19.30). GIURGIU Bucureşti : Livada din stepă Lumina : Steaua sudului OLTENIŢA flacăra : Scoate-ţi pălăria cînd săruţi Clubul S.N.O. : Cum am declarat al II-lea război mondial URZICENI Pacea : începutul BUFTEA Libertăţii : Bănuit e mortul BOLINTIN Luceafărul: Un italian in America mwma Gelozie cu toane In comunele Brezoaiele, Iepureşti şi Crevedia Mare femeile formează peste 80—90 Ia sută din forţa de muncă. Dar, curios, la totalul biletelor repartizate pentru tratament şi cură in staţiunile balneare şi climaterice procentul se inversează : 80—90 Ia sută din cei plecaţi în concediu sunt bărbaţi. Sunt şi excepţii. — La noi, femeile sunt cu munca, ele să fie şi cu odihna şi îngrijirea medicală, spunea Nica Eugen, casier la C.A.P. Brezoaiele. Aici din cei 18 trimişi pina acum în staţiuni, II au fost femei. — La noi, motivau delegaţii de la C.A.P. Crevedia Mare şi Iepureşti, nu le lasă bărbaţii să plece. Sunt geloşi. Păi cum vine asta, tovarăşi ? La cîmp şi la treburile casnice bărbaţii le lasă... înainte. Sunt „respectuoşi“. Dar la concediu, subit, devin geloşi ? Din copilărie, inginerul şef al C.A.P. Patru Fraţi, Constantin Stan, cultivă cu nobilă consecvenţă o pasiune : aceea de a colecţiona monede din toate colţurile lumii. Neobosit căutător, a strîns pînă în prezent peste 7 000 de piese care i-au înlesnit călătorii imaginare prin ţări de pe toate continentele. Dorinţa Nu ştim dacă mai există în zilele noastre oameni care să ţină banii la ciorap, dar cunoaştem precis că Titu Genunchi din comuna Bragadiru îi depozitează în pantofi. In definitiv, fiecare poate să facă ce vrea cu banii săi. Dar, eroul nostru depunea la pantof bani sustraşi numismatului este ca în caseta în care îşi păstrează nepreţuita comoară să-şi dea întilnire toate ţările lumii. Ţinînd seama că este încă tînăr, sîntem convinşi că neastîmpărul său perseverent îi va dărui această mult aşteptată satisfacţie, cu prisosinţă meritată, din buzunarele cetăţenilor. Deunăzi, organele de miliţie Tărtăşeşti l-au prins cu 400 lei în pantof, sumă pe care o „virase“ direct din buzunarul unui cetăţean aflat la campingul Vlăsia. Vădit lucru, Genunchi a călcat cu stîngul ! Numismatul din Patru Fraţi Pantoful... puşculiţă Mufloni corsicani in munţii Apuseni Rezervaţia naturală „Iezer“ din zona munţilor Apuseni, mărginită de lacul cu acelaşi nume, de păduri, văi adinei şi grohotişulu, găzduieşte, alături de cerbi şi căprioare, o specie de animale rare, unice în ţară: mufloni corsicani, aclimatizaţi aici, în scopul îmbogăţirii faunei pădurilor noastre montane. Se pare că această rezervaţie este locul cel mai prielnic din ţară creşterii şi aclimatizării muflonilor, al căror număr a crescut, de altfel, din ultimii doiani, de la 6 la 16. Prin înfăţişarea lor, aceste oi sălbatice (ovis arîes musino), stirnesc interesul și curiozitatea vizitatorilor. Cînd ajung la maturitate, ele au o lungime de 1,30 metri și o greutate intre 25—50 kg. In timpul verii, blana lor este roşcată, iar iarna, brună. Coarnele masculilor cresc în formă de spirală și au o lungime de aproape un metru. Los Angeles şi consumul de alcool Potrivit statisticilor oficiale, în S.U.A. există aproximativ 9 milioane de alcoolici. Prejudiciul pe care aceştia il aduc statului anual este evaluat la 15 miliarde dolari. Datorită beţiei, în fiecare an 28 000 persoane îşi pierd viaţa în accidente de circulaţie. „Beverage Bulletin“ relata recent că recordul mondial al consumului de alcool pe cap de locuitor, este deţinut de aproape opt ani, de oraşul Los Angeles.