Steagul Roşu, mai 1972 (Anul 24, nr. 7103-7125)

1972-05-03 / nr. 7103

Pag. 2­0 Bass Un cîntec de dor, de­ dragoste de sus­pin sau bucurie, un cîntec din sufletul poporului, trecut prin fluier de fag ce zice cu drag, prin fluier de os ce zice duios, prin flu­ier de soc ce zice cu joc, poate po­vesti pagini de is­torie. Drumul lui nea Sanda Nicolae, as­tăzi pirotehnist la Studioul cinemato­grafic Buftea, por­neşte dintr-un sat de oameni săraci, satul Blidari, aşezat intre dealurile din­tre Găieşti şi Tirgo■*­vişte. Lucrează de două­zeci de ani la Buf­tea, dar anii nu i-au schimbat nici firea, nici gînd­elile, nici •. visele , făurite in lumea satului. Seriozitatea şi dra­gostea faţă de mun­că şi cintecul româ­nesc îi dau încre­dere continuă in viaţă, in veşnica ei tinereţe. — Ciţi ani ai, nea Sanda? — Păi, n-am de­cit o jumătate de sulă! — De unde şi de cind ştii mata să cînţi la fluier? — Cind aveam nouă ani şi mer­geam cu vaca la păscut, primisem în dar de la moş Cris­­tea un fluier mic. Moş Cristea era sin­gurul fluieraş d­in ■salul. meu şi diula la clăci sau acasă, seara, pe prispă. Eu şi încă un băiat din sat ne-am petrecut copilăria pe lingă moş ,Cristea. Noi e­­ram orfani şi el vă­duv. Avea insă o fată, care după moartea tatălui ei, mi-a dat mie fluie­rul cu care cinta moşul. In timpul acela, timpul războiu­lui, la noi în sat, singurul mijloc de distracţie pentru ti­neret era fluierul. Ne adunam un deal la Cirpita, Cir­­pita era o pădure la marginea satului, unde jucam şi ne veseleam după flu­ier. Nea Sanda nu vorbeşte tare, nici mult, îi place să po­vestească mai mult cu fluierul, aşa cum făcea moş Cristea, şi nu dintr-un sin­gur fluier, ci din mai multe, unele mai mici cu glas ascuţit, altele mijlo­cii cu glas duios şi altele mai mari cu cintecul adine şi grav, după ceea ce vrea să povestească „fiindcă, spune el, nea Sanda, fiecare fluier are binecu­­vintarea sa străbu­nă“. După ce mi-a spus c-a fost şi slugă la stăpin, dar şi briga­dier la Bumbeşti- Livezeni, l-am în­trebat — De cind acti­vezi la Casa de cul­tură aici, la Buftea? — Cam de cind am venit in Buftea. De optsprezece ani, atunci era cămin cultural şi directoa­re era tovarăşa l­eo­nuţa Tănascu, azi învăţătoarea Calotă Elena. De atunci, de cind au luat fiinţă primele echipe artis­tice de amatori. Mi-aduc aminte că în timpul festivalu­lui mondial al tine­retului de la Bucu­reşti, am ciştigat cu orchestra un premiu iutit la un concurs. In orchestră cinta­m și eu. Dirijor era iov, profesor Pîslaru Ion. A luat apoi un fluier şi mai bine de un ceas mi-a po­vestit, schimbind din cind în cind cele patru fluiere cu ca­re venise. Atunci, m-a stră­fulgerat gindid că lemnul acela cîntă­­tor, fluierul româ­nesc, e rotunjit de cuţitul care taie pli­nea la cină... De atunci, de cînd l-am cunoscut mai bine pe nea Sanda Nicolae, am rămas amici nedes­părţiţi şi i-am reco­mandat să adune pe lingă el cîţiva uce­nici cu care să for­meze o echipă de fluieraşi, despre ca­re am speranţa că voi scrie nu peste multă vreme. DUMITRU DRAGAN MEDALION Fluieraș de fag... Moda şi comerţul Direcţia comercială judeţeană Ilfov ţi-a propus, pentru sezo­nul de primăvară-vară, numeroa­se acţiuni destinate unei mai e­­ficiente aprovizionări a popu­laţiei. După o reuşită „paradă a mo­dei" care s-a desfăşurat la Giur­giu, de curînd, O.C.L.M. Olteni­ţa a organizat la rindul său o asemenea manifestare în sala Clubului S.N.O. Trebuie subliniat că , după asigurările date de O.C.L.M., toa­te modelele prezentate nu sunt unicate şi că ele se găsesc la dispoziţia cumpărătoarelor. Cu acelaşi prilej a avut loc şi o expoziţie — cu vinzare — a unor mărfuri industriale și a a­­ltor produse alimentare UZINA VULCAN BUCUREŞTI, cu sediul în str. Samoil Vulcan nr. 10—12, Sectorul 6 ANGAJEAZĂ muncitori calificaţi în meseriile : — strungari — frezori — rabotori — borwerghişti — mortezori — găuritori — electricieni — formatori şi turnători — oţelari — lăcătuşi — cazangii — rectificatori — sudori electrici şi autogeni — macaragii — sudori-argon — forjori — izolatori termici — tinichigii — zidari-şamotori — muncitori necalificaţi. De asemenea angajează muncitori necalificaţi pentru calificare prin cursuri de scurtă durată pentru meseria de : — strungari — sudori electrici — turnători­­ — forjori — lăcătuşi Pentru meseriile de strungari şi sudori se primesc numai absolvenţi ai şcolii generale de 7 sau 8 ani. Pe timpul şcolarizării cursanţii vor beneficia de dispoziţiile stabilite prin H.C.M. 2105/1969. Angajările se fac din Municipiul Bucureşti şi judeţele Ilfov, Dîmboviţa şi Teleorman cu domiciliul pînă la 50 Km. de Bucureşti-Informaţii suplimentare la telefon 31.00.30/182 între orele 8—14,00. ♦ ■•I ' • • '1 ......... —......... ÎNTREPRINDEREA ORĂŞENEASCĂ DE INDUSTRIE LOCALĂ Oraş Buftea, judeţul Ilfov ANGAJEAZĂ — ingineri construcţii metalice ; — tehnicieni construcţii metalice ; — sudori construcţii metalice ; — strungari construcţii metalice ; ■ — lăcătuşi construcţii metalice. Informaţii suplimentare la sediul întreprinderii, serv. personal administrativ, Sos- Bucureşti—Piteşti km. 15, sau la telefon : 137 Buftea. STEAGUL ROŞU ------------------- PREMIERĂ LA OPERĂ ____________ Baletul „PRIMĂVARA evocarea unor ani eroici Preocuparea axării repertoriului de spectacol pe cele mai valoroase lucrări româneşti contemporane a adus pe scena Operei din Bucureşti, intr-un scurt interval de timp, două­­premiere. Spre cinstea an­samblului de balet, ambele se în­scriu ca noi realizări ale acestui talentat şi harnic colectiv. După „Nunta în Carpaţi“ pe mu­zica lui Paul Constantinescu, am aplaudat acum cîteva zile baletul „PrimăVara'1'’ închinat, atît prin te­matica sa cit şi prin momentul în care vede­­lumina­, rampei, aniver­sării semicentenarului Uniunii Ti­neretului Comunist. Sub semnătura lui Alecu Popovici şi Cornel Trăilescu (autorul libret­­ului şi, respectiv, al muzicii), „Pri­măvara“ marchează o primă încer­care a fiecăruia dintre aceşti doi creatori, de a se adresa tineretu­lui. Se ştie că Alecu Popovici şi-a consacrat pînă acum activitatea aproape exclusiv literaturii pentru copii şi că, în lucrările destinate scenei, Cornel Trăilescu s-a preo­cupat, tot de­ cei mici, dedicîndu-le opera „Motanul încălţat“. Pare de­osebit de interesant să menţionăm că acest balet este totodată şi pri­ma lucrare de gen inspirată de lupta revoluţionară a clasei mun­citoare din ţara noastră, de efortul său pentru înlăturarea exploatării şi dobîndirea libertăţii. Acţiunea include o perioadă de cîteva luni din primăvara anului 1944 pînă după Istoricul 23 August. Eroii sînt tineri muncitori şi elevi, uniţi în lupta comună împotriva fascismului şi a abuzurilor poliţie­neşti, acţionind sub Îndrumarea Partidului Comunist. Pe parcursul a două acte libre­tul evidenţiază spiritul de solidari­tate ce domneşte in rîndurile tine­rilor, punctează cîteva acţiuni ale luptei din ilegalitate şi creionează pregnant momente dramatice ale încleştării. Pe fundalul acestei ac­ţiuni şi strîns legată de evenimen­tele ei se brodează povestea de iu­bire a celor doi eroi principali, ute­­ciştii Radu şi Doina, a căror dra­goste, puternică şi curată, se îm­plineşte o dată cu victoria cauzei şi luptei lor. Pentru un libret atît de gene­ros, Cornel Trăilescu a pornit de la ideea unei muzici care să îm­bine patosul cu lirismul şi să dea neapărat întîietate factorului melo­dic. Desprindem, printre paginile reuşite, avîntatul cîntec revoluţio­nar de la sfîrşiul actului I, muzica ce însoţeşte întîlnirile şi duetele de dragoste Radu-Doina, ca şi o parte din aceea destinată scenei din localul unde petrece protipen­dada (act. II). în ansamblu însă, am fi dorit, o partitură cu o dra­maturgie mai îndrăzneaţă, de o ac­cesibilitate mai evoluată şi într-un spirit­­mai modern. Aceste obser­vaţii se referă atît la substanţa mu­zicală, în sine, cit şi la înveştmîn­­tarea armonică şi orchestrală. Reuşita spectacolului — şi este, fără îndoială, o reuşită — se ba­zează în primul rînd pe regia şi coregrafia de autentică inspiraţie a lui Vasile Marcu, pe scenografia ingenioasă a Hristofeniei Cazacu şi pe măiestria balerinilor. In rolul Doinei, vibraţia Magda­­lenei Popa este de-a dreptul emo­ţionantă. Evoluţia ei captivează, in­cintă ; fiecare mişcare e plină de graţie şi totodată încărcată de sem­nificaţii. Expresia chipului reflectă sentimentele momentului şi demon­strează clipă de clipă o trăire in­tensă, o participare creatoare. Pe­tre Ciortea, în rolul lui Radu, e un partener admirabil şi un solist de clasă. Dansurile lui Bojidar Petrov, Gh. Căciuleanu, Cristina Savu şi Gh­. Cotovelea aduc o notă de umor şi voioşie, in apariţii care permit aprecierea superlativă a meşteşugului şi temperamentului lor artistic. Adrian Gheorghiu — acuzatorul —­ desfăşoară în scena procesului un dans de mare suges­tivitate . Corul, ca întotdeauna la Opera din Bucureşti (maestru Stelian Ola­riu) este la înălţime. De data a­­ceasta, nu numai la figurat, prin nivelul execuţiei sale, ci şi la pro­priu, căci amplasat pe lateralele balconului II, (excelentă idee, a re­giei !) intervenţiile sale, în momen­tele apoteotice, dau sonorităţi de amploare impresionantă. Compozitorul Cornel Trăilescu şi-a asumat şi răspunderea baghe­tei şi a direcţiei muzicale, puţind impune astfel o interpretare con­formă intenţiilor sale, unei muzici ce-i aparţine. Perfectibilă încă — contribuie desigur şi emoţiile pre­­mier­ei — execuţia orchestrei, acu­rateţea alămurilor, echilibrul sonor. Prin tematica abordată, prin en­tuziasta participare a întregului co­lectiv, prin calităţile de „specta­col“, noua premieră este o reușită. ANA FROST Sezonul turistic (Urmare din pag. 1-a) fost puse în vinzare vederi care reproduc aspectele cele mai sem­nificative din Giurgiu. O invitaţie la Olteniţa... Fără a fi situat pe o şosea tu­ristică cu... greutate ,totuşi, oraşul de la gurile Argeşului nu este oco­lit de turişti. Pitorescul său este unul dintre argumentele care îi în­deamnă pe numeroşi oameni ai muncii să-şi petreacă o parte a timpului liber pe aceste meleaguri. Deci, cum vor fi întâmpinaţi în acest sezon vizitatorii veniţi la Ol­teniţa ? La această întrebare ne-au răspuns: ILIE JARCA — director O.C.L. Olteniţa. Vom asigura vizitatorilor noştri­­condiţii satisfăcătoare în pe­rioada de timp cit ne sunt oaspeţi. Dat fiind specificul activităţii O.C.L., avem datoria de a ne ocupa în acest sens, în special de reţeaua de alimentaţie publică. Ca urmare, în primul rînd s-a pus accentul pe exploatarea acelor unităţi care, prin amenajările de rigoare, permit crea­rea unui cadru plăcut, reconfortant. Pot aminti astfel de restaurantul­­grădină aflat chiar pe malul Du­nării, de cel din parcul oraşului etc. In total, în oraş avem 5 gră­dini de vară. Apoi, tot într-un ca­dru corespunzător, chiar în centru, s-a dat în folosinţă o grădină unde se desfac produse de patiserie şi bere. NICOLAE RADU­ESCU — şeful Filialei de turism Olteniţa : Pentru noi, această perioadă reclamă re­zolvarea a trei probleme : cazarea turiştilor care vin sau trec prin Olteniţa, organizarea de excursii şi procurarea de bilete pentru staţiu­nile de tratament şi odihnă. In toate cazurile, considerăm că dis­punem de mijloacele materiale ne­cesare pentru a satisface toate ce­rinţele. Aşa de pildă, hotelul are un număr suficient de locuri, asi­­gurind o cazare bună, iar în ceea ce priveşte excursiile, în ultima vreme în jur de 1.000 de munci­tori şi ţărani cooperatori au plecat şi la Buftea, dar mai spre vară VIRGIL VIŞAN — vicepreşedinte al Cooperativei de consum Buftea : Pentru începutul acestui, sezon nu putem să ne lăudăm cu prea multe lucruri întrucît complexul „Calul Bălan“ de pe marginea lacului se află în plină construcţie, urmînd să fie dat în exploatare la începu­tul semestrului II a.c. Totuşi, pen­tru a face faţă cerinţelor au fost înfiinţate centre de răcoritoare şi dulciuri pe arterele principale ale oraşului. Apoi, lingă viitoarea con­strucţie a „Calului Bălan“ există amenajat un spaţiu pentru parca­rea autoturismelor, iar bărcile de agrement sunt gata de start. Cit pri­veşte restaurantul şi grădina din centrul oraşului, precum şi cofetă­ria sunt gata de a-şi primi oaspeţii cu preparate specifice bucătăriei româneşti. CENTRALA INDUSTRIALIZĂRII LAPTELUI ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIALIZARE A LAPTELUI Un nou sortiment LAPTE DE CONSUM SUNTNU­NIT 1,25 lei litrul — Produs gustos şi hrănitor. Lapte natural de vacă, pasteurizat, care cu excepţia grăsimii extrase, conţine toate principiile nutritive ale laptelui şi anume : proteine uşor asimilabile, lactoză, săruri minerale, vitamine. Este indi­cat în afecţiuni hepatice, obezitate, ateroscleroza. — Laptele de consum­ smîntînit se utilizează ca atare sau în amestec cu cafea, cacao, pentru cocteiluri cu fructe şi orice preparate culinare a căror pregătire necesită lapte (creme, budinci, supe, pireuri). Consumaţi cu încredere şi cereţi la toate centrele de desfacere noul produs LAPTE DE CONSUM SMÎNTÎNIT ...... ..................... ■ ' .... ■' ' '■ I.A.S. AVICOLA MIHAILESTI cu sediul în comuna Mihăilești, Județul Ilfov LIVREAZĂ cu numerar fără repartiţie cocoşei de o zi la prețul de 0,50 lei bucata. Livrarea se face în fiecare marti si vineri de la ora 7,12. Nu se asigură ambalaje pentru transport. ÎNTREPRINDEREA „VICTORIA" BUCUREŞTI, str. Cobălcescu nr. 9, sectorul 7, Telefon 15.23.06 ; 15.96.90­, int. 906 EXECUTĂ PENTRU ÎNTREPRINDERI ŞI INSTITUŢII DE STAT : — Vulcanizări de camere şi anvelope — Reparaţii de materiale de protecţie din cauciuc (şorţuri, cisme etc.), benzi transportoare din cauciuc, pre­cum şi alte lucrări legate de această branşe, în atelierele din Str. Cezar Boliac 3, tel. 21.52.86. Fiind dotate cu in­stalaţii moderne de înaltă tehnicitate şi personal speciali­zat, lucrările se predau prompt, în condiţii optime. IX“ diferite trasee din ţară şi din străinătate. De asemenea ne-am străduit să asigurăm tuturor solici­tanţilor bilete pentru staţiunile de tratament şi odihnă preferate. În general, după sondajele efectuate, considerăm că în acest an din ora­şul Olteniţa şi localităţile înveci­nate vor pleca în excursii organi­zate 5.000 de oameni ai muncii. I TELEVIZIUNI MIERCURI 3 MAI PROGRAMUE,­I 9.00 Deschiderea emisiunii de dimi­nență —— Tp4py 9.05 Reportaj TV. Fragmente din jurnalul unui poet. 9.25 In pași de dans 10.00 Curs de limba franceză (Leo­­tîci 9. 14*â) • 10.30 Film artistic „Haiducii lui Șaptecai“. 12.00 Telejurnal­ 15.30 Teleșcoală • Procedee de a­­naliză imediată (Chimie anii I—TV li­ceu) • Locuri geometrice. Triun­ghiuri şi patrulatere înscrise în cerc. Poligoane regulate. Prezintă conf. univ. Gh D. Simionescu de la Insti­tutul Politehnic din Bucureşti (Ma­tematică. In ajutorul candidaţilor la concursul de admitere). 10.30—17.00 Curs de limba engleza (Lecţia a 13-a) — reluare. 17.00 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Fotbal : Rapid — Steaua (divizia A). Transmisiune di­rectă de la Stadionul :.23 August’4. Comentator Radu Urziceanu. 18.45 Timp şi anotimp în agricul­tură. 19.10 Tragerea Pronoexpres. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.05 Laudă tinereţii. Versuri ine­dite In lectura autorilor : Ion Crin­­guleanu, Victoria Dragu, Gheorghe Istrate, Csíki László, Dan Mutaşcu, A. I Zăinescu. 20.20 Telecinemateca . ..Noaptea ge­neralilor’*. Regia Anatole Litvak. Cu: Peter O’Toole, Omar Scharif, Tom Courtenay, Cristopher Plummer. Pre­mieră TV. 22.30 ,,24 de ore". PROGRAMUL 2 20.00 Film de animaţie pentru copii. „Cine merge la expoziţie ?“. 20.15 Refrene fără virstă Muzică... muzică.. Emisiune realizată de Te­leviziunea din R.D.G. 21.00 Agenda. 21.10 Cluburi sportive bucureştene. 21.30 Mari muzee ale lumii. Muzeul de artă din Saint Tropez. Co­mentează Constantin Prut. 21.45 Teatru foileton .­ „Muşa­tinii“. După trilogia lui Barbu Ştefănescu Delavrancea (reluare). Scenariul şi regia Sorana Coroamă. Seria a 3-a : „Ştefan a trăit. Bogdan începe“. MIERCURI 3 MAI PROGRAMUL I 14.00 Varietăţi muzicale. 14.10 La porţile clerului. — melodii populare. 13.00 Buletin de ştiri. 13.05 Creştere şi eficienţă economică. 13.30 Din mu­zica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Piese co­rale. 16.30 Contraste sonore — mu­zică uşoară. 16.30 „Fotbal minut cu minut“. 19.00 Orele serii. 20.00 Table­ta de seară. 20.05 Zece melodii pre­ferate. 20.40 Din înregistrările lui Ion Matache. 20.55 Ştiinţa la zi. 21.00 Re­vista şlagărelor. 21.28 Bijuterii muzi­cale. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 13.00 Concert de­­seară. 21.06 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de știri. 14.05 Melodii populare. 14.30 Cartea politică. 14-40 Arii din opere. 15.00 Melodii de Gherase Dendrino şi Aurel Girovea­­nu. 15.20 Miniaturi folclorice. 15.30 Radioşcoala. 16.00 Radiojurnal. Bule­tin meteo-rutier. 16.15 Muzică sim­fonică. 16.50 Pe teme medicale. 17.00 Buletin de ştiri. 17.05 Muzică popu­lară. 17.30 Emisiune literară. 17.50 Miine seară, în Studioul de Con­certe al Radioteleviziunii. 18.00 Pu­blicitate radio. 18.20 Recital de operă. Silvia Voinea și Lucian Marinescu. 18.40 Muzică instrumentală. 19.00 Bu­letin de știri. 19.05 Melodii de estra­dă. 19.30 Emisiune literară. 19.50 Noap­te bună, copii ! 20.00 Muzică popu­lară. 20.15 Teatrul radiofonic „Plicul“ de El­viu Rebreanu. 21.41 Muzică uşoară. 21.50 Muzică simfonică. 22.30 Universitatea radio. 22.45 Canţonete interpretate de Ion Făculete. 23.00 Buletin de ştiri. 23.05 Pianişti contemporani. — Philippe Entremont. 23.50 Fragmente din operete româ­neşti. 0.24 Muzică simfonică. 0.50 11.00 Buletin de ştiri. JOI 4 MAI PROGRAMUL I 6.00 Muzică şi actualităţi. 7.00 Ra­diojurnal. 8.00 sumarul presei. 9.30 Odă limbii române. 10.00 _ Buletin de ştiri. 10.05 Muzică populară. 10.30 Clu­bul călătorilor. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Melodii de Aurel Manolescu. 11.15 Din ţările socialiste. 11.30 Cin­­tece de Gheorghe Bazavan. 11.50 Cotele apelor Dunării 12.00 Discul zilei : Frida Boceara. 12.13 Recital Dionisie Konya. 12.30 întilnire cu me­lodia populară şi interpretul prefe­rat. 13.00 Avanpremieră cotidiană. 13.30 Tot Înainte. 14.00 Din creaţia lui George Enescu. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de diminea­ţă. 6.05 Buletin de ştiri. 7.00 Radio­jurnal. Buletin meteo-rutier. 5.05 Tot înainte. 8.20 Mari interpreţi Pablo Casals. 0.00 Cîntece de Sava Ilin, Boris Covasnian şi Costică Andrei. 9.15 Selecţiuni din operetele lui Of­fenbach. 9.30 Buletin de ştiri. 9.33 Muzică populară. 10.00 Duete de muzică uşoară. 10.10 Din lite­ratura ţărilor socialiste. 10.30 Frag­mente din opere. 11.00 Rapsozi ai plaiurilor noastre. 11.30 Refrene cu­noscute. 11.55 Ştiinţa la zi. 12.00 Bule­tin de ştiri. 12.03 Avanpremieră co­tidiană 12.18 Melodii de Liviu Iones­­cu. 12.30 Pagini alese din opereta „Prinţesa circului“ de Kalman. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Varietăţi muzicale. 14.00 Buletin de ştiri. MIERCURI 3 MAI Rigoleto, ora 19.30 : Opera română. Contele de Luxemburg, ora 19.30 : Teatrul de Operetă. Cui i-e frică de Virginia Woolf­f, ora 20 : Teatrul naţional „I. L. Ca­­ragiale“, sala Comedia. Dulcea pasăre a tinereţii, ora 20 : Teatrul Naţional „T. L. Caragiale“, sala Studio. Fetele Didinei, ora 19.30 : Teatrul* „Ion Vasiescu“. Play Strindberg, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala bd. Schitu Măgureanu. Spectacol de poezie şi muzică, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio. Simfonia pentru destinul meu, ora 19.30 : Teatrul Eţic. Schimbul, ora 20 : Teatrul „C. I. Nottara“, sala Studio. Eseu .. . ora 19.30 : Teatrul Giu­­leşti.­­ Ninigra şi An­gra, ora 17 : Teatrul „Ţăndărică, sala Victoria. Băi şi nătărăi, ora 17 : Teatrul „Ţăndărică“, sala Academiei. Ghiocei.. . Mărgăritare, ora 10.30 : Ansamblul „Rapsodia română“. Inter-Circus, ora 19.30 , Circul „Bucureşti“. CINEMATOGRAFE Silvia : Festival (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 19.30 ; 21). 19 fete şi un marinar : Victoria (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 13.20 ; 20.45). Toamna Cl­eyennilor : Luceafărul (9 ; 12.30 ; 16 ; 19.30) ; Bucureşti (8.45; 11.45 ; 14.45 ; 17.45 ; 20.45). Doamna și vagabondul : Scala (9 ; 11.13 ; 13.30 ; 16.15 ; 18.30 ; 21). Astă seară dansăm In familie : Patria (10 ; 12.30 ; 15 ; 17.45 ; 20.20) ; Favorit (9.15 ; 11.30 ; 13.45 ; 16 ; 18.15 ; 20.30) ; Capitol (9 ; 11-30 ; 13.45 ; 16; 18.30; 21). Ultimul domiciliu cunoscut : Fero­viar (8.30 ; 11 ; 13.30 ; 16; 13.30; 21); Modem (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 13.15; 20.30) . Pentru că se iubesc: Lumina (9 . 11 ; 13.15 ; 15.45 ; 18 ; 20.30) ; Lira (15.30 ; 18). Preria: Exfcelsior (9.15; 11.30; 13.43; 16 ; 18.15; 20.30) ; Melodia (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 20.45) ; Gloria (8; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.15 ; 20.30). Poloneza de Ogliinsti : Flacăra (15.30 ; 18 ; 20.13). Marea dragoste : Central (9.13 ; 11.30; 13.45; 16; 18.15; 20.30); Flo­­reasca (15.30 ; 18 ; 20.15) ; Miorița (9; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 13.15 ; 20.30). Felix si Otilia : Buzești (13.30 ; 19)­­• Volga (n­ ; 12.30 ; 10 ; 19.30) ; Tomis (9 ; 12.30 ; 16 ; 19.30). _ Evadare din planeta maimuţelor : Griviţa (8 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 : 18;13 ; 20.30) ; Aurora (9 . 1)15 ; 12.30; 13 45; 18. 20.15) ; Flamura (9; 11.15; 13.30 ; 16 : 18;15; 20.30). Hei pustiuie ! : Timpuri noi (9 . 18.30 in continuare: Program de do­cumentare : ora 20.15). Mary Poppins: Bucegi (18; 19.30); Giuleşti (15.30 ; 19). Cercurile dragostei : Crîngaşi (13.30; 18 ; 20.15). Adio, Domnule Chips : Arta (16 ; 19.30) . Tată cu de-a sila : Drumul sălii (13.30; 17.45 ; 20). Micul scăldfttor : Doina (11.30 ; 13.45 ; 10 ; 18.15 ; 20.30). Puterea şi adevărul : I­aromet (15.30 ; 19). Love Story : Dacia (9 ; 11.15; 13.30 ; 16 ; 13;15 ; 20.30). Nu-mi place ziua de luni : Unirea (13.30 ; 10). Steaua sudului : Ferentari (15 30 ; 17.45 ; 20). Pădurea pierdută : Moşilor (15.30 ; 17.45 ; 20). Incidentul : Viitorul (16. 18; 20). Osceola : Pacea (13.43 ; 18. 30) Locotenentul Bullitt : Munca (13.30 ; 18 . 20.13). Tată de duminică : Cosmos (13 30 ; 18 ; 20.15). , 1 ' ' Sacco şi Vanzetti : Rahova (15.30 ; 18 : 20.30). v Cortul roşu : Progresul (15.30 ; 19). Secretul planetei maimuţelor: Vitan (15.30; 18). a» Mihail Strogoff : Popular (15.30 ; 18 ; 20.13). GRĂDINI Doamna şi vagabondul : Select (19.30) . Astă seară dansăm in familie : Ca­pitol (19.30). Felix şi ltilia : Buzeşti (19) ; To­mis (19.30). Mary Poppins : Bucegi (19.30). Nu-mi place ziua de luni : Unirea (20) Pentru că se iubesc : Lira (19.30). Evadare din planeta maimuţelor : Aurora (19.30). Pădurea pierdută : Moşilor (20). Adio, domnule Chips ! : Arta (19.30). Secretul planetei maimuţelor : Vi­tan (19.30) . Ultim­ul domiciliu cunoscut : Mo­dern (19.30). GIURGIU Bucureşti : Livada din stepă Lumina : Steaua sudului OLTENIŢA flacăra : Scoate-ţi pălăria cînd săruţi Clubul S.N.O. : Cum am declarat al II-lea război mondial URZICENI Pacea : începutul BUFTEA Libertăţii : Bănuit e mortul BOLINTIN Luceafărul: Un italian in America mwma Gelozie cu toane In comunele Brezoaiele, Iepu­reşti şi Crevedia Mare femeile formează peste 80—90 Ia sută din forţa de muncă. Dar, curios, la totalul biletelor repartizate pentru tratament şi cură in staţiunile balneare şi climaterice procentul se inversează : 80—90 Ia sută din cei plecaţi în con­cediu sunt bărbaţi. Sunt şi ex­cepţii. — La noi, femeile sunt cu munca, ele să fie şi cu odihna şi îngrijirea medicală, spunea Nica Eugen, casier la C.A.P. Brezoaiele. Aici din cei 18 tri­mişi pina acum în staţiuni, II au fost femei. — La noi, motivau delegaţii de la C.A.P. Crevedia Mare şi Iepureşti, nu le lasă bărbaţii să plece. Sunt geloşi. Păi cum vine asta, tovarăşi ? La cîmp şi la treburile casnice bărbaţii le lasă... înainte. Sunt „respectuoşi“. Dar la concediu, subit, devin geloşi ? Din copilărie, inginerul şef al C.A.P. Patru Fraţi, Constantin Stan, cultivă cu nobilă consec­venţă o pasiune : aceea de a co­lecţiona monede din toate col­ţurile lumii. Neobosit căutător, a strîns pînă în prezent peste 7 000 de piese care i-au înlesnit călătorii imaginare prin ţări de pe toate continentele. Dorinţa Nu ştim dacă mai există în zilele noastre oameni care să ţină banii la ciorap, dar cunoaş­tem precis că Titu Genunchi din comuna Bragadiru îi depozitea­ză în pantofi. In definitiv, fie­care poate să facă ce vrea cu banii săi. Dar, eroul nostru de­punea la pantof bani sustraşi numismatului este ca în caseta în care îşi păstrează nepreţuita comoară să-şi dea întilnire toate ţările lumii. Ţinînd seama că este încă tînăr, sîntem convinşi că neastîmpărul său perseve­rent îi va dărui această mult aşteptată satisfacţie, cu prisosinţă meritată, din buzunarele cetăţenilor. Deu­năzi, organele de miliţie Tărtăşeşti l-au prins cu 400 lei în pantof, sumă pe care o „vi­rase“ direct din buzunarul unui cetăţean aflat la campingul Vlă­­sia. Vădit lucru, Genunchi a călcat cu stîngul ! Numismatul din Patru Fraţi Pantoful... puşculiţă Mu­f­loni cor­si­ca­ni in munţii Apuseni Rezervaţia naturală „Iezer“ din zona munţilor Apuseni, măr­ginită de lacul cu acelaşi nume, de păduri, văi adinei şi groho­tişulu­, găzduieşte, alături de cerbi şi căprioare, o specie de animale rare, unice în ţară: mufloni cor­­sicani, aclimatizaţi aici, în sco­pul îmbogăţirii faunei pădurilor noastre montane. Se pare că a­­ceastă rezervaţie este locul cel mai prielnic din ţară creşterii şi aclimatizării muflonilor, al căror număr a crescut, de altfel, d­in ultimii doi­­ani, de la 6 la 16. Prin înfăţişarea lor, aceste oi sălbatice (ovis arîes musino), stirnesc interesul și curiozitatea vizitatorilor. Cînd ajung la ma­turitate, ele au o lungime d­e 1,30 metri și o greutate intre 25—50 kg. In timpul verii, blana lor este roşcată, iar iarna, brună. Coarnele masculilor cresc în formă de spirală și au o lungi­me de aproape un metru. Los Angeles şi consumul de alcool Potrivit statisticilor oficiale, în S.U.A. există aproximativ 9 milioane de alcoolici. Prejudi­ciul pe care aceştia il aduc sta­tului anual este evaluat la 15 miliarde dolari. Datorită beţiei, în fiecare an 28 000 persoane îşi pierd viaţa în accidente de cir­culaţie. „Beverage Bulletin“ re­lata recent că recordul mondial al consumului de alcool pe cap de locuitor, este deţinut de a­proape opt ani, de oraşul Los Angeles.

Next