Steagul Roşu, iunie 1972 (Anul 24, nr. 7128-7152)

1972-06-01 / nr. 7128

PROLETARÍ DIN TOATE ŢÂ RIL E, U N ÍTÍ-VÁ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P. C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIV — Nr. 7128 Joi 1 iunie 1972 4 pagini 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU în unităţi producătoare de preparate din carne şi conserve de legume şi fructe din perimetrul Capitalei Miercuri, în cursul dimineţii, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, însoţit de tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Cioară şi de Angelo Miculescu, ministrul agriculturii, industriei alimentare şi ape­lor, a făcut o vizită în unităţi producătoare de preparate din carne şi conserve de legume şi fructe din perimetrul Capi­talei. Acţiunea de lucru a secretarului general a debutat în noua zonă in­dustrială — Popeşti-Leordeni. In anii din urmă fabricilor existente în această parte a Bucureştiului li s-au adăugat Uzina de anvelope „Danubiana“, întreprinderea „Vis­­cofil“, un mare complex de sere, o modernă fabrică de mezeluri şi­ conserve din carne. Această din urmă unitate — fa­brica de mezeluri şi conserve din carne — prim obiectiv al vizitei, a intrat în funcţiune parţial, anul trecut, în august, lucrând în prezent la o capa­citate zilnică de aproape 60 tone produse. Ea este proiectată însă pentru o producţie zilnică de 86 to­ne, parametri ce urmează să fie atinşi în a doua jumătate a anului în curs, o dată cu trecerea la două trei schimburi de lucru. Con­ductorii şi beneficiarii unităţii se e ocupă cu termenul prevăzut ntru atingerea capacităţii proiec­te să fie scurtat cu aproximativ luă luni de zile. Această unita­­va fi cea mai mare întreprin­­■re de acest fel din ţară. Pornindu-se de la baza de re­­pţie a materiilor prime se ur­­ăreşte întregul proces tehnologic, aces modern, mecanizat, în care îna intervine doar în ultimele zi ale fabricaţiei : depozit­ă­ri, manipulări, ambalaj. Se m­­­rmează despre modul de asigu­re a materiilor prime, de organi­­zrea producţiei şi desfacerii către uităţile comerciale bucureştene. Ibrica realizează o gamă de peşte de sortimente de mezeluri, şun­­, şi alte preparate din carne. Spe­­aliştilor unităţii 11 se recomandă aibă ca obiectiv principal, o ită cu realizarea cantitativă a nu­­cilor de plan, latura Calitativă a tivităţii de producţie pentru a­­ ajunge în unităţile de desface­­decît mărfuri de cea mai bună iritate. In secţia de expediere a produ­­lor finite, unde produsele sînt în­­trcate în maşini frigorifice pen­­u a fi expediate unităţilor co­­erciale de desfacere, are loc un limb de opinii în legătură,­­ în­dosebi, cu concepţia de expediţie, cu oolul de transportare a produselor. Scretarul general al partidului un­­ică conducerii ministerului de re­­ort, organelor comerciale ale Ca­­italei şi conducerii unităţii să i măsuri mai urgente pen­ti organizarea transportului în intainere a produselor, metodă modernă, care asigură condiţiile stute de regulile de igienă, să op­timizeze ritmul de aprovizionare a unităţilor pe bază de comenzi in­dividualizate de la unitate la uni­tate, să raţionalizeze la maximum utilizarea forţei de muncă. In la­boratorul unităţii, unde se efectu­ează zilnic analizele chimice şi bio­chimice ale fiecărui produs desti­nat livrării către comerţ este sub­liniată cu toată fermitatea nece­sitatea respectării riguroase a cri­teriilor controlului calităţii pro­duselor. O viziune greşită a proiectului a condus la soluţii constructive ina­decvate, ceea ce determină unele observaţii critice, însoţite de su­gestii de remediere, în legătură cu iluminatul unor hale de fabricaţie, funcţionalitatea spaţiului. Ca o măsură privind întreaga zonă industrială Popeşti-Leordeni, secretarul general al partidului a trasat responsabililor Capitalei, be­neficiarilor, sarcina de a elabora un studiu general asupra alimen­tării cu apă caldă şi abur indus­trial, studiu care să definească so­luţii­ mai eficiente, mai economice în folosirea surselor de căldură trebuitoare industriei. La secţia anexă de preparare a produselor din carne, lapte, legu­me şi fructe a Întreprinderii agri­cole de stat „30 Decembrie“ din apropierea Capitalei, cel de-al doilea punct din programul vizi­tei, se produc anual cca. 1 100 tone preparate din care, se prelucrea­ză 63 000 hl de lapte în diferite produse, se obţin circa 25 to­ne conserve din legume şi fruc­te. In fază avansată de con­strucţie se află o fabrică nouă de conserve proiectată la ca­pacitatea de 3 000 tone anual. Există proiecte privind şi construc­ţia unei unităţi noi pentru fabri­carea mezelurilor. Cît priveşte ac­tualele capacităţi de fabricaţie, se constată o serie de deficienţe în modul de desfăşurare a procesului tehnologic­ în folosirea utilajelor, în manipularea produselor, ceea ce atrage observaţii din partea se­cretarului general al partidului. Factorilor de răspundere de la Co­mitetul judeţean de partid — este de faţă şi primul secretar al Co­mitetului judeţean Ilfov al P.C.R., tovarăşul Gheorghe Necula, — celor diin ministerul de resort li se cere să ia de urgenţă măsurile cele mai hotărâte pentru remedierea nea­junsurilor, pentru a face ca unita­tea să se înscrie în parametrii nor­melor tehnologice şi în normele de igienă pretinse întreprinderilor prelucrătoare de produse alimen­tare. La Buftea. Fabrica de conserve de legume şi fructe, unitate care a sărbătorit cu doi ani în urmă un secol de existenţă, este în plină activitate Muncitorii, tehnicienii şi inginerii întreprinderii întîmpină călduros pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi oaspeţi. Se intră direct în secţiile de produc­ţie unde se lucra intens la fabricaţia de conserve de mazăre şi dulce­ţuri de căpşuni. In zilele urmă­toare, se va trece şi la prelucrarea altor produse din noua recoltă, în explicaţiile care se furnizează, este relevat faptul că unitatea şi-a spo­rit neîncetat capacitatea de pro­ducţie, ajungîndu-se în prezent la o producţie anuală de 10 000 tone faţă de 400 cît se realiza în tre­cut. In general, sporurile de pro­ducţie au fost obţinute cu investi­ţii minime, folosindu-se aceleaşi capacităţi constructive. Un accent deosebit s-a pus pe creşterea pro­ductivităţii muncii şi folosirea pro­cedeelor moderne de fabricaţie. Sunt luate măsuri pentru reali­zarea unei producţii maxime în se­zonul actual al legumelor şi fructe­lor, aici realizîndu-se aproximativ 6 000 tone de conserve" pentru con­sumul populaţiei Capitalei. Se ara­tă că, în vederea modernizării pro­cesului de producţie, în sectorul de prelucrare a legumelor şi fruc­telor se studiază posibilitatea schimbării amplasamentului ac­tual al acestei secţii într-o con­strucţie nouă din apropiere. In continuare, este vizitat sec­torul de fabricaţie a pastei de to­mate, compus din două linii noi de producţie, ambele" avînd o ca­pacitate anuală de prelucrare a 17 000 tone roşii, din care rezultă în final 2 200 tone de pastă. în această secţie erau în curs pre­gătiri intense de verificare a agre­gatelor şi utilajelor pentru ca, o dată cu începerea sezonului de fa­bricaţie a pastei de tomate, unita­tea să lucreze cu maximum de ran­dament. Şi aici se adresează spe­cialiştilor recomandarea de a ur­mări îndeaproape nivelul calitativ al produselor, adoptarea de mă­suri apte să determine, în sezonul prelucrării legumelor şi fructelor din acest an, maximum de ran­dament în folosirea utilajelor, a timpului de lucru, acestea fiind condiţii de primă însemnătate în realizarea sarcinilor de plan şi deci în asigurarea necesităţilor de con­sum ale populaţiei. In încheierea programului de lucru prin unităţi ale industriei a­­limentare, secretarul general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi de stat iau cunoştinţă de activitatea întreprinderii de amba­laje metalice şi piese de schimb, pentru industria alimentară, afla­tă tot la Buftea, în imediata veci­nătate a fabricii de conserve, în­treprinderea, nouă, transformă anual în cutii şi alte ambalaje ne­cesare industriei alimentare, mari cantităţi de tablă. Se produc, de a­­semenea, anual circa 30 tone pie­se de schimb pentru diferite unităţi industriale din această ramură de producţie. In secţia de fabricaţie a amba­lajelor metalice, procesul tehnolo­gic este organizat pe baze tehnice înaintate şi asigură posibilităţi pen­tru diversificarea şi modernizarea continuă a producţiei de ambala­je Se vizitează cu acest prilej şi secţia de litografiere a tablei fo­losite în realizarea ambalajelor, în general cutii de diferite mărimi şi forme, pentru conserve. Secţia este unică în ţară, ea punînd la dispo­ziţia şi altor unităţi producătoare de ambalaje tablă imprimată în culori, cu desene şi inscripţii atră­gătoare şi sugestive. Preocupările specialiştilor din această secţie tind la realizarea unei game va­riate de tablă litografiată, mer­­gînd pînă la combinaţii de şase cu­lori. In dialogul pe care-1 întreţine cu specialiştii fabricii, secretarul ge­neral al partidului propune aces­tora spre studiere posibilitatea ca această unitate, cea mai mare în­treprindere producătoare de amba­laj metalic pentru conserve, să se constituie furnizorul principal de tablă litografiată în decupaje dife­rite pentru toate secţiile de amba­laj de pe lîngă întreprinderile de conserve , dotate cu linii de capa­cităţi adecvate cerinţelor, acestea urmînd să realizeze forma finală a ambalajului. Soluţia prezintă, în­tre altele, avantajele diminuării volumului transportat, uşurinţa ma­nipulării etc. Intîlnirea de lucru a secretaru­lui general al partidului­­cu cadre de conducere din industria pre­lucrătoare a legumelor şi fructelor, din ministere, cu factorii cărora le incumbă răspunderea pentru bu­nul mers al acestei importante ac­tivităţi, de ale cărei rezultate este strâns condiţionată aprovizionarea pieţei, a fost, ca în toate împreju­rările similare, generatoare de su­gestii, de soluţii practice imediate, fructuoasă. N. POPESCU-BOGDĂNESTI MIRCEA S. IONESCU Foto : ANGHEL PASAT PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU 1­5 Tovarăşa Martha Borquez Miercuri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit pe tovarăşa Martha Borquez, membră a Pre­zidiului C.C. al P. C. Mexican, care se află în vizită în ţara noastră. La primire au participat tovarăşii Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membră a C.C. al P.C.R. Tovarăşa Martha Borquez a transmis Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, un salut călduros din partea pri­mului secretar al P. C. Mexican, tovarăşul Arnoldo Verdugo. Mulţumind pentru mesajul primit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat conducerii P. C. Mexican, tovarăşului A. Verdugo salutări frăţeşti, împreună cu urările de noi succese în activitatea partidului. In cadrul convorbirii s-a efectuat o informare reci­procă asupra activităţii celor două partide şi au fost abordate unele probleme actuale ale situaţiei interna­ţionale, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti, ale luptei împotriva imperialismului. Exprimîndu-se de­plina satisfacţie pentru relaţiile de solidaritate in­­ternaţionalistă şi colaborare tovărăşească dintre P.C.R. şi P. C. Mexican, s-a reafirmat hotărîrea comună de a dezvolta aceste legături, corespunzător intereselor celor două partide şi popoare, ale unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti, ale tuturor forţelor antiim­­perialiste. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă tovă­răşească, de caldă prietenie. Mohamed Saleh Mutee' . Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit în după-amiaza zilei de 31 mai, pe Mohamed Saleh Mutee’ A, membru al Biroului Politic al organiza­ţiei Frontului Naţional, ministru de interne al Repu­blicii Democratice Populare­ Yemen, care face o vi­zită în ţara noastră, la invitaţia Ministerului de In­terne. La întrevedere a participat Ion Stănescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministru de interne. In cadrul întrevederii, Mohamed Saleh Mutee’ A a înmînat tovarăşului Nicolae Ceauşescu un mesaj din partea preşedintelui Consiliului Prezidenţial al Repu­blicii Democratice Populare Yemen, Salem Rabia Aii, în care se exprimă calde mulţumiri pentru spri­jinul acordat poporului acestei ţări în lupta pentru punerea în valoare a resurselor sale naţionale, pen­tru dezvoltarea economică şi socială a ţării, pentru întărirea independenţei naţionale, împotriva imperia­lismului şi neocolonialismului. Cu acest prilej, oaspe­tele a prezentat unele aspecte din ţara sa, îndeosebi cu privire la lupta poporului yemenit împotriva for­ţelor reacţionare interne şi a uneltirilor imperialiste din afară. ~. Mulţumind pentru mesajul transmis, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat, la rîndul său, şefului statului R.D.P.Y. un salut prietenesc şi a asigurat că poporul român va acorda în continuare întregul său sprijin luptei poporului din Republica Democratică Populară Yemen pentru consolidarea independenţei naţionale, pentru dezvoltarea sa de sine stătătoare pe calea progresului. A fost exprimată dorinţa de a dezvolta în continuare relaţiile de prietenie şi colabo­rare, în interesul celor două popoare, al cauzei gene­rale a păcii, a luptei împotriva imperialismului, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cor­dială, prietenească. IN CINSTEA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P.C.R. ŞI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Zi de zi rezultate remarcabile in MAREA ÎNTRECERE Cuvîntul muncitoresc — în deplin acord cu fapta — Colectivul de muncitori, ingineri si tehnicieni de la I. I. L. Olteniţa si-a f­o­I suplimentat angajamentul cu: -7 000 000 LEI LA PRODUCŢIA GLOBALĂ -7 000 000 LEI LA PRODUCŢIA MARFĂ Tîmplărie-Budeşti, caueine-Fru­­muşani, ţesătorie-Fundeni sunt cîteva dintre secţiile I.I.L. Olteni­ţa pe care le-am vizitat în aceste zile. Pretutindeni am cunoscut o at­mosferă entuziastă izvorîtă din sentimentul datoriei împlinite, din TR. ROŞIANU (Continuare in pag. a 3-a) Constructorii navali de la Olteniţa au lansat la apă A 5-A MOTONAVĂ DE 5000 TONE din acest an Declanşată cu o deosebită vigoare întrecerea socialistă ce a antrenat toate formaţi­ile de lucru ale şantierului a început să dea primele roa­de. Ieri după amiază, a fost lansată la apă, cu zece zile în avans, cea de a 40-a mo­tonavă de 5 000 tone din se­ria celor construite în şantier şi cea de a 5-a din produc­ţia acestui an. Avansul cîş­­tigat va permite constructo­rilor de nave să predea be­neficiarului această motona­vă peste plan, fapt ce se va înscrie ca un deosebit suc­ces pe agenda realizărilor în­tregului colectiv în cinstea Conferinţei Naţionale a parti­dului şi a celei de a XXV-a aniversări a republicii. CALITATEA PRODUSELOR asigură competitivitatea lor îmbunătăţirea cali­tăţii produselor consti­tuie o preocupare cen­trală a activităţii oa­menilor muncii, de ea depinzînd în cea mai mare măsură asigura­rea eficienţei şi com­petitivităţii bunurilor materiale făurite de in­dustria românească. Ridicarea calităţii produselor se află şi în atenţia colectivelor din fabricile de conserve ale judeţului nostru. Ponderea care revine în prezent celor 3 fabrici de conserve din Ilfov în cadrul industriei conservelor este destul de mare. Măsurile or­ganizatorice luate în cursul anului 1971, ac­tualele preocupări ale fabricilor aflate la în­ceput de campanie, pri­mele rezultate obţinu­te, destul de favorabile, denotă că şi în acest sector suflă un vînt proaspăt. Un recent schimb de experienţă desfăşurat la Fabrica de conserve „Valea roşie“ a con­tribuit la elucidarea u­­nor probleme importan­te pentru această ra­mură industrială, a pri­lejuit dezbateri ample şi interesante privind activitatea celor 3 fa­brici de conserve din judeţ. Organizată din iniţiativa Comisiei e­­conomice a Comitetului judeţean de partid Il­fov şi a Comitetului sindical judeţean, în­­tîlnirea specialiştilor in fabricarea conservelor s-a soldat cu contura­rea unor măsuri care, aplicate cu rigurozita­te, vor contribui la creş­terea calitativă a pro­ducţiei din anul cu­rent. Merită să fie scoa- L. FRIMU (Continuare în pag. 3­ a) Pentru aceşti Feţi-Frumoşi ai viitorului — COPIII Bună dimineaţa, vară! Am deschis calendarul şi fereas­tra spre cerul fru­moasei grădini a pa­triei, adică spre lu­me, şi parcă se au­de dinspre Dunăre şi Carpaţi, dinspre mare şi dinspre o­­cean, unduindu-se prin valuri de lumi­nă, în cetate, un singur cuvînt rostit într-o limbă univer­sală : COPIII, d­in timp ce pe fila albă stă scrisă o sintag­mă cu valoare de imbold : „Ziua inter­naţională pentru a­­părarea copilului Purtăm în zorii a­­cestei dimineţi, cînd anul e in miezul rodniciei, acelaşi grai, acelaşi gind, intru ocrotirea ce­lui mai scump te­zaur al istoriei. Pen­­­­tru aceşti Feţi-Fru­moşi ai viitorului, faptele noastre de­vin încărcate de sens, spaţiul şi tim­pul sunt valori in­comensurabile, nici un ins nu mai poa­te rămine neînde­plinit, nici o spe­ranţă nu mai poate fi stăvilită. Dar nici sensul faptelor noas­tre, nici visele, nici speranţele nu pot deveni ceea ce do­rim in numele lor, fără liniştea cea mare a văzduhului, care se cheamă PACE. Fiindcă şi la noi ca oriunde pe meridianele acestui p­ămînt, descoperim o istorie a copilă­riei îngemănată cu istoria fiinţei noas­tre. Să ne reamin­tim de imaginile din romanul „Desculţ“ al lui Zaharia Stan­­cu, ori de povestiri­le lui Edmondo de Amicis, care au fă­cut înconjurul lu­mii, sau de atitea alte scrieri, ale u­­nor scriitori celebri în ale căror opere copilăria işi reven­dică dreptul la fe­ricire. In această primă zi de vară, cînd vintul alunecă uşor peste lanurile încăr­cate de rod, purtînd cu el mesajul de pace şi fericire al copilăriei,d­in ţara Carpaţilor şi a Por­ţilor de Fier, oame­nii adaugă luminii solare, milioane de unităţi din luminile apelor Dunării, semn că aici şi acum fe­ricirea copilăriei a devenit o realitate. O privire in urmă cu un sfert de veac şi mai bine ne ofe­ră imaginea unui în­treg proces de trans-­­ formare a copilăriei, de la analfabeţii, desculţii şi flămîn­­zii pui de om, spe­riaţi de fumul şi cli­pele dramatice ale războiului pînă la cei învăţaţi şi lip­siţi de grija pentru foamea zilei de azi şi de mîine, care sunt copiii noştri. Fiindcă, revoluţia so­cialistă,­­ perfecţiona­rea întregii vieţi e­­conomice şi sociale din patria noastră, luminoasele perspec­tive deschise de pro­gramul de muncă şi luptă al partidului şi statului nostru, înseamnă totodată asigurarea unor zile însorite copiilor. La noi, Feţii-Frumoşi ai viitorului nu vor mai avea de înfrun­tat prigoana asupri­torilor. Dar, curajul, voinţa, bărbăţia, spi­ritul de dreptate şi echitate comunistă in care cresc, îi a­­jută să se formeze ca oameni ce vor a­­vea de înălţat patria pe noi culmi ale ci­vilizaţiei şi progre­sului. Actul justiţiar al apărării copilului la care suntem­ chemaţi să participăm cu în­treaga noastră fiin­ţă poartă în el sem­nificaţia nobilei che­mări la muncă şi luptă pentru asigu­rarea unei zestre bogate material şi spiritual demne de aceşti Feţi-Frumoşi ai viitorului ome­nirii. G. BAJENARU Şi ce dacă sunt cîrnă ?

Next