Steagul Roşu, iunie 1972 (Anul 24, nr. 7128-7152)
1972-06-01 / nr. 7128
17 Pag. 2-0 MUZEUL NAŢIONAL Monumentala clădire a fostului Palat al Poştelor, edificiu construit între anii 1894—1900 de arhitectul Alexandru Săvulescu cuprinde astăzi într-un vast spaţiu expoziţional cu o suprafaţă de 15 000 mp cea mai reprezentativă ilustrare a patrimoniului istoric al ţării, selectat cu rigoare ştiinţifică şi reunit pentru prima dată într-o configuraţie în care se împletesc armonios elementele de bază, structurale ale bimilenarei istorii a poporului român. Grija şi totodată responsabilitatea organizatorilor acestei prestigioase instituţii ştiinţifice şi de cultură s-a îndreptat asupra înfăţişării veridice a realităţilor materiale şi spirituale înscrise pe spirala dezvoltării sociale, economice, politice şi culturale petrecute pe meleagurile ţării, începînd cu epoca străveche (circa 600 000 î.e.n.) şi pînă în zilele contemporaneităţii socialiste. Istoria genezei celui mai remarcabil muzeu al ţării începe cu Hotârîrea Consiliului de Miniştri din 20 martie 1970 cînd s-a stabilit înfiinţarea instituţiei — deziderat scump al multor conştiinţe înaintate ale poporului nostru, realizabil însă numai în anii socialismului. S-a continuat printr-o muncă tenace, perseverentă constituirea patrimoniului muzeului, acţiune de anvergură care a antrenat pe multiple planuri un larg colectiv de reputaţi istorici, muzeografi, arhivişti, bibliotecari, proiectanţi, constructori, artişti plastici, graficieni, finalizîndu-se — după o asiduă muncă de concepţie, cercetare şi aplicare de soluţii optime — întreaga activitate la sfîrşitul anului 1971. Importanţa Muzeului Naţional a fost exprimată cu claritate de către tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la inaugurarea instituţiei, în ziua de 8 mai a.c. „...EVOCA SUGESTIV PRIN MĂRTURIILE SALE ISTORIA MILENARA A POPORULUI ROMÂN, CULTURA MATERIALA SI SPIRITUALA, TRADIŢIILE LUPTEI COMUNE A POPORULUI ROMÂN SI A NAŢIONALITĂŢILOR CONLOCUITOARE PENTRU ELIBERARE SOCIALĂ SI INDEPENDENTĂ NAŢIONALA. EXPONATELE REDAU VERIDIC EROISMUL LUPTEI CLASEI MUNCITOARE SUB CONDUCEREA PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, PENTRU CUCERIREA PUTERII POLITICE, TRIUMFUL SOCIALISMULUI PE PAMÂNTUL ROMÂNIEI, ÎNFĂŢIŞEAZĂ CONTRIBUŢIA POPORULUI ROMAN LA CIVILIZAŢIA UMANA". Esenţial în structura muzeului este patrimoniul său actual care urmează să fie sporit în continuare prin alte piese şi documente de valoare ştiinţifică provenite de la diferite muzee din ţară, arhive, biblioteci, ministere etc. O altă cale de procurare a obiectelor rezultă din donaţii şi achiziţii. Aproximativ 50 000 de mărturii istorice şi-au găsit o expunere corespunzătoare celor mai adecvate condiţii de reliefare a valorii lor documentare în spaţiul oferit de secţiile muzeului : străveche, veche, medie, modernă, contemporană, Tezaurul istoric, Cabinetul numismatic, Lapidariul, artă veche românească. Ceea ce îşi propune muzeul să prezinte publicului vizitator semnifică la un înalt nivel ştiinţific mărturii preţioase şi uneori inestimabile pentru ilustrarea luptei poporului român pentru libertate şi dreptate socială, de cîştigare şi păstrare a independenţei şi suveranităţii, în pofida condiţiilor grele şi nu de puţine ori dramatice pe care i le-a hărăzit istoria. In sălile muzeului este înfăţişată pe larg lupta poporului pentru realizarea unităţii naţionale şi afirmarea conştiinţei naţiunii române din provinciile sale istorice. Sînt expuse printr-o gamă extrem de variată date şi fapte documentare despre dezvoltarea economică a ţării din cele mai vechi timpuri, contribuţia culturii şi ştiinţei româneşti la progresul material şi spiritual al poporului nostru, aportul creator şi spiritul inventiv al multor fii ai pămîntului patriei în ansamblul general al civilizaţiei sud-est europene, de pe restul continentului şi de pe întregul mapamond. In muzeu se relevă cu pregnanţă, în contextul general al dezvoltării poporului şi naţiunii române, istoria naţionalităţilor conlocuitoare, tradiţiile statornicite în acţiunile comune pe care românii, ungurii, germanii, precum şi reprezentanţi ai altor naţionalităţi le-au purtat împreună în lupta pentru libertate şi progres. Direcţiile actuale şi de perspectivă ale Muzeului Naţional sînt orientate spre o activitate de fructuoasă muncă ştiinţifică ale cărei rezultate se vor materializa în : studii, cercetări, depistarea de noi documente, obiecte muzeistice, săpături arheologice etc. O largă şi susţinută muncă ştiinţifică şi cultural-educativă va desfăşura Muzeul prin manifestări adresate publicului, sesiuni de comunicări ale personalului de specialitate, publicaţii, expoziţii temporare organizate în ţară şi peste hotare, acestea din urmă constituind adevăraţi mesageri ai istoriei poporului român. „Muzeul reprezintă un remarcabil act de cultură săvîrşit prin grija partidului şi statului nostru, supus atenţiei întregii naţiuni care îşi priveşte astfel prin„imagine de sinteză trecutul glorios, drumul străbătut de-a lungul unei istorii zbuciumate și demne. Prof. IVURCEA DUMITRIU muzeograf principal al Muzeului de Istorie al Republicii Socialiste România Dacă doriţi un somn odihnitor... Duşmanul capacităţii noastre de muncă fizică şi intelectuală este oboseala, iar somnul este cel mai util dintre factorii şi medicamentele care combat oboseala. De aceea, pe bună dreptate, romanii spuneau „omul nu cunoaşte o fericire mai mare decit somnul şi cea mai mare nenorocire pe care i-o hărăzeşte natura este atunci cînd îi ia somnul“... Insomnia poate să apară ca urmare a unor frămîntări psihice, a unei oboseli mari, a unor preocupări intense, a influenţelor toxice (alcoolismul, cafeaua, ceaiul, nicotină), a prînzurilor copioase sau a mîncărurilor abundente înainte de culcare (care menţin şi intensifică starea de excitaţie şi care produc aşa zisa „insomnie digestivă“), etc. Uneori insomnia nu este decît un semn al unor tulburări mai profunde, al unor boli etc. Dar nimic nu agravează insomnia mai mult decît... la gîndul insomnie. la început apar modificări ale comportamentului celui care nu a dormit suficient, o stare de nervozitate şi anxietate, adeseori o lipsă de poftă de mîncare, urmată după un oarecare timp de dureri de cap, oboseală generală, scăderea capacităţii de muncă fizică şi intelectuală. Insomnia se poate transforma, cu timpul, într-o adevărată infirmitate. în cazul apariţiei primelor simptome ale insomniei trebuie stabilite cauzele care provoacă tulburarea somnului, în vederea eliminării lor imediate. Munca intelectuală intensă produce o oboseală profundă, dar cu surescitare, cu avalanșe de gînduri necontrolate ce duc la „o noapte albă“. Stările depresive, cu simptome variate, au origini de multe ori diferite (tulburări senzoriale de văz, de auz, dereglări în activitatea sexuală etc.), iar insomnia atașată lor necesită tratamente corective diferite. Tulburarea somnului duce la multe boli grele, mai ales la boala hipertonică, la tulburări nervoase și psihice. în caz de insomnie, cel mai nerecomandat lucru este să luăm medicamente, somnifere pentru a dormi. Folosirea somniferelor aduce cu sine pericolul obişnuirii organismului cu asemenea medicamente; cu timpul ele încetează să acţioneze asupra proceselor de inhibiţie în scoarţa cerebrală şi în cele din urmă duc la stingerea nevoii naturale de somn. Dacă nu puteţi dormi, deşi sînt create toate condiţiile necesare, atunci să nu vă gîndiţi la aceasta; coborîţi din pat şi ocupaţi-vă cu ceva care vă face plăcere; nu trebuie să vă ocupaţi şi să studiaţi probleme de natură a vă crea îngrijorări, a vă nelinişti, înainte de culcare cu cel puţin o oră, trebuie întrerupte acele activităţi care ne urmăresc mai departe şi nu ne lasă să adormim (o emisiune de televiziune, un film, o carte etc.), în schimb, o plimbare de 15 minute sau de o jumătate de oră înainte de a ne culca izgoneşte insomnia şi aduce somnul atît de odihnitor. Trebuie evitată înainte de culcare hrana abundentă şi cu mîncăruri greu digestibile, care dau naştere unor produşi secundari toxici ce irită sistemul nervos central şi produc insomnii. Trebuie respectată şi aceeaşi oră de culcare, numărul orelor de somn (7—8) şi ritmurile biologice de muncă, destindere şi somn. Camera în care dormim va trebui să fie bine aerisită iarna, înainte de culoare, iar vara se va dormi cu ferestrele deschise în permanenţă, avînd grijă ca temperatura să nu fie nici prea ridicată, dar nici prea scăzută. Somnul în aer liber, în grădină, pe balcon, pe malul mării înlătură insomnia şi refacerea organismului se face mult mai repede, datorită cantităţii mari de oxigen care pătrunde în organism. Este bine ca patul în care dormim să nu fie prea moale (dar confortabil), iar dacă facem un duş sau o baie călduţă seara, înainte de culcare, acestea vor predispune la somn. Se recomandă ca în timpul băii sau dușului să se preseze îndelung pe ceafă un burete bine îmbibat, pentru ca apa să se scurgă dealungul coloanei vertebrale; masajul dealungul coloanei vertebrale se poate face și cu apă alcoolizată (o lingură mare de alcool la un pahar cu apă). Sau se recomandă ca înainte de culcare să se lase să curgă peste încheieturile mîinilor apă foarte rece. Odată întins în pat se recomandă a aplica tehnica relaxării psihice și musculare, înlăturînd gîndurile iritante și imaginile supărătoare din timpul zilei. In camera de dormit trebuie creată o ambianţă plăcută şi o temperatură moderată, care nu necesită acoperirea cu mai mult decît o pătură uşoară, dar călduroasă, care să permită libertatea mişcărilor. Esenţial pentru evitarea insomniilor este şi liniştea necesară în camera de dormit. Dr. I. ȚUGUI ANUNŢ Întreprinderea de ambalaje SI PIESE SCHIMB PENTRU INDUSTRIA ALIMENTARĂ cu sediul în Buftea ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ ŞEFI DEPOZITE Cei interesaţi se vor adresa la biroul personal Tel: 12.02.08. Constanţa Grozeanu de la biblioteca municipală Giurgiu, pregăteşte pentru tinerii cititori noile reviste apărute STEAGUL ROŞU Vase de tip Gumelniţa din aşezarea de pe dealul Gumelniţa, din preajma Olteniţei Profesor şi activist cultural E greu să cuprinzi în cuvinte puţine viaţa bogată în fapte a unui om care şi-a pus întreaga lui capacitate de muncă, talentul şi forţa creatoare în slujba unor idealuri nobile. Mai ales că, aparent, această muncă de educaţie desfăşurată de mii şi mii de profesori, dincolo de catedră, pe scena căminului cultural sau la C.A.P., dar întotdeauna cu „oamenii satului“ şi pentru ei, nu are nimic spectaculos intrînd în sfera faptelor obişnuite. Şi, totuşi, e suficient să ne amintim de sarcinile ce revin intelectualităţii satului pentru culturalizarea oamenilor, în lumina documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, ca să înţelegem că dacă astăzi încerc să aduc cuvinte de laudă unui om care a unit vorba cu fapta şi a urmat acest îndemn pînă la capăt, n-o fac decît minat de gîndul că exemplul lui va fi urmat şi de alţii. Tovarăşul Gheorghe N. Gheorghe, profesor de română şi istorie la Şcoala generală din comuna Vidra, este un om modest. Cînd l-am cunoscut trecuse de vîrsta mijlocie, dar nici anii, nici activitatea neobosită desfăşurată pînă noaptea tîrziu pe stena căminului cultural nu l-au putut împiedica să fie un animator al multor formaţii şi acţiuni obşteşti. Modestia sa este de un fel anume, deoarece atunci cînd începe să-ţi vorbească despre aceste acţiuni observi că, de fapt, este un om hotărît, activ, conştient de rezultatele muncii sale, oarecum mîndru de ele, atîta cit îi stă bine unui om harnic care face totul nu pentru laude, ci din dragoste pentru oameni. A fost profesor la şcolile generale din comunele Colibaşi, Vărăşti, Dobreni, Grădiştea şi Vidra. In cei 27 de ani de învăţămînt de pînă acum, nu a lipsit de pe scena nici unuia dintre căminele culturale din localităţile pe unde a trecut. Mi-au vorbit, cu respect şi numai cu cuvinte de laudă despre munca sa, nu numai colegii de şcoală, ci şi primarul comunei, directorul căminului cultural şi, mai ales, numeroşii artişti amatori care-l aşteaptă, seară de seară, la repetiţii, la programele artistice sau la elaborarea unui nou text de brigadă. Căci tovarăşul Gheorghe N. Gheorghe are reale înclinaţii artistice, elaborînd, pînă în prezent, peste 50 de texte originale de brigadă. Răsfoindu-le, citind ici-colo cite un fragment, ascultîndu-i pe interpreţi povestind, am avut o clipă impresia că ascult o istorie în vers a satului nostru contemporan. Dintre titlurile acestor texte amintesc doar cîteva, fiecare dintre ele legîndu-se de cite un eveniment din viaţa satului : „La inaugurare“ — prezentat în anul 1958, cînd în Vidra se dădea în folosinţă noul local al căminului cultural, „Circuit vidrean“ — terminarea electrificării, „Ţara mea eca o floare“ — încheierea cooperativizării agriculturii. Printre cei mai buni interpreţi îi amintesc pe Ecaterina Delete, Elisabeta Patraş şi Elena Oancea. Grupul vocal, care s-a prezentat, pînă acum, în peste 15 spectacole este instruit tot de profesorul Gheorghe N. Gheorghe, cu sprijinul profesoarei Lucia Leonte, iar la ultimul concurs al formaţiilor artistice de amatori a ocupat locul 1. Dintre numeroşii solişti vocali, la instruirea cărora ii ajută soţia sa, Paula Gheorghe, se evidenţiază Oiţa Ivan, de-acum bine cunoscută în toate comunele din jur şi Marin Radu , taraful alcătuit din 11 persoane, dintre care îi amintesc pe Tudor Onilă şi Constantin Năstase, corul, echipa de teatru şi cea de dansuri se bucură de sprijinul aceluiaşi activist cultural Prof. Gheorghe N. Gheorghe practică dirijatul de 34 de ani şi corul de 110 persoane, instruit de dînsul la Grădiştea, s-a clasat, la concursul interjudeţean, pe primul loc. La Vărăşti s-a ocupat de instruirea a trei formaţii corale : cea şcolară, cea feminină şi cea a căminului cultural. La Colibaşi, formaţia şcolară mixtă s-a clasat, de asemenea, pe primul loc la concursul pionieresc. Pe oriunde a trecut acest neobosit profesor a înjghebat o formaţie, a adus un premiu, a lăsat o amintire neştearsă în inima oamenilor. Evident, nu a fost singur, peste tot a fost înconjurat şi sprijinit cu grijă de organele locale de partid şi de stat, de colegi şi săteni. La Vidra, trebuie să-i cităm, printre animatori, pe primarul comunei, Victor Văcărescu, pe directorul căminului cultural, Dumitru Mîndruţă, pe profesorul Marin Georgescu, directorul şcolii. Ştiu că faptele pe care vi le-am înfăţişat nu sunt singurele, că încă mulţi alţi profesori le împlinesc cu aceeaşi pasiune, dar, pentru ceea ce a realizat, în cei 27 de ani de activitate, profesorul Gheorghe N. Gheorghe, merită cu prisosinţă laudele noastre şi mulţumirile consătenilor săi. ION C. ŞTEFAN CASA DE ECONOMII ŞI CONSEMNAŢIUNI A R. S. R. organizează un CONCURS DE MACHETE GRAFICE pentru amenajarea vitrinelor filialelor şi agenţiilor C.E.C. La concurs se pot prezenta mai multe machete realizate individual sau în colective de autori. Autorii celor mai bune machete vor fi premiaţi cu depuneri iniţiale pe librete de economii între 6.000—2.000 lei. Relaţii suplimentare se dau la Filialele C.E.C. Giurgiu, Ilfov, Olteniţa şi Urziceni. ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LOCALĂ SNAGOV comuna Periş, judeţul Ilfov ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS: — şef serviciu planificare — şef serviciu financiar — şef birou desfacere — şef serviciu personal — administrativ, cu îndeplinirea condiţiilor de studii şi stagiu prevăzute în Legea 12/1971. Concursul va avea loc în termen de 10 zile de la apariţia acestui anunţ. Relaţii la telefon 143 — Periş. ÎNTREPRINDEREA CANAL APĂ BUCUREŞTI Str. Oteteleşanu nr. 2 ANGAJEAZĂ — şoferi care posedă permis de automacaragii — şoferi care posedă permis de conducere categ. B, C, D şi E Informaţii suplimentare se pot obţine : I.C.A.R. — Secţia Transporturi — Spl. Independenţei nr. 235, telefon 49.58.30 interior 24. I TELEVIZIUNI JOI 1 IUNIE PROGRAMUL I 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă — Telex. 9.05 Prietenii lui Aşchiuţi — „Azi e ziua noastră“ 1 9.30 România In lume 10.00 Curs de limba engleză 10.30 Telecinemateca — Crimă şi pedeapsă 12.15 Primăvara la Sofia — muzică uşoară. 13.00 Telejurnal. 16.30—17.00 Curs de limba germană. 17.30 Deschiderea emisiunii de după-amiază — Emisiune în limba maghiară. 18.30 Reportaj T.V. — Crochiuri... — De Ziua Internaţională a copilului. 18.50 ' Tragerea de amortizare ADAS. 19.00 In intîmpinarea Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Marea întrecere în cinstea Conferinţei Naţionale a Partidului şi a aniversăării Republicii. Transmisiune directă de la Uzinele „23 August" şi ,,1 Mai" Ploieşti . Eforturi conjugate pentru realizarea angamentelor suplimentare. 20.30 Tinerii despre ei înşişi. 21.15 Pagini de umor : „Aventuri în epoca de piatră“. 22.05 Recital In trei : Gabriela Teodorescu, Marian Spînoche, Puica Igiroşanu. 22.20 Sub soarele Tunisiei — reportaj de A Buhoiu şi Vlad Bâtcă. 22.40 „240 de ore“. PROGRAMUL II 20.00 Concert simfonic susţinut de Orchestra Radioteleviziunii. 21.00 Desen animat. 21.20 Film serial : Planeta giganţilor. 22.10 Cinta orchestra Jean Lucaci. 22.30 Bucureştiul necunoscut. — Grădinile oraşului (II). RADIO JOI 1 IUNIE PROGRAMUL I 14.00 Compozitorul săptămînii.I Maurice Ravel. 14.40 Muzici populară. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Tribuna radio. 15.25 Muzică de estradă. 10.00 Radiojurnal. 16.15 Copiii lumii I cîntă. 16.30 Interprete de muzică populară Elena Merişoreanu și Maria Crăciun. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului 18.00 Oreler serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Un rapsod al Văii Mureşului . Victor Radu. 20.55 Ştiinţa la zi 21.00 Re-vista şlagărelor. 21.30 Bijuterii muzicale 21.45 Melodii şi versuri. 22.00 Radiojurnal 22.30 Concert de seară. 24.00 Buletin de Ştiri. 0.03 16.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 Baladei şi jocuri. 14.30 Ateneu 15.00 Solişti de muzică uşoară : Ana Lăcătuşu, Peter Poor şi Lavent. 15.15 Arii din opere. 15.30 Radio-şcoală. 16.00 Ra-Idiojurnal. 16.15 Integrala Suitelor pentru violoncel solo de Johann Sebastian Bach. 16.41 Dansuri simfonice. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 I Buletin de ştiri. 17.05 Melodii popu- I lare 17.30 Dicţionar de literatură universală. 18.00 Publicitate radio. 18.20 Tineri interpreţi : Soprana Eugenia Moldoveanu. 18.40 Cronica lirică de Teodora Albescu. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Cadran. Comentarii de istorie literară 19.50 Noapte bună, copii ! 20.00 Concertul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii. 22.00 Muzică de jazz. 22.30 Tezaur de suflet românesc. Pagini despre virtuţile etice ale poporului nostru. 22.50 Cintece de Ioan Chirescu. 23.00 Buletin de ştiri. 23.05 Festival muzical internaţional ..Hainaut — Belgia 1971“ 23.35 Scenă din opera ,La drumul mare“ de Constantin C. Nottara. 24.00 Concert de muzică de cameră. 0.55—1.00 Buletin de ştiri. VINERI 2 IUNIE PROGRAMUL I 6.00 Muzică şi actualităţi. 7.00 Radiojurnal. 8.00 Sumarul presei. 9.30 Memoria pămîntului românesc. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Orchestra de muzică populară Mezeşul din Zalău. 10.30 Selecţiuni din scena lirică ..La şezătoare“ de Tiberiu Brediceanu. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Din muzica popoarelor. 11.15 Pe teme juridice. 11.25 Ţara holdelor bogate — cîntece. 11.50 Cotele apelor Dunărrii. 12.00 Cîntă Petre Geambaşu şi Conchrita Bautista 12.15 Recitalul Ion Buzea. 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.30 Scrisori către copii. 13.40 Melodii de ieri şi de azi. PROGRAMUL IT 6.00—8.05 Program muzical de dimineaţă 6.05 Buletin de ştiri. 7.00 Radiojurnal. 8.05 Tot înainte. 8.20 Mari interpreţi. Dinu Lipatti. 8.55 Cîntecele noastre. 9.10 Lecturi la cererea unor muncitori de la Fabrica „Clujana“. 9.30 Buletin de ştiri. 9.35 Muzică populară 10.00 Poemul simfonic ,,Serbări romane“ de Ottorino Respighi. 10.30 Muzică uşoară. 11.00 Recital de pian Dan Misrahy. 11.30 Solişti de muzică uşoară : Corina Chiriac şi Trini Lopez. 11.55 Ştiinţa la zi. 12.00 Buletin de ştiri. 12.03 Avanpremieră cotidiană 12.15 Cîntă Valeria Toader şi Radu Simion. 12.30 Muzică uşoară. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Varietăţi muzicale. 14.00 Buletin de ştiri JOI 1 IUNIE Bal mascat, ora 19.30 : Opera Română. My Fair Lady, ora 19.30 : Teatrul de Operetă-Bucureşti variete, ora 19.30 : Teatrul ,,Ion Vasilescu“ Vicarul, ora 20 : Teatrul ,,Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Studio) Nicnic, ora 20 : Teatrul de Comedie Omul care, ora 19.30 : Teatrul ,.C. I. Nottara“ (sala Magheru). Gaiţele, ora 20 : Teatrul ,.C. I. Nottara“ (sala Studio). Şoricelul şi păpuşa, ora 10 : Teatrul ,,Ţăndărică“ (sala Victoria) Pe plaiurile Mioriţei, ora 18.30 : Rapsodia Română. CINEMATOGRAFE Aventuri la Marea Neagră : Patria (9.30; 12.45; 16.30; 20); Favorit (9.30; 12.30; 16.30; 19.30); București (8.30; 11; 13.30; 16; 18.30; 21) Prințul Baiaian Doina (11.30; 13.45; 16.25; 18.15; 20.15) Desculţ în parc: Scala (8.45; 11.15; 13.45 ; 16.15 ; 18.45 ; 21.15); Capitol . (9.30; 11.45; 14; 16.15; 18.30; 21). 8 Rio Bravo ! Festival (9; 12.15; 16; 9 19.15) Felix și Otilia; Viitorul (15.45; 19); B Popular (15 30; 19) Robin Hood ; Luceafărul (8.30; 11; 13.30; 16; 18 30; 21) Goya ; Unirea (ora 16) a Doamna Si vagabondul: Central B (9.15; 11.30; 13.45; 16; 18.15; 20.30); fl Feroviar (9; 11.15; 13.30; 15 45; 18.15; 20.30) ; Gloria (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30) ; Tomis (9; 11.15; 13.30; 16; I 18.15) . 1 Ancheta de la hotelul Excelsior : Dacia (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30) n Trafic: Excelsior (9; 11.15; 13.30; 16; I 18.30; 20.45); Melodia (9; 11.15; 13.30; 9 16; 18.30; 20.45) Astă-searâ dansăm In families Buazeşti (15.30; 18); Lira (15.30; 18); Arta 1 (15.30; 18) . Preria: Flacăra (15.40; 18; 20.15); Victoria (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 20.45); Silvia: Drumul sării (15.30; 17.45; 20) . Inima e un vinâtor singuratic : Gri- Viţa (9; 11.15; 13.30; 15.45; 18.15; 20.30); I Mioriţa (10; 12.20; 15; 17.30; 20) Poloneza de Oginski : Ferentari B (15.30; 17.45; 20) Toamna Cheyennilor: Bucegi (16 30; I 20); Aurora (9; 12.15; 16); Flamura (9;. 12.30; 16; 19.30). I 19 fete şi un marinar: Volga (9- 11.15; 13.30; 15.45; 18.15; 20.30) Moşi- I lor (15.30; 18) * I Micul scăpător: Lumina (9- 1115; * 13.30; 16; 18.15; 20.30) Cînd se ivesc zorile: Pacea (16- I 18. 20). I Aventuri in Ontario: Timpuri noi * (9—20.45 în continuare). Pentru că se iubesc: Crîngași 1 (15.30; 17.45; 20) 1 Ultimul domiciliu cunoscut: Giu- 8 Iești (15.30; 18; 20.30); Floreasca (15.30; 18; 20.30). Un minut de reculegere: Cosmos (15.30; 18; 20.15) Love Story: Munca 15.30; 18; 20.15) ■ Evadare din planeta maimuţelor: I Vitan (15.30; 18); Progresul (15.30; 18; 20 15). Adio, Domnule Chips: Rahova (15.30; 19) GIURGIU Bucureşti : Astă seară dansăm ln I familie I Lumina : Pădurea de mesteceni OLTENIŢA Flacăra : Ultimul războinic Club S.N.O. : Poveste sîngeroasă I urziceni * Pacea : Puterea şi adevărul BUFTEA Libertăţii : Decolarea BOLINTIN I Luceafărul : B.D. la munte şi la mare. STAREA TIMPULUI Institutul meteorologic comunică : B Vreme frumoasă și călduroasă cu I cerul variabil, mai mult senin noap- 8 tea şi dimineaţa. Vînt slab pînă la _ potrivit. Temperatura minimă între 1 13—15 grade. Temperatura maximă: I 27—29 grade. In următoarele 3 zile , vreme u- - şor instabilă, mai ales în cursul | după-amiezelor, cînd cerul va pre- | zenta înnourări mai accentuate, favorabile averselor de ploaie. Vînt , potrivit. Temperatura ușor variabi- I lă. O nota de consumaţie pe care se adauga şi... anii Şase tineri între 15 şi 20 de ani, din care doi elevi, Ion Lăutărescu şi Alexandru Jianu, cooperatorul Horia Popa, Georgel Dragomir, muncitor la Uzinele „23 August“, Ion Ştefănescu şi Ion Jianu, de Profesie... fără, toţi din satul Gălbinaşi, s-au legat pe viaţă să fie prieteni de pahar. Cum legămîntul trebuia împlinit dar lichidul binecuvîntat al apropierii cupelor lipsea, cei şase s-au gîndit, spre salvarea prieteniei lor, să atenteze la lăzile din depozitul magazinului cu autoservire din localitate. „Autoservirea“ s-a făcut îndeosebi după lăsarea întunericului, soldîndu-se cu chefuri la toartă. Acum sunt buni de plată. Cei care vor încheia socotelile vor adăuga pe nota de consumaţie şi... anii , în mod legal. Elixirul dragostei' se afla la Cluj Localul celei mai vechi farmacii din Cluj, datînd din anul 1573, a fost complet restaurat. Aici funcţionează, sub egida Muzeului de istorie a Transilvaniei, primul Muzeu farmaceutic din ţară. In 7 încăperi sunt prezentate numeroase rarităţi şi curiozităţi, între care „miraculosul“ preparat „Theriaca Veneta“, considerat timp de aproape două milenii ca leac universal, obţinut din carne de viperă, opiu şi diverse ingrediente, praful de mumie, un alt medicament de vindecat toate bolile“ şi care se cumpăra cu aur, în greutate echivalentă , „ochiul de rac“ pentru scos corpurile străine din ochi, „elixirul dragostei" etc. Deosebit de interesante sunt laboratoarele în care se elaborau reţetele, utilaje cu vechi instalaţii, aparate şi instrumente de bronz, marmură, faianţă şi sticlă. Pe borcanele, în care au fost păstrate secole de-a rîndul medicamente, mai pot fi citite şi azi însemne alchimiste. Muzeul deţine, de asemenea, diferite tipărituri, cărţi şi manuscrise valoroase din domeniul istoriei farmaciei şi medicinei. Cea mai recentă piesă achiziţionată este un papirus reprezentînd o diplomă eliberată de Rákóczi I, la 1644, unui medic român din Cotnari, care-l vindecase de o boală de ochi. A doua Dunăre a lui Apollodor Potrivit inscripţiei descifrate pe o a doua Tabula Traiana, descoperită pe malul iugoslav, cu prilejul construcţiei barajului de la Porţile de Fier, Dunărea a fost deviată în anul 101 pe o albie nouă, după un plan al vestitului arhitect Apollodor din Damasc. Documentul arheologic elucidează definitiv modul ingenios în care romanii au reuşit să ridice pilonii podului, peste care au trecut cohortele imperiale, spre a pătrunde în Dacia. Datorită unui canal, lung de 3 km, ale cărui urme au fost recunoscute în apropierea localităţilor Kladovo şi Sip, nivelul apelor flviului a fost diminuat în albia naturală, uşurînd şi urgentînd munca pietrarilor care edificau picioarele podului. Echipe speciale au retezat, totodată, vîrfurile numeroaselor stînci, care periclitau navigaţia galerelor. Inscripţia recent descoperită se corelează cu afirmaţia istoricului bizantin Procopius, pusă pînă acum sub semnul îndoielii, anume că, lingă podul lui Traian, „fluviul se desfăcea în două braţe, dintre care unul realizat prin ingeniozitatea omenească“. 97 000 arestări pe zi Legislaţia rasistă din Africa de Sud este în aşa fel alcătuită incit oamenii de culoare (care reprezintă majoritatea populaţiei) nu se pot feri de a „cădea in vină“ oricîte eforturi ar face ca să fie pe placul autorităţilor. Aşa se face că poliţia abia pridideşte cu arestările. Potrivit unui raport oficial, publicat zilele trecute, în perioada 1970—1971 media zilnică a băştinaşilor privaţi de libertate a fost de 91 000! Pentru a putea face faţă unui volum atît de mare de arestări, regimul rasist de la Pretoria are nevoie de un puternic aparat represiv. Acelaşi raport arată că în perioada amintită a fost cheltuită suma de 41,6 milioane dolari pentru „buna funcţionare“ a închisorilor şi întreţinerea poliţiei.. Tutunul şi efectele sale Medicul japonez Yu Hirayama aduce noi dovezi asupra pericolului pe care îl prezintă fumatul pentru om. Intr-un studiu intitulat „Tutunul şi moartea“, Hirayama arată că urmărind evoluţia a peste 265 000 de fumători în vîrstă de la 40 de ani în sus, a constatat că cei care au început să fumeze încă din copilărie, mor mai devreme! Astfel, din 100 000 de persoane care au început să fumeze la 14 ani, mortalitatea prematură este de 2 172 ! WT SI DE LA CAPĂT