Steagul Roşu, iunie 1972 (Anul 24, nr. 7128-7152)

1972-06-01 / nr. 7128

17 Pag. 2-0 MUZEUL NAŢIONAL M­onumentala clădire a fostului Palat al Poşte­lor, edificiu construit între anii 1894—1900 de arhitectul Alexandru Săvulescu cuprinde as­tăzi într-un vast spaţiu expoziţional cu o suprafaţă de 15 000 mp cea mai reprezentativă ilustrare a patrimoniului istoric al ţării, selectat cu rigoare şti­inţifică şi reunit pentru prima dată într-o configu­raţie în care se împletesc armonios elementele de bază, structurale ale bimilenarei istorii a poporului român. Grija şi totodată responsabilitatea organiza­torilor­ acestei prestigioase instituţii ştiinţifice şi de cultură s-a îndreptat asupra înfăţişării veridice a realităţilor materiale şi spirituale înscrise pe spi­rala dezvoltării sociale, economice, politice şi cul­turale petrecute pe meleagurile ţării, începînd cu epoca străveche (circa 600 000 î.e.n.) şi pînă în zi­lele contemporaneităţii socialiste. Istoria genezei celui mai remarcabil muzeu al ţării începe cu Hotârîrea Consiliului de Miniştri din 20 martie 1970 cînd s-a stabilit înfiinţarea insti­tuţiei — deziderat scump al multor conştiinţe îna­intate ale poporului nostru, realizabil însă numai în anii socialismului. S-a continuat printr-o muncă tenace, perseverentă constituirea patrimoniului mu­zeului, acţiune de anvergură care a antrenat pe multiple planuri un larg colectiv de reputaţi isto­rici, muzeografi, arhivişti, bibliotecari, proiectanţi, constructori, artişti plastici, graficieni, finalizîndu-se — după o asiduă muncă de concepţie, cercetare şi aplicare de soluţii optime — întreaga activitate la sfîrşitul anului 1971. Importanţa Muzeului Naţional a fost exprimată cu claritate de către tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la inaugurarea instituţiei, în ziua de 8 mai a.c. „...EVOCA SUGESTIV PRIN MĂRTURIILE SALE IS­TORIA MILENARA A POPORULUI ROMÂN, CUL­TURA MATERIALA SI SPIRITUALA, TRADIŢIILE LUPTEI COMUNE A POPORULUI ROMÂN SI A NA­ŢIONALITĂŢILOR CONLOCUITOARE PENTRU ELI­BERARE SOCIALĂ SI INDEPENDENTĂ NAŢIONALA. EXPONATELE REDAU VERIDIC EROISMUL LUPTEI CLASEI MUNCITOARE SUB CONDUCEREA PARTI­DULUI COMUNIST ROMÂN, PENTRU CUCERIREA PUTERII POLITICE, TRIUMFUL SOCIALISMULUI PE PAMÂNTUL ROMÂNIEI, ÎNFĂŢIŞEAZĂ CONTRIBU­ŢIA POPORULUI ROMAN LA CIVILIZAŢIA UMANA". Esenţial în structura muzeului este patrimoniul său actual care urmează să fie sporit în continuare prin alte piese şi documente de valoare ştiinţifică provenite de la diferite muzee din ţară, arhive, biblioteci, ministere etc. O altă cale de procurare a obiectelor rezultă din donaţii şi achiziţii. Aproximativ 50 000 de mărturii istorice şi-au găsit o expunere corespunzătoare celor mai adecvate condiţii de reliefare a valorii lor documentare în spaţiul oferit de secţiile muzeului : străveche, veche, medie, modernă, contemporană, Te­zaurul istoric, Cabinetul numismatic, Lapidariul, artă veche românească. Ceea ce îşi propune muzeul să prezinte publi­cului vizitator semnifică la un înalt nivel ştiinţific mărturii preţioase şi uneori inestimabile pentru ilustrarea luptei poporului român pentru libertate şi dreptate socială, de cîştigare şi păstrare a inde­pendenţei şi suveranităţii, în pofida condiţiilor grele şi nu de puţine ori dramatice pe care i le-a hără­zit istoria. In sălile muzeului este înfăţişată pe larg lupta poporului pentru realizarea unităţii naţionale şi­ afirmarea conştiinţei naţiunii române din provin­ciile sale istorice. Sînt expuse printr-o gamă extrem de variată date şi fapte documentare despre dez­voltarea economică a ţării din cele mai vechi tim­puri, contribuţia culturii şi ştiinţei româneşti la pro­gresul material şi spiritual al poporului nostru, apor­tul creator şi spiritul inventiv al multor fii ai pă­­mîntului patriei în ansamblul general al civilizaţiei sud-est europene, de pe restul continentului şi de pe întregul mapamond. In muzeu se relevă cu pregnanţă, în contextul ge­neral al dezvoltării poporului şi naţiunii române, istoria naţionalităţilor conlocuitoare, tradiţiile sta­tornicite în acţiunile comune pe care românii, un­gurii, germanii, precum şi reprezentanţi ai altor naţionalităţi le-au purtat împreună în lupta pentru libertate şi progres. Direcţiile actuale şi de perspectivă ale Muzeului Naţional sînt­ orientate spre o activitate de fruc­tuoasă muncă ştiinţifică ale cărei rezultate se vor materializa în : studii, cercetări, depistarea de noi documente, obiecte muzeistice, săpături arheologice etc. O largă şi susţinută muncă ştiinţifică şi cultu­­ral-educativă va desfăşura Muzeul prin manifestări adresate publicului, sesiuni de comunicări ale per­sonalului de specialitate, publicaţii, expoziţii tem­porare organizate în ţară şi peste hotare, acestea din urmă constituind adevăraţi mesageri ai istoriei poporului român. „Muzeul reprezintă un remarcabil act de cultură săvîrşit prin grija partidului şi statului nostru, supus atenţiei întregii naţiuni care îşi priveşte astfel prin­­„imagine de sinteză trecutul glorios, drumul străbătut de-a lungul unei istorii zbuciumate și demne. Prof. IVURCEA DUMITRIU muzeograf principal al Muzeului de Istorie al Republicii Socialiste România Dacă doriţi un somn odihnitor... Duşmanul capacităţii noastre de muncă fizică şi intelectuală este oboseala, iar somnul este cel mai util dintre factorii şi medicamentele care combat o­­boseala. De aceea, pe bună drep­tate, romanii spuneau „omul nu cunoaşte o fericire mai mare de­cit somnul şi cea mai mare ne­norocire pe care i-o hărăzeşte natura este atunci cînd îi ia somnul“... Insomnia poate să apară ca urmare a unor frămîntări psihi­ce, a unei oboseli mari, a unor preocupări intense, a influenţe­lor toxice (alcoolismul, cafeaua, ceaiul, nicotină), a prînzurilor copioase sau a m­încărurilor a­­bundente înainte de culcare (care menţin şi intensifică starea de excitaţie şi care produc aşa zisa „insomnie digestivă“), etc. Une­ori insomnia nu este decît un semn al unor tulburări mai pro­funde, al unor boli etc. Dar ni­mic nu agravează insomnia mai mult decît... la gîndul insom­nie. l­a început apar modificări ale comportamentului celui care nu a dormit suficient, o stare de nervozitate şi anxietate, adese­ori o lipsă de poftă de mîncare, urmată după un oarecare timp de dureri de cap, oboseală gene­rală, scăderea capacităţii de muncă fizică şi intelectuală. In­somnia se poate transforma, cu timpul, într-o adevărată infirmi­tate. în cazul apariţiei primelor simptome ale insomniei trebuie stabilite cauzele care provoacă tulburarea somnului, în vederea eliminării lor imediate. Munca intelectuală intensă produce o oboseală profundă, dar cu sures­citare, cu avalanșe de gînduri necontrolate ce duc la „o noapte albă“. Stările depresive, cu simp­­tome variate, au origini de multe ori diferite (tulburări senzoriale de văz, de auz, dereglări în acti­vitatea sexuală etc.), iar insom­nia atașată lor necesită trata­mente corective diferite. Tulbu­rarea somnului duce la multe boli grele, mai ales la boala hi­­pertonică, la tulburări nervoase și psihice. în caz de insomnie, cel mai nerecomandat lucru este să luăm medicamente, somnifere pentru a dormi. Folosirea somni­ferelor aduce cu sine pericolul obişnuirii organismului cu ase­menea medicamente; cu timpul ele încetează să acţioneze asu­pra proceselor de inhibiţie în scoarţa cerebrală şi în cele din urmă duc la stingerea nevoii naturale de somn. Dacă nu puteţi dormi, deşi sînt create toate condiţiile ne­cesare, atunci să nu vă gîndiţi la aceasta; coborîţi din pat şi ocupaţi-vă cu ceva care vă face plăcere; nu trebuie să vă ocupaţi şi să stu­diaţi probleme de natură a vă crea îngrijorări, a vă nelinişti, înainte de culcare cu cel puţin o oră, trebuie întrerupte acele activităţi care ne urmăresc mai departe şi nu ne lasă să ador­mim (o emisiune de televiziune, un film, o carte etc.), în schimb, o plimbare de 15 minute sau de o jumătate de oră înainte de a ne culca izgoneşte insomnia şi aduce somnul atît de odihnitor. Trebuie evitată înainte de cul­care hrana abundentă şi cu mîn­­căruri greu digestibile, care dau naştere unor produşi secundari toxici ce irită sistemul nervos central şi produc insomnii. Tre­buie respectată şi aceeaşi oră de culcare, numărul orelor de somn (7—8) şi ritmurile biologice de muncă, destindere şi somn. Camera în care dormim va trebui să fie bine aerisită iarna, înainte de culoare, iar vara se va dormi cu ferestrele deschise în permanenţă, avînd grijă ca temperatura să nu fie nici prea ridicată, dar nici prea scăzută. Somnul în aer liber, în grădină, pe balcon, pe malul mării înlă­tură insomnia şi refacerea orga­nismului se face mult mai re­pede, datorită cantităţii mari de oxigen care pătrunde în orga­nism. Este bine ca patul în care dor­mim să nu fie prea moale (dar confortabil), iar dacă facem un duş sau o baie călduţă seara, înainte de culcare, acestea vor predispune la somn. Se recoman­dă ca în timpul băii sau dușu­lui să se preseze îndelung pe ceafă un burete bine îmbibat, pentru ca apa să se scurgă dea­­lungul coloanei vertebrale; ma­sajul dealungul coloanei verte­brale se poate face și cu apă alcoolizată (o lingură mare de alcool la un pahar cu apă). Sau se recomandă ca înainte de cul­care să se lase să curgă peste încheieturile mîinilor apă foarte rece. Odată întins în pat se reco­mandă a aplica tehnica relaxă­rii psihice și musculare, înlătu­­rînd gîndurile iritante și imagi­nile supărătoare din timpul zi­lei. In camera de dormit trebuie creată o ambianţă plăcută şi o temperatură moderată, care nu necesită acoperirea cu mai mult decît o pătură uşoară, dar călduroasă, care să permită li­bertatea mişcărilor. Esenţial pentru evitarea insomniilor este şi liniştea necesară în camera de dormit. Dr. I. ȚUGUI A­NUNŢ Întreprinderea de ambalaje SI PIESE SCHIMB PENTRU INDUSTRIA ALIMENTARĂ cu sediul în Buftea ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ ŞEFI DEPOZITE Cei interesaţi se vor adresa la biroul personal Tel: 12.02.08. Constanţa Grozeanu de la bi­blioteca municipală Giurgiu, pregăteşte pentru tinerii citi­tori noile reviste apărute STEAGUL ROŞU Vase de tip Gumelniţa din aşezarea de pe dealul Gumelniţa, din preajma Olteniţei Profesor şi activist cultural E greu să cuprinzi în cuvinte puţine viaţa bo­gată în fapte a unui om care şi-a pus întreaga lui capacitate de muncă, ta­lentul şi forţa creatoare în slujba unor idealuri nobile. Mai ales că, apa­rent, această muncă de educaţie desfăşurată de mii şi mii de profesori, dincolo de catedră, pe scena căminului cultural sau la C.A.P., dar întot­deauna cu „oamenii sa­tului“ şi pentru ei, nu are nimic spectaculos intrînd în sfera faptelor obişnuite. Şi, totuşi, e suficient să ne amintim de sarci­nile ce revin intelectua­lităţii satului pentru cul­turalizarea oamenilor, în lumina documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, ca să înţelegem că dacă astăzi încerc să aduc cu­vinte de laudă unui om care a unit vorba cu fap­ta şi a urmat acest în­demn pînă la capăt, n-o fac decît minat de gîn­dul că exemplul lui va fi urmat şi de alţii. Tovarăşul Gheorghe N. Gheorghe, profesor de română şi istorie la Şcoala generală din co­muna Vidra, este un om modest. Cînd l-am cu­noscut trecuse de vîrsta mijlocie, dar nici anii, nici activitatea neobosită desfăşurată pînă noaptea tîrziu pe stena căminului cultural nu l-au putut împiedica să fie un ani­mator al multor formaţii şi acţiuni obşteşti. Modestia sa este de un fel anume, deoarece a­­tunci cînd începe să-ţi vorbească despre aceste acţiuni observi că, de fapt, este un om hotărît, activ, conştient de rezul­tatele muncii sale, oare­cum mîndru de ele, atî­­ta cit îi stă bine unui om harnic care face to­tul nu pentru laude, ci din dragoste pentru oa­meni. A fost profesor la şco­lile generale din comu­nele Colibaşi, Vărăşti, Dobreni, Grădiştea şi Vi­dra. In cei 27 de ani de învăţămînt de pînă acum, nu a lipsit de pe scena nici unuia dintre cămine­le culturale din localită­ţile pe unde a trecut. Mi-au vorbit, cu respect şi numai cu cuvinte de laudă despre munca sa, nu numai colegii de şcoa­lă, ci şi primarul comu­nei, directorul căminului cultural şi, mai ales, nu­meroşii artişti amatori care-l aşteaptă, seară de seară, la repetiţii, la pro­gramele artistice sau la elaborarea unui nou text de brigadă. Căci tovară­şul Gheorghe N. Gheor­ghe are reale înclinaţii artistice, elaborînd, pînă în prezent, peste 50 de texte originale de briga­dă. Răsfoindu-le, citind ici-colo cite un fragment, ascultîndu-i pe interpreţi povestind, am avut o cli­pă impresia că ascult o istorie în vers a satului nostru contemporan. Dintre titlurile acestor texte amintesc doar cîte­­va, fiecare dintre ele le­­gîndu-se de cite un eve­niment din viaţa satului : „La inaugurare“ — pre­zentat în anul 1958, cînd în Vidra se dădea în fo­losinţă noul local al că­minului cultural, „Cir­cuit vidrean“ — termina­rea electrificării, „Ţara mea e­­ca o floare“ — în­cheierea cooperativizării agriculturii. Printre cei mai buni interpreţi îi a­­mintesc pe Ecaterina De­lete, Elisabeta Patraş şi Elena Oancea. Grupul vocal, care s-a prezentat, pînă acum, în peste 15 spectacole este instruit tot de profesorul Gheor­ghe N. Gheorghe, cu sprijinul profesoarei Lu­cia Leonte, iar la ultimul concurs al formaţiilor ar­tistice de amatori a ocu­pat locul 1. Dintre nume­roşii solişti vocali, la in­struirea cărora ii ajută soţia sa, Paula Gheor­ghe, se evidenţiază Oiţa Ivan, de-acum bine cu­noscută în toate comune­le din jur şi Marin Ra­du , taraful alcătuit din 11 persoane, dintre care îi amintesc pe Tudor O­­nilă şi Constantin Năsta­­se, corul, echipa de teatru şi cea de dansuri se bu­cură de sprijinul ace­luiaşi activist cultural Prof. Gheorghe N. Gheor­ghe practică dirijatul de 34 de ani şi corul­ de 110 persoane,­ instruit de dîn­­sul la Grădiştea, s-a cla­sat, la concursul inter­­judeţean, pe primul loc. La Vărăşti s-a ocupat de instruirea a trei forma­ţii corale : cea şcolară, cea feminină şi cea a că­minului cultural. La Colibaşi, formaţia şcolară mixtă s-a clasat, de asemenea, pe primul loc la concursul pionie­resc. Pe ori­unde a trecut acest neobosit profesor a înjghebat o formaţie, a adus un premiu, a lăsat o amintire neştearsă în inima oamenilor. Evident, nu a fost sin­gur, peste tot a fost în­conjurat şi sprijinit cu grijă de organele locale de partid şi de stat, de colegi şi săteni. La Vidra, trebuie să-i cităm, printre animatori, pe primarul comunei, Victor Văcărescu, pe di­rectorul căminului cultu­ral, Dumitru Mîndruţă, pe profesorul Marin Georgescu, directorul şcolii. Ştiu că faptele pe care vi le-am înfăţişat nu sunt singurele, că încă mulţi alţi profesori le împli­nesc cu aceeaşi pasiune, dar, pentru ceea ce a realizat, în cei 27 de ani de activitate, profesorul Gheorghe N. Gheorghe, merită cu prisosinţă lau­dele noastre şi mulţumi­rile consătenilor săi. ION C. ŞTEFAN CASA DE ECONOMII ŞI CONSEMNAŢIUNI A R. S. R. organizează un CONCURS DE MACHETE GRAFICE pentru amenajarea vitrinelor filialelor şi agenţiilor C.E.C. La concurs se pot prezenta mai multe machete rea­lizate individual­ sau în colective de auto­ri. Autorii celor mai bune machete vor fi premiaţi cu de­puneri iniţiale pe librete de economii între 6.000—2.000 lei. Relaţii suplimentare se dau la Filialele C.E.C. Giurgiu, Ilfov, Olteniţa şi Urziceni. ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LOCALĂ SNAGOV comuna Periş, judeţul Ilfov ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS: — şef serviciu planificare — şef serviciu financiar — şef birou desfacere — şef serviciu personal — administrativ, cu îndeplinirea condiţiilor de studii şi stagiu prevăzute în Legea 12/1971. Concursul va avea loc în termen de 10 zile de la apa­riţia acestui anunţ. Relaţii la telefon 143 — Periş. ÎNTREPRINDEREA CANAL APĂ BUCUREŞTI Str. Oteteleşanu nr. 2 ANGAJEAZĂ — şoferi care posedă permis de automacaragii — şoferi care posedă permis de conducere categ. B, C, D şi E Informaţii suplimentare se pot obţine : I.C.A.R. — Secţia Transporturi — Spl. Independenţei nr. 235, telefon 49.58.30 interior 24. I TELEVIZIUNI JOI 1 IUNIE PROGRAMUL I 9.00 Deschiderea emisiunii de di­mineaţă — Telex. 9.05 Prietenii lui Aşchiuţi — „Azi e ziua noastră“ 1 9.30 România In lume 10.00 Curs de limba engleză 10.30 Telecinemateca — Crimă şi pedeapsă 12.15 Primăvara la Sofia — muzică uşoară. 13.00 Telejurnal. 16.30—17.00 Curs de limba germa­nă. 17.30 Deschiderea emisiunii de după-amiază — Emisiune în limba maghiară. 18.30 Reportaj T.V. — Crochiuri... — De Ziua Internaţională a copilu­lui. 18.50 ' Tragerea de amortizare ADAS. 19.00 In intîmpinarea Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Marea întrecere în cinstea Conferinţei Naţionale a Partidului şi a aniversăării Republicii. Transmi­siune directă de la Uzinele „23 Au­gust" şi ,,1 Mai" Ploieşti . Eforturi conjugate pentru realizarea anga­­mentelor suplimentare. 20.30 Tinerii despre ei înşişi. 21.15 Pagini de umor : „Aventuri în epoca de piatră“. 22.05 Recital In trei : Gabriela Teodorescu, Marian Spînoche, Puica Igiroşanu. 22.20 Sub soarele Tunisiei — repor­taj de A Buhoiu şi Vlad Bâtcă. 22.40 „24­0 de ore“. PROGRAMUL II 20.00 Concert simfonic susţinut de Orchestra Radioteleviziunii. 21.00 Desen animat. 21.20 Film serial : Planeta gigan­ţilor. 22.10 Cinta orchestra Jean Lucaci. 22.30 Bucureştiul necunoscut. — Grădinile oraşului (II). RADIO JOI 1 IUNIE PROGRAMUL I 14.00 Compozitorul săptămînii.I Maurice Ravel. 14.40 Muzici popu­lară. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Tri­buna radio. 15.25 Muzică de estradă. 10.00 Radiojurnal. 16.15 Copiii lumii I cîntă. 16.30 Interprete de muzică populară Elena Merişoreanu și Ma­ria Crăciun. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului 18.00 Oreler serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Un rapsod al Văii Mureşului . Victor Radu. 20.55 Ştiinţa la zi 21.00 Re-­­­vista şlagărelor. 21.30 Bijuterii mu­zicale 21.45 Melodii şi versuri. 22.00 Radiojurnal 22.30 Concert de seară. 24.00 Buletin de Ştiri. 0.03 16.00 Es­trada nocturnă. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 Baladei şi jocuri. 14.30 Ateneu 15.00 Solişti de muzică uşoară : Ana Lăcătuşu, Peter Poor şi Lavent. 15.15 Arii din opere. 15.30 Radio-şcoală. 16.00 Ra-I­diojurnal. 16.15 Integrala Suitelor pentru violoncel solo de Johann Se­bastian Bach. 16.41 Dansuri simfo­nice. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 I Buletin de ştiri. 17.05 Melodii popu- I lare 17.30 Dicţionar de literatură­ universală. 18.00 Publicitate radio. 18.20 Tineri interpreţi : Soprana Eu­genia Moldoveanu. 18.40 Cronica li­rică de Teodora Albescu. 19.00 Bu­letin de știri. 19.05 Melodii de estra­dă. 19.30 Cadran. Comentarii de is­torie literară 19.50 Noapte bună, copii ! 20.00 Concertul orches­trei simfonice a Radioteleviziunii. 22.00 Muzică de jazz. 22.30 Tezaur de suflet românesc. Pagini despre virtuţile etice ale poporului nostru. 22.50 Cintece de Ioan Chirescu. 23.00 Buletin de ştiri. 23.05 Festival muzical internaţional ..Hainaut — Belgia 1971“ 23.35 Scenă din opera ,La drumul mare“ de Constantin C. Nottara. 24.00 Concert de muzică de cameră. 0.55—1.00 Buletin de ştiri. VINERI 2 IUNIE PROGRAMUL I 6.00 Muzică şi actualităţi. 7.00 Ra­diojurnal. 8.00 Sumarul presei. 9.30 Memoria pămîntului românesc. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Orchestra de muzică populară Mezeşul din Zalău. 10.30 Selecţiuni din scena lirică ..La şezătoare“ de Tiberiu Brediceanu. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Din mu­zica popoarelor. 11.15 Pe teme juri­dice. 11.25 Ţara holdelor bogate — cîntece. 11.50 Cotele apelor Dunărrii. 12.00 Cîntă Petre Geambaşu şi Con­­c­hrita Bautista 12.15 Recitalul Ion Buzea. 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpre­mieră cotidiană. 13.30 Scrisori către copii. 13.40 Melodii de ieri şi de azi. PROGRAMUL IT 6.00—8.05 Program muzical de di­mineaţă 6.05 Buletin de ştiri. 7.00 Radiojurnal. 8.05 Tot înainte. 8.20 Mari interpreţi. Dinu Lipatti. 8.55 Cîntecele noastre. 9.10 Lecturi la cererea unor muncitori de la Fabri­ca „Clujana“. 9.30 Buletin de ştiri. 9.35 Muzică populară 10.00 Poemul simfonic ,,Serbări romane“ de Otto­rino Respighi. 10.30 Muzică uşoa­ră. 11.00 Recital de pian Dan Misrahy. 11.30 Solişti de muzică uşoară : Corina Chiriac şi Trini Lopez. 11.55 Ştiinţa la zi. 12.00 Bu­letin de ştiri. 12.03 Avanpremieră cotidiană 12.15 Cîntă Valeria Toader şi Radu Simion. 12.30 Muzică uşoară. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Varietăţi mu­zicale. 14.00 Buletin de ştiri JOI 1 IUNIE Bal mascat, ora 19.30 : Opera Română. My Fair Lady, ora 19.30 : Teatrul de Operetă-Bucureşti variete, ora 19.30 : Tea­trul ,,Ion Vasilescu“ Vicarul, ora 20 : Teatrul ,,Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Studio) Nicnic, ora 20 : Teatrul de Co­medie Omul care, ora 19.30 : Teatrul ,.C. I. Nottara“ (sala Magheru). Gaiţele, ora 20 : Teatrul ,.C. I. Nottara“ (sala Studio). Şoricelul şi păpuşa, ora 10 : Tea­trul ,,Ţăndărică“ (sala Victoria) Pe plaiurile Mioriţei, ora 18.30 : Rapsodia Română. CINEMATOGRAFE Aventuri la Marea Neagră : Pa­tria (9.30; 12.45; 16.30; 20); Favorit (9.30; 12.30; 16.30; 19.30); București (8.30; 11; 13.30; 16; 18.30; 21) Prințul Baiaia­n Doina (11.30; 13.45; 16.25; 18.15; 20.15) Desculţ în parc: Scala (8.45; 11.15; 13.45 ; 16.15 ; 18.45 ; 21.15); Capitol . (9.30; 11.45; 14; 16.15; 18.30; 21). 8 Rio Bravo ! Festival (9; 12.15; 16; 9 19.15) Felix și Otilia; Viitorul (15.45; 19); B Popular (15 30; 19) Robin Hood ; Luceafărul (8.30; 11;­­ 13.30; 16; 18 30; 21) Goya ; Unirea (ora 16) a Doamna Si vagabondul: Central B (9.15; 11.30; 13.45; 16; 18.15; 20.30); fl Feroviar (9; 11.15; 13.30; 15 45; 18.15; 20.30) ; Gloria (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15;­­ 20.30) ; Tomis (9; 11.15; 13.30; 16; I 18.15) . 1 Ancheta de la hotelul Excelsior : Dacia (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30) n Trafic: Excelsior (9; 11.15; 13.30; 16; I 18.30; 20.45); Melodia (9; 11.15; 13.30; 9 16; 18.30; 20.45) Astă-searâ dansăm In families Bu­­a­zeşti (15.30; 18); Lira (15.30; 18); Arta 1 (15.30; 18) . Preria: Flacăra (15.40; 18; 20.15); Victoria (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30;­­ 20.45); Silvia: Drumul sării (15.30; 17.45; 20) . Inima e un vinâtor singuratic : Gri- Viţa (9; 11.15; 13.30; 15.45; 18.15; 20.30); I Mioriţa (10; 12.20; 15; 17.30; 20)­­ Poloneza de Oginski : Ferentari B (15.30; 17.45; 20) Toamna Cheyennilor: Bucegi (16 30; I 20); Aurora (9; 12.15; 16); Flamura­­ (9;. 12.30; 16; 19.30). I 19 fete şi un marinar: Volga (9- 11.15; 13.30; 15.45; 18.15; 20.30) Moşi- I lor (15.30; 18) * I Micul scăpător: Lumina (9- 1115; * 13.30; 16; 18.15; 20.30) Cînd se ivesc zorile: Pacea (16- I 18. 20). I Aventuri in Ontario: Timpuri noi * (9—20.45 în continuare). Pentru că se iubesc: Crîngași 1 (15.30; 17.45; 20) 1 Ultimul domiciliu cunoscut: Giu- 8 Iești (15.30; 18; 20.30); Floreasca (15.30; 18; 20.30). Un minut de reculegere: Cosmos (15.30; 18; 20.15) Love Story: Munca 15.30; 18; 20.15) ■ Evadare din planeta maimuţelor: I Vitan (15.30; 18); Progresul (15.30;­­ 18; 20 15). Adio, Domnule Chips: Rahova­­ (15.30; 19) GIURGIU Bucureşti : Astă seară dansăm ln I familie I Lumina : Pădurea de mesteceni OLTENIŢA Flacăra : Ultimul războinic Club S.N.O. : Poveste sîngeroasă I urziceni * Pacea : Puterea şi adevărul BUFTEA­­ Libertăţii : Decolarea BOLINTIN I Luceafărul : B.D. la munte şi la­­ mare. STAREA TIMPULUI Institutul meteorologic comunică : B Vreme frumoasă și călduroasă cu I cerul variabil, mai mult senin noap- 8 tea şi dimineaţa. Vînt slab pînă la _ potrivit. Temperatura minimă între 1 13—15 grade. Temperatura maximă: I 27—29 grade. In următoarele 3 zile , vreme u- - şor instabilă, mai ales în cursul | după-amiezelor, cînd cerul va pre- | zenta înnourări mai accentuate, fa­vorabile averselor de ploaie. Vînt , potrivit. Temperatura ușor variabi- I lă. O nota de consumaţie pe care se adauga şi... anii Şase tineri între 15 şi 20 de ani, din care doi elevi, Ion Lău­­tărescu şi Alexandru Jianu, coo­peratorul Horia Popa, Georgel Dragomir, muncitor la Uzinele „23 August“, Ion Ştefănescu şi Ion Jianu, de Profesie... fără, toţi din satul Gălbinaşi, s-au legat pe viaţă să fie prieteni de pahar. Cum legămîntul trebuia împlinit dar lichidul binecuvîn­­tat al apropierii cupelor lipsea, cei şase s-au gîndit, spre sal­varea prieteniei lor, să atenteze la lăzile din depozitul magazinu­lui cu autoservire din localitate. „Autoservirea“ s-a făcut îndeo­sebi după lăsarea întunericului, soldîndu-se cu chefuri la toartă. Acum sunt buni de plată. Cei care vor încheia socotelile vor adăuga pe nota de consumaţie şi... anii , în mod legal. Elixirul dragostei'­ se afla la Cluj Localul celei mai vechi far­macii din Cluj, datînd din anul 1573, a fost complet restaurat. Aici funcţionează, sub egida Mu­zeului de istorie a Transilvaniei, primul Muzeu farmaceutic din ţară. In 7 încăperi sunt prezen­tate numeroase rarităţi şi curio­zităţi, între care „miraculosul“ preparat „Theriaca Veneta“, con­siderat timp de aproape două milenii ca leac universal, obţinut din carne de viperă, opiu şi di­verse ingrediente, praful de mu­mie, un alt medicament de vin­decat toate bolile“ şi care se cumpăra cu aur, în greutate echi­valentă , „ochiul de rac“ pentru scos corpurile străine din ochi, „elixirul dragostei" etc. Deosebit de interesante sunt laboratoarele în care se elaborau reţetele, uti­laje cu vechi instalaţii, aparate şi instrumente de bronz, marmu­ră, faianţă şi sticlă. Pe borcanele, în care au fost păstrate secole de-a rîndul medicamente, mai pot fi citite şi azi însemne alchi­­miste. Muzeul deţine, de aseme­nea, diferite tipărituri, cărţi şi manuscrise valoroase din dome­niul istoriei farmaciei şi medici­­nei. Cea mai recentă piesă achi­ziţionată este un papirus repre­­zentînd o diplomă eliberată de Rákóczi I, la 1644, unui medic român din Cotnari, care-l vinde­case de o boală de ochi. A doua Dunăre a lui Apollodor Potrivit inscripţiei descifrate pe o a doua Tabula Traiana, des­coperită pe malul iugoslav, cu prilejul construcţiei barajului de la Porţile de Fier, Dunărea a fost deviată în anul 101 pe o al­bie nouă, după un plan al vesti­tului arhitect Apollodor din Da­masc. Documentul arheologic e­­lucidează definitiv modul inge­nios în care romanii au reuşit să ridice pilonii podului, peste care au trecut cohortele impe­riale, spre a pătrunde în Dacia. Datorită unui canal, lung de 3 km, ale cărui urme au fost recu­noscute în apropierea localităţi­lor Kladovo şi Sip, nivelul ape­lor flviului a fost diminuat în albia naturală, uşurînd şi ur­­gentînd munca pietrarilor care edificau picioarele podului. E­­ch­ipe speciale au retezat, tot­odată, vîrfurile numeroaselor stînci, care periclitau navigaţia galerelor. Inscripţia recent des­coperită se corelează cu afirma­ţia istoricului bizantin Proco­pius, pusă pînă acum sub sem­nul îndoielii, anume că, lingă po­dul lui Traian, „fluviul se des­făcea în două braţe, dintre care unul realizat prin ingeniozitatea omenească“. 97 000 arestări pe zi Legislaţia rasistă din Africa de Sud este în aşa fel alcătuită incit oamenii de culoare (care repre­zintă majoritatea populaţiei) nu se pot feri de a „cădea in vină“ oricîte eforturi ar face ca să fie pe placul autorităţilor. Aşa se face că poliţia abia pridideşte cu arestările. Potrivit unui raport oficial, publicat zilele trecute, în perioada 1970—1971 media zilni­că a băştinaşilor privaţi de li­bertate a fost de 91 000! Pentru a putea face faţă unui volum atît de mare de arestări, regimul ra­sist de la Pretoria are nevoie de un puternic aparat represiv. Acelaşi raport arată că în perioa­da amintită a fost cheltuită suma de 41,6 milioane dolari pentru „buna funcţionare“ a închisori­lor şi întreţinerea poliţiei.. Tutunul şi efectele sale Medicul japonez Yu Hirayama aduce noi dovezi asupra perico­lului pe care îl prezintă fumatul pentru om. Intr-un studiu intitu­lat „Tutunul şi moartea“, Hira­yama arată că urmărind evoluţia a peste 265 000 de fumători în vîrstă de la 40 de ani în sus, a constatat că cei care au început să fumeze încă din copilărie, mor mai devreme! Astfel, din 100 000 de persoane care au început să fumeze la 14 ani, mortalitatea prematură este de 2 172 ! ­W­T SI DE LA CAPĂT

Next