Steagul Roşu, iulie 1972 (Anul 24, nr. 7154-7179)

1972-07-01 / nr. 7154

V. fl !■ azi despre VALOAREA PĂMlNTULUI ! „Nu există pămînt slab, nu există limită pentru nivelul producţiilor de cereale şi plante tehnice, există doar greşeli în organizarea mun­cii şi în aplicarea regulilor agrotehnice — ne spunea zilele trecute preşedintele cooperativei agri­cole din Frăsinet, Grigore Bică. La noi, de pilda, pe acele sole pe care au fost aplicate ca la carte toate indicaţiile in­ginerului şef sau ale celorlalţi specialişti, producţiile au fost dintre cele mai bune. La porumb, de pildă, am obţinut şi 16.000—11.000 kg. la hectar, la orz am avut în acest an producţii de peste 4.200 kg. la hectar, iar la grîu, pe majoritatea suprafeţelor cultivate ne vom apro­pia de 4.000—4.500 kg la hectar. Vedeţi deci că tot munca, dar nu orice fel de muncă, este principalul element care dă valoare deplină pămîntului“. Munca este deci principalul element. Lucrătorii ogoarelor, în dubla lor calitate de producători şi de proprietari ai mijloacelor de pro­ducţie, prin modul lor de a acţiona, măresc sau reduc valoarea fon­dului funciar. Cele spuse de preşedintele din Frăsinet constituie doar un exemplu. Acolo unde se prestează o muncă de calitate şi la timp,­­lanurile constituie, în adevăr, o bogăţie a ţârii. Şi asemenea exemple am putea să mai amintim, fiindcă pămîntul, potenţialul lui productiv este ridicat, dar fără lucrări de calitate, fără intervenţia energică a omului, fie el simplu cooperator sau om de ştiinţă, valoarea solului nu poate fi pusă în evidenţă. în întreprinderile agricole de stat, în cooperativele agricole din judeţul nostru se manifestă o continuă preocupare ca prin măsuri cu un solid fundament ştiinţific, fiecare palmă de pâmînt să fie din plin valorificată. Directorul I.A.S. Chirnogi, ing. Ioan Oancea, ne vorbea despre rolul pe care îl are ştiinţa în valorificarea completă a poten­ţialului productiv al solului : „La o parte din ferme, pe lîngă activi­tatea de producţie, am înfiinţat loturi experimentale. Scopul? Pămîn­tul din fosta baltă Greaca are încă multe necunoscute pentru noi şi, ca atare, încercam pe toate căile să-l stăpînim, fiindcă producţiile obfinute cînă anul trecut nu ne mulţumesc încă". — Cu alte cuvinte, cînd fermierul sau directorul unităţii sînt nemul­ţumiţi, drumul căutărilor şi al aplicării în practică a propriilor cerce­tări este larg deschis. — Din acest punct de vedere nici un specialist din unitatea noas­tră nu întîmpină greutăţi, dimpotrivă pe toate fronturile este stimulat. De pildă, şeful de fermă Zaharia Dobra pe lîngă faptul că a îmbună­tăţit, în urma cercetărilor proprii, structura solurilor şi a culturilor, a reuşit printr-o mai bună folosire a pămîntului să recupereze o însem­nată suprafaţă de teren ,aproximativ 40 ha., suprafaţă pe care a cul­tivat-o cu orz. Producţia obţinută pe aceste terenuri a fost de peste 160 tone, un cîştig deci atît pentru fermă cît şi pentru I.A.S. Defrişările de lăstărişuri, reducerea dimensiunilor drumurilor de cîmp se materializează în unităţile agricole în zeci şi zeci de hectare de pâmînt puse în valoare pentru agricultură. Cultivarea integrală a suprafeţelor, efectuarea la timp şi de cea mai bună calitate a tuturor lucrărilor de întreţinere la culturile proşitoare în sistemul acordului global au făcut să crească considerabil valoarea pămîntului, au fa­vorizat consumarea numai de către plante a substanţelor nutritive din sol. Toate aceste lucrări constituie un puternic argument pentru realizarea integrală a angajamentelor luate de unităţile agricole din judeţul nostru în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de a 25-a aniversări a Republicii. Furajele combinate presupun o bună dozare a elementelor nutritive. Labo­ranta Florina Popea de la F.N.C. Peris efectuează distilarea proteinelor Festivităţi prilejuite de „Ziua învăţătorului" Ca pretutindeni, în întreaga ţară, în oraşele şi comunele judeţului Ilfov au avut loc în cursul zilei de ieri, festivităţi prilejuite de sărbătorirea „Zilei învăţătorului", la care au participat membri ai biroului Comitetului judeţean de partid şi ai Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Ilfov. La festivitatea ce a avut loc în comuna Fierbinţi, a luat parte to­varăşul Gheorghe Necula, prim secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R. Directorul liceului din locali­tate, Florian Popescu, în cuvîntul rostit cu acest prilej ,a subliniat eforturile comune ale şcolii, fa­miliei şi tuturor factorilor investiţi cu înalte răspunderi de către par­tid pentru educarea comunistă a tinerei generaţii, în vederea trans­punerii în viaţă a măreţelor sar­cini reieşite din hotărîrile parti­dului nostru privind legarea în­­vâţâmîntului de problemele practi­cii construcţiei socialiste. In acest sens, ridicarea calitativă a conţi­nutului procesului instructiv-edu­­cativ în cursul acestui an de în­­văţămînt a avut drept rezultat promovarea examenului de baca­laureat de către toţi absolvenţii liceului. A fost apreciată activi­tatea desfăşurată de profesori şi elevi în atelierele şcolare şi pe lo­tul agricol experimental, aportul adus de aceştia în cadrul practi­cii de producţie desfăşurate în C.A.P. din localitate. O delegaţie alcătuită din pionieri şi utecişti, reprezentanţi ai orga­nizaţiilor de tineret din comună, a adus un fierbinte salut profeso­rilor şi învăţătorilor sâr­bătoriţi, mulţumind în acelaşi timp parti­dului pentru minunatele condiţii de educaţie şi învăţătură ce le-au fost create. In încheiere, a luat cuvîntul tova­răşul Gheorghe Necula, prim se­cretar al Comitetului judeţean de partid, care a transmis tuturor ce­lor prezenţi felicitări din partea Comitetului judeţean de partid pentru munca desfăşurată pe tă­­rîmul educaţiei şi instrucţiei tine­retului şcolar. Participanţii la festivitate au a­­dresat o telegramă Comitetului Central al partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prin care se angajează să continue pe trepte mai înalte nobila muncă de edu­care şi formare a tinerei gene­raţii. Rezultatele activităţii tehnico­­productive­­ a elevilor din co­muna Fierbinţi, au fost ilustrate sintetic de expoziţia cu lucrări executate în atelierele şi labora­toarele şcolii. în cadrul expoziţiei au fost prezentate caiete cu lu­crări ale elevilor, diplome care atestă succesele dobîndite de şco­lile din localitate în diferite com­petiții școlare. de ce ?... ...autobuzele pentru transportul călătorilor nu-și fac plinul cu combustibilii necesari înainte de plecarea în cursă . Un exemplu: miercuri 21 iunie a.c. auto­buzul de pe linia București — Reviga (autogara Obor) s-a oprit la stafia P­E.C.O. din Urziceni pen­tru a lua benzină. 15 minute pierdute in mod inutil de pasageri. O dilemă: cine răspunde de propaganda turistică? Am străbătut traseele turistice de pe şoselele internaţionale care leagă Capitala de malul Du­nării sau de litoral. Bucureşti — Giurgiu, Bucureşti — Urziceni, Bucureşti — Olteniţa. Prilej cu care ne-am pus întrebarea : cum in­formăm pe călătorii ro­mâni sau străini care străbat şoselele din ju­deţul nostru în legătură cu tot ce ne-am propus să realizăm in dome­niul turistic ? La această întrebar­e­e­ are cine să ne răs­pundă. Paradoxal, dar aşa este ! Am premia pe acel cititor care ne-ar putea indica măcar un singur panou scris in limba română sau în alte limbi care să ne aducă la cunoştinţă că in cutare loc putem vi­zita un muzeu sau un monument istoric, că la alt kilometru vom găsi un motel sau o altă uni­tate de alimentaţie pu­blică. Din păcate, dacă insti­tuim un asemenea pre­miu, fondurile nu vor fi cheltuite pentru că în această direcţie nu s-a făcut nimic! Este drept, există cîteva ex­cepţii şi anume „Popasul Sineşti“ care, doar la c­ţiva metri distanţă are instalate nişte panouri. Mai este un panou la intrarea în municipiul Giurgiu. Atît! La Urzi­ceni, organizaţia comer­cială locală, din iniţia­tivă proprie a făcut două panouri prin care invită turiştii să se o­­prească la unităţile ei de alimentaţie publică. Dar, cu o floare nu se face primăvară. Mai sunt şi alte încer­cări care aparţin, dacă nu ne înşelăm, Direcţiei regionale de drumuri şi anume, organizarea unor spaţii verzi, deocamdată pe şoseaua Bucureşti — Urziceni, spaţii amena­jate cu bănci şi mese vopsite in culoare azu­rie, nişte fîntini. Dar şi aici sunt absente panou­rile turistice. Printre al­tele, ar putea fi înfăţi­şate o serie întreagă de localităţi şi de obiective turistice din judeţul nostru, odihnindu-se, turistul le-ar consulta cu interes. Cine să se ocupe de treaba asta ? Iată o în­trebare dificilă pe care am mai pus-o şi anul trecut şi care n-a căpă- L. SĂCEANU (Continuare in pag. a 3-a) Frumosul camping de la Giurgiu, încă insuficient popularizat ~N ÎN CINSTEA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P.C. R. ŞI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII LA GIURGIU O iniţiativă valoroasă: schimburile II şi III pe şantierele de construcţii în semestrul I s-a realizat aproape 60 la sută din lucrările finanţate Obiective date în folosinţă înainte de termen Acordul global stimulează creşterea productivităţii muncii şi preocuparea pentru calitatea lucrărilor BOGAŢIA LANURILOR, BOGĂŢIA ŢĂRII! ANGAJAMENTE SUPLIMENTARE Ing. Ion Vermeşan, directorul I. A. S. Urziceni 37 TONE DE GRIU • 200 TONE DE PORUMB 50 TONE DE CARNE • 300 HL. DE LAPTE — Tovarăşe­ director, ce puteţi comunica la acest capitol al supli­mentării angajamentelor — în fond, al autodepăşirilor ? — în primul rînd că ne-am străduit să valorificăm toate resursele (Continuare în pag. a-3-a) După ce ai vizitat toate punctele de lucru ale şantierului de con­strucţii Giurgiu poţi afirma că în­treaga activitate se desfăşoară în­tocmai „operaţiilor" de pe o tablă de şah. Ritmul ascendent caracteri­zează toate acţiunile iniţiate. Totul îşi găseşte materializare în bunele rezultate obţinute în întrecerea so­cialistă desfăşurată în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi a celei de a XXV-a aniversari a Re­publicii. Astfel, în primele 6 luni ale anului, aşa după cum avea să ne facă cunoscut tov. ing. Stelian Olaru — şeful şantierului — sarcinile de producţie la lucrările finanţate au fost îndeplinite în proporţie de a­­proape 60 la sută. Printre altele, s-a predat beneficiarului un bloc cu 32 apartamente la parterul căruia s-a deschis un magazin pe o suprafaţă de 500 m.p., s-au terminat lucrările la o secţie a Fabricii de pîine cu un avans de aproape 3 luni cît şi cele de canalizare — tronson C.F.R., precum şi lucrările exterioare la 365 apartamente în cartierul Oinac I, în acelaşi timp, la C.A.P. Izvorul sînt gata de recepţie 3 hale-îngră­­şătorie, şi pavilionul veterinar, pen­tru ca la laboratorul de cofetărie din Giurgiu, cu termen de dare în exploatare la 1 septembrie a.c., sta­diul lucrărilor să fie în proporţie de 90 la sută. Aşadar, un succes care răsplăteşte efortul întregului colectiv relevînd existenţa unor reale posibilităţi pen­tru ca în viitor rezultatele în produc­ţie să fie tot mai convingătoare. Dincolo însă de elementul om, hotă­­rîtor în îndeplinirea şi depăşirea sar­cinilor prevăzute, se impun cîteva măsuri tehnico-organizatorice care concură la asigurarea unui ritm susţinut de lucru. Bunăoară, anali-TR. POPESCU (Continuare în pag. a 3-a) în aceste zile la Tesâtoria „Dunăreană" Şi spicele i se pleacă cuminţi în faţă... (La recoltatul griului pe tarlalele C.A.P. Măgureni) k:lr - '■ : i I. »mhi- ~rtT­ i»ai­ a3tapwB as met ;i ■■ •***-- *x=*“ PROLETAR'! DdN TOATE ŢĂRILE, INTTi-VAiT ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P. C. R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Tîrgu-Mureș Sîmbătă 1 iulie 1972 4 pagini 30 bani Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe Eduardo Frei Montalva, liderul Partidului Democrat-Creştin din Chile Vineri, 30 iunie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, preşe­dintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, pre­şedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, a primit în staţiunea Neptun, pe liderul Partidului Democrat-Creştin din Chile, Eduardo Frei Montalva, fost preşedinte al Republicii Chile, care face o vizită în ţara noastră, la invitaţia Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. In cadrul convorbirii, care a a­­vut loc cu acest prilej, au fost a­­bordate unele probleme privind dezvoltarea relaţiilor româno-chi­­liene, precum şi unele aspecte ale situaţiei politice internaţionale ac­tuale. Convorbirea s-a desfăşurat în­­tr-o atmosferă cordială LA ZI O nouă promoţie de mecanici agricoli In curînd se vor prezenta locul de muncă absolvenţii şcolii profesionale de mecanici agricoli din Călugăreni. Oamenii aceştia, veniţi aici cu gîndul de a-şi ridica desigur, calificarea, pentru a se întoarce infinit mai pregătiţi, sînt maiştrii mecanici fie miine­rare vor lucra în S.U.A., contribuind efectiv la mecanizarea agricultu­rii noastre socialiste. Mulţi din­tre ei au acum, nu numai o bună pregătire profesională, dar şi politico-ideologică. Oriunde au să lucreze de aici înainte, ei, mecanizatorii, comu­niştii, şi-au afirmat dorinţa, ex­presie a voinţei lor, de a întîm­­­pina marile evenimente. Conferin­ţa Naţională a partidului şi a XXV-a aniversare a proclamării Republicii cu succese , de alt­fel primele d In muncă. PAVEL PEREŞ In curînd noi covoare vor ieşi din harnicile miini ale ţesă­toarelor de covoare din Ciol­pani Concurs al grupelor sanitare La Casa de cultură din Giurgiu a avut loc recent un concurs al grupelor sanitare din întreprinderi pe tema : „Cum acordăm primul ajutor în caz de accidente“. Pe primul loc s-a clasat grupa sani­tară de la Fabrica de conserve formată din Stela Bogdanovici, Ana Tănasescu şi Petru Străulescu. Locul doi a revenit grupei de la I.I.L. Steagul roşu, iar locul trei celei de la Tesâtoria „Dunăreană­. In încheierea acţiunii educaţi­v­­sanitare au fost proiectate două filme legate de tema concursului. Fondurile realizate au intrat beneficiul Crucii Roşii. Dr. VASILE DUMITRU vicepreşedinte al Comisiei jude­ţene de Cruce Roşie. Expoziţie de reproduceri de pictură La Ateneul Român s-a deschis, vineri la amiază, o expoziţie de reproduceri de pictură, organizată sub auspiciile UNESCO, cele 90 de exponate. In culori, ilustrează principalele curente apărute in pictura primelor două decenii şi jumătate ale secolului nostru. Astfel, pot fi văzute în expoziţie reproduceri ale unor picturi ce­lebre semnate de Monet, Renoir, Cezanne, Gauguin, Van Gogh, Seurat, Toulouse-Lautrec, Bonnard, Matisse, Derain, Braque, Renait, Picasso, Leger, Chagall, Paul Klee, Utrillo, Modigliani etc. CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ 22.050 HA CU GRÎU RECOLTATE Declanşată cu cîteva zile în urmă, recoltarea griului se desfăşoară cu toate forţele pe ogoarele cooperativelor agricole din judeţ. Hotărîţi să încheie această lucrare de covîrşitoare importanţă în cel mai scurt timp posibil, îngrijindu-se în acelaşi timp ca nici un bob de grîu să nu se piardă, mecanizatorii şi cooperatorii, înfrăţiţi în muncă, înfruntă cu dîr­­zenie şi dăruire arşiţa dogoritoare. Iată primele roade : pînă in seara zilei de 29 iunie ei au recoltat griul de Pe 22 050 hectare. 30 de cooperative agricole au obţinut o producţie medie de 3 000 kg la hectar în frun­tea acestora se situează CAP GRĂDIŞTEA care a realizat 3 600 kg la hectar de pe suprafaţa de 50 ha recoltată, AFUMAŢI cu 3 500 kg la ha de pe 100 ha, ROŞIORI cu 3 400 kg la ha de pe 50 ha, SPANTOV cu 3 350 kgg la ha de pe 150 ha, NANA cu 3 300 kg la ha de pe 150 ha LUICA cu 3 250 kg la ha de pe 80 ha etc. în urma numeroaselor combine care „calcă" în lung şi in lat tarla­lele, cooperatorii cară grabnic baloţii de paie pentru a da posibilitate mecanizatorilor să are şi să însăminţeze aceste terenuri cu culturi suc­cesive. Astfel, au fost executate arături pe o suprafaţă de 19 910 ha şi au fost însămiţate 4 300 ha cu porumb pentru boabe 3 800 ha cu porumb pentru siloz, şi 1 806 ha cu legume Dacă zilele călduroase au favorizat recoltarea, ele au fost mai puţin favorabile altor culturi care în acest timp au simţit nevoia de apă. Pen­­tru acestea, staţiile de pompare a „ploii" au intrat din plin în funcţiune. Astfel au fost întreprinse trei udări la porumb : prima pe 4 810 ha a doua pe 4 566 ha şi a treia pe 3 720 ha. Legumelor le-au fost administrate 4 udări : primele trei pe suprafeţe cuprinse între 12 500 şi 12 650 ha, iar a patra pe 5 420 ha ; sfecla de zahăr a fost, de asemenea o dată de trei ori, respectiv pe 1107 ha, 1 008 ha și 980 ha.

Next