Steagul Roşu, iulie 1972 (Anul 24, nr. 7154-7179)

1972-07-01 / nr. 7154

I De la un meridian la altul ! S. U. A. au hotă­rit să revină la masa tratativelor de la Paris Conferinţa de presă a preşedintelui Nixon washington 30 (Agerpres).­­ Preşedintele Statelor Unite, Richard Nixon, a ţinut joi seara, la Casa Albă, o conferinţă de presă. Referindu-se la războiul din Viet­nam, preşedintele a anunţat că Sta­tele Unite au hotărît să revină la masa tratativelor cvadripartite de la Paris asupra Vietnamului înce­­pînd de la 13 iulie, şi şi-a expri­mat speranţa că reluarea acestor convorbiri va fi utilă. El a refuzat, însă, să fixeze o dată-limită pentru încetarea minării şi blocării porturi­lor, precum şi a bombardării teri­toriului Republicii Democrate Viet­nam, afirmînd că acestea vor conti­nua , pînă la realizarea unui acord“. Preşedintele Nixon a afirmat că „războiul ar putea lua sfîrşit dacă negocierile se dovedesc a fi con­structive“, însă nu a exclus posibi­litatea continuării actelor de război ale S.U.A. împotriva Vietnamului şi după 20 ianuarie 1973, data în­cheierii actualului său mandat pre­zidenţial, invocînd din nou pretex­tul „protejării trupelor americane rămase în Vietnam“ şi al „păstră­rii unor atu-uri pentru eliberarea prizonierilor americani de război“. In altă ordine de idei, preşedin­tele Nixon a spus că acordurile pentru controlul înarmărilor, sem­nate la Moscova, au drept scop ,să pună cel puţin o frînă în calea dez­voltării unor noi arme“. El a afir­mat însă că intenţionează să ceară Congresului ca „S.U.A. să continue cheltuielile consacrate punerii la punct a tipurilor de arme care nu intră în prevederile acordului men­ţionat“. El şi-a exprimat speranţa că a doua etapă a convorbirilor SALT va începe în octombrie şi va duce la semnarea unui tratat per­manent pentru limitarea armelor strategice. Răspunzînd unor întrebări legate de situaţia economică internă, pre­şedintele Nixon a declarat că este nemulţumit de procentul de 5,9 la sută la care se menţine şomajul în S.U.A. El a spus că Administraţia continuă să exploreze alte mijloace pentru reducerea acestui procent, precizînd însă că deocamdată, nu are în vedere nici o măsură con­cretă în această problemă. Declaraţia purtătorului de cuvint al delegaţiei R. D. Vietnam PARIS 30 (Agerpres). — Purtă­torul de cuvînt al delegaţiei R. D. Vietnam la conferinţa de la Paris a dat publicităţii, vineri, o declara­ţie în care, referindu-se la conferin­ţa televizată a preşedintelui S.U.A., subliniază că „Administraţia Nixon a fost obligată să accepte ţinerea celei de a 150-a şedinţe a Confe­rinţei de la Paris, la 13 iulie, dar, pentru ca această conferinţă să poa­tă progresa, guvernul american trebuie să renunţe la politica sa de agresiune şi neocolonialism, să a­­bandoneze poziţia sa intransigentă şi să negocieze cu seriozitate“. Purtătorul de cuvînt a afirmat că din declaraţiile preşedintelui Nixon reiese că Statele Unite in­tenţionează să continue minarea şi blocarea porturilor, precum şi bom­bardamentele împotriva R. D. Viet­nam, să promoveze mai departe poli­tica de „vietnamizare“ a războiului. Administraţia S.U.A. refuză să fi­xeze o dată precisă pentru retra­gerea totală a forţelor americane şi satelite din Vietnamul de sud. Pur­tătorul de cuvînt a cerut ca Admi­nistraţia Statelor Unite să pună ca­păt bombardamentelor şi blocadei în Vietnamul de nord, să înceteze orice sprijin acordat regimului sai­­gonez, să renunţe la politica sa de „vietnamizare“ a războiului şi să răspundă pozitiv la planul de pace în şapte puncte al G.R.P. La rîndul său, purtătorul de cu­­vînt al delegaţiei Guvernului Re­voluţionar Provizoriu al Republi­cii Vietnamului de sud subliniază, în comunicatul publicat în aceeaşi zi, că guvernul american trebuie să revină la conferinţa de la Paris cu o atitudine serioasă. El a rea­firmat poziţia expusă în planul de pace în şapte puncte al G.R.P., ce­­rînd ca guvernul american să răs­pundă pozitiv acestor propuneri. O nouă rundă de convorbiri indo-pakistaneze la nivel înalt DELHI 30 (Agerpres). — Preşe­dintele Pakistanului Zulfikar An­ Bhutto, şi primul ministru al In­diei, Indira Gandhi, au avut vineri o nouă rundă de convorbiri, în lo­calitatea indiană Simla, anunţă a­­genţiile Associated Press şi France Presse. Intîlnirea la nivel înalt de vineri a fost precedată de o reuniune la care­­-au participat membri ai de­legaţiilor celor două ţări. La sfîr­­şitul acestei reuniuni, ministrul pa­kistanez al afacerilor externe, Iftik­­har Aii, a declarat, referindu-se la evoluţia convorbirilor dintre cele două părţi, că „există numeroase baze comune“. Un purtător de cu­vînt indian a anunţat că delega­ţiile se vor întîlni din nou sîmbătă. Semnarea protocolului privind schimbul de mărfuri între România și Egipt CAIRO 30. — Corespondentul A­­gerpres, Nicolae N. Lupu, transmi­te : La Cairo, a fost semnat pro­tocolul privind schimburile de măr­furi dintre Republica Socialistă România și Republica Arabă Egipt pe perioada 1 iulie 1972 — 31 de­cembrie 1973. Reflectînd cursul ascendent al re­laţiilor economice româno-egipte­­ne protocolul prevede o creştere substanţială a schimburilor comer­ciale dintre cele două ţări, precum şi lărgirea listei de mărfuri livrate de fiecare parte. Potrivit noului protocol. Republica Socialistă Ro­mânia va exporta maşini-unelte, uti­laje şi instalaţii, echipament petro­lier, echipament electric, produse ale industriei chimice, petroliere, ale industriei lemnului, iar Repu­blica Arabă Egipt va exporta în ţara noastră — bumbac, produse textile, ţiţei, cocs metalurgic, pre­cum şi diferite produse agricole şi manufacturate. Din partea română, protocolul a fost semnat de Constantin Stanciu, adjunct al ministrului comerţului exterior, iar din partea egipteană de Mahmoud Shalaby, subsecretar de stat la Ministerul Economiei şi Comerţului Exterior. Au fost pre­zenţi ambasadorul României la Cairo Titus Sinu, membrii celor două delegaţii participante la tra­tative, precum şi funcţionari supe­riori din Ministerul Economiei şi Comerţului Exterior al Egiptului. Tratativele au avut loc într-o at­mosferă cordială, de înțelegere re­ciprocă și colaborare. încheierea vizitei neoficiale a tovarăşului Emil Bodnaras­c ■ d­in Marea Britanie LONDRA 30 — Corespondentul Agerpres, Nicolae Plopeanu, trans­mite : In ultima zi a vizitei neofi­ciale întreprinse în Marea Brita­nie, vicepreşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Emil Bodnaraş, a avut o în­trevedere cu Michael Heseltine, mi­nistru pentru problemele aerospa­­ţiale. Vicepreşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România a fost însoţit de academi­cianul Henri Coandă, ministru, consilier la Consiliul de Stat, şi de ambasadorul Republicii Socialiste România la Londra, Vasile Pun­­gan. La întrevedere a participat lordul Drumalbin, ministru fără portofoliu, şi funcţionari superiori din Departamentul comerţului şi industriei. Vineri dimineaţă, vicepreşedinte­le Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România a primit la Am­basada română pe Sir Arnold Weistock, directorul general al companiei britanice „General Elec­tric“, și pe John Wiseman, direc­tor general al companiei „U. K. Opticals Ltd“. Vineri după-amiază, tovarășul Emil Bodnaraș a părăsit Londra, îndreptîndu-se spre patrie. La plecare, pe aeroportul Heath­row, au fost prezenţi reprezentanţi ai conducerii firmei „Rolls Royce“, precum şi ambasadorul român la Londra, Vasile Pungan. ★ Vineri după-amiază s-a înapoiat în Capitală tovarăşul Emil Bodna­raş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat care, însoţit de Henri Coandă, ministru, consilier la Con­siliul de Stat, a făcut o vizită neofi­cială în Marea Britanie. Cu acelaşi avion a sosit la Bucu­reşti dr. Stanley G. Hooker, direc­tor tehnic la firma „Rolls Royce“ (1971), Ltd. (Agerpres) Delegaţia Forţelor Armate ale României primită de Gustav Husak şi L. Strougal PRAGA 30 — Corespondentul Agerpres, C. Prisăcaru, transmite : Secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, Gustav Husak, a pri­mit, vineri, delegaţia Forţelor Ar­mate ale Republicii Socialiste România, condusă de generalul de armată Ion Ioniţă, ministrul for­ţelor armate. Tovarăşul Gustav Husak a salu­tat, în numele C.C. al P.C.C., pre­zenţa în Cehoslovacia a delegaţiei militare române şi a apreciat că aceasta va reprezenta o importantă contribuţie la întărirea, pe mai departe, a prieteniei dintre cele două popoare şi armate. El a ară­tat că relaţiile dintre partidele şi popoarele noastre se dezvoltă în folosul ambelor ţări. Secretarul general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia a înmînat mem­brilor delegaţiei placheta înfăţişînd pe Klement Gottwald — repre­zentant de frunte al partidului şi al poporului cehoslovac. La primire au fost de faţă mi­nistrul apărării naţionale al Ceho­slovaciei, Martin Dzur, membri ai conducerii acestui minister, precum şi ambasadorul României la Praga, Teodor Haş. In aceeaşi zi, membrii delegaţiei militare române au fost primiţi de preşedintele guvernului cehoslovac, Lubomir Strougal. Cu acest prilej, generalului de armată Ion Ioniţă i-a fost înmînat Ordinul „Drapelul Roşu“, iar membrilor delegaţiei — ordine şi medalii ale R. S. Ceho­slovace, conferite de preşedintele Republicii, Ludvik Svoboda, pen­tru contribuţia deosebită la întări­rea prieteniei dintre cele două po­poare şi armate. In cursul dimineţii de vineri, membrii delegaţiei militare române, însoţiţi de general-locotenent Jan Lux, adjunct al ministrului apărării naţionale al R. S. Cehoslovace, au vizitat o unitate militară din re­giunea Cehiei de sud. Cu prilejul vizitei în Cehoslova­cia a reprezentanţilor forţelor noas­tre armate, la Praga a avut loc, la amiază, un miting al prieteniei dintre forţele armate ale României şi Cehoslovaciei. Au luat cuvintul ministrul apărării naţionale al R. S. Cehoslovace, general de ar­mată Martin Dzur, şi ministrul Forţelor Armate ale Republicii So­cialiste România, general de ar­mată Ion Ioniţă. După stabilirea cursului fluctuant al lirei sterline Dezbaterile din Camera Comunelor LONDRA 30 (Agerpres). — Dez­baterile cu urgenţă asupra situaţiei economiei britanice, care a deter­minat stabilirea unui curs fluctuant al lirei sterline, ce s-au desfăşurat, joi după-amiază, în Camera Comu­nelor au fost deschise printr-o de­claraţie a ministrului de finanţe, Anthony Barber. Pentru a justifica moţiunea guvernamentală ce solici­ta un vot de aprobare parlamenta­ră, acesta a afirmat că ultima mă­sură financiară nu micşorează pe­ricolul inflaţionist, guvernul fiind nevoit să studieze, în continuare, şi alte posibilităţi de stopare a ten­dinţelor negative în economie. Bar­ber a menţionat că una din cauzele fundamentale ale speculaţiilor îm­potriva monedei britanice, a căror stăvilire zadarnică a costat trezore­ria 2,5 miliarde de dolari a fost tocmai teama de intensificare a in­flaţiei. Apărînd politica economică a guvernului conservator, ministrul de finanţe a evocat dorinţa de re­venire la o paritate fixă a lirei sterline chiar înainte de scurgerea unei perioade de şase luni. Opoziţia laburistă a atacat din nou ineficacitatea actualei linii eco­nomice ai cărei promotori s-au bu­curat, la venirea la putere, de un excedent al balanţei de plăţi. Discuţiile din Camera Comune­lor s-au încheiat printr-un vot a­­supra unei moţiuni de neîncredere — depusă de parlamentarii labu­rişti — care a fost respinsă cu 294 voturi contra 266. Declaraţiile secretarului general al P. C. din Marea Britanie LONDRA 30. — Corespondentul Agerpres Nicolae Plopeanu, trans­mite : Secretarul general al P.C. din Marea Britanie, John Gollan, a de­clarat că hotărîrea guvernului bri­tanic de instituire a unui curs fluc­tuant pentru lira strelină „reprezin­tă, de fapt, o devalorizare introdu­să pe uşa din dos“ ceea ce a avut ca rezultat o „imediată creştere a preţurilor pentru toţi“. John Gollan a condamnat încercările guvernului de a ieşi din actuala situaţie difici­lă pe seama clasei muncitoare, ară­­tînd că speculanţii de valută au făcut ca situaţia să devină şi mai critică. „Trebuie să fie clar, a spus el, că principalii speculanţi de va­lută sunt marile firme multinaţio­nale care operează peste frontiere, încâlcind interesele naţionale“. Kabul, pitoresc şi modern Pe la începutul secolului XVI un memorialist mongol îşi decla­­ra credinţa că legendara puritate­i cerului Orientului nu aparţine verit oraşului Kabul. Frapantă neutru orice vizitator, transpa­renţa şi luminozitatea atmosferei­­kabulului rămâne o inefatabilă decantare a climei excesive a munţilor Hinducuş şi vastelor platouri aride ce-l asediază din toate părţile. Statul a cărui capitală este s-a constituit, spre deosebire de alte­le vecine, abia la sfîrşitul seco­­lului XVIII. Situarea lui central asiatică a făcut rînd pe rînd o­­biect de cucerire pentru persani. Alexandru cel Mare: arabi, huni, mongoli. Introdus în secolul IX islamismul va imprima un carac­­er mai unitar vieţii statale, dar in acelaşi timp a impus Afganis­­tanului o lungă izolare externă, caracterizată prin sîngeroase dis­­pute interne pentru putere între numeroase dinastii feudale. Antichitatea budistă a edificat,, la numai 60 km nord de capita­­lă, marele oraș Begram, ale că­rui monumente se mai văd și as­tăzi. Distrugerea, la 1150 a pri­mei capitale afgane, Ghazni a conferit Kabulului o pondere po­­litică și economică de prim or­din, în epoca cuceririi lui Ta­merlan, așezarea este centrul unui principat, iar în veacul al XVI-lea, este un important cen­tru militar al imperiului Mo­­gul. Mormîntul primului împă­rat mogul, Babur, adăpostit de un mic monument în formă de moschee, se află pe panta unei coline a oraşului. O scurtă pe­rioadă după formarea Afganista­nului reşedinţa suveranilor a fost la Kandahar situat la circa 500 km sud-est, după care pri­matul a revenit Kabulului. REPORTAJ PE GLOB Ultimii aproximativ 130 de ani au adus cu sine mari alterări a fizionomiei iniţiale a urbei, în cursul primului conflict afgan- engle din 1840, trupele britani­ce au distrus complet vechiul bazar, înlocuit astăzi de unul mai mare şi mai funcţional. Re­presaliile din 1879 au dus şi la dărîmarea vechii fortăreţe a ora­şului, Bela Hissar. Actual­l car­tier Dar el-Funun, legat de Ka­bul printr-o şosea, era destinat, în planurile emirului Amanullah (1919—1928) să devină centrul u­­nei noi şi moderne capitale. Du­pă 1945, autorităţile au conside­rat mai avantajoasă amenajarea vechiului oraş, obiectiv căruia i-au fost consacrate evidente eforturi. Reţelele sanitare de ca­nalizare şi electricitate au fost extinse considerabil. Păstrînd li­niile esenţiale ale arhitecturii tradiţionale, clădirile, atît cele oficiale cît şi cele de locuit, s-au dispensat de fragilele materiale de construcţie vechi, adoptînd pe cele moderne, în ciuda amplei reamenajări, oraşul nu a pierdut nimic din pitorescul său grav şi particular. Acesta e susţinut în continuare de miile de oameni din diferite regiuni ale ţării aparţinînd grupelor nomade sau seminoma­­de, care, prin cele mai diverse mijloace de locomoţie (inclusiv pe jos, pe cămile sau cai) trec anual prin Kabul. în vechile cartiere şi în marele bazar poţi negocia cumpărarea unui obiect (pinzt­uri, fructe, covoare, vesti­tele piei de astrahan, lucruri ar­tizanale etc.) cu afgani, nomazi veniţi din nord, muntenii haza­­ra, fiecare aducînd pe lingă lim­ba vorbită diferită, un amalgam de obiceiuri vestimentare, mora­le, alimentare de o puternică şi îndelung alcătuită originalitate. Acest amalgam uman­ dublea­ză, în unele perioade de interes comercial şi religios ale anului populaţia Kabulului, imprimînd oraşului acea vivacitate asiatică specifică, constituind în acelaşi timp un veritabil muzeu etno­grafic în aer liber. Cunoaşterea acestui înzestrat popor poate be­neficia din plin şi de exponatele muzeului de arheologie, plasat în cartierul Dar el-Funun. Muzeul ilustrează elocvent pe­rioadele istorice ale ţării: pri­mele secole ale erei creştine, marcate de dominaţia artei bu­diste a dinastiei Kushana, care a fondat numeroase mănăstiri; e­­poca următoare a înregistrat o unică împletire între stilul gre­­co-roman cu cel budist, f­­omen ce a generat excepţionale sculp­turi în stuc şi minibasoreliefuri. Pînă la completa ei formare, ar­ta afgană va mai primi şi alte influenţe precum cea iraniană şi ulterior cele tibetană şi chi­neză. Săpăturile efectuate în 1938 în regiunea Kabulului au adus la suprafaţă tezaurul de la Begram. Obiectele de jad indiene, cele de sticlă şi bronz romano-egiptene şi chinezeşti, completează imagi­nea vieţii materiale şi artistice a regiunii în care se găseşte ca­pitala Afganistanului. ILIE VASILE Vedere din Kabul . In Ulster domneşte calmul BELFAST 30 (Agerpres). — Cal­mul pare să se restabilească în Ulster după anunţarea, la începutul acestei săptămîni, a „încetării focu­lui“ de către aripa „provizorie“ a I.R.A .(Armata Republicană Irlan­deză). I.R.A. a făcut un nou gest — simbolic — de conciliere ; ea a ac­ceptat, vineri, să înlăture o parte din barierele care delimitaseră „zo­nele interzise“ din cartierele catoli­ce ale oraşelor Belfast şi London­derry. Convorbiri între R. S. Cehoslovacă şi R. F. a Germaniei PRAGA 30 (Agerpres). — Agen­ţia CTR anunţă că, în zilele de 29 şi 30 iunie, la Praga a avut loc o întîlnire între Jiri Goetz, adjunct al ministrului afacerilor externe al R. S. Cehoslovace, şi Paul Frank, secretar de stat în Ministerul Afa­cerilor Externe al R.F. a Germa­niei. Reprezentanţii celor două ţări au procedat la cea de-a cincia run­dă a convorbirilor de sondaj dintre R.S.C. şi R.F.G. Convorbirile s-au desfăşurat în­tr-o atmosferă sinceră, de lucru. Părţile au decis să comunice gu­vernelor lor rezultatele convorbiri­lor desfășurate pînă în prezent. BELGRAD. — împăratul Etiopi­ei, Haile Selassie, care a întreprins o vizită oficială de cinci zile în Iugoslavia, a părăsit vineri Pola, plecînd spre patrie. La aeroport, oaspetele a fost salutat de preşe­dintele Iugoslaviei, Iosip Broz Tito, și de alte persoane oficiale iugo­slave. SOFIA — In perioada 29 iunie-1 iu­lie, la Sofia a avut loc şedinţa grupu­lui­ mixt de lucru româno-bulgar de colaborare şi cooperare econo­mică şi tehnico-ştiinţifică în dome­niul industriei uşoare. Cu acest pri­lej s-au discutat şi stabilit noi ac­ţiuni de specializare şi cooperare. GENEVA. — Agenţia ADN a­­nunţă că Otto Winzer, ministrul a­­facerilor externe al R.D. Germane, a sosit, vineri, la Geneva, unde ur­mează să aibă convorbiri cu repre­zentanţi ai unor state şi diferite personalităţi ale O.N.U. Sîmbătă, menţionează agenţia, Otto Winzer va fi primit de secretarul general al O.N.U., Kurt Waldheim, BUDAPESTA. — Intre 25 şi 30 iunie, o delegaţie a Consiliului Po­litic Superior al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, condusă de general-maior Constantin Antip, secretar adjunct al Con­siliului Politic Superior, a făcut o vizită de prietenie în R.P. Ungară, MOSCOVA. — Alexei Kosîghin, preşedintele Consiliului de Miniş­tri al U.R.S.S., l-a primit joi, pe Hans-Gunther Sohl, preşedintele Uniunii federale a industriaşilor din R. F. a Germaniei, anunţă a­­genţia T.A.S.S. Au fost examinate probleme ale dezvoltării relaţiilor economice şi tehnico-ştiinţifice din­tre Uniunea Sovietică şi R.F.G. în situaţia care s-a creat ca urmare a intrării în vigoare a tratatului încheiat de cele două state la 12 august 1970. PERMN. — Un acord de coope­rare economică şi tehnică între Republica Populară Chineză şi Re­publica Sriri Lanka (Ceylon) a fost semnat joi la Pekin, anunţă agen­ţia China Nouă, NICOSIA. — Reprezentantul se­cretarului general al O.N.U. în Ci­pru, Bibiano Osorio-Tafali, a ple­cat la Geneva. El îl va informa pe secretarul general al O.N.U., Kurt Waldheim, despre situaţia din Cipru. In prealabil, informează a­­genţia REUTER. Osorio­ Tafall a avut întrevederi cu preşedintele Ciprului, arhiepiscopul Makarios, precum şi cu vicepreşedintele Fa­zil Kuciuk, liderul comunităţii ci­priote turce, în legătură cu stadiul pregătirilor în vederea reluării convorbirilor intercomunitare ci­priote, prevăzute să înceapă luni. MOSCOVA. — In urma convor­birilor dintre o delegaţie economi­că guvernamentală sovietică şi una chiliană, la Moscova a fost sem­nat un acord de colaborare eco­nomică şi tehnico-ştiinţifică între cele două ţări, informează agenţia T.A.S.S. PARIS. — Preşedintele Tunisiei, Habib Bourguiba, aflat într-o vi­zită oficială în Franţa, a avut o serie de convorbiri cu preşedintele Franţei, Georges Pompidou. Cei doi preşedinţi, informează agenţia France Presse, au analizat posibi­lităţile îmbunătăţirii relaţiilor bi­laterale, probleme interesind ţările bazinului mediteranean, aspecte ale situaţiei internaţionale actuale, ROMA.­­ După cum informează agenţia Tanjug, la Roma se află în curs convorbiri iugoslavo-italie­ne referitoare la colaborarea eco­nomică. MANILA. — Taifunul „Ora“ care s-a abătut asupra Filipinelor a provocat, pînă in prezent, moar­tea a 98 de persoane. Daunele ma­teriale cauzate de taifun se ridică la aproximativ 6 milioane de do­lari. JOHANNESBURG 30 (Ager­pres). Profesorul sud-african Fe­lix Sebba, de la Universitatea Witwatersrand din Johannes­burg, a anunţat miercuri că el crede că ar fi reuşit să depiste­ze cauza fundamentală a can­cerului, punînd în lumină rolul colesterolului în procesul de for­mare a tumorilor canceroase. Profesorul Sebba specialist în fizico-chimie, susţine că forma­rea unei cantităţi prea mari de colesterol — prezent în toate celulele vii — provoacă o divi­zare anormal de rapidă a celu­lei, care pierde legătura sa cu celulele înconjurătoare. Aceasta ar explica cele două caracteris­tici mai importante ale celulei canceroase : creşterea sa necon­trolată şi împrăştierea ei în ce­lelalte părţi ale corpului. Această ipoteză este corobora­tă cu faptul că celula canceroa­să produce de două sau trei ori mai mult colesterol decît celula normală. Potrivit profesorului Sebba, celula începe să producă colesterol cînd un mecanism de regularizare, care comandă acest proces, a încetat să funcţioneze ca urmare a absenţei unei enzi­me. La rîndul lui acest fenomen se datorează distrugerii unei ge­ne de care depinde producerea acestei enzime — sub acţiunea unor cauze chimice, de radiații, virotice sau de alt ordin. Reuniunea C. E. al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei BEIRUT 30 (Agerpres). — Joi seara, la Beirut a avut loc o re­uniune a Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Pa­lestinei, întrunit la cererea mişcă­rii „Al Fatah“ — relatează agenţii­le Reuter şi France Presse. La încheierea reuniunii, Kamal Nasser, purtătorul de cuvînt oficial al O.E.P., a declarat că organul suprem al comandourilor palesti­niene a examinat toate aspectele situaţiei actuale şi măsurile ce se impun a fi luate pentru protejarea mişcării de rezistenţă. In cursul lucrărilor, a relevat el, s-a mani­festat unitatea de vederi a organi­zaţiilor palestiniene. Ministerul federal al Economiei şi Finanţelor a anunţat recent că în R.F.G. se înregistrează o continuă creştere a preţurilor bunurilor de larg consum. Potrivit acestor aprecieri, costul vieţii a înregistrat, în luna mai a.c., un nivel cu 5,1 la­ sută superior aceleiaşi perioade a anului trecut. Comparativ cu situaţia din 1962—1963, an de bază pentru calculele privind indicele costului vieţii în ultimul deceniu, s-a înregistrat o creştere de 36,1 la sută fiind afectate în special chiriile, sectorul serviciilor, produsele textile şi de încălţăminte. In fotografie : aspect din timpul unei demonstraţii desfăşurată pe străzile oraşului vest-german Gelsenkirchen împotriva creşterii costului vieţii. Poliţia a intervenit cu brutalitate pentru a împrăştia pe demonstranţi. I 1 1 11.30 Emisiune de divertisment.1 12.30 Telejurnal 16.30 Deschiderea emisiunii de după-amiază — emisiune in limba germană. 1 18 15 Ritm, tinerețe, dans 19.00 Tragerea de amortizare ADAS 19.10 Arta plastică 19.20 Cod­ de seri 1 19.30 Telejurnal 20.00 Tara întreagă în întrecere 20.15 Tele-emeldopedia. 21.00 Film serial : „Schulmeister“ —I episodul IV. 21.55 „Uf. căldura !“. 22 45 Film documentar : "Terranova". 23.00 Telejurnal. PROGRAMUL n 9.00 Deschiderea emisiunii de mineată — Telex. 9.05 Biblioteca pentru toți 9.45 „Vis de dragoste’’ — balet pe muzică de Franz Liszt. 10.10 De vorbă cu gospodinele 10.25 Tele-enciclopedia. 11.10 Instrumente și virtuozi 11.20 Revista literară T.V. 16.30 Agenda.­­ 16.40 Ansambluri folclorice. 17.10 Reportaj bucureștean. 17.30 Pagini din literatura pianu­lui interpretate de Marcela Cru­­delii __ Italia şi basul Nicolae Florei. 18.00 Film artistic : „Doctor în fi­lozofie“. RADIO SIMBATA 1 IULIE PROGRAMUL I 15 00 Buletin de ştiri ; 16.00 Radio­jurnal : 17 00 Stiintă, tehnică, fan­tezie ; 17.30 Cîntece populare ; 17.45 Muzică uşoară ; 18.00 Orele serii ; 20.00 Tableta de seară : 20.05 Zece melodii preferate • 20.40 Conştiinţa patriotică în acţiune : 21.00 La hanul melodiilor : 21.45 Moment poetic : 21.50 Şlagăre : 22.00 Radiojurnal : 22.30 Expres-melodii : 24.00 Buletin de ştiri: 0 03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL I 14.00 Buletin de ştiri : 14.05 De toate pentru toţi ; 15.05 Cantata „Mama lui Ştefan cel Mare“ de Gheorghe Dima ; 15.20 Din muzica popoarelor ; 15.30 Radioşcoală : 16.00 Radiojurnal ; 16.15 Un eveniment discografic ; 16.43 Mi­niaturi de estradă : 16.55 Sfatul me­dicului ; 17.00 Buletin de ştiri ; 17.05 Concert de muzică populară ; 17.30 Cartea românească în civilizaţia mo­dernă ; 17.45 Selecţiuni din zarzuela „Tempranica“* 18 00 Publicitate ra­dio ; 18.20 Mici piese, mari interpreţi; 18 45 Muzică uşoară ; 19.00 Buletin de ştiri ; 19.05 Melodii de estradă ; 19.30 Cîntece şi jocuri populare ; 19.50 Noapte bună, copii ! 20.00 Seară de operetă : „Lysistrata“ de Gherase Dendrino (selecţiuni) ; 20.55 Buletin de ştiri : 21.00 Scriitori la microfon ; 21.15 Noutăţi de muzică uşoară: 21.44 Muzică simfonică : 22.00 Romanţe ; 22.35 Muzică de dans : 23 00 Buletin de ştiri : 23.05 Muzică de dans (con­tinuare); 24.00 Muzică simfonică; 0.41 Muzică pentru piesa „Oedip la Co­­lona“ de Aurel Stroe. DUMINICA 2 IULIE PROGRAMUL I 6.00 Buletin de ştiri ; 6.05 Concertul dimineţii ; 7.45 Avanpremieră coti­diană ; 8.00 Sumarul presei ; 8.03 Ilustrate muzicale ; 9.00 Ora­­ satu­lui ; 10.00 Radiomagazinul femeilor ; lem­n de ştiri ; 11.05 Întîlnire cu me­lodia populară şi interpretul prefe­rat ; 11.50 Cotele apelor Dunării ; 12.00 De toate pentru toţi ; 13.00 Radiojur­nal ; 13.15 Recitalul pianistului Cor­­neliu Gheorghiu ; 13.30 Refrene în­drăgite. PROGRAMUL II 6.00 Matineu duminical ; 8.00 Teatru radiofonic pentru copii ; 9.00 Solişti la microfon ; 9.30 Buletin de ştiri : 9.35 Vă place opera ? ; 10.00 Avan­premieră cotidiană ; 10.15 Frumoasă Românie — cîntece patriotice ; 10.30 A 7-a artă ; 11.00 Zilele muzicii tîrgu­­mureşene ; 13.00 Varietăţi muzicale. TEATRE SIMBATA 1 IULIE Dulcea pasăre a tinereţii, ora 20: Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“­ — sala Comedia Zorile (premieră) şi Nastasia, ora 19.30 : Opera română Super Festival 1972, ora 20 30 : Tea­trul „Lucia Sturdza Bulandra“ — la Teatrul de vară Herăstrău. Zig-zag, ora 20 : Teatrul „C I. No­ttara“ — la Parcul 23 August Circul mare din Moscova, ora 19.30: Circul „Bucureşti“. CINEMATOGRAFE GIURGIU Bucureşti : Preria Lumina : Cei care ca Ulise OLTENIŢA Flacăra . Articolul 420, S.N.O. : Pentru că se iubesc. URZICENI Pacea : Pădurea pierdută. BUFTEA Libertăţii : Puterea si adevărul. BOLINTIN Luceafărul : Hello Dolly. STAIEIA TIMPULUI Institutul Meteorologic Central co­munică : In următoarele 24 de ore vremea va continua să se încălzeas­că Cerul va fi variabil, mai mult senin noaptea si dimineaţa. Vînt în general slab. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 15—17 grade iar maxima între 30—32 grade. In următoarele 3 zile, vremea va continua să se încălzească Cerul va fi variabil. Vînt slab pînă la po­trivit. Temperatura In creștere uşoară. 1 I TELEVIZIUNE 1 SlMBATA 1 IULIE PROGRAMUL I dl­ REDACŢIA ŞI ADMINIS­tRAŢIA­­ Bucureşti, strada Brezoianu nr. 13, telefon 15 13 14 ; 14 14 72 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzarii din întreprinderi şi Instituţii liparul , întreprinderea poligrafică „INFORMAŢIA", ____________ 40 363

Next